Titlul iii - APLICAREA DISPOZIŢIILOR REGULAMENTULUI PRIVIND STABILIREA LEGISLAŢIEI APLICABILE - Regulamentul 574/21-mar-1972 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de asigurare socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0

În vigoare
Versiune de la: 18 August 2010
TITLUL III:APLICAREA DISPOZIŢIILOR REGULAMENTULUI PRIVIND STABILIREA LEGISLAŢIEI APLICABILE
Aplicarea articolelor 13-17 din regulament
Art. 10b: (9) Formalităţi prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (f) din regulament
Data şi condiţiile în care legislaţia unui stat membru încetează să mai fie aplicabilă unei persoane prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (f) din regulament se stabilesc în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei respective. Instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru a cărui legislaţie devine aplicabilă persoanei adresează instituţiei desemnate de autoritatea competentă din primul stat membru o cerere de specificare a datei respective.
Art. 11: Formalităţi în cazul detaşării unui lucrător salariat în conformitate cu articolele 14 alineatul (1) şi 14b alineatul (1) din regulament în cazul acordurilor încheiate conform articolului 17 din regulament
(1)Instituţiile desemnate de autoritatea competentă a statului membru a cărui legislaţie urmează să rămână aplicabilă eliberează un certificat care să ateste că lucrătorul salariat rămâne sub incidenţa legislaţiei respective până la o dată specificată:
a)la cererea lucrătorului salariat sau a angajatorului său, în cazurile menţionate la articolul 14 alineatul (1) şi 14b alineatul (1) din regulament;
b)în cazurile în care se aplică articolul 17 din regulament.
(2)Acordul prevăzut în cazurile menţionate la articolele 14 alineatul (1) litera (b) şi 14b alineatul (1) este solicitat de angajator.
Art. 11a: Formalităţi prevăzute în conformitate cu articolul 14a alineatul (1) şi 14b alineatul (2) din regulament şi în cazul acordurilor încheiate conform articolului 17 din regulament în situaţia activităţii exercitate pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care persoana respectivă desfăşoară în mod normal o activitate independentă
(1)Instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru a cărui legislaţie urmează să rămână aplicabilă eliberează un certificat care să ateste că lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă rămâne sub incidenţa legislaţiei respective până la o dată specificată:
a)la cererea lucrătorului care desfăşoară o activitate independentă, în cazurile menţionate la articolele 14a alineatul (1) şi 14b alineatul (2) din regulament;
b)în cazurile în care se aplică articolul 17 din regulament.
(2)Acordul prevăzut în cazurile menţionate la articolele 14a alineatul (1) şi 14b alineatul (2) din regulament este solicitat de lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă.
Art. 12: Dispoziţii speciale privind asigurarea lucrătorilor salariaţi în cadrul regimului german de securitate socială
Dacă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 13 alineatul (2), 14 alineatul (1) şi (2) sau 14b alineatul (1) din regulament sau în temeiul unui acord încheiat conform articolului 17 din regulament, se aplică legislaţia germană unui lucrător salariat încadrat în muncă de către o întreprindere sau un angajator al cărui sediu sau domiciliu nu este situat pe teritoriul german, iar lucrătorul salariat respectiv nu are un loc de muncă stabil pe teritoriul german, această legislaţie se aplică ca şi cum lucrătorul respectiv ar fi încadrat în muncă la locul său de reşedinţă pe teritoriul german.
Dacă lucrătorul salariat nu are reşedinţa pe teritoriul german, se aplică legislaţia germană ca şi când persoana ar fi încadrată în muncă într-un loc pentru care competenţa aparţine lui Allgemeine Ortskrankenkasse Bonn (Fondul general local de asigurări de sănătate din Bonn) din Bonn.
Art. 12a: Norme aplicabile în raport cu persoanele prevăzute la articolul 14 alineatele (2) şi (3), articolul 14a alineatele (2)-(4) şi articolul 14c din regulament, care exercită în mod normal o activitate salariată sau independentă pe teritoriul a două sau mai multe state membre
Pentru aplicarea dispoziţiilor articolului 14 alineatele (2) şi (3), ale articolului 14a alineatele (2)-(4) şi ale articolului 14c din regulament, sunt aplicabile următoarele norme:

(1)_
a)Persoana care îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea pe teritoriul a două sau mai multe state membre sau într-o întreprindere al cărei sediu se află pe teritoriul unui stat membru şi care este traversată de frontiera comună a două state membre sau care desfăşoară simultan o activitate salariată pe teritoriul unui stat membru şi o activitate independentă pe teritoriul altui stat membru informează instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia are reşedinţa asupra acestei situaţii.
b)Dacă legislaţia statului membru pe al cărui teritoriu persoana are reşedinţa nu îi este aplicabilă, instituţia desemnată de autoritatea competentă a acelui stat membru informează asupra situaţiei, la rândul său, instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru a cărui legislaţie este aplicabilă.
(11)(1a) În cazul în care, în conformitate cu dispoziţiile articolului 14 alineatul (2) litera (a) din regulament, o persoană care face parte din personalul rulant sau navigant al unei întreprinderi de transporturi internaţionale face obiectul legislaţiei statului membru pe teritoriul căreia se află, după caz, fie sediul său social sau sediul principal, fie sucursala sau reprezentanţa permanentă care îl încadrează în muncă, fie locul în care îşi are reşedinţa şi este încadrată în muncă în mod preponderent, instituţia desemnată de către autoritatea competentă a statului membru respectiv îi eliberează un certificat care atestă că aceasta face obiectul legislaţiei sale.

(2)_
a)Dacă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 14 alineatul (2) litera (b) punctul (i) sau articolului 14a alineatul (2) prima teză din regulament, o persoană care desfăşoară în mod obişnuit o activitate salariată sau o activitate independentă pe teritoriul a două sau mai multe state membre şi care îşi desfăşoară o parte din activitate în statul membru în care are reşedinţa se supune legislaţiei statului membru respectiv, instituţia desemnată de autoritatea competentă din acel stat membru eliberează persoanei respective un certificat care atestă că se supune legislaţiei acelui stat şi trimite o copie a certificatului instituţiei desemnate de autoritatea competentă din oricare alt stat membru:
(i)pe al cărui teritoriu persoana respectivă desfăşoară o parte a activităţii sale
sau
(ii)dacă desfăşoară o activitate salariată, pe teritoriul căruia are sediul sau domiciliul întreprinderea sau angajatorul al cărui angajat este.
b)Dacă este necesar, a doua instituţie trimite instituţiei desemnate de autoritatea competentă din statul membru a cărui legislaţie este aplicabilă informaţia necesară pentru stabilirea contribuţiilor pe care angajatorul sau angajatorii şi, după caz, persoana respectivă trebuie să le plătească în temeiul legislaţiei respective.
(3)_
a)Dacă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 14 alineatul (3) sau 14a alineatul (3) din regulament, o persoană care este încadrată în muncă, pe teritoriul unui stat membru, de către o întreprindere al cărei sediu se află pe teritoriul altui stat membru şi care este traversată de frontiera comună a statelor respective sau care desfăşoară o activitate independentă pentru o astfel de întreprindere se supune legislaţiei statului membru pe al cărui teritoriu se află sediul întreprinderii, instituţia desemnată de autoritatea competentă a celui de-al doilea stat membru eliberează persoanei respective un certificat ce atestă că se supune legislaţiei sale şi trimite o copie a certificatului instituţiei desemnate de autoritatea competentă din oricare alt stat membru:
(i)pe teritoriul căruia persoana respectivă este încadrată în muncă sau desfăşoară o activitate independentă;
(ii)pe teritoriul căruia persoana respectivă are reşedinţa.
b)Dispoziţiile alineatului (2) litera (b) se aplică prin analogie.
(4)_
a)Dacă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 14 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din regulament, persoana care nu are reşedinţa pe teritoriul nici unuia dintre statele membre unde îşi desfăşoară activitatea se supune legislaţiei statului membru pe al cărui teritoriu se află sediul sau domiciliul întreprinderii sau angajatorului al cărui angajat este persoana respectivă, instituţia desemnată de autoritatea competentă a celui de-al doilea stat membru eliberează lucrătorului salariat un certificat care să ateste că acesta se supune legislaţiei acelui stat şi trimite o copie instituţiei desemnate de autoritatea competentă a oricărui stat membru:
(i)pe teritoriul căruia lucrătorul salariat îşi desfăşoară o parte din activitate;
(ii)pe teritoriul căruia lucrătorul salariat are reşedinţa.
c)Dispoziţiile alineatului (2) litera (b) se aplică prin analogie.
(5)_
a)Dacă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 14a alineatul (2) a doua teză din regulament, un lucrător care desfăşoară în mod obişnuit o activitate independentă pe teritoriul a două sau mai multe state membre, dar nu-şi desfăşoară nici o parte a activităţii pe teritoriul statului membru în care îşi are reşedinţa, se supune legislaţiei statului membru pe al cărui teritoriu îşi desfăşoară activitatea principală, instituţia desemnată de autoritatea competentă din statul membru pe al cărui teritoriu îşi are reşedinţa informează imediat instituţia desemnată de autorităţile competente ale celorlalte state membre interesate.
b)Autorităţile competente ale statelor membre interesate sau instituţiile desemnate de acele autorităţi competente stabilesc, de comun acord, legislaţia aplicabilă persoanei respective, ţinându-se seama de dispoziţiile de la litera (d) şi, dacă este cazul, de dispoziţiile articolului 14a alineatul (4) din regulament, în termen de maximum şase luni începând din ziua când situaţia persoanei respective a fost notificată instituţiilor respective.
c)Instituţia care aplică legislaţia stabilită ca fiind aplicabilă persoanei în cauză eliberează acelei persoane un certificat care să ateste că acesta se supune legislaţiei respective şi trimite o copie a acestuia celorlalte instituţii interesate.
d)Pentru a stabili, conform articolului 14a alineatul (2) a treia teză din regulament, activitatea principală a persoanei în cauză, se ţine seama în primul rând de locul în care este situat sediul fix şi permanent al activităţilor persoanei respective. În lipsa acestuia, se ţine seama de criterii cum ar fi natura obişnuită şi durata activităţilor desfăşurate, numărul de prestaţii şi venitul care rezultă din aceste activităţi.
e)Instituţiile interesate fac schimb de informaţii pentru a stabili atât activitatea principală a persoanei în cauză, cât şi contribuţiile datorate în temeiul legislaţiei stabilite ca fiindu-i aplicabilă.
(6)_
a)Fără a aduce atingere alineatului (5) şi în special literei (b), dacă o instituţie desemnată de autoritatea competentă a statului membru a cărui legislaţie ar fi aplicabilă în temeiul articolului 14a alineatul (2) sau (3) din regulament stabileşte că dispoziţiile alineatului (4) al articolului menţionat se aplică în cazul persoanei în cauză, aceasta informează autorităţile competente ale celorlalte state membre interesate sau instituţiile desemnate de aceste autorităţi; dacă este necesar, legislaţia care urmează să i se aplice persoanei respective se stabileşte de comun acord.
b)Informaţiile menţionate la alineatul (2) litera (b) de mai sus sunt trimise de celelalte instituţii interesate instituţiilor desemnate de autoritatea competentă a statului membru a cărui legislaţie a fost stabilită ca fiind aplicabilă.
(7)_
a)Dacă, în conformitate cu articolul 14c litera (a) din regulament, o persoană care desfăşoară simultan o activitate salariată pe teritoriul unui stat membru şi o activitate independentă pe teritoriul altui stat membru se supune legislaţiei statului membru pe al cărui teritoriu desfăşoară activitatea salariată, instituţia desemnată de autoritatea competentă a celui de-al doilea stat membru îi eliberează lucrătorului salariat un certificat care să ateste că acesta se supune legislaţiei sale şi trimite o copie a acestuia instituţiei desemnate de autoritatea competentă din oricare alt stat membru:
(i)pe al cărui teritoriu persoana desfăşoară o activitate independentă;
(ii)pe teritoriul căruia persoana are reşedinţa.
b)Alineatul (2) litera (b) se aplică prin analogie.
(8)Dacă, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 14 şi 14c litera (b) din regulament, o persoană care desfăşoară simultan o activitate salariată pe teritoriul unui stat membru şi o activitate independentă pe teritoriul altui stat membru se supune legislaţiei a două state membre, dispoziţiile de la punctele 1, 2, 3 şi 4 se aplică în raport cu activitatea salariată, iar dispoziţiile de la punctele 1, 2, 3, 5 şi 6 se aplică mutatis mutandis în raport cu activitatea independentă.
Instituţiile desemnate de autorităţile competente ale celor două state membre a căror legislaţie a fost stabilită ca fiind aplicabilă se informează reciproc în această privinţă.
Art. 12b: Norme aplicabile persoanelor prevăzute la articolele 14e sau 14f din regulament
Dispoziţiile articolului 12a alineatele (1)-(4) se aplică prin analogie persoanelor prevăzute la articolele 14e sau 14f din regulament. În cazurile prevăzute la articolul 14f din regulament, instituţiile desemnate de către autorităţile competente ale statelor membre a căror legislaţie este aplicabilă se informează reciproc.

Art. 13: Exercitarea dreptului de opţiune de către personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare
(1)Dreptul de opţiune prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din regulament trebuie exercitat, pentru prima oară, în cele trei luni următoare datei la care lucrătorul salariat a fost angajat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular respectiv sau la care a intrat în serviciul misiunii sau oficiului respectiv. Opţiunea produce efecte de la data angajării.
Când persoana în cauză îşi exercită din nou dreptul de opţiune la sfârşitul anului calendaristic, opţiunea produce efecte în prima zi a anului calendaristic următor.
(2)Persoana în cauză care îşi exercită dreptul de opţiune informează instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislaţie a optat, notificând în acelaşi timp şi angajatorul. Instituţia menţionată anterior transmite aceste informaţii, în măsura necesară, tuturor celorlalte instituţii ale aceluiaşi stat membru, în conformitate cu directivele emise de autoritatea competentă a statului membru respectiv.
(3)Instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislaţie a optat persoana în cauză îi eliberează acesteia un certificat care atestă că aceasta se supune legislaţiei acelui stat membru cât timp este angajată de către misiunea diplomatică sau oficiul consular respectiv sau se află în serviciul personal al funcţionarilor unei asemenea misiuni sau oficiu.
(4)Dacă persoana în cauză a optat pentru aplicarea legislaţiei germane, dispoziţiile acestei legislaţii se aplică ca şi când acesta ar fi angajată în locul în care îşi are sediul guvernul german. Autoritatea competentă desemnează instituţia competentă în materia asigurării de boală.
Art. 14: Exercitarea dreptului de opţiune de către agenţii auxiliari ai Comunităţilor Europene
(1)Dreptul de opţiune prevăzut la articolul 16 alineatul (3) din regulament trebuie exercitat în momentul în care se încheie contractul de încadrare în muncă. Autoritatea împuternicită să încheie acest contract informează instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislaţie a optat agentul auxiliar. Instituţia menţionată anterior informează, în măsura necesară, toate celelalte instituţii ale aceluiaşi stat membru.
(2)Instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru pentru a cărui legislaţie a optat agentul auxiliar îi eliberează un certificat care să ateste că acesta se supune legislaţiei acelui stat membru în perioada în care este angajat al Comunităţilor Europene, în calitate de agent auxiliar.
(3)Autorităţile competente ale statelor membre desemnează, atunci când este necesar, instituţiile competente în ceea ce priveşte agenţii auxiliari ai Comunităţilor Europene.
(4)Dacă un agent auxiliar, angajat pe teritoriul unui stat membru, altul decât Germania, a optat pentru aplicarea legislaţiei germane, dispoziţiile acelei legislaţii se aplică r ca şi când acel agent ar fi angajat în locul în care îşi are sediul guvernul german. Autoritatea competentă desemnează instituţia competentă în materie de asigurări de boală.