Capitolul 3 - Cerinţe de fonduri proprii pentru riscul valutar - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL 3:Cerinţe de fonduri proprii pentru riscul valutar
Art. 351: De minimis şi ponderarea pentru riscul valutar
Dacă valoarea poziţiei totale nete pe valută şi pe aur a unei instituţii, calculată conform procedurii prevăzute la articolul 352, depăşeşte 2 % din totalul fondurilor sale proprii, instituţia calculează o cerinţă de fonduri proprii pentru riscul valutar. Cerinţa de fonduri proprii pentru riscul valutar este egală cu suma dintre poziţia totală netă pe valută şi poziţia totală netă pe aur în moneda de raportare, înmulţită cu 8 %.

Art. 352: Calculul poziţiei totale nete pe valute
(1)Poziţia deschisă netă a instituţiei pe fiecare valută (inclusiv moneda de raportare) şi pe aur se calculează ca sumă a următoarelor elemente (pozitive sau negative):
a)poziţia spot netă (respectiv toate elementele de activ mai puţin elementele reprezentând datorii, inclusiv dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă, pe valuta în cauză sau, pentru aur, poziţia netă spot pe aur);
b)poziţia forward netă, reprezentând toate sumele de primit mai puţin toate sumele de plătit în cadrul tranzacţiilor forward pe valută şi pe aur, inclusiv futures pe valută şi pe aur şi principalul aferent swapurilor pe valută care nu se reflectă în poziţia spot;
c)garanţii irevocabile şi instrumente similare care urmează a fi, cu siguranţă, executate şi, probabil, nu vor fi recuperate;
d)echivalentul delta net sau calculat în funcţie de delta al portofoliului total de opţiuni pe valută şi pe aur,
e)valoarea de piaţă a altor opţiuni.
Valoarea delta utilizată în scopurile literei (d) este cea a bursei în cauză. În cazul opţiunilor extrabursiere sau în cazul în care valoarea delta nu este disponibilă la bursa în cauză, instituţia poate calcula ea însăşi valoarea delta cu ajutorul unui model adecvat, cu aprobarea autorităţilor competente. Aprobarea se acordă dacă modelul estimează în mod adecvat rata de modificare a valorii opţiunii sau warrantului în raport cu modificările minore ale preţului de piaţă al suportului.
Instituţia poate include venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt încă înregistrate dar sunt deja acoperite în întregime, dacă procedează astfel în mod consecvent.
Instituţia poate descompune poziţiile nete pe valute compozite pe valutele componente în funcţie de cotele în vigoare.
(2)[textul din Art. 352, alin. (2) din partea III, titlul IV, capitolul 3 a fost abrogat la 01-ian-2025 de Art. 1, punctul 194. din Regulamentul 1623/31-mai-2024]
(3)O instituţie poate utiliza valoarea prezentă netă la calculul poziţiei deschise nete pe fiecare valută şi pe aur, cu condiţia ca instituţia să aplice această abordare în mod consecvent.
(4)Poziţiile lungi şi scurte nete pe fiecare valută, alta decât moneda de raportare, precum şi poziţia lungă sau scurtă netă pe aur, se transformă în moneda de raportare la cursul spot. Aceste poziţii sunt apoi adunate separat pentru a forma totalul poziţiilor nete scurte şi respectiv totalul poziţiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste două totaluri reprezintă poziţia totală netă pe valută a instituţiei.
(5)Instituţiile reflectă în mod adecvat riscurile asociate cu opţiunile, altele decât riscul delta, în cerinţele de fonduri proprii.
(6)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care definesc o serie de metode pentru reflectarea în cerinţele de fonduri proprii a riscurilor, altele decât riscul delta, într-o manieră proporţională cu amploarea şi complexitatea activităţilor instituţiilor în ceea ce priveşte opţiunile.
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 31 decembrie 2013.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Înainte de intrarea în vigoare a standardelor tehnice menţionate la primul paragraf, autorităţile competente pot continua să aplice tratamentele naţionale existente în cazul în care au aplicat aceste tratamente înainte de 31 decembrie 2013.
Art. 353: Riscul valutar al OPC-urilor
(1)În sensul articolului 352, în ceea ce priveşte OPC-urile, se iau în considerare poziţiile pe valută efective ale OPC-ului.
(2)Instituţiile se pot baza pe raportările următoarelor părţi terţe privind poziţiile pe valută ale OPC-ului:
a)instituţia depozitară a OPC-ului, cu condiţia ca OPC-ul să investească exclusiv în titluri şi să depoziteze toate titlurile la această instituţie depozitară;
b)pentru alte OPC-uri, societatea de administrare a OPC-ului, cu condiţia ca societatea de administrare a OPC-ul să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 132 alineatul (3) litera (a).
Corectitudinea calculului trebuie confirmată de un auditor extern.
(3)Dacă o instituţie nu are cunoştinţă de poziţiile pe valută ale unui OPC, se presupune că acesta a investit până la limita maximă permisă potrivit mandatului OPC-ului privind investiţiile în valută, iar instituţia trebuie să ia în considerare, atunci când calculează cerinţa de fonduri proprii pentru riscul valutar în ceea ce priveşte poziţiile din portofoliul de tranzacţionare, expunerea indirectă maximă pe care ar putea să o înregistreze prin asumarea de poziţii cu efect de levier (leveraged positions) prin intermediul OPC-ului. Aceasta se realizează prin creşterea proporţională a poziţiei pe OPC până la nivelul maxim al expunerii faţă de investiţiile-suport care rezultă din mandatul privind activitatea de investire. Poziţia ipotetică pe valută a OPC-ului se tratează ca o valută distinctă potrivit tratamentului aplicabil investiţiilor în aur, cu adăugarea poziţiei lungi totale la poziţia valutară deschisă lungă totală şi a poziţiei scurte totale la poziţia valutară deschisă scurtă totală, în situaţia în care direcţia investiţiei OPC-ului este disponibilă. Nu este permisă compensarea între aceste poziţii înainte de efectuarea calculului.
Art. 354: Valute strâns corelate
(1)Instituţiile pot să menţină cerinţe de fonduri proprii mai mici pentru poziţiile pe valute strâns corelate relevante. Se consideră că două valute sunt strâns corelate numai dacă, în următoarele 10 zile lucrătoare, apariţia unei pierderi, din poziţii egale şi opuse pe astfel de valute, de 4 % sau mai puţin din valoarea respectivei poziţii puse în corespondenţă (exprimată în moneda de raportare), are o probabilitate - calculată pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii trei sau cinci ani - de cel puţin 99 %, când se foloseşte o perioadă de observare de trei ani, şi de cel puţin 95 %, când se foloseşte o perioadă de observare de cinci ani. Cerinţa de fonduri proprii pentru poziţia pusă în corespondenţă, pe două valute strâns corelate, este de 4 % înmulţit cu valoarea poziţiei puse în corespondenţă.
(2)La calcularea cerinţelor prevăzute în acest capitol, instituţiile pot să nu ia în considerare poziţiile pe valute care fac obiectul unui acord interguvernamental obligatoriu din punct de vedere legal de limitare a variaţiei acestora faţă de alte valute prevăzute în acordul respectiv. Instituţiile îşi calculează poziţiile puse în corespondenţă pe aceste valute şi le supun unei cerinţe de fonduri proprii care să nu fie mai mică de jumătate din variaţia maximă permisă valutelor în cauză, prevăzută în respectivul acord interguvernamental.
(3)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care se precizează valutele pentru care este disponibil tratamentul prevăzut la alineatul (1).
ABE transmite Comisiei proiectele respective de standarde tehnice de punere în aplicare până la 1 ianuarie 2014.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(4)Cerinţa de fonduri proprii pentru poziţiile puse în corespondenţă pe valute ale statelor membre participante la cea de-a doua etapă a uniunii economice şi monetare poate fi calculată prin înmulţirea valorii aferente acestor poziţii puse în corespondenţă cu 1,6 %.
(5)Doar poziţiile nepuse în corespondenţă pe valutele menţionate în prezentul articol se includ în poziţia deschisă netă totală conform articolului 352 alineatul (4).
(6)În cazul în care datele privind ratele de schimb zilnice pe ultimii trei sau cinci ani - referitoare la poziţii egale şi opuse pe două valute pe perioada următoarelor 10 zile lucrătoare - arată că cele două valute sunt perfect corelate pozitiv şi că instituţia se poate confrunta oricând cu un spread zero între cotaţiile bid şi ask pe tranzacţiile respective, instituţia poate, cu aprobarea explicită a autorităţii sale competente, să aplice o cerinţă de fonduri proprii de 0 % până la sfârşitul lui 2017.