Titlul v - NORME COMUNE - Regulamentul 2509/23-sept-2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 26 Septembrie 2024
TITLUL V:NORME COMUNE
Art. 124: Domeniul de aplicare
Cu excepţia articolului 140, trimiterile din prezentul titlu la angajamente juridice se înţeleg ca trimiteri la angajamente juridice, contracte-cadru şi acorduri-cadru de parteneriat financiar.
Art. 125: Formele contribuţiei Uniunii
(1)Contribuţiile Uniunii cu gestiune directă, partajată şi indirectă ajută la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii şi a unor rezultate specificate şi pot avea oricare dintre următoarele forme:
a)finanţări care nu sunt legate de costurile operaţiunilor relevante, bazate pe:
(i)îndeplinirea unor condiţii prevăzute în normele sectoriale specifice sau în decizii ale Comisiei; sau
(ii)obţinerea unor rezultate măsurate prin raportare la obiectivele de etapă stabilite anterior sau prin indicatori de performanţă;
b)rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv;
c)costuri unitare, care includ toate categoriile specifice de costuri eligibile sau anumite categorii de acest tip care sunt clar identificate în prealabil printr-o trimitere la un cuantum pe unitate;
d)sume forfetare, care includ, în mod global, toate categoriile specifice de costuri eligibile sau anumite categorii de acest tip care sunt clar identificate în prealabil;
e)finanţări forfetare, care includ categorii specifice de costuri eligibile, identificate clar în prealabil prin aplicarea unui procentaj;
f)o combinaţie între formele menţionate la literele (a)-(e).
Contribuţiile Uniunii prevăzute la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 184, cu normele sectoriale sau cu o decizie a Comisiei şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale. Contribuţiile Uniunii prevăzute la primul paragraf literele (c), (d) şi (e) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 184 sau cu legislaţia sectorială şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale.
(2)Pentru a stabili forma adecvată de contribuţie, se ţine cont în cea mai mare măsură posibilă de interesele şi de metodele contabile ale destinatarilor potenţiali.
(3)Ordonatorul de credite competent raportează cu privire la finanţările care nu sunt legate de costuri în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (a) şi (f) de la prezentul articol în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9).
Art. 126: Valabilitatea transversală a evaluărilor
Comisia se poate baza, integral sau parţial, pe evaluările proprii sau pe cele efectuate de alte entităţi, inclusiv de donatori, în măsura în care astfel de evaluări s-au efectuat privind respectarea unor condiţii echivalente cu cele prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuţie aplicabilă. În acest scop, Comisia promovează recunoaşterea standardelor acceptate la nivel internaţional sau a bunelor practici internaţionale.
Art. 127: Valabilitatea transversală a auditurilor
Fără a aduce atingere posibilităţilor existente de efectuare a unor audituri suplimentare, dacă un auditor independent a efectuat un audit referitor la situaţiile financiare şi rapoartele care prezintă utilizarea unei contribuţii a Uniunii, bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care oferă o asigurare rezonabilă, auditul respectiv stă la baza asigurării generale, astfel cum se specifică mai detaliat, dacă este cazul, în normele sectoriale, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale independenţei şi competenţei auditorului. În acest scop, raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit din statele membre.
Art. 128: Utilizarea informaţiilor deja disponibile
Pentru a evita situaţiile în care persoanelor şi entităţilor care primesc fonduri din partea Uniunii li se solicită să furnizeze aceeaşi informaţie de mai multe ori, se folosesc, în măsura posibilului, informaţiile care se află deja la dispoziţia instituţiilor Uniunii, a autorităţilor de management sau a altor organisme şi entităţi care execută bugetul.
Art. 129: Cooperarea în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii
(1)Orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi, drept condiţie pentru primirea fondurilor, acordă accesul şi drepturile necesare pentru ordonatorul de credite responsabil, EPPO în ceea ce priveşte statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, OLAF, Curtea de Conturi şi, după caz, autorităţile naţionale relevante pentru a-şi exercita în mod exhaustiv competenţele care le revin. În cazul OLAF, astfel de drepturi includ dreptul de a efectua investigaţii, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (48).
(48)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(2)Orice persoană sau entitate care primeşte din partea Uniunii fonduri în cadrul gestiunii directe şi indirecte se angajează în scris să acorde drepturile necesare menţionate la alineatul (1) şi se asigură că eventualii terţi implicaţi în execuţia fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
Art. 130: Aplicabilitatea parţială a sistemului de excludere în cazul gestiunii partajate
Sistemul de excludere se aplică în contextul fondurilor Uniunii plătite în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), în ceea ce priveşte orice persoană sau entitate care solicită sau primeşte respectivele fonduri ale Uniunii, în condiţiile prevăzute la articolul 138 alineatul (2) şi la articolul 277.
Art. 131: Parteneriatele-cadru financiare
(1)Comisia poate încheia acorduri-cadru de parteneriat financiar pentru o cooperare pe termen lung cu persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Fără a aduce atingere alineatului (4) litera (c) de la prezentul articol, acordurile-cadru de parteneriat financiar se revizuiesc cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual. În temeiul unor astfel de acorduri se pot semna acorduri de contribuţie sau acorduri de grant.
(2)Obiectivul unui acord-cadru de parteneriat financiar este de a facilita realizarea obiectivelor politicilor Uniunii prin stabilizarea termenilor contractuali ai cooperării. Acordul-cadru de parteneriat financiar precizează formele cooperării financiare şi include obligaţia de a stabili, în acordurile specifice semnate în temeiul acordului-cadru de parteneriat financiar, modalităţile de monitorizare a realizării obiectivelor specifice. Respectivele acorduri indică, de asemenea, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, măsura în care Comisia se poate baza pe sistemele şi procedurile, inclusiv procedurile de audit, ale persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau ale beneficiarilor.
(3)Pentru a optimiza costurile şi beneficiile auditurilor şi pentru a facilita coordonarea, se pot încheia acorduri de audit sau de verificare cu persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Astfel de acorduri nu aduc atingere dispoziţiilor articolelor 127 şi 129.
(4)În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin granturi specifice:
a)în plus faţă de alineatul (2), în acordul-cadru de parteneriat financiar se precizează:
(i)natura acţiunilor sau a programelor de lucru preconizate;
(ii)procedura de acordare a granturilor specifice, în conformitate cu principiile şi normele procedurale din titlul VIII;
b)acordul-cadru de parteneriat financiar şi acordul de grant specific în ansamblul lor respectă cerinţele de la articolul 204;
c)durata parteneriatului-cadru financiar nu poate depăşi patru ani, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, care se precizează clar în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9);
d)parteneriatul-cadru financiar se pune în aplicare în conformitate cu principiile transparenţei şi egalităţii de tratament al solicitanţilor;
e)parteneriatul-cadru financiar se tratează ca un grant în ceea ce priveşte programarea, publicarea ex ante şi atribuirea;
f)granturile specifice bazate pe un astfel de parteneriat-cadru financiar intră sub incidenţa procedurilor de publicare ex post prevăzute la articolul 38.
(5)Un acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice poate prevedea recurgerea la sistemele şi procedurile beneficiarului în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol în cazul în care sistemele şi procedurile au fost evaluate în conformitate cu articolul 157 alineatele (2), (3) şi (4). Într-un astfel de caz, articolul 199 alineatul (1) primul paragraf litera (d) nu se aplică. În cazul în care procedurile beneficiarului pentru acordarea de finanţări terţilor menţionată la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d) au obţinut o evaluare pozitivă din partea Comisiei, articolele 207 şi 208 nu se aplică.
(6)În cazul unui acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice, verificarea capacităţii financiare şi operaţionale menţionate la articolul 201 se efectuează înainte de semnarea acordului-cadru de parteneriat financiar. Comisia poate recurge la o verificare echivalentă a capacităţii financiare şi operaţionale, efectuată de alţi donatori.
(7)În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin acorduri de contribuţie, acordul-cadru de parteneriat financiar şi acordul de contribuţie în ansamblul lor respectă articolul 129 şi articolul 158 alineatul (7).
Art. 132: Suspendare, reziliere şi reducere
(1)Dacă o procedură de atribuire a fost viciată de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent suspendă procedura şi poate lua orice măsuri necesare, inclusiv anularea procedurii. Ordonatorul de credite competent informează imediat OLAF cu privire la cazurile de nereguli sau fraudă suspectate.
(2)În cazul în care, după atribuire, procedura de atribuire se dovedeşte a fi fost afectată de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acţiuni, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător:
a)refuză să îşi asume angajamentul juridic sau anulează acordarea unui premiu;
b)suspendă plăţile sau livrarea;
c)suspendă executarea angajamentului juridic;
d)dacă este cazul, reziliază angajamentul juridic în totalitate sau în privinţa unuia sau a mai multor destinatari.
(3)Ordonatorul de credite competent poate suspenda plăţile, livrarea sau executarea angajamentului juridic în cazul în care:
a)executarea angajamentului juridic se dovedeşte a fi fost afectată de nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor;
b)este necesar să se verifice dacă presupusele nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor au avut loc efectiv;
c)neregulile, fraudele sau încălcările obligaţiilor pun sub semnul întrebării fiabilitatea sau eficacitatea sistemelor de control intern ale unei persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.
Dacă presupusele nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor menţionate la primul paragraf litera (b) nu se confirmă, punerea în aplicare, plăţile sau livrarea se reiau cât mai curând posibil.
Ordonatorul de credite competent poate rezilia angajamentul juridic în totalitate sau în privinţa unuia sau mai multor destinatari în cazurile menţionate la primul paragraf literele (a) şi (c).
(4)În plus faţă de măsurile menţionate la alineatul (2) sau (3), ordonatorul de credite competent poate reduce grantul, premiul, contribuţia prevăzută în acordul de contribuţie, donaţia nefinanciară sau preţul datorat prevăzut într-un contract proporţional cu gravitatea neregulilor, a fraudelor sau a încălcărilor obligaţiilor, inclusiv în cazul în care activităţile în cauză nu au fost efectuate sau au fost efectuate necorespunzător, parţial sau cu întârziere.
În cazul finanţării menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a), ordonatorul de credite competent poate reduce contribuţia în mod proporţional în cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare, parţiale sau obţinute cu întârziere ori în cazul în care condiţiile nu au fost îndeplinite.
(5)Alineatul (2) literele (b), (c) şi (d) şi alineatul (3) nu se aplică în cazul candidaţilor din cadrul unui concurs cu premii.
Art. 133: Păstrarea evidenţelor şi actualizarea adreselor poştale şi electronice de către destinatari
(1)Destinatarii păstrează evidenţele şi documentele justificative, inclusiv datele statistice şi alte înregistrări referitoare la finanţare, precum şi evidenţele şi documentele în format electronic, timp de cinci ani de la data plăţii soldului sau, în absenţa unei astfel de plăţi, de la data efectuării operaţiunii. Această perioadă este de trei ani în cazul în care valoarea finanţării este mai mică sau egală cu 60 000 EUR.
(2)Evidenţele şi documentele referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau reclamaţii referitoare la angajamente juridice sau referitoare la investigaţii ale OLAF se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii, reclamaţii sau investigaţii. În cazul evidenţelor şi al documentelor referitoare la investigaţiile OLAF, obligaţia de păstrare se aplică de îndată ce respectivele investigaţii au fost notificate destinatarului.
(3)Evidenţele şi documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele nu sunt necesare.
(4)Destinatarii informează ordonatorul de credite cu privire la orice modificare a adreselor lor poştale şi electronice. Această obligaţie continuă să se aplice timp de cinci ani de la data plăţii soldului sau, în absenţa unei astfel de plăţi, de la data tranzacţiei. Această perioadă este de trei ani în cazul în care valoarea finanţării este mai mică sau egală cu 60 000 EUR.
Art. 134: Procedura contradictorie şi căi de atac
(1)Înainte de a adopta orice măsură care prejudiciază drepturile unui participant sau ale unui destinatar, ordonatorul de credite competent se asigură că participantului sau destinatarului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observaţii.
Primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică procedurilor de atribuire, cu excepţia cazului în care participantul a fost respins în temeiul articolului 143 alineatul (1) primul paragraf litera (b) sau (c).
(2)Dacă o măsură adoptată de un ordonator de credite prejudiciază drepturile unui participant sau ale unui destinatar, actul în care este stabilită măsura precizează căile de atac administrative şi judiciare care pot fi utilizate pentru a o contesta.
Art. 135: Subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare
(1)Subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare se furnizează în conformitate cu titlul X atunci când sunt combinate cu instrumente financiare în cadrul unei măsuri unice.
(2)În cazul în care nu sunt combinate cu instrumente financiare în cadrul unei măsuri unice, subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare se pot furniza în conformitate cu titlul VI sau VIII.
Art. 136: Protecţia securităţii şi a ordinii publice
(1)Condiţiile de participare la procedurile de atribuire ale Uniunii respectă obligaţiile internaţionale sau angajamentele privind accesul pe piaţă asumate de Uniune în cadrul unor acorduri internaţionale şi nu restrâng în mod nejustificat concurenţa.
(2)Atunci când acest lucru este necesar şi justificat în mod corespunzător, Comisia indică, în decizia de finanţare menţionată la articolul 110, că anumite proceduri de atribuire afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce priveşte activele şi interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, inclusiv protecţia integrităţii infrastructurii digitale, a sistemelor informatice şi de comunicaţii şi a lanţurilor de aprovizionare conexe. În cazul în care nu este necesară o decizie de finanţare în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) al doilea paragraf, acest lucru este menţionat de către ordonatorul de credite competent în documentele legate de procedura de atribuire.
(3)Pentru protecţia securităţii sau a ordinii publice, ordonatorul de credite competent poate stabili condiţii specifice aplicabile procedurilor de atribuire şi angajamentelor juridice menţionate la articolul 124. Orice condiţie face obiectul alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol şi se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a proteja securitatea sau ordinea publică a Uniunii şi/sau a statelor sale membre.
Condiţiile specifice se pot aplica participării la procedurile de atribuire şi întregului ciclu de viaţă al angajamentului juridic rezultat şi se pot referi la:
a)entitate, în special criteriile de acces la procedură sau criteriile de eligibilitate bazate pe ţara de stabilire a participanţilor, inclusiv a contractantului sau a beneficiarului şi a entităţilor afiliate şi a eventualilor subcontractanţi, precum şi în ceea ce priveşte controlul direct sau indirect asupra oricăruia dintre participanţii respectivi din partea unor entităţi publice sau private dintr-o ţară terţă;
b)activitate, în special în ceea ce priveşte ţara de origine a echipamentelor, bunurilor, produselor sau serviciilor, precum şi în ceea ce priveşte locul de executare, care poate fi limitat la statele membre;
c)cerinţe de securitate suplimentare privind entităţile şi activităţile, în special condiţii bazate pe o evaluare a riscurilor de securitate aferente echipamentelor, bunurilor, produselor sau serviciilor, producătorului, contractantului, beneficiarului, entităţilor afiliate sau oricăror subcontractanţi.
Art. 137: Protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin detectarea riscurilor, excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare
(1)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia instituie şi aplică un sistem de detectare timpurie şi de excludere.
Scopul unui astfel de sistem este de a facilita:
a)detectarea timpurie a persoanelor sau a entităţilor menţionate la alineatul (2) care prezintă un risc pentru interesele financiare ale Uniunii;
b)excluderea persoanelor sau a entităţilor menţionate la alineatul (2) care se află în una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1);
c)impunerea unei sancţiuni financiare unui destinatar în temeiul articolului 140.
(2)În cadrul gestiunii directe şi indirecte, sistemul de detectare timpurie şi de excludere se aplică:
a)participanţilor şi destinatarilor;
b)entităţilor pe a căror capacitate intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul ori subcontractanţilor unui contractant;
c)oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri ale Uniunii, în cazul în care bugetul se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) şi al articolului 157 alineatul (4), pe baza informaţiilor notificate în conformitate cu articolul 158 alineatul (7);
d)garanţilor;
e)participanţilor sau destinatarilor cu privire la care entităţile care execută bugetul în conformitate cu articolul 63 au furnizat informaţii, astfel cum sunt transmise de statele membre în conformitate cu normele sectoriale, în conformitate cu articolul 144 alineatul (2) litera (d);
f)sponsorilor menţionaţi la articolul 26;
g)beneficiarilor reali şi oricărei entităţi afiliate entităţii excluse menţionate la articolul 138 alineatul (6);
h)persoanelor fizice menţionate la articolul 138 alineatul (5) primul paragraf literele (a)-(c);
i)oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri sub orice formă, inclusiv sprijin financiar nerambursabil sau împrumuturi ori ambele, în cazul în care bugetul este executat cu statele membre în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), caz în care se aplică articolul 138 alineatul (2).
În sensul primului paragraf litera (i), persoanele sau entităţile care primesc fonduri includ destinatarii finali ai fondurilor, contractanţii, subcontractanţii şi beneficiarii reali.
Acest lucru nu aduce atingere articolului 157 alineatul (7) şi nici normelor prevăzute în acordurile de contribuţie, acordurile de finanţare şi acordurile de garantare, în cazul persoanelor sau entităţilor care primesc fonduri din partea Uniunii, dacă bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c).
În cadrul gestiunii partajate, sistemul de excludere se aplică:
(a)oricărei persoane sau entităţi care solicită finanţare în cadrul unui program în gestiune partajată, care este selectată pentru o astfel de finanţare sau care primeşte o astfel de finanţare;
(b)entităţilor pe a căror capacitate intenţionează să se bazeze persoana sau entitatea menţionată la litera (a) sau subcontractanţii unei astfel de persoane sau entităţi;
(c)beneficiarilor reali şi oricărei entităţi afiliate entităţii excluse, astfel cum este menţionată la articolul 138 alineatul (6);
(3)Decizia de înregistrare a informaţiilor privind detectarea timpurie a riscurilor, astfel cum este menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) de la prezentul articol, de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) şi/sau de impunere a unei sancţiuni financiare împotriva unui destinatar este luată de către ordonatorul de credite competent. Informaţiile referitoare la astfel de decizii se înregistrează în baza de date menţionată la articolul 144 alineatul (1). În cazul în care astfel de decizii sunt adoptate în temeiul articolului 138 alineatul (5), informaţiile înregistrate în baza de date includ informaţiile privind persoanele menţionate la alineatul menţionat.
(4)Decizia de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol sau de impunere a unor sancţiuni financiare împotriva unui destinatar se întemeiază pe o hotărâre definitivă sau, în situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1), pe o decizie administrativă definitivă sau pe o încadrare juridică preliminară realizată de comitetul menţionat la articolul 135 în situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (3), pentru a asigura o evaluare centralizată a situaţiilor respective. În cazurile menţionate la articolul 143 alineatul (1), ordonatorul de credite competent respinge participantul de la o anumită procedură de atribuire.
Fără a aduce atingere articolului 138 alineatul (7), ordonatorul de credite competent poate lua o decizie de a exclude un participant sau destinatar şi/sau de a impune o sancţiune financiară împotriva unui destinatar şi o decizie de publicare a informaţiilor aferente, pe baza unei încadrări preliminare astfel cum este menţionată la articolul 138 alineatul (3), doar după ce a obţinut recomandarea comitetului menţionat la articolul 142.
Art. 138: Criterii de excludere şi decizii privind excluderea
(1)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de prezentul regulament sau de la execuţia de fonduri ale Uniunii atunci când persoana sau entitatea respectivă se află în una sau mai multe din următoarele situaţii de excludere:
a)persoana sau entitatea este în stare de faliment, în situaţie de insolvenţă sau de lichidare, activele sale sunt administrate de un lichidator sau de o instanţă, se află în stare de concordat preventiv, de suspendare a activităţii sau în orice altă situaţie similară care rezultă în urma unei proceduri similare prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern;
b)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor sau a contribuţiilor la asigurările sociale prevăzute în legislaţia aplicabilă;
c)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă deoarece a încălcat actele cu putere de lege şi normele administrative sau standardele etice aplicabile sectorului profesional din care face parte persoana sau entitatea ori deoarece se face vinovată de o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când o astfel de conduită trădează o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:
(i)falsificarea cu intenţia de a frauda sau din neglijenţă a informaţiilor necesare pentru verificarea absenţei motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate ori de selecţie sau în executarea unui angajament juridic;
(ii)încheierea unui acord cu alte persoane sau entităţi în vederea denaturării concurenţei;
(iii)încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;
(iv)influenţarea necorespunzătoare sau tentativa de a influenţa în mod necorespunzător procesul decizional cu scopul de a obţine fonduri din partea Uniunii, profitând, prin declaraţii false, de un conflict de interese care implică orice actori financiari sau alte persoane menţionate la articolul 61 alineatul (1);
(v)tentativa de a obţine informaţii confidenţiale care i-ar putea conferi avantaje necuvenite în cadrul procedurii de atribuire;
(vi)incitarea la discriminare, ură sau violenţă împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup sau la activităţi similare care contravin valorilor pe care se întemeiază Uniunea, consacrate la articolul 2 din TUE, în cazul în care o astfel de abatere are impact asupra integrităţii persoanei sau entităţii care afectează sau riscă în mod concret să afecteze îndeplinirea angajamentului juridic;
d)printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de oricare dintre următoarele:
(i)fraudă, în înţelesul articolului 3 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului (49) şi al articolului 1 din Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, redactată în baza Actului Consiliului din 26 iulie 1995 (50);
(49)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(50)JO C 316, 27.11.1995, p. 48.
(ii)corupţie astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2017/1371 sau corupţie activă în înţelesul articolului 3 din Convenţia privind lupta împotriva corupţiei care implică funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, elaborată în temeiul Actului Consiliului din 26 mai 1997 (51), sau acte menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului (52) sau corupţie astfel cum este definită în alte legi aplicabile;
(51)JO C 195, 25.6.1997, p. 1.
(52)Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupţiei în sectorul privat (JO L 192, 31.7.2003, p. 54).
(iii)comportament legat de o organizaţie criminală, astfel cum este menţionat la articolul 2 din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului (53);
(53)Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate (JO L 300, 11.11.2008, p. 42).
(iv)spălare de bani sau finanţarea terorismului în înţelesul articolului 1 alineatele (3), (4) şi (5) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (54);
(54)Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(v)infracţiuni de terorism sau infracţiuni legate de activităţi de terorism, astfel cum sunt definite la articolele 3-12 din Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European şi a Consiliului (55), sau instigare, complicitate sau tentativă de a săvârşi astfel de infracţiuni, astfel cum se menţionează la articolul 14 din respectiva directivă;
(55)Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului şi de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).
(vi)exploatarea prin muncă a copiilor sau alte infracţiuni privind traficul de persoane, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (56);
(56)Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, precum şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).
e)s-au constatat deficienţe semnificative în ceea ce priveşte respectarea de către persoana sau entitatea în cauză a principalelor obligaţii de executare a unui angajament juridic finanţat din buget, fapt care:
(i)a dus la rezilierea anticipată a unui angajament juridic;
(ii)a dus la aplicarea de clauze penale sau alte sancţiuni contractuale; sau
(iii)a fost descoperit de un ordonator de credite, de OLAF, de Curtea de Conturi sau de EPPO în urma unor verificări, audituri sau investigaţii;
f)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea a comis o abatere în înţelesul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului (57);
(57)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
g)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea a creat o entitate într-o altă jurisdicţie cu intenţia de a se sustrage obligaţiilor fiscale, sociale sau oricăror alte obligaţii legale, inclusiv celor legate de dreptul muncii, ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă, în jurisdicţia în care aceasta îşi are sediul social, sediul central sau locul principal de desfăşurare a activităţii;
h)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că a fost creată o entitate cu intenţia menţionată la litera (g);
i)entitatea sau persoana s-a opus, intenţionat şi fără o justificare adecvată, unei investigaţii, unei verificări sau unui audit efectuat de un ordonator de credite sau de reprezentantul sau auditorul acestuia, de OLAF, de EPPO sau de Curtea de Conturi. Se consideră că persoana sau entitatea se opune unei investigaţii, unei verificări sau unui audit atunci când desfăşoară acţiuni cu scopul sau efectul de a preveni, a împiedica sau a întârzia desfăşurarea oricăreia dintre activităţile necesare pentru efectuarea investigaţiei, a verificării sau a auditului. Astfel de acţiuni includ, în special, refuzul intenţionat de a acorda accesul necesar în incintele sale sau în orice alte spaţii utilizate în scopuri comerciale, disimularea sau refuzul de a divulga informaţii sau furnizarea de informaţii false.
(2)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf litera (i) şi al patrulea paragraf literele (a), (b) şi (c) în cazul în care persoana sau entitatea respectivă se află într-una sau mai multe dintre situaţiile de excludere menţionate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, decizia se ia pe baza unei încadrări juridice preliminare a unui comportament menţionat la literele respective, având în vedere faptele şi constatările în temeiul alineatului (3) al patrulea paragraf literele (a) şi (d) de la prezentul articol cuprinse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.
Înainte de a face încadrarea juridică preliminară, comitetul menţionat la articolul 145 oferă statului membru posibilitatea de a prezenta observaţii privind procedura prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol.
Fără a aduce atingere articolului 63 alineatul (2), statul membru se asigură că cererile de plată având legătură cu o persoană sau o entitate care se află într-o situaţie de excludere stabilită în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol nu sunt transmise Comisiei spre rambursare.
(3)În absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive sau, după caz, a unei decizii administrative definitive în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f), (g) şi (h) de la prezentul articol ori în cazul menţionat la alineatul (1) literele (e) şi (i) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) pe baza unei încadrări juridice preliminare a unei conduite astfel cum este menţionată la literele respective, ţinând cont de faptele stabilite sau de alte constatări incluse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.
Încadrarea preliminară menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere evaluării conduitei respectivei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) de către autorităţile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. Ordonatorul de credite competent îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi/sau de a impune o sancţiune financiară unui destinatar în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive. În cazurile în care hotărârea judecătorească definitivă sau decizia administrativă definitivă nu stabileşte durata excluderii, ordonatorul de credite competent stabileşte durata respectivă pe baza faptelor stabilite şi a constatărilor şi ţinând cont de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.
În cazul în care, printr-o astfel de hotărâre judecătorească definitivă sau decizie administrativă definitivă, se stabileşte că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) nu este vinovată de conduita care face obiectul încadrării juridice preliminare pe baza căreia respectiva persoană sau entitate a fost exclusă, ordonatorul de credite competent pune capăt fără întârziere excluderii respective şi/sau rambursează, după caz, cuantumul aferent oricărei sancţiuni financiare impuse.
Printre faptele şi constatările menţionate la primul paragraf se numără mai ales:
a)faptele stabilite în cadrul auditurilor sau al investigaţiilor efectuate de EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, de Curtea de Conturi, de OLAF sau de un auditor intern sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite;
b)deciziile administrative care nu sunt definitive şi care pot include măsuri disciplinare luate de organismul de supraveghere competent responsabil de verificarea aplicării standardelor de etică profesională;
c)faptele menţionate în deciziile luate de persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c);
d)informaţiile transmise în conformitate cu articolul 144 alineatul (2) litera (d), în special faptele şi constatările stabilite în contextul unei hotărâri judecătoreşti definitive sau al unei decizii administrative definitive la nivel naţional cu privire la existenţa situaţiilor de excludere menţionate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol, de entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b);
e)deciziile Comisiei privind încălcarea dreptului Uniunii în materie de concurenţă sau ale unei autorităţi naţionale competente privind încălcarea dreptului Uniunii sau a celui intern în materie de concurenţă.
(4)Deciziile ordonatorului de credite competent luate în temeiul articolelor 137-144 sau, după caz, recomandările comitetului menţionat la articolul 145 se adoptă cu respectarea principiului proporţionalităţii, luând în considerare în special:
a)gravitatea situaţiei, inclusiv impactul asupra intereselor financiare şi a imaginii Uniunii;
b)intervalul de timp scurs de la conduita relevantă;
c)durata conduitei şi caracterul său repetitiv;
d)dacă conduita fost premeditată sau gradul de neglijenţă arătat;
e)în cazurile menţionate la alineatul (1) litera (b), dacă este vizat un cuantum limitat;
f)orice alte circumstanţe atenuante, precum:
(i)măsura în care persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) colaborează cu autoritatea competentă relevantă şi contribuţia persoanei sau entităţii respective la investigaţie recunoscută de ordonatorul de credite competent; sau
(ii)informarea cu privire la situaţia de excludere prin intermediul unei declaraţii astfel cum se menţionează la articolul 139 alineatul (1); sau
(iii)măsurile luate de statul membru împotriva persoanei sau entităţii în temeiul articolului 63 alineatul (2).
(5)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) în cazul în care:
a)o persoană fizică sau juridică care este membră a organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al persoanei sau entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2) ori care are putere de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce priveşte respectiva persoană sau entitate se află într-una sau în mai multe dintre situaţiile menţionate la alineatul (1) literele (c)-(i) de la prezentul articol;
b)o persoană fizică sau juridică care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau ale entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2) se află într-una sau în mai multe dintre situaţiile menţionate la alineatul (1) litera (a) sau (b) de la prezentul articol;
c)o persoană fizică care este esenţială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic se află într-una sau în mai multe dintre situaţiile menţionate la alineatul (1) literele (c)-(i) de la prezentul articol.
Ordonatorul de credite competent se asigură că persoana fizică aflată într-una sau mai multe dintre situaţiile menţionate la primul paragraf este exclusă.
(6)Atunci când o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf literele (a)-(f), (h) şi (i) este exclusă, ordonatorul de credite competent poate, de asemenea, să excludă beneficiarul real sau orice entitate afiliată entităţii excluse ori să le impună acestora o sancţiune financiară. Orice decizie a ordonatorului de credite competent sau, după caz, orice recomandare a comitetului menţionat la articolul 145 ia în considerare dacă:
a)entitatea exclusă are o independenţă funcţională faţă de entitatea sa afiliată şi faţă de beneficiarul real,
b)abaterea entităţii excluse nu se datorează nesupravegherii sau nemenţinerii unor controale adecvate;
c)dacă entitatea exclusă a luat o decizie comercială fără influenţa vreunei entităţi afiliate sau a beneficiarului real.
(7)În cazurile menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent poate exclude provizoriu o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2), fără recomandarea prealabilă a comitetului menţionat la articolul 145, atunci când participarea persoanei sau entităţii în cauză la o procedură de atribuire sau selectarea sa pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii ar constitui o ameninţare gravă şi iminentă la adresa intereselor financiare ale Uniunii. În aceste cazuri, ordonatorul de credite competent sesizează imediat comitetul menţionat la articolul 145 şi ia o decizie definitivă în termen de 14 zile de la primirea recomandării comitetului.
(8)La cererea ordonatorului de credite şi în cazul în care natura sau circumstanţele cazului impun acest lucru, sesizarea comitetului menţionat la articolul 145 pentru o recomandare poate fi tratată prin intermediul procedurii accelerate, fără a aduce atingere dreptului de a fi ascultat al persoanei sau entităţii în cauză.
(9)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145, nu exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la o procedură de atribuire sau de la selectarea pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii în cazul în care:
a)persoana sau entitatea a luat măsurile de remediere astfel cum se menţionează la alineatul (10) de la prezentul articol într-o măsură suficientă pentru a-i demonstra fiabilitatea. Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul menţionat la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol;
b)este indispensabil să se asigure continuitatea serviciului, pe o perioadă limitată, până în momentul luării măsurilor de remediere specificate la alineatul (7) de la prezentul articol;
c)o astfel de excludere ar fi disproporţionată având în vedere criteriile menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol.
În plus, alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol nu se aplică în cazul achiziţiei de produse în condiţii deosebit de avantajoase fie de la un furnizor care şi-a încetat definitiv activitatea comercială, fie de la lichidatori în cadrul unei proceduri de insolvenţă, al unui concordat preventiv sau al unei proceduri similare prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern.
În cazurile de neexcludere menţionate la prezentul alineat primul şi al doilea paragraf, ordonatorul de credite competent precizează motivele pentru care nu a exclus persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi comunică aceste motive comitetului menţionat la articolul 145.
(10)Măsurile de remediere menţionate la alineatul (9) primul paragraf litera (a) includ în special:
a)măsuri care urmăresc identificarea originii situaţiilor care au dus la excludere şi măsuri concrete tehnice, organizatorice şi de personal din domeniul de activitate relevant al persoanei sau al entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2), adecvate pentru corectarea conduitei şi pentru prevenirea repetării acesteia;
b)dovada că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) a luat măsuri de compensare sau de despăgubire pentru prejudiciul adus intereselor financiare ale Uniunii prin faptele care au dus la situaţia de excludere;
c)dovada că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) a plătit sau a asigurat plata oricărei amenzi impuse de autoritatea competentă sau a oricăror taxe ori contribuţii la asigurările sociale menţionate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol.
Fără a aduce atingere evaluării efectuate de ordonatorul de credite competent sau de comitetul menţionat la articolul 145, persoana sau entitatea prezintă măsuri de remediere care au fost evaluate de un auditor extern independent sau care au fost declarate suficiente printr-o decizie a unei autorităţi naţionale sau a Uniunii.
(11)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea revizuită a comitetului menţionat la articolul 145, îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) din oficiu sau la cererea persoanei ori a entităţii respective, dacă aceasta din urmă a luat măsuri de remediere suficiente pentru a-şi demonstra fiabilitatea sau dacă a furnizat elemente noi care demonstrează că situaţia de excludere menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol nu mai există.
(12)În cazul menţionat la articolul 137 alineatul (2) litera (b), ordonatorul de credite competent solicită ca acel candidat sau ofertant să înlocuiască o entitate sau un subcontractant pe ale cărui capacităţi intenţionează să se bazeze şi care se află într-o situaţie de excludere menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol.
Art. 139: Declaraţia şi dovada privind inexistenţa unei situaţii de excludere
(1)Participanţii declară dacă se află într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi, după caz, dacă au luat măsurile de remediere menţionate la articolul 138 alineatul (9) primul paragraf litera (a).
Participanţii declară, de asemenea, dacă următoarele persoane sau entităţi se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(h):
a)persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care deţin competenţe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte participantul respectiv;
b)beneficiarii reali ai participantului, astfel cum sunt definiţi la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849.
Participantul sau destinatarul informează fără întârziere ordonatorul de credite competent cu privire la orice schimbări în privinţa situaţiilor declarate.
După caz, candidatul sau ofertantul furnizează aceleaşi declaraţii care sunt menţionate la primul şi al doilea paragraf semnate de subcontractant sau de orice altă entitate pe a cărei capacitate intenţionează să se bazeze, după caz.
Ordonatorul de credite competent nu solicită declaraţiile menţionate la primul şi al doilea paragraf dacă astfel de declaraţii au fost deja prezentate în scopul unei alte proceduri de atribuire, cu condiţia ca situaţia să nu se fi schimbat şi să nu fi trecut mai mult de un an de la data emiterii declaraţiilor.
Ordonatorul de credite competent poate renunţa la cerinţele prevăzute la primul şi al doilea paragraf în cazul granturilor cu valoare foarte scăzută şi al contractelor cu valoare foarte scăzută, valoare care nu depăşeşte cuantumurile menţionate la articolul 2 punctul 75 şi la punctul 14.4 din anexa I.
(2)Ori de câte ori se solicită de către ordonatorul de credite competent şi în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii, participantul, subcontractantul sau entitatea pe a cărei capacitate intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul furnizează:
a)dovezi adecvate că nu se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1);
b)informaţii privind persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care deţin competenţe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte participantul respectiv, inclusiv privind persoanele şi entităţile care fac parte din structura de proprietate sau de control şi beneficiarii reali, şi dovezi adecvate că niciuna dintre persoanele respective nu se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(f);
c)dovezi adecvate că persoanele fizice sau juridice care îşi asumă răspunderea nelimitată pentru datoriile participantului respectiv nu se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 138 alineatul (1) litera (a) sau (b).
(3)Dacă este cazul şi în conformitate cu dreptul intern, ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în niciuna dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (g) şi (h), un extras recent din cazierul judiciar sau, în absenţa acestuia, un document echivalent eliberat recent de către o autoritate judiciară sau administrativă din ţara în care îşi are sediul principal, din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor în cauză.
Ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) şi (b), un certificat emis recent de autoritatea competentă din ţara în care îşi are sediul principal. În cazul în care în ţara în care îşi are sediul principal nu se eliberează asemenea tipuri de certificate, participantul poate furniza o declaraţie sub jurământ făcută în faţa unei autorităţi judiciare sau a unui notar ori, în lipsa acesteia, o declaraţie solemnă făcută în faţa unei autorităţi administrative sau a unui organism profesional calificat din ţara în care îşi are sediul principal.
(4)Ordonatorul de credite competent renunţă la obligaţia ca un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) să prezinte documentele justificative menţionate la alineatele (2) şi (3):
a)dacă poate accesa aceste dovezi gratuit într-o bază de date naţională;
b)dacă aceste dovezi i-au fost deja prezentate în scopul unei alte proceduri, cu condiţia ca documentele prezentate să fie încă valabile şi să nu fi trecut mai mult de un an de la data eliberării lor;
c)dacă recunoaşte că există o imposibilitate materială de a furniza astfel de dovezi.
(5)Alineatele (1)-(4) de la prezentul articol nu se aplică persoanelor şi entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) şi nici organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.
În cazul instrumentelor financiare şi al garanţiilor bugetare şi în absenţa unor norme şi proceduri pe deplin echivalente cu cele menţionate la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d), destinatarii finali şi intermediarii furnizează persoanei sau entităţii care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) o declaraţie semnată pe propria răspundere prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a)-(d), (g) şi (h) sau la articolul 143 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c) ori într-o situaţie considerată echivalentă în urma evaluării efectuate în conformitate cu articolul 157 alineatul (4).
În cazul în care, în mod excepţional, instrumentele financiare se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), destinatarii finali furnizează intermediarilor financiari o declaraţie pe proprie răspundere semnată prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a)-(d), (g) şi (h) sau la articolul 143 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c).
Art. 140: Sancţiuni financiare
(1)Pentru a asigura un efect disuasiv, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145, ordonatorul de credite competent poate impune o sancţiune financiară unui destinatar care şi-a asumat un angajament juridic şi care se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 138 alineatul (1) litera (c), (d), (e), (f), (g), (h) sau (i).
În ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(i), sancţiunea financiară poate fi impusă ca alternativă la o decizie de excludere a unui destinatar, atunci când această excludere ar fi disproporţionată pe baza criteriilor menţionate la articolul 138 alineatul (4).
În ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c), (d) şi (e), sancţiunea financiară poate fi impusă în plus faţă de o excludere, atunci când acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, din cauza conduitei sistematice şi recurente adoptate de destinatar cu intenţia de a obţine în mod necuvenit fonduri ale Uniunii.
În pofida primului, celui de al doilea şi celui de al treilea paragraf de la prezentul alineat, nu se impun sancţiuni financiare beneficiarilor care, în conformitate cu articolul 139, divulgă faptul că se află într-o situaţie de excludere.
(2)Cuantumul sancţiunii financiare nu depăşeşte 10 % din valoarea totală a angajamentului juridic. În cazul unui acord de grant semnat cu mai mulţi beneficiari, sancţiunea financiară nu depăşeşte 10 % din cuantumul grantului la care are dreptul beneficiarul în cauză în conformitate cu acordul de grant.
Art. 141: Durata excluderii şi termenul de prescripţie
(1)Durata excluderii nu depăşeşte:
a)durata, dacă există, stabilită prin hotărârea judecătorească definitivă sau prin decizia administrativă definitivă a unui stat membru;
b)în absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive:
(i)cinci ani, pentru cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (d) şi (i);
(ii)trei ani, pentru cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) litera (c) şi literele (e)-(h).
O persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) este exclusă atât timp cât se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) şi (b).
(2)Termenul de prescripţie pentru excluderea şi/sau impunerea de sancţiuni financiare unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) este de cinci ani, calculat începând cu oricare dintre următoarele date:
a)data conduitei care a dus la excludere sau, în cazul actelor continue sau repetate, data la care conduita ia sfârşit, în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (b)-(e), (g), (h) şi (i);
b)data la care se pronunţă hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe naţionale sau decizia administrativă definitivă în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (b), (c), (d), (g), (h) şi (i).
Termenul de prescripţie este întrerupt de un act al unei autorităţi naţionale, al Comisiei, al OLAF, al EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, al comitetului menţionat la articolul 145 din prezentul regulament sau al oricărei entităţi implicate în execuţia bugetară, dacă acest act este notificat persoanei sau entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament şi se referă la investigaţii sau proceduri judiciare. Un nou termen de prescripţie începe să curgă din ziua următoare întreruperii.
În sensul articolului 138 alineatul (1) litera (f) din prezentul regulament, pentru excluderea unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament şi/sau impunerea de sancţiuni financiare unui destinatar, se aplică termenul de prescripţie prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.
În cazul în care conduita unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament în cauză corespunde mai multor motive enumerate la articolul 138 alineatul (1) din prezentul regulament, se aplică termenul de prescripţie aplicabil motivului celui mai grav.
Art. 142: Publicarea de informaţii referitoare la excludere şi la sancţiunile financiare
(1)Pentru a spori, atunci când este necesar, efectul disuasiv al excluderii şi/sau al sancţiunii financiare, sub rezerva unei decizii a ordonatorului de credite competent, Comisia publică pe site-ul său următoarele informaţii referitoare la excludere şi, după caz, la sancţiunea financiară în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(i):
a)numele persoanei sau al entităţii în cauză, menţionate la articolul 137 alineatul (2);
b)situaţia de excludere;
c)durata excluderii şi/sau cuantumul sancţiunii financiare.
Dacă decizia privind excluderea şi/sau sancţiunea financiară a fost luată pe baza încadrării preliminare menţionate la articolul 138 alineatul (2), se precizează că nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, nicio decizie administrativă definitivă în acest sens. În astfel de cazuri, se publică fără întârziere informaţii privind eventualele căi de atac, stadiul şi rezultatul acestora, precum şi privind orice decizie revizuită a ordonatorului de credite competent. În cazul în care s-a impus o sancţiune financiară, se precizează, de asemenea, dacă aceasta a fost plătită.
Decizia de publicare a informaţiilor se ia de către ordonatorul de credite competent în urma fie a hotărârii judecătoreşti definitive relevante, fie, dacă este cazul, a deciziei administrative definitive sau în urma recomandării comitetului menţionat la articolul 145, după caz. Decizia respectivă produce efecte la trei luni după ce a fost notificată persoanei sau entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2).
Informaţiile publicate se şterg imediat ce excluderea a încetat. În cazul unei sancţiuni financiare, informaţiile se şterg după şase luni de la plata sumei respective.
În cazul datelor cu caracter personal, ordonatorul de credite competent informează, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725, persoana sau entitatea în cauză menţionată la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament cu privire la drepturile care îi revin în temeiul normelor aplicabile privind protecţia datelor şi cu privire la procedurile disponibile pentru exercitarea acestor drepturi.
(2)Informaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol nu se publică în niciuna dintre următoarele situaţii:
a)în cazul în care este necesar să se păstreze confidenţialitatea unei investigaţii sau a unei proceduri judiciare naţionale;
b)în cazul în care publicarea ar aduce prejudicii disproporţionate persoanei sau entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2) sau ar fi disproporţionată în alt mod, având în vedere criteriile de proporţionalitate stabilite la articolul 138 alineatul (4) şi ţinând cont de cuantumul sancţiunii financiare;
c)în cazul în care persoana în cauză este o persoană fizică, cu excepţia cazului în care publicarea datelor cu caracter personal este justificată de circumstanţe excepţionale, printre altele de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii. În astfel de cazuri, decizia de publicare a informaţiilor ţine cont în mod corespunzător de dreptul la viaţă privată şi de alte drepturi prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.
Art. 143: Respingerea de la o procedură de atribuire
(1)Ordonatorul de credite competent respinge de la o procedură de atribuire un participant care:
a)se află într-o situaţie de excludere stabilită în conformitate cu articolul 138;
b)a falsificat informaţiile solicitate drept condiţie pentru participarea la procedură sau nu a furnizat respectivele informaţii;
c)a fost implicat anterior în pregătirea documentelor utilizate în cadrul procedurii de atribuire, în cazul în care acest lucru presupune o încălcare a principiului egalităţii de tratament, inclusiv o denaturare a concurenţei, care nu poate fi remediată în alt mod;
d)are conflicte de interese profesionale care pot afecta în mod negativ executarea contractului, în conformitate cu punctul 20.6 din anexa I;
e)este destinatarul unei decizii de interzicere a atribuirii contractului pentru că a primit subvenţii străine care denaturează piaţa internă, decizie adoptată de Comisie în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol.
Ordonatorul de credite competent comunică celorlalţi participanţi la procedura de atribuire informaţiile relevante care au fost transmise în contextul participării persoanei în cauză la pregătirea procedurii de atribuire sau care au rezultat în urma implicării sale în acest proces, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (c). Înainte de orice astfel de respingere, participantului i se oferă posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de atribuire nu încalcă principiul egalităţii de tratament.
(2)Se aplică articolul 134 alineatul (1), cu excepţia cazului în care respingerea este justificată în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol printr-o decizie privind excluderea luată cu privire la participant, după examinarea observaţiilor sale.
(3)În sensul alineatului (1) litera (e) de la prezentul articol, Regulamentul (UE) 2022/2560 şi în special dispoziţiile capitolelor 1, 2 şi 4, inclusiv articolul 30, se aplică mutatis mutandis analizei preliminare efectuate de Comisie şi investigării aprofundate a oricăror contribuţii financiare străine obţinute în cadrul unei proceduri de achiziţii în temeiul prezentului regulament. În scopul notificării prealabile la autoritatea contractantă, participanţii la o procedură de achiziţii în temeiul prezentului regulament notifică orice contribuţie financiară străină relevantă ordonatorului de credite competent, în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute la articolele 28 şi 29 din Regulamentul (UE) 2022/2560 şi în dispoziţiile actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv. În plus, actele delegate relevante adoptate în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) 2022/2560 se aplică, de asemenea, procedurilor de achiziţii în temeiul prezentului regulament. Dispoziţiile relevante din Regulamentul (UE) 2022/2560, precum şi cele din actele delegate adoptate în temeiul articolului 49 din regulamentul respectiv şi din actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv se pun în aplicare în conformitate cu prezentul regulament.
În sensul primului paragraf de la prezentul alineat, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare sub forma unei decizii:
a)prin care să confere caracter obligatoriu angajamentelor propuse de un participant asupra participantului respectiv în înţelesul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament;
b)de a nu ridica obiecţii în înţelesul articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament;
c)de interzicere a atribuirii contractului către un participant pentru că a primit subvenţii străine care denaturează piaţa internă în înţelesul articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 276 alineatul (2).
În scopul măsurilor care urmează să fie luate în temeiul prezentului alineat, în cazul în care Regulamentul (UE) 2022/2560 se referă la proceduri de achiziţii în înţelesul Directivelor 2014/23/UE şi 2014/24/UE şi al Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (58), acestea se interpretează ca proceduri de achiziţii în înţelesul prezentului regulament.
(58)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
În urma deciziei de interzicere menţionate la al doilea paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent notifică respingerea de la o procedură de atribuire printr-o scrisoare adresată participantului în cauză.
Art. 144: Sistemul de detectare timpurie şi de excludere
(1)Informaţiile transmise în cadrul sistemului de detectare timpurie şi de excludere menţionat la articolul 137 se centralizează într-o bază de date instituită de Comisie (denumită în continuare "baza de date") şi se gestionează în conformitate cu dreptul la viaţă privată şi cu alte drepturi prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.
Informaţiile privind cazurile de detectare timpurie, excludere şi/sau sancţiuni financiare se introduc în baza de date de către ordonatorul de credite competent, după notificarea persoanei sau a entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2). O astfel de notificare poate fi amânată în circumstanţe excepţionale, în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime de păstrare a confidenţialităţii încetează să existe.
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725, Comisia informează, la cerere, persoana sau entitatea care intră sub incidenţa sistemului de detectare timpurie şi de excludere menţionată la articolul 137 alineatul (2) cu privire la datele stocate în baza de date care privesc respectiva persoană sau entitate.
Informaţiile incluse în baza de date se actualizează, după caz, în urma unei rectificări, eliminări sau a oricărei modificări a datelor. Informaţiile se publică numai în conformitate cu articolul 142.
(2)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere se bazează pe fapte şi constatări, astfel cum sunt menţionate la articolul 138 alineatul (3) al patrulea paragraf şi pe transmiterea informaţiilor către Comisie, în special de către:
a)EPPO, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, sau de către OLAF, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, în cazul în care o investigaţie în curs sau finalizată a Oficiului arată că ar putea fi oportun să se întreprindă măsuri sau acţiuni asigurătorii pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ţinând cont în mod corespunzător de respectarea drepturilor procedurale şi fundamentale şi de protecţia denunţătorilor;
b)un ordonator de credite al Comisiei, al unui oficiu european instituit de Comisie sau al unei agenţii executive;
c)o instituţie a Uniunii, un oficiu european, o agenţie, altele decât cele menţionate la prezentul alineat litera (b), sau un organism sau o persoană căreia i s-a încredinţat punerea în aplicare a unor acţiuni PESC;
d)entităţi care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi persoane şi entităţi care execută fonduri, în cadrul execuţiei bugetare în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), împreună cu statele membre, în cazul faptelor şi constatărilor stabilite numai în contextul hotărârilor judecătoreşti definitive sau al deciziilor administrative definitive cu referire la motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) şi litera (d), precum şi în cazurile în care se detectează fraude şi/sau nereguli şi se iau măsuri subsecvente, atunci când normele sectoriale impun transmiterea informaţiilor;
e)persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în cazurile în care se detectează fraude şi/sau nereguli şi se iau măsuri subsecvente.
(3)Cu excepţia cazurilor în care informaţiile urmează să fie transmise în conformitate cu normele sectoriale, informaţiile care urmează să fie transmise în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol includ:
a)identificarea entităţii sau a persoanei în cauză;
b)o sinteză a riscurilor detectate sau a faptelor în cauză;
c)informaţii care ar putea fi de ajutor ordonatorului de credite în contextul verificării menţionate la alineatul (4) de la prezentul articol sau al luării unei decizii de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) sau (3) ori a unei decizii de impunere a unei sancţiuni financiare menţionate la articolul 140;
d)după caz, informaţii privind orice măsură specială necesară pentru asigurarea confidenţialităţii informaţiilor transmise, inclusiv măsuri de salvgardare a dovezilor pentru protejarea investigaţiei sau a procedurilor judiciare naţionale.
(4)Comisia transmite fără întârziere informaţiile menţionate la alineatul (3) ordonatorilor proprii de credite şi celor ai agenţiilor sale executive, tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene şi agenţii, prin intermediul bazei de date menţionate la alineatul (1), pentru a le permite să efectueze verificarea necesară cu privire la procedurile lor de atribuire în curs şi la angajamentele lor juridice existente.
La efectuarea respectivei verificări, ordonatorul de credite competent îşi exercită competenţele prevăzute la articolul 74 şi nu încalcă clauzele şi condiţiile prevăzute în procedura de atribuire şi în angajamentele juridice.
Perioada de păstrare a informaţiilor legate de detectarea timpurie care au fost transmise în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol nu depăşeşte un an. Dacă, în perioada menţionată, ordonatorul de credite competent solicită comitetului să emită o recomandare într-un caz de excludere sau de impunere a unor sancţiuni financiare, perioada de păstrare se poate prelungi până în momentul în care ordonatorul de credite competent ia o decizie.
(5)Comisia acordă tuturor persoanelor şi entităţilor implicate în execuţia bugetară în conformitate cu articolul 62 acces la informaţiile privind deciziile de excludere în temeiul articolului 138 pentru a le permite să verifice dacă există o excludere marcată în sistemul de detectare timpurie şi de excludere atunci când atribuie contracte sau selectează beneficiarii pentru execuţia fondurilor Uniunii.
Cu excepţia cazului în care execuţia bugetului este încredinţată unor persoane sau entităţi în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în conformitate cu modalităţile menţionate la articolul 157 alineatul (4), toate persoanele şi entităţile implicate în execuţia bugetară asigură respectarea unor astfel de decizii în ceea ce priveşte persoana sau entitatea care solicită sau este selectată pentru a executa fonduri din partea Uniunii.
(6)În cadrul raportului anual al Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE, Comisia furnizează informaţii agregate cu privire la deciziile luate de ordonatorii de credite în temeiul articolelor 137-144 din prezentul regulament. Raportul respectiv furnizează, de asemenea, informaţii suplimentare referitoare la orice decizie luată de ordonatorii de credite în temeiul articolului 138 alineatul (9) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament şi al articolului 142 alineatul (2) din prezentul regulament şi la orice decizie luată de ordonatorii de credite de a se abate de la recomandarea comitetului în temeiul articolului 145 alineatul (6) al treilea paragraf din prezentul regulament.
Informaţiile menţionate la prezentul alineat primul paragraf se furnizează acordând atenţia cuvenită cerinţelor de confidenţialitate şi, în special, nu permit identificarea persoanei sau a entităţii în cauză, astfel cum este menţionată la articolul 137 alineatul (2).
Art. 145: Comitetul
(1)La solicitarea unui ordonator de credite al oricărei instituţii a Uniunii, organ al Uniunii, oficiu european sau organ sau persoană căreia i se încredinţează executarea unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, se convoacă un comitet.
(2)Comitetul este compus din:
a)un preşedinte permanent independent la nivel înalt, desemnat de Comisie;
b)un vicepreşedinte permanent independent la nivel înalt numit de Comisie, care îl înlocuieşte pe preşedinte;
c)doi reprezentanţi permanenţi ai Comisiei, ca proprietar al sistemului de detectare timpurie şi de excludere, care exprimă o poziţie comună; şi
d)un reprezentant al ordonatorului de credite solicitant.
Componenţa comitetului se stabileşte astfel încât membrii acestuia să aibă un nivel adecvat de cunoştinţe de specialitate în domeniul juridic şi tehnic. Comitetul este asistat de un secretariat permanent asigurat de Comisie, care asigură administrarea continuă a comitetului.
(3)Preşedintele este ales din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ai Curţii de Conturi sau din rândul foştilor funcţionari care au avut cel puţin rangul de director general în cadrul unei instituţii a Uniunii, alta decât Comisia. Preşedintele este selectat pe baza calităţilor sale personale şi profesionale, a unei vaste experienţe în domeniul juridic şi financiar şi a competenţei, independenţei şi integrităţii de care a dat dovadă. Mandatul este de cinci ani şi nu se poate reînnoi. Preşedintele este numit în funcţia de consilier special în înţelesul articolului 5 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene. Preşedintele prezidează toate reuniunile comitetului. Preşedintele este independent în exercitarea atribuţiilor sale. Preşedintele nu se află într-un conflict de interese între atribuţiile sale în calitate de preşedinte şi orice alte atribuţii oficiale.
(4)Regulamentul de procedură al comitetului se adoptă de către Comisie.
(5)Comitetul garantează, înainte de a adopta recomandări, dreptul persoanei sau al entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2) de a prezenta observaţii cu privire la faptele sau constatările menţionate la articolul 138 alineatul (3) şi la încadrarea juridică preliminară. Exercitarea dreptului de a prezenta observaţii poate fi amânată în circumstanţe excepţionale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime încetează să existe.
(6)Recomandarea comitetului de a exclude şi/sau de a impune o sancţiune financiară conţine, după caz, următoarele elemente:
a)faptele sau constatările menţionate la articolul 138 alineatul (3) şi încadrarea lor juridică preliminară;
b)o evaluare a necesităţii de a impune o sancţiune financiară şi a cuantumului acesteia;
c)o evaluare a necesităţii de a exclude persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi, în cazul respectiv, durata propusă pentru o astfel de excludere;
d)o evaluare a necesităţii de publicare a informaţiilor legate de persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) care este exclusă şi/sau căreia i s-a impus o sancţiune financiară;
e)o evaluare a eventualelor măsuri de remediere luate de persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2).
Dacă intenţionează să ia o decizie mai severă decât cea recomandată de comitet, ordonatorul de credite competent se asigură că decizia este luată cu respectarea dreptului de a fi audiat şi a normelor privind protecţia datelor cu caracter personal.
Dacă decide să se abată de la recomandarea comitetului, ordonatorul de credite competent justifică această decizie în faţa comitetului.
(7)La cererea ordonatorului de credite competent, comitetul îşi revizuieşte recomandarea pe parcursul perioadei de excludere în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (11) sau în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive prin care se stabilesc motivele excluderii în situaţiile în care o astfel de hotărâre sau o astfel de decizie nu stabileşte durata excluderii, astfel cum se menţionează la articolul 138 alineatul (3) al doilea paragraf.
(8)Comitetul notifică fără întârziere recomandarea sa revizuită ordonatorului de credite solicitant, iar acesta îşi revizuieşte decizia în consecinţă.
(9)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are competenţa nelimitată de a exercita controlul judiciar al deciziilor prin care ordonatorul de credite exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi/sau impune o sancţiune financiară unui destinatar, inclusiv competenţa de a anula excluderea, de a reduce sau a extinde durata acesteia şi/sau de a anula, a reduce sau a majora sancţiunea financiară impusă. Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 nu se aplică atunci când decizia ordonatorului de credite de a exclude sau de a impune o sancţiune financiară este luată pe baza unei recomandări a comitetului.
Art. 146: Comunicarea în contextul procedurilor de detectare timpurie şi de excludere
(1)Toate comunicările, în special notificarea deciziilor, a scrisorilor, a documentelor sau a informaţiilor legate de procedurile de detectare timpurie şi de excludere, se efectuează în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic.
(2)Notificările pentru comunicările care produc efecte juridice sau declanşează termene se efectuează pe suport de hârtie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciu de curierat cu confirmare de primire, printr-un sistem electronic securizat de schimb de informaţii, în conformitate cu articolul 151, sau prin e-mail sau alte mijloace electronice.
(3)Comunicările:
a)în cazul în care se realizează pe suport de hârtie, se consideră că au fost notificate odată ce au fost livrate la cea mai recentă adresă poştală indicată de destinatar. Notificările prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciu de curierat cu confirmare de primire se consideră primite fie la data de livrare înregistrată de serviciul poştal sau de curierat, fie după expirarea termenului de colectare la oficiul poştal sau, în absenţa unui astfel de termen, la trei săptămâni de la data la care s-a încercat livrarea, cu condiţia ca notificarea să fi fost trimisă a doua oară şi anunţată pe cale electronică la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar;
b)în cazul în care se realizează prin intermediul unui sistem electronic securizat de schimb de informaţii menţionat la articolul 151, se consideră că au fost notificate la data şi ora la care sunt accesate, astfel cum se indică în fişierele-jurnal din sistem cu timpii de conectare sau, în cazul comunicărilor care nu au fost accesate, în termen de 10 zile de la data transmiterii;
c)în cazul în care se realizează prin e-mail sau prin alte mijloace electronice, se consideră că au fost notificate în ziua expedierii e-mailului, cu condiţia ca acesta să fie trimis la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar, iar expeditorul să nu primească un raport de nelivrare.
În cazul în care destinatarul poate demonstra că a fost împiedicat de circumstanţe independente de voinţa sa să acceseze o comunicare, efectele juridice ale comunicării încep din momentul în care destinatarul poate demonstra că a avut acces la conţinutul acesteia.
Art. 147: Transmiterea informaţiilor în scopul sistemului de detectare timpurie şi de excludere
(1)Informaţiile solicitate de la entităţile menţionate la articolul 144 alineatul (2) litera (d) se transmit Comisiei în conformitate cu articolul 36 alineatul (8) şi cu normele sectoriale.
(2)Fără a se aduce atingere articolului 138 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizarea datelor primite prin sistemul de gestionare a neregulilor ia în considerare stadiul în care se află procedura naţională existentă la data la care au fost transmise informaţiile. O astfel de utilizare este precedată de o consultare a statului membru care a transmis datele relevante prin sistemul de gestionare a neregulilor.
Art. 148: Excepţia aplicabilă Centrului Comun de Cercetare
Articolele 137-147 nu se aplică în cazul JRC.
Art. 149: Gestionarea electronică a operaţiunilor
(1)În cazul în care operaţiunile de venituri şi cheltuieli sau schimburile de documente sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică care să ofere o autentificare a semnatarului. Astfel de sisteme informatice includ o descriere completă şi actualizată a sistemului, care defineşte conţinutul tuturor câmpurilor de date, descrie modul în care este tratată fiecare operaţiune şi explică în detaliu modul în care sistemul informatic garantează existenţa unei piste de audit complete pentru fiecare operaţiune. Informaţiile electronice pot face obiectul controalelor şi auditurilor digitale, astfel cum sunt menţionate la articolul 36 alineatul (11).
(2)Cu condiţia existenţei unui acord prealabil între instituţiile Uniunii şi statele membre implicate, orice transmitere de documente între acestea poate fi efectuată prin mijloace electronice.
Art. 150: E-guvernarea
(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 stabilesc şi aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informaţii cu participanţii. În special, acestea elaborează şi aplică, în măsura posibilului, soluţii pentru transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de atribuire şi, în acest scop, creează un "spaţiu unic pentru schimburi de date electronice" destinat participanţilor. Comisia raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în această privinţă.
(2)În cazul gestiunii partajate, toate schimburile oficiale de informaţii dintre statele membre şi Comisie se efectuează prin mijloacele indicate în norme sectoriale. Normele respective asigură interoperabilitatea datelor colectate sau primite şi transmise în procesul de gestiune bugetară.
Art. 151: Sisteme electronice de schimb de informaţii
(1)Toate schimburile de informaţii cu destinatarii şi cu participanţii, inclusiv asumarea de angajamente juridice şi orice modificare a acestora, pot fi efectuate prin intermediul unor sisteme electronice de schimb de informaţii.
(2)Sistemele electronice de schimb de informaţii îndeplinesc următoarele condiţii:
a)numai persoanele autorizate pot avea acces la sistem şi la documentele transmise prin intermediul său;
b)numai persoanele autorizate pot semna sau transmite electronic un document prin intermediul sistemului;
c)persoanele autorizate sunt identificate în cadrul sistemului prin mijloacele convenite;
d)ora şi data operaţiunii electronice sunt stabilite cu exactitate;
e)este păstrată integritatea documentelor;
f)este păstrată disponibilitatea documentelor;
g)după caz, este păstrat caracterul confidenţial al documentelor;
h)este asigurată protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.
(3)Sistemul electronic de schimb poate fi utilizat şi de ordonatorul de credite competent sau, după caz, de comitetul menţionat la articolul 145, pentru a comunica participanţilor, destinatarilor sau altor persoane ori entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2):
a)includerea lor în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere în cazurile menţionate la articolul 137 alineatul (1) litera (a);
b)conţinutul scrisorilor prezentate în cadrul procedurilor contradictorii şi al altor informaţii sau cereri emise de comitetul menţionat la articolul 145, pentru a proteja drepturile menţionate la articolul 145 alineatul (5), precum şi în exercitarea competenţelor acordate prin prezentul regulament;
c)conţinutul deciziilor şi al altor informaţii sau solicitări emise de ordonatorul de credite competent în exercitarea competenţelor prevăzute la articolele 137-147.
(4)Datele transmise sau primite prin intermediul unui astfel de sistem se bucură de prezumţia legală a integrităţii datelor şi a exactităţii datei şi a orei de transmitere sau de primire a datelor indicate de sistem.
Un document transmis sau notificat prin intermediul unui astfel de sistem este considerat ca fiind echivalent cu un document pe suport de hârtie, este admisibil ca probă în procedurile judiciare, se consideră original şi se bucură de prezumţia legală a autenticităţii şi integrităţii sale, cu condiţia ca documentul să nu conţină niciun element dinamic în măsură să permită modificarea sa automată.
Semnăturile electronice menţionate la alineatul (2) litera (b) au un efect juridic echivalent semnăturilor olografe.
Art. 152: Transmiterea documentelor aferente cererii
(1)Modalităţile de transmitere a documentelor aferente cererii se stabilesc de către ordonatorul de credite competent, care poate alege o modalitate exclusivă de transmitere.
Mijloacele de comunicare alese sunt de aşa natură încât să asigure o concurenţă autentică şi îndeplinirea următoarelor condiţii:
a)fiecare document transmis cuprinde toate informaţiile necesare evaluării sale;
b)se păstrează integritatea datelor;
c)se păstrează confidenţialitatea documentelor aferente cererii;
d)protecţia datelor cu caracter personal se asigură în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.
(2)Comisia se asigură, prin mijloace corespunzătoare şi în conformitate cu articolul 150 alineatul (1), că participanţii pot prezenta documentele aferente cererii şi orice documente justificative în format electronic. Sistemele electronice de comunicaţii utilizate pentru schimburile de comunicări şi informaţii sunt nediscriminatorii, general disponibile şi interoperabile cu produsele din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor utilizate în general şi nu restricţionează accesul participanţilor la procedura de atribuire.
Comisia raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în aplicarea prezentului alineat.
(3)Dispozitivele de primire în format electronic a documentelor aferente cererii garantează, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, că:
a)participantul poate fi identificat cu certitudine;
b)data şi ora exactă a primirii documentelor aferente cererii pot fi stabilite cu precizie;
c)numai persoanele autorizate au acces la datele transmise şi pot stabili sau modifica datele de accesare a documentelor aferente cererii;
d)în timpul diferitelor etape ale procedurii de atribuire, numai persoanele autorizate au acces la toate datele transmise şi pot acorda acces la date dacă acest lucru este necesar pentru procedură;
e)se asigură în mod rezonabil că se poate detecta orice încercare de a încălca vreuna dintre condiţiile prevăzute la literele (a)-(d).
Primul paragraf nu se aplică în cazul contractelor cu o valoare mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1).
(4)În cazul în care ordonatorul de credite competent autorizează transmiterea documentelor aferente cererii prin mijloace electronice, documentele electronice transmise prin intermediul unor astfel de sisteme sunt considerate a fi originale.
(5)În cazul în care transmiterea se face prin scrisoare, participanţii pot opta să transmită documentele aferente cererii:
a)prin poştă sau printr-un serviciu de curierat, caz în care dovada transmiterii o constituie ştampila poştei sau data avizului de trimitere;
b)prin livrare directă la sediul ordonatorului de credite competent de către participant în persoană sau de către un agent, caz în care dovada transmiterii o constituie confirmarea de primire.
Pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau atribuite exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, autoritatea contractantă poate limita transmiterea prin scrisoare la doar unul dintre mijloacele indicate mai sus. În cazul în care autoritatea contractantă face uz de această dispoziţie, aceasta este obligată să justifice motivele restricţiei respective.
(6)Prin transmiterea documentelor aferente cererii, participanţii acceptă să fie informaţi cu privire la rezultatul procedurii prin mijloace electronice.
(7)Participanţii sau destinatarii sau orice alte persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) acceptă să primească notificări în conformitate cu clauzele angajamentului juridic sau ale contractului de concesiune specific, inclusiv orice notificare privind aplicarea oricăreia dintre măsurile menţionate la articolul 137 alineatul (1). În cazul în care sunt vizate persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) litera (b), solicitantul este responsabil de comunicarea către autoritatea contractantă a adresei entităţii în cauză.
Cu excepţia cazului în care schimburile se efectuează prin intermediul sistemului electronic de schimb menţionat la articolul 151, în cazul în care notificarea a fost transmisă persoanei sau entităţii prin mijloace electronice la adresa indicată în cerere şi nu există o confirmare explicită de primire a notificării electronice, se prezumă că persoana sau entitatea a fost în măsură să ia cunoştinţă de conţinutul schimburilor şi, prin urmare, se consideră că acesta este notificat.
(8)Alineatele (1)-(7) de la prezentul articol nu se aplică selectării persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), cu excepţia cazului în care selecţia este efectuată în urma unei cereri de exprimare a interesului.
Art. 153: Comitetul de evaluare
(1)Documentele aferente cererii sunt evaluate de către un comitet de evaluare.
(2)Comitetul de evaluare este desemnat de către ordonatorul de credite competent.
Comitetul de evaluare este alcătuit din cel puţin trei persoane.
(3)Membrii comitetului de evaluare care evaluează cererile de grant, cererile de donaţii nefinanciare sau ofertele reprezintă cel puţin două entităţi organizaţionale ale instituţiilor Uniunii sau ale organelor Uniunii menţionate la articolele 68, 69, 70 şi 71, fără nicio legătură ierarhică între ele, din care cel puţin una nu este subordonată ordonatorului de credite competent. În cazul în care reprezentanţele şi unităţile locale din afara Uniunii, cum ar fi o delegaţie, un birou sau o antenă a Uniunii dintr-o ţară terţă, şi organele Uniunii menţionate la articolele 68, 69, 70 şi 71 nu au entităţi separate, cerinţa privind entităţile organizaţionale fără nicio legătură ierarhică între ele nu se aplică.
În temeiul unei decizii a ordonatorului de credite competent, comitetul de evaluare poate fi asistat de experţi externi.
Membrii comitetului de evaluare pot fi experţi externi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în actul de bază.
(4)Membrii comitetului de evaluare care evaluează candidaturile din cadrul unui concurs cu premii pot fi persoanele menţionate la alineatul (3) primul paragraf sau experţi externi.
(5)Membrii comitetului de evaluare şi experţii externi respectă articolul 61.
Art. 154: Clarificarea şi corectarea documentelor aferente cererii
Ordonatorul de credite competent poate corecta erorile materiale evidente din documentele aferente cererii după confirmarea de către participant a corecţiei preconizate.
În cazul în care un participant nu prezintă documentele justificative sau nu face declaraţiile necesare, comitetul de evaluare sau, după caz, ordonatorul de credite competent îi solicită acestuia, cu excepţia unor cazuri justificate corespunzător, să furnizeze informaţiile lipsă sau să clarifice documentele justificative.
Aceste informaţii, clarificări sau confirmări nu aduc modificări de fond documentelor aferente cererii.
Art. 155: Garanţii
(1)Cu excepţia contractelor şi a granturilor a căror valoare nu depăşeşte 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita, dacă acest lucru este proporţional şi în urma unei analize a riscurilor pe care ordonatorul de credite a efectuat-o, depunerea unei garanţii de către:
a)contractanţi sau beneficiari, pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanţării (denumită în continuare "garanţie de prefinanţare");
b)contractanţi, pentru a asigura respectarea obligaţiilor contractuale substanţiale în cazul unor lucrări, produse sau servicii complexe (denumită în continuare "garanţie de bună execuţie");
c)contractanţi, pentru a asigura executarea integrală a contractului pe perioada de răspundere contractuală (denumită în continuare "garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani").
JRC este scutit de obligaţia de a depune garanţii.
Ca alternativă la solicitarea unei garanţii de prefinanţare, în cazul granturilor, ordonatorul de credite competent poate decide să împartă plata în mai multe tranşe.
(2)Ordonatorul de credite competent decide dacă garanţia se exprimă în euro sau în moneda contractului ori a acordului de grant.
(3)Garanţia este emisă de către o bancă sau o instituţie financiară autorizată acceptată de ordonatorul de credite competent.
La cererea contractantului sau a beneficiarului şi cu condiţia acceptării de către ordonatorul de credite competent:
a)garanţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) pot fi înlocuite cu o garanţie personală şi solidară oferită de contractant sau de beneficiar şi de un terţ;
b)garanţia menţionată la alineatul (1) primul paragraf litera (a) poate fi înlocuită cu o garanţie solidară irevocabilă şi necondiţionată a beneficiarilor care sunt părţi la acelaşi acord de grant.
(4)Prin această garanţie, banca, instituţia financiară sau terţul asigură o garanţie colaterală irevocabilă sau devine garant la prima solicitare pentru obligaţiile contractantului ori ale beneficiarului.
(5)În cazul în care, în cursul punerii în aplicare a contractului sau a acordului de grant, ordonatorul de credite competent descoperă că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanţii în conformitate cu dreptul intern aplicabil, acesta îi solicită contractantului sau beneficiarului să înlocuiască garanţia emisă de un astfel de garant.
Art. 156: Garanţia de prefinanţare
(1)O garanţie de prefinanţare vizează un cuantum care nu depăşeşte cuantumul prefinanţării şi este valabilă pentru o perioadă suficient de lungă pentru a permite activarea acesteia.
(2)Garanţia de prefinanţare se eliberează pe parcurs în momentul deducerii prefinanţării din plăţile intermediare sau din plăţile de solduri efectuate în beneficiul contractantului ori ale beneficiarului, în conformitate cu clauzele contractuale sau cu condiţiile acordului de grant.