Capitolul 3 - INVALIDITATE, LIMITĂ DE VÂRSTĂ ŞI DECES (PENSII) - Regulamentul 574/21-mar-1972 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de asigurare socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0
În vigoare Versiune de la: 18 August 2010
CAPITOLUL 3:INVALIDITATE, LIMITĂ DE VÂRSTĂ ŞI DECES (PENSII)
Introducerea şi instrumentarea cererilor de prestaţii
Art. 35: (11) Cereri pentru prestaţii de invaliditate în cazul în care lucrătorul salariat sau lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă s-a aflat exclusiv sub incidenţa legislaţiilor menţionate în partea A a anexei IV la regulament, precum şi în cazul prevăzut la articolul 40 alineatul (2) din regulament
(1)Pentru a beneficia de prestaţii în temeiul articolelor 37, 38 şi 39 din regulament, inclusiv în cazurile prevăzute la articolul 40 alineatul (2), 41 alineatul (1) şi 42 alineatul (2) din regulament, un lucrător salariat sau un lucrător care desfăşoară o activitate independentă trebuie să prezinte o cerere fie instituţiei din statul membru a cărui legislaţie i se aplica la data când a survenit incapacitatea de muncă urmată de invaliditate sau agravarea invalidităţii respective, fie instituţiei de la locul de reşedinţă, care apoi înaintează cererea primei instituţii, indicând data când a fost introdusă cererea; această dată este considerată data introducerii cererii la prima instituţie. Cu toate acestea, dacă au fost acordate prestaţii în numerar în temeiul asigurării de boală, data la care acordarea acestor prestaţii în numerar a încetat trebuie considerată, dacă este cazul, ca data la care a fost introdusă cererea pentru pensie.
(2)În cazul prevăzut la articolul 41 alineatul (1) litera (b) din regulament, instituţia la care lucrătorul salariat sau lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă a fost asigurat ultima dată aduce la cunoştinţa instituţiei răspunzătoare iniţial de plata prestaţiilor suma şi data acordării prestaţiilor datorate conform legislaţiei pe care o aplică. Cu începere de la acea dată, prestaţiile datorate înainte de agravarea invalidităţii sunt anulate sau reduse la o sumă care nu depăşeşte suplimentul prevăzut la articolul 41 alineatul (1) din regulament.
(3)Dispoziţiile de la alineatul (2) nu se aplică în cazul prevăzut la articolul 41 alineatul (1) litera (d) din regulament. În acest caz, instituţia la care solicitantul a fost asigurat ultima dată se adresează instituţiei din Ţările de Jos pentru a afla suma datorată de aceasta.
Art. 36: Cereri de prestaţii de limită de vârstă şi de urmaş (cu excepţia prestaţiilor pentru orfani) şi prestaţii de invaliditate, în cazuri care nu sunt prevăzute la articolul 35 din regulamentul de aplicare
(1)Pentru a beneficia de prestaţii în temeiul articolelor 40-51 din regulament, cu excepţia cazurilor prevăzute la articolul 35 din regulamentul de aplicare, solicitantul trebuie să adreseze o cerere instituţiei de la locul de reşedinţă, în conformitate cu modalităţile prevăzute de legislaţia aplicată de această instituţie. Dacă lucrătorul salariat sau lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă nu s-a aflat sub incidenţa legislaţiei respective, instituţia de la locul de reşedinţă transmite cererea instituţiei din statul membru a cărui legislaţie i s-a aplicat ultima dată, indicând data la care a fost introdusă cererea. Această dată este considerată data de introducere a cererii la cea de-a doua instituţie menţionată.
(2)Dacă un solicitant are reşedinţa pe teritoriul unui stat membru a cărui legislaţie nu i s-a aplicat lucrătorului salariat sau lucrătorului care desfăşoară o activitate independentă, acesta poate adresa cererea instituţiei statului membru a cărui legislaţie i s-a aplicat ultima dată.
(3)Dacă un solicitant are reşedinţa pe teritoriul unui stat care nu este un stat membru, acesta trebuie să adreseze cererea instituţiei competente a statului membru a cărui legislaţie i s-a aplicat lucrătorului salariat sau lucrătorului care desfăşoară o activitate independentă ultima dată.
Dacă solicitantul adresează cererea sa instituţiei din statul membru al cărui resortisant este, aceasta din urmă o transmite instituţiei competente.
(4)O cerere pentru prestaţii adresată instituţiei unui stat membru implică automat acordarea concomitentă a prestaţiilor, în temeiul legislaţiei tuturor statelor membre în cauză, ale căror condiţii sunt îndeplinite de solicitant, cu excepţia cazului în care, conform articolului 44 alineatul (2) din regulament, solicitantul cere amânarea acordării prestaţiilor pentru limită de vârstă la care ar avea dreptul în temeiul legislaţiei unui stat membru sau mai multor state membre.
Art. 37: Documente şi informaţii conexe cererilor pentru prestaţii prevăzute la articolul 36 din regulamentul de aplicare
Introducerea cererilor menţionate la articolul 36 din regulamentul de aplicare respectă următoarele reguli:
(a)cererea trebuie să fie însoţită de documentele justificative solicitate şi trebuie să fie întocmită pe formularul prevăzut de legislaţia:
(i)statului membru pe al cărui teritoriu are reşedinţa solicitantul, în cazul prevăzut la articolul 36 alineatul (1);
(ii)statului membru sub a cărui incidenţă s-a aflat ultima dată lucrătorul salariat sau lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă, în cazurile prevăzute la articolul 36 alineatele (2) şi (3);
(b)acurateţea informaţiilor furnizate de solicitant trebuie să fie stabilită prin documentele oficiale anexate formularului de cerere sau să fie confirmată de organismele competente ale statului membru pe al cărui teritoriu solicitantul are reşedinţa;
(c)solicitantul trebuie să indice, în măsura în care acest lucru este posibil, fie instituţia sau instituţiile de asigurare pentru invaliditate, limită de vârstă sau deces (pensii) din oricare stat membru, la care lucrătorul salariat sau lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă a fost asigurat, sau în cazul unui lucrător salariat, angajatorul sau angajatorii pentru care a lucrat pe teritoriul oricărui stat membru, prezentând în acest scop orice certificate de muncă care se pot afla în posesia sa;
(d)dacă, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din regulament, solicitantul cere amânarea acordării oricăror prestaţii pentru limită de vârstă pe care le-ar putea dobândi în temeiul legislaţiei unuia sau mai multor state membre, acesta trebuie să precizeze legislaţia conform căreia solicită prestaţiile.
Art. 38: Atestatele privind membrii de familie care trebuie luaţi în considerare pentru stabilirea cuantumului prestaţiei
(1)Pentru a beneficia de dispoziţiile articolului 39 alineatul (4) sau articolului 47 alineatul (3) din regulament, solicitantul trebuie să prezinte un atestat privind membrii de familie ai acestuia, cu excepţia copiilor săi, care au reşedinţa pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care se află instituţia responsabilă de acordarea prestaţiilor.
Acest atestat se eliberează de către instituţia de asigurări de boală de la locul de reşedinţă al membrilor de familie sau de către altă instituţie desemnată de autoritatea competentă a statului membru pe al cărui teritoriu aceştia au reşedinţa. Dispoziţiile articolului 25 alineatul (2) paragrafele al doilea şi al treilea din regulamentul de aplicare se aplică prin analogie.
În locul atestatului prevăzut la primul paragraf, instituţia răspunzătoare de acordarea prestaţiilor poate impune solicitantului să furnizeze documente de stare civilă recente cu privire la membrii de familie ai acestuia, cu excepţia copiilor săi, care îşi au domiciliul pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul în care se află instituţia menţionată.
(2)În cazul prevăzut la alineatul (1), dacă legislaţia aplicată de instituţia în cauză impune ca membrii de familie să locuiască sub acelaşi acoperiş cu titularul pensiei sau indemnizaţiei, faptul că respectivii membri ai familiei care nu îndeplinesc această condiţie sunt totuşi întreţinuţi, în principal, de solicitant trebuie să fie stabilit pe baza unor documente care să dovedească transmiterea regulată a unei părţi din veniturile solicitantului.
Art. 39: (11) Instrumentarea cererilor pentru prestaţii de invaliditate, în cazul în care un lucrător salariat sau un lucrător care desfăşoară o activitate independentă s-a aflat numai sub incidenţa legislaţiilor prevăzute în partea A din anexa IV la regulament
(1)Dacă un lucrător salariat sau un lucrător care desfăşoară o activitate independentă a introdus o cerere pentru prestaţii de invaliditate şi dacă instituţia constată că se aplică dispoziţiile articolului 37 alineatul (1) din regulament, instituţia obţine, dacă este cazul, de la instituţia la care persoana în cauză a fost asigurată ultima dată atestatul privind perioadele de asigurare realizate de persoana respectivă conform legislaţiei aplicate de cea de-a doua instituţie.
(2)Dacă este necesar să se ia în considerare perioadele de asigurare realizate anterior, conform legislaţiei oricărui alt stat membru pentru a se îndeplini condiţiile impuse de legislaţia statului competent, se aplică prin analogie dispoziţiile alineatului (1).
(3)În cazul prevăzut la articolul 39 alineatul (3) din regulament, instituţia care a instrumentat dosarul solicitantului îl transmite instituţiei la care acesta a fost asigurat ultima dată.
(4)Articolele 41 şi 50 din regulamentul de aplicare nu se aplică în cazul instrumentării cererilor prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3).
Art. 40: Stabilirea gradului de invaliditate
În scopul stabilirii gradului de invaliditate, instituţia statului membru ia în considerare documentele şi rapoartele medicale, precum şi informaţiile de natură administrativă obţinute de instituţia oricărui alt stat membru. Cu toate acestea, fiecare instituţie îşi păstrează dreptul de a proceda la examinarea solicitantului de către un medic ales de aceasta, cu excepţia cazului în care se aplică dispoziţiile articolului 40 alineatul (4) din regulament.
Examinarea cererilor de prestaţii de invaliditate, limită de vârstă şi de urmaş, în cazurile prevăzute la articolul 36 din regulamentul de aplicare
Art. 41: Stabilirea instituţiilor de instrumentare
(1)Cererile pentru prestaţii se instrumentează de instituţia căreia i-au fost adresate sau transmise în conformitate cu dispoziţiile articolului 36 din regulamentul de aplicare. Această instituţie este denumită în continuare “instituţia de instrumentare".
(2)Instituţia de instrumentare este obligată să notifice imediat tuturor instituţiilor interesate cererile pentru prestaţii, întocmite pe un formular special, astfel încât acestea să poată fi instrumentate simultan şi fără întârziere de către toate aceste instituţii.
Art. 42: Formularele utilizate pentru instrumentarea cererilor pentru prestaţii
(1)Pentru instrumentarea cererilor pentru prestaţii, instituţia de instrumentare foloseşte un formular care include, în special, o declaraţie şi un sumar al perioadelor de asigurare sau rezidenţă realizate de lucrătorul salariat sau de lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă, conform legislaţiei tuturor statelor membre interesate.
(2)Transmiterea acestor formulare instituţiei oricărui alt stat membru ţine locul transmiterii documentelor justificative.
Art. 43: Procedura ce trebuie urmată de către instituţiile interesate în instrumentarea unei cereri
(1)Instituţia de instrumentare înscrie în formularul prevăzut la articolul 42 alineatul (1) din regulamentul de aplicare perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate conform legislaţiei pe care o aplică şi transmite un exemplar al acestui formular instituţiei de asigurări de invaliditate, limită de vârstă şi deces (pensii) din oricare stat membru la care lucrătorul salariat sau lucrătorul care desfăşoară o activitate independentă a fost asigurat, anexând, dacă este cazul, orice certificate de angajare prezentate de solicitant.
(2)Dacă este implicată o singură instituţie, aceasta completează formularul menţionat, indicând:
a)perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate conform legislaţiei pe care o aplică;
b)cuantumul prestaţiei pe care solicitantul ar putea s-o solicite numai pentru acele perioade de asigurare sau rezidenţă;
c)cuantumul teoretic şi cuantumul efectiv al prestaţiilor calculate în conformitate cu dispoziţiile articolului 46 alineatul (2) din regulament.
Astfel completat, formularul este returnat instituţiei de instrumentare.
Dacă un drept la prestaţii este dobândit ţinându-se seama numai de perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate în temeiul legislaţiei aplicate de instituţia celui de-al doilea stat membru şi dacă cuantumul prestaţiei care corespunde acestor perioade poate fi determinat fără întârziere, în timp ce pentru procedura de calcul prevăzută la litera (c) este necesară o perioadă considerabil mai lungă, formularul este returnat instituţiei de instrumentare împreună cu informaţiile prevăzute la literele (a) şi (b); informaţiile prevăzute la litera (c) sunt înaintate instituţiei de instrumentare cât de curând este posibil.
(3)Dacă sunt implicate două sau mai multe alte instituţii, fiecare dintre acestea completează formularul menţionat, indicând perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate conform legislaţiei pe care o aplică şi îl returnează instituţiei de instrumentare.
Dacă un drept la prestaţii este dobândit ţinându-se seama numai de perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate conform legislaţiei aplicate de către una sau mai multe dintre instituţiile respective şi dacă cuantumul prestaţiilor corespunzătoare acestor perioade poate fi stabilit fără întârziere, acesta se notifică instituţiei de instrumentare în acelaşi timp cu perioadele de asigurare sau rezidenţă; dacă stabilirea cuantumului în cauză implică o oarecare întârziere, acesta îi este notificat instituţiei de instrumentare, imediat ce este stabilit.
La primirea tuturor formularelor cu informaţii privind perioadele de asigurare sau rezidenţă şi, dacă este cazul, cuantumul sau cuantumurile datorate conform legislaţiei unuia sau mai multor state membre implicate, instituţia de instrumentare înaintează un exemplar al formularelor astfel completate fiecăreia dintre instituţiile implicate, în care precizează cuantumul teoretic şi cuantumul efectiv al prestaţiilor, calculate în conformitate cu dispoziţiile articolului 46 alineatul (2) din regulament, şi îl returnează instituţiei de instrumentare.
(4)Imediat ce instituţia de instrumentare constată, după primirea informaţiilor prevăzute la alineatul (2) sau (3), că ar trebui aplicate dispoziţiile articolului 40 alineatul (2) sau articolului 48 alineatul (2) sau (3) din regulament, ea informează celelalte instituţii implicate cu privire la aceasta.
(5)În cazul prevăzut la articolul 37 litera (d) din regulamentul de aplicare, instituţiile din statele membre a căror legislaţie i s-a aplicat solicitantului, dar cărora acesta le-a solicitat amânarea acordării prestaţiilor, completează în formularul prevăzut la articolul 42 alineatul (1) din regulamentul de aplicare numai perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate de solicitant conform legislaţiei pe care acestea o aplică.
Art. 44: Instituţia abilitată să ia o decizie cu privire la starea de invaliditate
(1)Instituţia de instrumentare este singura abilitată să ia decizia privind starea de invaliditate a solicitantului, prevăzută la articolul 40 alineatul (4) din regulament, sub rezerva dispoziţiilor de la alineatele (2) şi (3). Aceasta ia decizia respectivă imediat ce poate stabili dacă, ţinând seama, după caz, de dispoziţiile articolului 45 din regulament, sunt îndeplinite condiţiile privind dobândirea dreptului, stabilite de legislaţia pe care o aplică. Instituţia de instrumentare notifică decizia respectivă imediat celorlalte instituţii interesate.
(2)Dacă, ţinând seama de dispoziţiile articolului 45 din regulament, condiţiile de dobândire a dreptului, cu excepţia celor privind starea de invaliditate, stabilite de legislaţia aplicată de instituţia de instrumentare nu sunt îndeplinite, instituţia respectivă informează imediat instituţia competentă în materie de invaliditate din celălalt stat membru a cărui legislaţie i s-a aplicat lucrătorului salariat sau lucrătorului care desfăşoară o activitate independentă ultima dată. Această instituţie este abilitată, dacă sunt îndeplinite condiţiile de dobândire a dreptului prevăzute de legislaţia pe care o aplică, să ia decizia privind starea de invaliditate a solicitantului; decizia este imediat notificată celorlalte instituţii implicate.
(3)Dacă este necesar, problema poate fi retransmisă, în aceleaşi condiţii, instituţiei competente în materie de invaliditate a statului membru a cărui legislaţie i s-a aplicat lucrătorului salariat sau lucrătorului care desfăşoară o activitate independentă prima dată.
Art. 45: Plata provizorie a prestaţiilor şi plăţile în avans ale prestaţiilor
(1)Dacă instituţia de instrumentare constată că solicitantul are dreptul la prestaţii conform legislaţiei pe care o aplică fără să fie necesar să fie luate în considerare perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate conform legislaţiei altor state membre, acesta plăteşte imediat, cu titlu provizoriu, aceste prestaţii.
(2)Dacă solicitantul nu are dreptul la prestaţii în temeiul alineatului (1), dar, din informaţiile furnizate instituţiei de instrumentare conform articolului 43 alineatul (2) sau (3) din regulamentul de aplicare, reiese că un drept la prestaţii a fost dobândit conform legislaţiei altui stat membru ţinându-se seama numai de perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate conform legislaţiei respective, instituţia care aplică această legislaţie plăteşte prestaţiile în cauză, cu titlu provizoriu, imediat ce instituţia de instrumentare o informează despre obligaţia care îi incumbă.
(3)Dacă, în cazul prevăzut la alineatul (2), un drept la prestaţii este dobândit conform legislaţiei a mai mult de un stat membru, ţinând seama numai de perioadele de asigurare sau rezidenţă realizate conform fiecăreia dintre legislaţiile respective, plata prestaţiilor cu titlu provizoriu revine instituţiei care a informat prima dată instituţia de instrumentare despre existenţa dreptului respectiv; instituţia de instrumentare are datoria de a informa celelalte instituţii implicate.
(4)Instituţia care trebuie să plătească prestaţii în temeiul alineatul (1), (2) sau (3) informează imediat solicitantul cu privire la aceasta, atrăgându-i atenţia în mod explicit asupra caracterului provizoriu al măsurii luate şi asupra faptului că aceasta nu este supusă vreunei căi de atac.
(5)Dacă, în temeiul alineatului (1), (2) sau (3), solicitantului nu trebuie să i se plătească nici o prestaţie cu titlu provizoriu, dar din informaţiile primite reiese că un drept este dobândit în temeiul articolului 46 alineatul (2) din regulament, instituţia de instrumentare îi plăteşte acestuia un avans corespunzător recuperabil, al cărui cuantum este cât mai apropiat posibil de cuantumul care i se va acorda probabil conform articolului 46 alineatul (2) din regulament.
(6)Două state membre sau autorităţile lor competente pot conveni să aplice alte modalităţi de plată a prestaţiilor cu titlu provizoriu în cazurile care privesc numai instituţiile statelor respective. Acordurile care se încheie în această materie se comunică Comisiei administrative.
Art. 46: (11) Sumele datorate pentru perioade de asigurare continuă voluntară sau facultativă, care nu trebuie să fie luate în considerare în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de aplicare
Pentru calcularea cuantumului teoretic şi al cuantumului efectiv al prestaţiei conform articolului 46 alineatul (2) literele (a) şi (b) din regulament, se aplică regulile prevăzute la articolul 15 alineatul (1) litera (b), (c) şi (d) din regulamentul de aplicare.
Cuantumul efectiv datorat, calculat conform articolului 46 alineatul (2) din regulament, se majorează cu suma care corespunde perioadelor de asigurare voluntară sau facultativă continuă, care nu au fost luate în considerare conform articolului 15 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de aplicare. Această majorare se calculează în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei statului membru conform căreia au fost realizate perioadele de asigurare voluntară sau facultativă continuă. Comparaţia menţionată la articolul 46 alineatul (3) din regulament trebuie să se facă având în vedere majorarea menţionată anterior.
Art. 47: (11) Calcularea cuantumurilor datorate ce corespund perioadelor de asigurare voluntară sau facultativă continuă
În conformitate cu legislaţia pe care o aplică, instituţia fiecărui stat membru calculează cuantumul care corespunde perioadelor de asigurare voluntară sau facultativă continuă care, conform articolului 46a alineatul (3) litera (c) din regulament, nu face obiectul dispoziţiilor unui alt stat membru privind retragerea, reducerea sau suspendarea.
Art. 48: (11) Comunicarea deciziilor instituţiilor solicitantului
(1)Decizia definitivă luată de fiecare dintre instituţiile implicate este transmisă instituţiei de instrumentare. Fiecare dintre aceste decizii trebuie să specifice căile şi termenele de atac prevăzute de legislaţia respectivă. După ce au fost primite toate aceste decizii, instituţia de instrumentare le notifică solicitantului în limba acestuia prin intermediul unei note recapitulative la care se anexează deciziile menţionate. Termenele prevăzute pentru căile de atac încep să curgă numai de la data primirii de către solicitant a notei recapitulative.
(2)O dată cu expedierea către solicitant a notei recapitulative prevăzute la alineatul (1), instituţia de instrumentare transmite simultan o copie fiecăreia dintre instituţiile interesate, anexând la ea o copie a deciziilor celorlalte instituţii.
Art. 49: (11) Recalcularea prestaţiilor
(1)În scopul aplicării articolului 43 alineatele (3) şi (4), articolului 49 alineatele (2) şi (3) şi articolului 51 alineatul (2) din regulament, dispoziţiile articolului 45 din regulamentul de aplicare se aplică mutatis mutandis.
(2)În cazul recalculării, retragerii sau suspendării unei prestaţii, instituţia care a luat decizia respectivă notifică imediat persoana în cauză şi fiecare dintre instituţiile în raport cu care persoana interesată are un drept, dacă este necesar prin intermediul instituţiei de instrumentare. Decizia trebuie să precizeze căile şi termenele de atac prevăzute de legislaţia respectivă. Termenele prevăzute pentru căile de atac încep să curgă numai de la data primirii deciziei de către persoana în cauză.
Art. 50: Măsuri menite să accelereze acordarea prestaţiilor
(1)_
a)(i) Dacă un lucrător salariat sau un lucrător care desfăşoară o activitate independentă, resortisant al unui stat membru, se supune legislaţiei altui stat membru, instituţia competentă în materie de pensii a celui de-al doilea stat membru, utilizând toate mijloacele aflate la dispoziţia sa la data înregistrării persoanei în cauză, transmite organismului desemnat de autoritatea competentă a aceluiaşi stat membru toate informaţiile privind identitatea persoanei respective, precum şi denumirea instituţiei competente menţionate şi numărul de asigurare atribuit de aceasta.
(ii)De asemenea, instituţia competentă menţionată la punctul (i) transmite, de asemenea, în măsura în care este posibil, organismului desemnat în conformitate cu dispoziţiile de la punctul (i) orice alte informaţii care pot facilita şi accelera acordarea ulterioară a pensiilor.
(iii)Aceste informaţii sunt transmise, în condiţiile stabilite de Comisia administrativă, organismului desemnat de către autoritatea competentă a statului membru în cauză.
(iv)Pentru aplicarea dispoziţiilor punctul (i), (ii) şi (iii), apatrizii şi refugiaţii sunt consideraţi resortisanţi ai statului membru a cărui legislaţie li s-a aplicat prima dată.
b)Instituţiile în cauză, la cererea persoanei interesate sau a instituţiei la care aceasta este asigurată în momentul respectiv, reconstituie stagiul de cotizare al persoanei respective, cu începere nu mai târziu de un an înainte de data la care aceasta atinge vârsta de pensionare.
(2)Comisia administrativă stabileşte modalităţile de aplicare a dispoziţiilor alineatului (1).
Controale administrative şi medicale
Art. 51
(1)Atunci când beneficiarul, în special al:
a)prestaţiilor de invaliditate;
b)prestaţiilor pentru limită de vârstă acordate în cazul incapacităţii de muncă;
c)prestaţiilor pentru limită de vârstă acordate şomerilor în vârstă;
d)prestaţiilor pentru limită de vârstă acordate în cazul încetării unei activităţi profesionale sau comerciale;
e)prestaţiilor pentru urmaşi acordate în caz de invaliditate sau incapacităţii de muncă;
f)prestaţiilor acordate cu condiţia ca mijloacele materiale ale beneficiarului să nu depăşească o limită stabilită, locuieşte sau are reşedinţa pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul membru în care este situată instituţia care răspunde de plată, controlul administrativ sau medical se efectuează la cererea instituţiei respective, de către instituţia de la locul de şedere sau de reşedinţă al beneficiarului, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislaţia aplicată de cea de-a doua instituţie. Instituţia care efectuează plata îşi rezervă cu toate acestea dreptul de a proceda la examinarea medicală a beneficiarului de către un medic la alegerea acesteia.
(2)Dacă se constată că beneficiarul prestaţiilor menţionate la alineatul (1) este lucrător salariat sau lucrător care desfăşoară o activitate independentă sau dispune de mijloace care depăşesc limita stabilită în perioada când primeşte prestaţiile, instituţia de la locul de şedere sau reşedinţă trebuie să trimită un raport instituţiei care răspunde de plată şi care a solicitat efectuarea controlului. Acest raport indică, în special, natura activităţii salariate sau independente desfăşurate de persoana în cauză, cuantumul câştigurilor sau al resurselor de care a dispus în ultimul trimestru, câştigurile obişnuite obţinute în acelaşi domeniu de un lucrător salariat sau de un lucrător care desfăşoară o activitate independentă din aceeaşi categorie profesională cu persoana în cauză, în profesia pe care aceasta a exercitat-o înainte de surveni invaliditatea, în cursul unei perioade de referinţă care urmează să fie stabilită de instituţia care răspunde de plată şi, dacă este cazul, avizul unui expert medical cu privire la starea sănătăţii persoanei în cauză.
Art. 52
Dacă, după suspendarea prestaţiilor de care a beneficiat, persoana în cauză îşi redobândeşte dreptul la prestaţii în timp ce are reşedinţa pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent, instituţiile în cauză fac schimb de informaţii relevante în vederea reluării acordării prestaţiilor respective.
Plata prestaţiilor
Art. 53: Modalitatea de plată a prestaţiilor
(1)Dacă instituţia care răspunde de plată într-un stat membru nu plăteşte direct prestaţiile datorate beneficiarilor care au reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru, prestaţiile respective sunt plătite, la cererea instituţiei care răspunde de plată, de către organismul de legătură din al doilea stat membru sau de către instituţia de la locul de reşedinţă al beneficiarilor în cauză, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 54-58 din regulamentul de aplicare; dacă instituţia care răspunde de plată plăteşte direct prestaţiile beneficiarilor, aceasta notifică instituţia de la locul de reşedinţă cu privire la acest fapt. Procedura de plată pe care trebuie s-o urmeze instituţia din statele membre este prevăzută de anexa 6.
(2)Două sau mai multe state membre sau autorităţile competente ale acestor state pot conveni asupra altor modalităţi de plată a prestaţiilor, în cazurile în care instituţiile competente ale statelor membre respective sunt singurele implicate. Orice acorduri încheiate în această materie se comunică Comisiei administrative.
(3)Dispoziţiile acordurilor privind plata prestaţiilor, care se aplică în ziua anterioară intrării în vigoare a regulamentului, continuă să se aplice cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de anexa 5.
Art. 54: Comunicarea borderoului de plăţi organismului plătitor
Instituţia care răspunde de plata prestaţiilor adresează în dublu exemplar organismului de legătură din statul membru pe al cărui teritoriu are reşedinţa beneficiarul sau instituţiei de la locul de reşedinţă (ambele numite în continuare “organismul plătitor") un borderou de plăţi care trebuie să ajungă la organismul respectiv cel târziu cu douăzeci de zile înainte de data scadenţei prestaţiilor.
Art. 55: Plata sumelor datorate în contul organismului plătitor
(1)Cu zece zile înainte de data scadenţei prestaţiilor, instituţia care răspunde de plată plăteşte, în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situată, suma necesară pentru plăţile specificate în borderoul prevăzut la articolul 54 din regulamentul de aplicare. Plata se efectuează prin banca naţională sau printr-o altă bancă din statul membru pe al cărui teritoriu este situată instituţia care răspunde de plată, într-un cont deschis în numele băncii naţionale sau al altei bănci din statul membru pe al cărui teritoriu este situat organismul plătitor, în favoarea organismului respectiv. Această plată este liberatorie. În acelaşi timp, instituţia care răspunde de plată adresează organismului plătitor un aviz de plată.
(2)Banca în contul căreia fost efectuată plata creditează organismul plătitor cu contravaloarea plăţii în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situat organismul respectiv.
(3)Denumirea şi sediul băncilor prevăzute la alineatul (1) sunt enumerate în anexa 7.
Art. 56: Plata sumelor datorate beneficiarului de către organismul plătitor
(1)Plăţile specificate în programul prevăzut la articolul 54 din regulamentul de aplicare sunt efectuate beneficiarului de către organismul plătitor, în contul instituţiei care răspunde de plată. Aceste plăţi sunt efectuate conform modalităţilor prevăzute de legislaţia aplicată de organismul plătitor.
(2)Imediat ce organismul plătitor sau orice alt organism desemnat de acesta ia cunoştinţă despre orice circumstanţe care justifică suspendarea sau retragerea prestaţiilor, acesta încetează orice plată. Se procedează în acelaşi mod şi atunci când beneficiarul îşi transferă reşedinţa pe teritoriul altui stat.
(3)Organismul plătitor înştiinţează instituţia care răspunde de plată cu privire la orice motiv de neefectuare a plăţii. În cazul decesului beneficiarului sau al soţului acestuia sau în cazul în care un soţ supravieţuitor se recăsătoreşte, organismul plătitor notifică data respectivă instituţiei menţionate.
Art. 57: Regularizarea conturilor de plăţi prevăzute la articolul 56 din regulamentul de aplicare
(1)Conturile pentru plăţile prevăzute la articolul 56 din regulamentul de aplicare sunt regularizate la sfârşitul fiecărei perioade de plată, pentru a se stabili sumele efective plătite beneficiarilor sau mandatarilor lor, precum şi sumele neplătite.
(2)Suma totală, exprimată în cifre şi litere în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situată instituţia care răspunde de plată, este certificată ca fiind conformă cu plăţile efectuate de organismul plătitor şi confirmată prin semnătura reprezentantului organismului respectiv.
(3)Organismul plătitor este garantul regularităţii plăţilor.
(4)Diferenţa dintre sumele plătite de instituţia care răspunde de plată, exprimată în moneda statului membru pe al cărui teritoriu este situată instituţia respectivă, şi valoarea plăţilor, exprimată în aceeaşi monedă, justificate de organismul plătitor, se adaugă sumelor ce trebuie plătite ulterior cu acelaşi titlu de către instituţia care răspunde de plată.
Art. 58: Recuperarea cheltuielilor aferente plăţii prestaţiilor
Cheltuielile aferente plăţii prestaţiilor, în special cheltuielile poştale şi bancare, pot fi recuperate de la beneficiari de către organismul plătitor, în condiţiile prevăzute de legislaţia aplicată de acesta.
Art. 59: Notificarea transferului de reşedinţă a beneficiarului
Atunci când beneficiarul prestaţiilor datorate în temeiul legislaţiei unuia sau mai multor state membre îşi transferă reşedinţa de pe teritoriul unui stat pe acela al altui stat, acesta trebuie să notifice transferul instituţiei sau instituţiilor care răspund de plata prestaţiilor respective sau organismului plătitor.