Regulamentul 2509/23-sept-2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 26 Septembrie 2024
Regulamentul 2509/23-sept-2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
Dată act: 23-sept-2024
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
(reformare)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (1), coroborat cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Curţii de Conturi (1),
(1)JO C 466, 24.11.2022, p. 26.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
(2)Poziţia Parlamentului European din 14 martie 2024 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 19 septembrie 2024.
Întrucât:
(1)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (3) trebuie să facă obiectul mai multor modificări. Este necesar, din motive de claritate şi securitate juridică, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.
(3)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(2)Prezentul regulament prevede normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (denumit în continuare "bugetul") în înţelesul articolului 322 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi nu reglementează şi nu afectează punerea în aplicare a măsurilor restrictive adoptate în temeiul TFUE şi al Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), inclusiv în cadrul execuţiei bugetului Uniunii.
(3)Ţinând seama de experienţa dobândită în ceea ce priveşte punerea în aplicare a normelor financiare aplicabile bugetului şi în urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (4), ar trebui să fie efectuate anumite modificări specifice pentru a alinia normele financiare respective la noul cadru juridic, pentru a le adapta la nevoile de gestionare eficientă a crizelor şi pentru a spori protecţia intereselor financiare ale Uniunii. În plus, ar trebui să fie efectuate simplificări specifice, actualizări tehnice şi corecţii.
(4)Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).
(4)În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093, trimiterile la actele de bază ar trebui să fie înlocuite, iar trimiterile la Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (5), la Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768 al Consiliului (6) şi la Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (7), ar trebui să fie adăugate la trimiterile utilizate în întregul regulament.
(5)Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).
(6)Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768 al Consiliului din 30 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 608/2014 (JO L 165, 11.5.2021, p. 1).
(7)JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.
(5)Din motive de claritate, toate trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (8), care a fost abrogat, ar trebui să fie înlocuite cu trimiteri la Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului (9).
(8)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(9)Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 şi a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(6)Din motive de securitate juridică, ar trebui să fie corectate o serie de trimiteri încrucişate.
(7)Este necesar să se reflecte mai bine natura specifică şi funcţionarea provizionării datoriilor financiare şi a garanţiilor bugetare. Anumite definiţii şi norme privind garanţiile bugetare, angajamentele bugetare, angajamentele juridice, creditele de plată, destinatarii şi publicarea informaţiilor privind destinatarii ar trebui, prin urmare, să fie ajustate. Ar trebui să fie adăugată o definiţie a fazei de constituire de provizioane pentru datoriile financiare. În plus, definiţiile ar trebui să fie actualizate, în special pentru a reflecta modificările aduse normelor privind achiziţiile şi introducerea unor norme privind donaţiile nefinanciare.
(8)Pentru a spori transparenţa în ceea ce priveşte beneficiarii fondurilor Uniunii care sunt organizaţii neguvernamentale, ar trebui să fie introdusă o definiţie a organizaţiilor neguvernamentale, care să prevadă criterii de identificare a acestora. În plus, solicitanţii de granturi ar trebui să îşi declare statutul juridic, indicându-se inclusiv dacă aceştia sunt organizaţii neguvernamentale.
(9)În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o trimitere la regimul general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European şi al Consiliului (10). Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 este o componentă esenţială a cadrului juridic pentru execuţia bugetului.
(10)Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).
(10)Este esenţial ca, în cadrul execuţiei bugetului, statele membre şi Comisia să asigure respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi a valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE.
(11)Prezentul regulament ar trebui să le permită ordonatorilor de credite, dacă este relevant în conformitate cu normele sectoriale, să adopte măsuri adecvate şi să întreprindă acţiuni pentru a proteja bugetul, de exemplu prin suspendarea plăţilor, în cazurile în care punerea în aplicare de către un stat membru a unei acţiuni finanţate din fonduri ale Uniunii este afectată de nerespectarea de către statul membru respectiv a valorilor relevante ale Uniunii şi a drepturilor fundamentale.
(12)Principiile bugetare fundamentale ar trebui să fie menţinute. Derogările existente de la aceste principii pentru anumite domenii, cum ar fi cercetarea, acţiunile externe şi fondurile structurale, ar trebui să fie revizuite şi simplificate cât mai mult posibil, ţinându-se cont de pertinenţa lor continuă, valoarea lor adăugată pentru buget şi sarcina pe care o impun părţilor interesate.
(13)Normele privind reportarea creditelor ar trebui să fie prezentate mai clar şi ar trebui să fie făcută o distincţie între reportările automate şi cele neautomate. Instituţiile vizate ale Uniunii ar trebui să furnizeze informaţii Parlamentului European şi Consiliului cu privire atât la reportările automate, cât şi la cele neautomate.
(14)Reportarea şi utilizarea veniturilor alocate externe pentru programul sau acţiunea următoare ar trebui să fie permise în vederea utilizării eficiente a acestor fonduri. Veniturile alocate interne ar trebui să poată fi reportate numai în exerciţiul financiar următor, în absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul regulament.
(15)În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 şi a actelor conexe de bază, ar trebui să fie încorporate în prezentul regulament anumite norme referitoare la principiile bugetare, în special în ceea ce priveşte anularea şi reportarea, dezangajările şi reconstituirea creditelor corespunzătoare dezangajărilor, prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/1060 (11) şi (UE) 2021/2116 (12) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.
(11)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).
(12)Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 187).
(16)În ceea ce priveşte veniturile alocate interne, ar trebui să fie permisă finanţarea proiectelor imobiliare noi cu veniturile din închirieri şi vânzarea de clădiri. În acest scop, aceste venituri ar trebui să fie considerate drept venituri alocate interne care pot fi reportate până în momentul în care sunt utilizate pe deplin.
(17)În scopul simplificării şi pentru a alinia mai bine calendarul contribuţiilor din partea statelor membre la nevoile de plată corespunzătoare, toate contribuţiile financiare suplimentare din partea statelor membre la acţiunile şi programele Uniunii, inclusiv contribuţiile voluntare, ar trebui să facă obiectul aceluiaşi tratament şi să fie considerate venituri alocate externe.
(18)Pentru a spori transparenţa şi vizibilitatea în prezentarea veniturilor alocate, menţinând totodată substanţa informaţiilor furnizate anterior, informaţii detaliate privind cuantumul estimat al veniturilor alocate interne şi externe care urmează să fie primite, precum şi alocarea prevăzută pentru liniile bugetare relevante ar trebui să fie furnizate într-o anexă, care să facă parte integrantă din buget. În plus, este oportun să se clarifice cerinţele de raportare privind execuţia veniturilor alocate interne şi externe în anul precedent. Acest lucru va garanta că toate informaţiile despre execuţia veniturilor alocate şi previziunile privind veniturile alocate care urmează să fie primite sunt prezentate într-un mod clar şi accesibil.
(19)Normele privind transferurile care fac obiectul unor dispoziţii speciale ar trebui să fie actualizate pentru a ţine seama de Rezerva pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă instituită în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093. În plus, ar trebui să fie efectuate ajustări pentru a reflecta faptul că nu mai sunt necesare proiecte de bugete rectificative pentru mobilizarea rezervei pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă.
(20)Instituţiile Uniunii ar trebui să poată accepta orice donaţie în favoarea Uniunii.
(21)Pentru a permite o reacţie rapidă în circumstanţe excepţionale, Comisia ar trebui să poată accepta donaţii în natură, indiferent de valoarea lor, în cazul în care donaţiile respective sunt destinate ajutorului umanitar, sprijinului de urgenţă, protecţiei civile sau ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Pentru a asigura garanţii adecvate, Comisia ar trebui să accepte astfel de donaţii numai în cazul în care acceptarea este conformă cu principiile bunei gestiuni financiare şi transparenţei, nu generează conflicte de interese, nu afectează imaginea Uniunii şi nu afectează sau nu riscă să afecteze securitatea sau ordinea publică a Uniunii sau a statelor membre. Donatorul nu ar trebui să se afle, în momentul acceptării, într-una dintre situaţiile de excludere din cadrul sistemului de detectare timpurie şi de excludere şi nu ar trebui să fie înregistrat ca fiind exclus în baza de date corespunzătoare. În cazul în care Comisia acceptă o donaţie, ordonatorul de credite competent ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la astfel de cazuri în raportul său anual de activitate.
(22)Ar trebui să fie introdusă o dispoziţie pentru a permite unei persoane juridice să sponsorizeze în natură un eveniment sau o activitate în scopuri de promovare sau de responsabilitate socială a întreprinderilor.
(23)Conceptul de performanţă în ceea ce priveşte bugetul ar trebui să fie clarificat. Performanţa ar trebui să fie legată de aplicarea directă a principiului bunei gestiuni financiare. De asemenea, ar trebui să fie definit principiul bunei gestiuni financiare şi ar trebui să fie stabilită o legătură între obiectivele stabilite şi indicatorii de performanţă, rezultate şi economie, eficienţă şi eficacitate în utilizarea creditelor. Din motive de securitate juridică, evitând totodată conflictele cu cadrele de performanţă existente ale diferitelor programe, ar trebui să fie definită terminologia legată de performanţă, în special realizările şi rezultatele.
(24)În lumina obiectivului orizontal de integrare a dimensiunii de gen, a obiectivelor pentru monitorizarea cheltuielilor şi performanţei de mediu şi a cheltuielilor care contribuie la stoparea şi inversarea declinului biodiversităţii, ar trebui să fie introduşi indicatori de performanţă specifici pentru buget pentru a urmări cheltuielile pentru egalitatea de gen, precum şi pentru atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea şi pentru protecţia biodiversităţii. Astfel de indicatori ar trebui să fie concişi şi proporţionali, să evite suprapunerile, să aibă un număr limitat şi nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă. Aceştia ar trebui să se bazeze pe o metodologie eficace, transparentă şi cuprinzătoare şi, după caz, pe dovezi ştiinţifice recunoscute la scară largă. După caz, datele colectate în legătură cu astfel de indicatori ar trebui să fie defalcate în funcţie de gen şi ar trebui să fie colectate într-un mod care să permită agregarea lor în toate programele relevante.
(25)Având în vedere importanţa abordării provocărilor climatice şi de mediu şi pentru a se asigura că execuţia bugetară contribuie la realizarea Pactului verde european astfel cum se menţionează în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, a obiectivelor Uniunii în materie de climă şi energie şi a neutralităţii climatice până în 2050, conceptul de performanţă în ceea ce priveşte bugetul ar trebui să fie extins pentru a include punerea în aplicare a programelor şi a activităţilor într-un mod sustenabil, ceea ce nu ar împiedica realizarea obiectivelor de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi marine, tranziţia către o economie circulară, prevenirea şi controlul poluării, precum şi protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor.
(26)Este important să se promoveze drepturile sociale şi condiţiile de muncă şi de încadrare echitabile, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale şi cu articolul 9 din TFUE. Dacă este fezabil şi adecvat, atunci când pun în aplicare programe şi activităţi finanţate de buget, Comisia şi statele membre ar trebui să respecte dreptul intern, dreptul Uniunii, convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi contractele colective de muncă care sunt aplicabile şi relevante.
(27)În conformitate cu Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (13), legislaţia Uniunii ar trebui să fie de înaltă calitate şi ar trebui să se concentreze pe domeniile în care are cea mai mare valoare adăugată pentru cetăţeni şi este cât mai eficace şi eficientă cu putinţă în realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Evaluarea programelor de cheltuieli existente şi a celor noi, precum şi a activităţilor existente şi noi care presupun cheltuieli semnificative poate contribui la atingerea respectivelor obiective.
(13)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(28)Pentru a pune în aplicare angajamentul Comisiei de a fi digitală în mod implicit şi de a promova controale şi audituri mai eficiente şi calitative prin creşterea nivelului de încredere, concomitent cu reducerea costurilor, este oportun să se introducă o trimitere explicită la utilizarea instrumentelor digitale şi a tehnologiilor emergente, cum ar fi învăţarea automată, automatizarea proceselor robotizate, extragerea datelor şi inteligenţa artificială.
(29)Pentru a spori protecţia bugetului împotriva neregulilor, inclusiv a fraudei, corupţiei, conflictelor de interese şi a dublei finanţări, ar trebui să fie introduse măsuri standardizate de colectare, comparare şi agregare a informaţiilor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii. În special, pentru a preveni, a detecta, a investiga şi a corecta în mod eficace fraudele sau pentru a remedia neregulile, este necesar să se poată identifica persoanele fizice care sunt beneficiarii finali, direcţi sau indirecţi, ai finanţării din partea Uniunii sau ai utilizării abuzive a acestor fonduri. Înregistrarea şi stocarea electronică a datelor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii, inclusiv privind beneficiarii reali ai acesteia, în sensul definiţiei de la articolul 3 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (14), precum şi punerea periodică la dispoziţie a acestor date într-un sistem unic de informare şi monitorizare integrat şi interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor şi de evaluare a riscurilor (denumit în continuare "sistemul informatic unic integrat"), pus la dispoziţie de Comisie ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selectării, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului şi auditului şi să contribuie la prevenirea, depistarea, corectarea şi monitorizarea eficace a neregulilor, inclusiv a fraudei, corupţiei, conflictelor de interese şi a dublei finanţări. Normele referitoare la înregistrarea, stocarea, transferul şi prelucrarea datelor ar trebui să fie conforme cu normele aplicabile privind protecţia datelor. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie dezvoltat în vederea evitării dublei raportări şi a reducerii sarcinii administrative pentru statele membre şi pentru alte entităţi de punere în aplicare. Comisia ar trebui să acţioneze ca operator şi să fie responsabilă de dezvoltarea, gestionarea şi supravegherea sistemului informatic unic integrat. Statele membre, organismele de investigare, de control şi de audit ale Uniunii, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi şi Parchetul European (EPPO) ar trebui să aibă acces la datele respective în cadrul exercitării competenţelor care le revin. Un astfel de acces ar trebui să respecte principiul necesităţii şi al proporţionalităţii. Datele disponibile prin intermediul sistemului informatic unic integrat ar trebui să fie puse la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, de la caz la caz, în măsura în care acest lucru este necesar şi proporţional cu exercitarea competenţelor care le revin acestora, în contextul procedurii de descărcare de gestiune pentru Comisie.
(14)Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(30)Sistemul informatic unic integrat ar trebui să se bazeze pe interoperabilitate, permiţând ca informaţiile şi datele actualizate privind destinatarii fondurilor Uniunii să fie extrase din sistemul respectiv şi transferate în acesta în mod automat, în timp real, atunci când este fezabil, utilizând, printre altele, bazele de date naţionale relevante, sistemele interne ale organismelor şi autorităţilor naţionale relevante, ale autorităţilor de gestionare şi de plată, bazele de date naţionale privind achiziţiile publice, datele disponibile public şi datele din alte baze de date ale Comisiei, asigurând astfel caracterul exhaustiv şi integralitatea informaţiilor şi datelor.
(31)Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput şi pus în aplicare astfel încât să permită agregarea informaţiilor relevante privind aceiaşi destinatari în cadrul diferitelor programe de finanţare ale Uniunii. Acesta ar trebui să utilizeze numai indicatori de risc obiectivi, proporţionali, necesari pentru evaluarea riscurilor, precum şi bazaţi pe surse fiabile de date şi informaţii actualizate, în timp real dacă este fezabil. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput pentru a fi utilizat în conformitate cu principiile generale de protecţie a datelor, inclusiv reducerea la minimum a datelor şi limitarea stocării acestora, aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal.
(32)Pentru a se asigura că funcţiile sistemului informatic unic integrat rămân la un standard ridicat, ar trebui să fie puse în aplicare anumite acţiuni şi măsuri atunci când este fezabil, inclusiv alinierea câmpurilor de date la sistemele informatice şi bazele de date relevante naţionale şi ale Comisiei, cu adăugirile necesare în scopul utilizării instrumentului de extragere a datelor şi de evaluare a riscurilor, inclusiv trimiterea la identificatorul unic al operaţiunilor; integrarea bazelor de date şi a sistemelor informatice naţionale relevante în sistemul informatic unic integrat pentru schimbul automat de informaţii; punerea la dispoziţia utilizatorilor a posibilităţii de a adapta şi de a grupa indicatorii de risc şi ponderile acestora în funcţie de nevoile şi particularităţile unui fond al Uniunii, ale unui program sau ale unei ţări; utilizarea inteligenţei artificiale pentru analizarea şi interpretarea datelor; punerea la dispoziţia utilizatorilor a mai multor posibilităţi de utilizare a opţiunilor de căutare şi a capacităţilor de filtrare; oferirea de orientări utilizatorilor cu privire la interpretarea şi utilizarea datelor şi a rezultatelor; şi formare cu privire la modul de navigare a sistemului informatic unic integrat, de evaluare a riscurilor şi de luare în considerare a acestor informaţii în cadrul verificărilor şi auditurilor.
(33)În conformitate cu principiul transparenţei consacrat la articolul 15 din TFUE, instituţiile Uniunii trebuie să acţioneze în mod cât mai deschis cu putinţă. În ceea ce priveşte execuţia bugetului, aplicarea principiului menţionat implică faptul că cetăţenii ar trebui să ştie unde şi în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii. Astfel de informaţii promovează dezbaterea democratică, contribuie la participarea cetăţenilor la procesul decizional al Uniunii, consolidează controlul instituţional şi supravegherea cheltuielilor Uniunii şi contribuie la creşterea credibilităţii acesteia. Comunicarea ar trebui să fie mai precisă şi să urmărească sporirea vizibilităţii contribuţiei Uniunii pentru cetăţeni. Obiectivele menţionate ar trebui să fie realizate prin publicarea, preferabil folosind instrumente moderne de comunicare, a unor informaţii relevante privind toţi destinatarii fondurilor finanţate din buget, care să ţină seama de interesele legitime ale respectivilor destinatari în materie de confidenţialitate şi securitate şi, în ceea ce priveşte persoanele fizice, de dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal. Prin urmare, instituţiile Uniunii ar trebui să adopte o abordare selectivă în ceea ce priveşte publicarea informaţiilor, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Deciziile de publicare ar trebui să se bazeze pe criterii relevante, pentru a se furniza informaţii de interes real.
(34)Fără a se aduce atingere normelor privind protecţia datelor cu caracter personal, ar trebui să se urmărească o transparenţă maximă în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la destinatari. Informaţiile privind destinatarii fondurilor Uniunii executate prin gestiune directă ar trebui să fie publicate pe un site centralizat şi dedicat al instituţiilor Uniunii, precum sistemul de transparenţă financiară, şi ar trebui să fie uşor accesibile prin soluţii tehnice adecvate şi sigure. Cerinţele în materie de publicare ar trebui să acopere toate metodele de execuţie bugetară, inclusiv cele aplicate de alte instituţii şi organe ale Uniunii.
(35)Comisia ar trebui să fie în măsură să execute bugetul în mod indirect, prin intermediul unor organizaţii din statele membre. Din motive de securitate juridică, este, prin urmare, oportun să se definească o organizaţie dintr-un stat membru ca fiind o entitate stabilită într-un stat membru ca organism de drept public, sau ca fiind un organism reglementat de dreptul privat căruia i-a fost încredinţată o misiune de serviciu public şi căruia i s-au oferit garanţii financiare adecvate de către statul membru respectiv. Sprijinul financiar furnizat unor astfel de organisme de drept privat de către un stat membru în conformitate cu cerinţele existente prevăzute în dreptul Uniunii sub o formă stabilită de statul membru respectiv şi care nu necesită neapărat o garanţie bancară ar trebui să fie considerat ca reprezentând o garanţie financiară adecvată.
(36)Datele cu caracter personal care se referă la persoane fizice nu ar trebui să fie disponibile public decât pe perioada de utilizare a fondurilor de către destinatari şi, prin urmare, datele respective ar trebui să fie şterse după doi ani.
(37)În majoritatea cazurilor care fac obiectul prezentului regulament, publicarea se referă la persoane juridice. Atunci când sunt vizate persoane fizice, publicarea datelor cu caracter personal ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii dintre valoarea cuantumului acordat şi necesitatea de a controla utilizarea optimă a fondurilor. În astfel de cazuri, publicarea regiunii corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) este în concordanţă cu obiectivul publicării informaţiilor privind destinatarii şi asigură egalitatea de tratament între state membre de dimensiuni diferite, respectând, totodată, dreptul destinatarilor la viaţă privată şi, în special, la protecţia datelor lor cu caracter personal.
(38)Din motive de securitate juridică şi în conformitate cu principiul proporţionalităţii, ar trebui să se specifice situaţiile în care nu ar trebui să aibă loc publicarea. De exemplu, informaţiile nu ar trebui să fie publicate privind bursele de studii sau alte forme de sprijin direct acordat persoanelor fizice aflate cel mai mult în nevoie, privind anumite contracte cu o valoare foarte mică sau privind sprijinul financiar sub un anumit prag prevăzut prin instrumente financiare ori garanţii bugetare, sau în cazurile în care divulgarea riscă să ameninţe drepturile şi libertăţile persoanelor fizice vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă prejudicii intereselor comerciale ale destinatarilor. Cu toate acestea, în cazul granturilor, nu ar trebui să existe nicio scutire specială de la obligaţia de a publica informaţiile pe baza unui prag specific, pentru a menţine practica actuală şi pentru a permite transparenţa.
(39)În cazul în care datele cu caracter personal ale destinatarilor sunt publicate în scopul transparenţei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor Uniunii şi controlul procedurilor de atribuire, destinatarii respectivi ar trebui să fie informaţi cu privire la o astfel de publicare, precum şi cu privire la drepturile lor şi la procedurile aplicabile pentru exercitarea drepturilor respective, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2018/1725 şi (UE) 2016/679 (15) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.
(15)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(40)Pentru a asigura faptul că principiul egalităţii de tratament este respectat pentru toţi destinatarii, informaţiile referitoare la persoanele fizice ar trebui, de asemenea, să fie publicate, în conformitate cu obligaţia impusă statelor membre de a asigura un grad ridicat de transparenţă cu privire la contractele care depăşesc pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (16).
(16)Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(41)În cazul gestiunii indirecte şi partajate, persoanele, entităţile sau organismele desemnate care execută fonduri ale Uniunii ar trebui să pună la dispoziţie informaţii privind destinatarii şi destinatarii finali. În cazul gestiunii partajate, informaţiile ar trebui să fie publicate în conformitate cu norme sectoriale specifice. Statele membre care primesc şi execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii directe ar trebui să pună la dispoziţie informaţii cu privire la destinatarii acestora, în conformitate cu prezentul regulament. Comisia ar trebui să pună la dispoziţie informaţii privind un site unic, inclusiv o menţiune privind adresa acestuia, unde se pot găsi informaţiile privind destinatarii şi destinatarii finali.
(42)Pentru a asigura o mai mare claritate şi transparenţă a datelor cu privire la instrumentele financiare executate prin gestiune directă şi indirectă, este necesar să se reunească toate cerinţele de raportare într-un singur document de lucru care să fie anexat la proiectul de buget.
(43)Pentru a asigura transparenţa, a evita anumite suprapuneri şi a alinia calendarul raportării la disponibilitatea datelor relevante, asigurându-se totodată că nu se pierde nicio informaţie, informaţiile privind garanţiile bugetare, fondul comun de provizionare şi datoriile contingente acoperite sub plafonul resurselor proprii ar trebui să fie regrupate în cadrul acestor trei categorii şi prezentate în mod cuprinzător în rapoartele respective.
(44)Pentru a spori transparenţa şi acurateţea raportării, informaţiile privind instrumentele financiare prezentate în documentul de lucru anexat la proiectul de buget ar trebui să includă informaţii privind pierderile realizate din active.
(45)Pentru a asigura sincronizarea cu calendarul pentru adoptarea situaţiei estimărilor, documentul de lucru privind politica imobiliară a Comisiei ar trebui să fie anexat la proiectul de buget.
(46)În vederea promovării bunelor practici în execuţia Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură (FEAMPA), precum şi a Fondului european de garantare agricolă (FEGA), Comisia ar trebui, în scop informativ, să poată pune la dispoziţia organismelor responsabile de activităţi de gestiune şi de control un ghid metodologic fără caracter obligatoriu care să prezinte abordarea şi strategiile sale de control, inclusiv listele de verificare şi exemple de bune practici. Ghidul respectiv ar trebui să fie actualizat ori de câte ori este necesar.
(47)Jurisprudenţa (17) care obligă Comisia să plătească dobânzi sau alte taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor anulate sau reduse de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a generat o situaţie nouă şi imprevizibilă. Este necesar, prin urmare, să se permită deducerea din veniturile la buget a oricăror dobânzi sau a altor taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor ori ale altor sancţiuni anulate sau reduse, inclusiv a oricărui randament negativ aferent cuantumurilor respective. Această excepţie de la interdicţia privind veniturile negative ar trebui să fie limitată la această situaţie specifică. Pentru a respecta principiul general al restabilirii situaţiei anterioare (restitutio in integrum) aplicabil amenzilor sau altor sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii care sunt ulterior anulate sau reduse de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, este necesar să se prevadă că niciun randament negativ al cuantumului colectat cu titlu provizoriu al unor astfel de amenzi sau sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii nu se deduce din cuantumul care trebuie să fie rambursat. Pentru a compensa privarea de beneficiile unei creanţe de la data la care terţii în cauză au plătit cu titlu provizoriu amenda către Comisie până la data rambursării, la cuantumul care trebuie să fie rambursat ar trebui să se adauge o dobândă calculată la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, majorată cu un punct procentual şi jumătate, drept compensaţie adecvată pentru terţii respectivi aflate într-o astfel de situaţie, nemaifiind nevoie să se aplice nicio altă rată a dobânzii la cuantumul în cauză. În plus, rata respectivă corespunde ratei dobânzii aplicabile debitorului atunci când acesta alege să amâne plata unei amenzi sau a unei alte sancţiuni şi oferă o garanţie financiară în locul plăţii. Aceste dobânzi şi taxe ar trebui să fie deduse ca venituri negative numai până la 31 decembrie 2027, în aşteptarea unei soluţii definitive pentru cadrul financiar multianual de după 2027 în raport cu rata dobânzii şi a altor taxe care ar trebui să fie plătite drept compensaţie adecvată pentru rambursarea amenzilor sau a altor sancţiuni anulate sau reduse. Această soluţie definitivă ar trebui să ţină seama de experienţa anterioară şi de evoluţiile viitoare preconizate şi ar trebui să fie în conformitate cu aplicarea principiilor bugetare stabilite în prezentul regulament. Pentru a se asigura un flux de numerar suficient pentru a compensa terţii în cauză pentru privarea de beneficiile unei creanţe în cazurile în care o amendă sau o altă sancţiune a fost anulată sau cuantumul său a fost redus, ar putea fi necesar să se permită ca sumele primite sub formă de amenzi sau de alte sancţiuni, precum şi eventualele dobânzi acumulate sau alte venituri generate de acestea să fie înregistrate în buget până la sfârşitul exerciţiului financiar următor. Pentru a asigura transparenţa deplină a acestui mecanism, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European şi Consiliului toate informaţiile disponibile în cadrul procedurii bugetare anuale.
(17)Hotărârea Curţii de Justiţie din 11 iunie 2024, Comisia/Deutsche Telekom AG, C-221/22 P, ECLI:EU:C:2024:488.
(48)Având în vedere creşterea volumului operaţiunilor de împrumut şi de credit efectuate de Comisie în numele Uniunii pentru a finanţa redresarea în urma pandemiei de COVID-19, transparenţa în ceea ce priveşte operaţiunile respective ar trebui să fie consolidată în continuare. Pentru a aborda complexitatea sporită a operaţiunilor respective şi a asigura o mai bună vizibilitate a conţinutului lor, la documentul anexat la secţiunea din buget referitoare la Comisie ar trebui să se adauge o prezentare de ansamblu cuprinzătoare a operaţiunilor de împrumut şi de credit efectuate de Comisie. Respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să includă, printre altele, informaţii detaliate privind scadenţele, calendarul plăţilor, dobânzile datorate la nivel agregat, baza de investitori de pe piaţa primară şi, după caz, dimensiunea şi costurile rezervei comune de lichidităţi care stă la baza strategiei de finanţare diversificate, precum şi planul de împrumut. În plus, respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să indice datele subiacente şi metodologia folosită de Comisie pentru a calcula dobânda suportată şi pentru a estima dobânda datorată, fără a include nicio informaţie sensibilă privind piaţa.
(49)Este necesar să se prevadă posibilitatea încheierii de către instituţiile Uniunii a unor acorduri între acestea la nivelul serviciilor, pentru a facilita executarea creditelor acestora şi, de asemenea, posibilitatea de a încheia astfel de acorduri între departamentele instituţiilor Uniunii, organele Uniunii, oficiile europene, organele sau persoanele cărora li se încredinţează punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul politicii externe şi de securitate comune (PESC) în temeiul titlului V din TUE şi Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare.
(50)Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că legea aplicabilă, în temeiul căreia trebuie să fie luate orice măsuri adecvate cu privire la conflictele de interese, include dreptul Uniunii şi dreptul intern referitoare la conflictele de interese.
(51)Pentru sporirea incluziunii, organismele de drept privat sau de drept al Uniunii stabilite într-un stat membru şi eligibile pentru a li se încredinţa execuţia unor fonduri sau a unor garanţii bugetare ale Uniunii, în conformitate cu norme sectoriale specifice, ar trebui să fie adăugate la lista entităţilor cărora li se pot încredinţa sarcini de execuţie bugetară în măsura în care sunt controlate de organisme de drept public sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public eligibile în cadrul gestiunii indirecte şi care dispun de garanţii financiare adecvate. În cazul în care astfel de organisme de drept privat sau de drept al Uniunii nu beneficiază de sprijin financiar din partea unui stat membru, garanţiile financiare adecvate ar trebui să ia forma răspunderii solidare din partea organismelor de control sau a unor garanţii financiare echivalente.
(52)Este oportun să se stabilească procedura pentru înfiinţarea de noi oficii europene şi să se stabilească o distincţie între sarcinile obligatorii şi neobligatorii ale unor astfel de oficii. Ar trebui să fie introdusă posibilitatea ca instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi alte oficii europene să delege competenţele de ordonator de credite directorului unui oficiu european. Oficiile europene ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a încheia acorduri la nivelul serviciilor pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare. Este oportun să se stabilească norme specifice pentru ţinerea de evidenţe contabile, dispoziţii de autorizare a contabilului Comisiei să delege o parte din sarcinile sale personalului acestor oficii, precum şi proceduri de operare pentru conturile bancare pe care Comisia ar trebui să poată să le deschidă în numele unui oficiu european.
(53)Pentru a îmbunătăţi eficacitatea agenţiilor executive din punctul de vedere al costurilor şi având în vedere experienţa practică dobândită cu alte organe ale Uniunii, ar trebui să existe posibilitatea de a încredinţa contabilului Comisiei toate sarcinile contabilului agenţiei executive în cauză sau o parte a acestor sarcini.
(54)Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că directorii agenţiilor executive acţionează în calitate de ordonatori de credite delegaţi atunci când gestionează creditele operaţionale ale programelor delegate agenţiilor lor. Pentru a asigura un impact maxim al creşterilor de eficienţă care decurg din centralizarea globală a anumitor servicii de sprijin, ar trebui să se prevadă în mod explicit posibilitatea ca agenţiile executive să execute cheltuielile administrative.
(55)Este necesar să se stabilească norme privind competenţele şi responsabilităţile actorilor financiari, în special ale ordonatorilor de credite şi ale contabililor.
(56)Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Conturi şi contabilul Comisiei ar trebui să fie informaţi cu privire la numirea sau încetarea exercitării funcţiei a unui ordonator de credite delegat, a unui auditor intern şi a unui contabil, în termen de două săptămâni de la o astfel de numire sau încetare a exercitării funcţiei.
(57)Ordonatorii de credite ar trebui să fie pe deplin responsabili de toate operaţiunile de venituri şi de cheltuieli efectuate sub autoritatea lor şi de sistemele de control intern, şi ar trebui să fie traşi la răspundere pentru acţiunile lor, printre altele, dacă este necesar, prin proceduri disciplinare.
(58)Ar trebui, de asemenea, să se stabilească sarcinile, responsabilităţile şi principiile procedurilor de urmat de către ordonatorii de credite. Ordonatorii de credite delegaţi ar trebui să se asigure că ordonatorii de credite subdelegaţi şi personalul lor primesc informaţii şi formare privind standardele de control, precum şi metodele şi tehnicile respective şi că sunt luate măsuri pentru a asigura funcţionarea sistemului de control. Ordonatorul de credite delegat ar trebui să raporteze instituţiei Uniunii de care aparţine cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor sub forma unui raport anual. Raportul respectiv ar trebui să includă informaţiile financiare şi de gestiune necesare pentru a sprijini declaraţia de asigurare a ordonatorului în cauză referitoare la îndeplinirea funcţiilor sale, inclusiv informaţiile privind performanţa generală a operaţiunilor efectuate. Documentele justificative referitoare la operaţiunile efectuate ar trebui să fie păstrate pentru cel puţin cinci ani. Diversele forme de proceduri de negociere pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice ar trebui să facă obiectul unui raport special din partea ordonatorului de credite delegat adresat instituţiei Uniunii în cauză şi al unui raport de la respectiva instituţie a Uniunii către Parlamentul European şi Consiliu, întrucât procedurile respective reprezintă derogări de la procedurile obişnuite de atribuire.
(59)Ar trebui să fie luat în considerare rolul dublu al şefilor de delegaţii ale Uniunii, precum şi al adjuncţilor, în absenţa acestora, de ordonatori de credite subdelegaţi pentru Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) şi, în ceea ce priveşte creditele operaţionale, pentru Comisie.
(60)Delegarea de către Comisie a competenţelor de execuţie bugetară pentru creditele operaţionale înscrise în propria sa secţiune din buget către adjuncţii şefilor de delegaţii ale Uniunii ar trebui să fie limitată la situaţiile în care executarea respectivelor sarcini de către adjuncţii şefilor de delegaţii ale Uniunii este strict necesară pentru a asigura continuitatea activităţii pe durata absenţei şefilor de delegaţii ale Uniunii. Adjuncţiilor şefilor de delegaţii ale Uniunii nu ar trebui să li se permită să exercite respectivele competenţe în mod sistematic sau din motive care ţin de diviziunea activităţii interne.
(61)Contabilul ar trebui să fie responsabil cu buna executare a plăţilor, cu încasarea veniturilor şi cu recuperarea creanţelor. Contabilul ar trebui să gestioneze trezoreria, conturile bancare şi dosarele terţilor, să ţină evidenţa contabilă şi să fie responsabil cu întocmirea situaţiilor financiare ale instituţiilor Uniunii. Contabilul Comisiei ar trebui să fie singura persoană care are dreptul să stabilească normele contabile şi planurile de conturi armonizate, în timp ce contabilii tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii ar trebui să stabilească procedurile contabile aplicabile în instituţiile lor.
(62)De asemenea, ar trebui să se definească modalităţile de numire şi de încetare a exercitării funcţiei privind contabilul.
(63)Contabilul ar trebui să instituie proceduri prin care să se asigure că nici conturile deschise pentru gestionarea trezoreriei şi nici conturile de avans nu au sold debitor.
(64)Este oportun să se alinieze mijloacele de plată autorizate pentru gestionarea trezoreriei la metodele moderne de plată, inclusiv cardurile de credit şi portofelele electronice.
(65)Având în vedere că plăţile efectuate de delegaţiile Uniunii prin intermediul normelor standard privind operaţiunile bugetare, de trezorerie şi contabile (procedurile bugetare) sunt efectuate din ce în ce mai mult prin intermediul trezoreriei centrale şi, în consecinţă, numărul tranzacţiilor şi cuantumurile plătite prin intermediul conturilor de avans scad, este oportun să se simplifice normele privind crearea, administrarea şi controlul conturilor de avans.
(66)Ar trebui să fie stabilite condiţiile de utilizare a conturilor de avans şi un sistem de gestiune care constituie o excepţie de la procedurile bugetare uzuale şi care se referă numai la cuantumuri limitate şi ar trebui să fie precizate sarcinile şi responsabilităţile administratorilor conturilor de avans, precum şi cele ale ordonatorului de credite şi ale contabilului în ceea ce priveşte controlul conturilor de avans. Din motive de eficienţă, în delegaţiile Uniunii ar trebui să se constituie conturi de avans pentru creditele înscrise atât în secţiunile din buget aferente Comisiei, cât şi în cele ale SEAE. De asemenea, este oportun să se permită, în condiţii specifice, utilizarea conturilor de avans în delegaţiile Uniunii pentru plăţile cu o valoare limitată, conform procedurilor bugetare. În ceea ce priveşte numirea administratorilor conturilor de avans, ar trebui să fie posibil ca aceştia să fie selectaţi şi din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul operaţiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor şi a celor de ajutor umanitar, ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor Uniunii Europene şi Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (18) (denumit în continuare "Statutul funcţionarilor").
(18)JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
(67)Pentru a ţine cont de situaţia existentă în domeniul operaţiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor şi a celor de ajutor umanitar ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, precum şi de dificultăţile tehnice de a avea toate angajamentele juridice semnate de ordonatorul de credite competent, ar trebui să se permită personalului angajat de Comisie în acest domeniu să îşi asume angajamente juridice cu o valoare foarte mică, de până la 2 500 EUR, care sunt legate de plăţile efectuate din conturile de avans, iar şefilor de delegaţii ale Uniunii sau adjuncţilor acestora să îşi asume angajamente juridice la solicitarea ordonatorului de credite competent al Comisiei.
(68)Odată definite sarcinile şi responsabilităţile actorilor financiari, aceştia pot fi ţinuţi răspunzători numai în condiţiile prevăzute de Statutul funcţionarilor. În cadrul instituţiilor Uniunii au fost constituite grupuri specializate în domeniul neregulilor financiare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (19). Însă, având în vedere numărul limitat de cazuri care le sunt prezentate, precum şi din motive de eficienţă, este oportun ca funcţiile lor să fie transferate unui comitet interinstituţional instituit în temeiul prezentului regulament (denumit în continuare "comitetul"). Comitetul ar trebui să fie creat cu scopul de a evalua cererile şi de a emite recomandări cu privire la nevoia de a lua decizii privind excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare în cazurile care îi sunt sesizate de Comisie sau de alte instituţii şi organe ale Uniunii, fără a aduce atingere autonomiei administrative a acestora în ceea ce priveşte personalul lor. Respectivul transfer vizează şi evitarea dublării eforturilor şi reducerea riscurilor de conflict între recomandări sau avize, în cazurile în care sunt implicaţi atât un operator economic, cât şi un membru al personalului unei instituţii sau al unui organ al Uniunii. Este necesar să se menţină procedura prin care un ordonator de credite să poată solicita confirmarea unei instrucţiuni despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, acesta fiind astfel exonerat de orice răspundere. Componenţa comitetului ar trebui să fie modificată atunci când îndeplineşte acest rol. Comitetul nu ar trebui să aibă competenţe de investigare.
(19)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
(69)În ceea ce priveşte veniturile, este necesar să se abordeze ajustările negative ale resurselor proprii reglementate de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 (20) şi (UE, Euratom) 2021/770 (21) ale Consiliului. Cu excepţia cazului resurselor proprii, este necesar să se menţină sarcinile existente şi controalele care ţin de responsabilitatea ordonatorilor de credite în diferitele etape ale procedurii: întocmirea unei estimări a creanţelor, emiterea ordinelor de recuperare, expedierea notei de debit care informează debitorul cu privire la constatarea creanţei şi, dacă este necesar, decizia de a renunţa la creanţă în conformitate cu criteriile care garantează respectarea bunei gestiuni financiare, pentru a asigura o colectare eficientă a veniturilor.
(20)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 privind metodele şi procedura de punere la dispoziţie a resurselor proprii tradiţionale şi a resurselor proprii bazate pe TVA şi pe VNB şi privind măsurile pentru a răspunde necesităţilor trezoreriei (JO L 168, 7.6.2014, p. 39).
(21)Regulamentul (UE, Euratom) 2021/770 al Consiliului din 30 aprilie 2021 privind calcularea resursei proprii bazate pe deşeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate, privind metodele şi procedura de punere la dispoziţie a resursei proprii respective, privind măsurile menite să răspundă necesităţilor trezoreriei şi privind anumite aspecte legate de resursa proprie bazată pe venitul naţional brut (JO L 165, 11.5.2021, p. 15).
(70)Ordonatorul de credite ar trebui să poată să renunţe total sau parţial la recuperarea unei creanţe constatate în cazul în care debitorul face obiectul unor proceduri de insolvenţă, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European şi al Consiliului (22), în special în cazul acordurilor amiabile, al concordatelor şi al altor proceduri similare.
(22)Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvenţă (JO L 141, 5.6.2015, p. 19).
(71)Ar trebui să fie stabilite dispoziţii speciale privind procedurile de ajustare sau de reducere la zero a unei estimări a creanţei.
(72)Este necesar să se clarifice momentul înscrierii în buget a sumelor încasate din amenzi şi alte sancţiuni, precum şi a oricăror dobânzi acumulate sau a altor venituri generate de acestea.
(73)Ţinând seama de evoluţiile recente de pe pieţele financiare şi de rata dobânzii aplicată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, este necesar să se revizuiască dispoziţiile privind rata dobânzii pentru amenzi sau alte sancţiuni.
(74)Pentru a reflecta natura specifică a creanţelor care constau în amenzi sau alte sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii în temeiul TFUE sau al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom), este necesar să se introducă dispoziţii specifice privind ratele dobânzii aplicabile cuantumurilor datorate, dar încă neplătite, în cazul în care astfel de cuantumuri sunt majorate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
(75)Normele privind recuperările ar trebui să fie atât clarificate, cât şi consolidate. În special, ar trebui să se precizeze că contabilul trebuie să recupereze cuantumuri prin compensare şi în raport cu cuantumurile datorate debitorului de către o agenţie executivă atunci când execută bugetul.
(76)Pentru a garanta securitatea juridică şi transparenţa, ar trebui să fie stabilite normele referitoare la termenele în care urmează să se transmită o notă de debit.
(77)Pentru a asigura gestionarea activelor, acordând prioritate în acelaşi timp obiectivului de garantare a securităţii şi lichidităţii fondurilor, cuantumurile referitoare la amenzi sau alte sancţiuni impuse în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, cum ar fi amenzile în domeniul concurenţei care sunt contestate, ar trebui să fie încasate cu titlu provizoriu. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a investi cuantumurile respective în active financiare şi de a stabili destinaţia profitului obţinut din aceste investiţii. Întrucât Comisia nu este singura instituţie a Uniunii care are dreptul de a impune amenzi sau alte sancţiuni, este necesar să se stabilească dispoziţii privind astfel de amenzi sau alte sancţiuni impuse de alte instituţii ale Uniunii şi să se stabilească norme pentru recuperarea lor care ar trebui să fie echivalente cu cele aplicabile Comisiei.
(78)Pentru a se garanta faptul că toate informaţiile necesare pentru adoptarea deciziilor de finanţare se află la dispoziţia Comisiei, este necesar să se stabilească cerinţele minime referitoare la conţinutul deciziilor de finanţare privind granturile, achiziţiile, fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe (denumite în continuare "fonduri fiduciare ale Uniunii"), premiile, instrumentele financiare, mecanismele sau platformele de finanţare mixtă şi garanţiile bugetare. În acelaşi timp, pentru a oferi o perspectivă pe termen mai lung destinatarilor potenţiali, este necesar să se permită adoptarea deciziilor de finanţare pe o perioadă mai mare de un exerciţiu financiar, specificând în acelaşi timp că punerea în aplicare se efectuează sub rezerva disponibilităţii creditelor bugetare pentru exerciţiile financiare respective. În plus, este necesar să se reducă numărul de elemente necesare pentru decizia de finanţare. În sensul obiectivului simplificării, decizia de finanţare ar trebui să constituie, în acelaşi timp, un program de lucru anual sau multianual. Întrucât contribuţiile la organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 sunt deja stabilite în buget, nu ar trebui să fie obligatorie adoptarea unei anumite decizii de finanţare în acest sens.
(79)În ceea ce priveşte cheltuielile, relaţia dintre deciziile de finanţare, angajamentele bugetare globale şi angajamentele bugetare individuale, precum şi conceptele de angajament bugetar şi juridic ar trebui să fie clarificate pentru a stabili un cadru cât mai precis pentru diferitele faze de execuţie a bugetului.
(80)Pentru a ţine seama în special de numărul de angajamente juridice asumate de către delegaţiile Uniunii şi de către reprezentanţele Uniunii şi de fluctuaţiile cursului de schimb cu care acestea se confruntă, ar trebui să se poată aplica angajamente bugetare provizorii şi în cazurile în care beneficiarii finali şi cuantumurile sunt cunoscute.
(81)Pentru a alinia FEGA la procedurile contabile şi bugetare generale de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, ar trebui să se permită efectuarea de angajamente bugetare individuale pentru efectuarea plăţilor, fără a fi necesar să se efectueze mai întâi un angajament provizoriu global pentru efectuarea plăţilor, urmat de angajamente individuale într-o perioadă de până la două luni sau, în anumite condiţii, într-o perioadă mai lungă. În plus, pentru a putea efectua angajamente bugetare şi plăţi individuale pentru prima lună a exerciţiului financiar din decembrie, cheltuielile de gestiune curente pentru FEGA ar trebui să fie adăugate la tipurile de cheltuieli pentru care sunt autorizate plăţile efectuate în avans.
(82)În ceea ce priveşte tipologia plăţilor pe care le pot efectua ordonatorii de credite, ar trebui clarificate diferitele tipuri de plăţi, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Normele de lichidare a plăţilor de prefinanţare ar trebui să fie clarificate în continuare, în special în situaţiile în care nu este posibilă lichidarea intermediară. În acest scop, în angajamentele juridice asumate ar trebui să fie introduse dispoziţii adecvate.
(83)Prezentul regulament ar trebui să stipuleze că plăţile trebuie să fie efectuate în termenele specificate şi că, în cazul nerespectării unor astfel de termene, creditorii vor avea dreptul la dobânzi penalizatoare care urmează a fi imputate din buget, mai puţin în cazul statelor membre, a Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi a Fondului european de investiţii (FEI).
(84)Elementele principale ale facturilor electronice din domeniul achiziţiilor publice ar trebui să se bazeze pe normele prevăzute în Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (23).
(23)Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor publice (JO L 133, 6.5.2014, p. 1).
(85)Din motive de claritate, definiţia ofertelor inadecvate din domeniul achiziţiilor publice ar trebui să fie revizuită pentru a include ofertele în cazul cărora operatorul economic nu are acces la procedurile de achiziţii publice.
(86)Este necesar să se clarifice faptul că contractele specifice din cadrul contractelor-cadru încheiate cu un singur operator economic pot fi atribuite şi modificate în limitele condiţiilor prevăzute în contractul-cadru.
(87)Având în vedere că măsurile de publicitate ex ante sunt aceleaşi pentru procedurile cu negociere deschise, restrânse şi competitive, utilizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în urma unei proceduri competitive cu negociere care a eşuat ar trebui să fie permisă în anumite condiţii.
(88)Este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al normelor privind achiziţiile publice din prezentul regulament serviciile furnizate de notari privind certificarea şi autentificarea documentelor, în cazurile în care procedurile care reglementează astfel de servicii în statul membru în cauză nu sunt deschise concurenţei.
(89)Este oportun să se prevadă posibilitatea de a dispune de proceduri de negociere fără publicare prealabilă pentru serviciile furnizate de organizaţii din statele membre care nu pot participa la proceduri competitive.
(90)Pentru a asigura respectarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (24), ordonatorul de credite ar trebui să solicite ca elementele de probă privind criteriile de excludere şi de selecţie să fie prezentate înainte de decizia de atribuire.
(24)Hotărârea Tribunalului din 8 iulie 2020, Securitec/Comisia, T-661/18, ECLI:EU:T:2020:319.
(91)Este oportun ca dispoziţiile privind lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor să fie integrate într-un singur articol şi să se introducă o definiţie a dezangajărilor. Deoarece tranzacţiile se efectuează în sisteme computerizate, semnarea unei menţiuni "bun de plată" pentru a exprima decizia de lichidare ar trebui să fie înlocuită cu o semnătură electronică securizată, cu excepţia unui număr limitat de cazuri. Este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că lichidarea cheltuielilor se aplică tuturor costurilor eligibile, inclusiv costurilor care nu sunt asociate cu o cerere de plată, precum în cazul pentru lichidarea prefinanţărilor.
(92)Pentru a reduce complexitatea, a raţionaliza normele existente şi a îmbunătăţi lizibilitatea prezentului regulament, ar trebui să fie stabilite norme comune mai multor instrumente de execuţie bugetară. Din aceste motive, anumite dispoziţii ar trebui să fie regrupate, modul de redactare şi domeniul de aplicare al altor dispoziţii ar trebui să fie aliniate, iar repetiţiile inutile şi referinţele încrucişate ar trebui să fie eliminate.
(93)Fiecare instituţie a Uniunii ar trebui să înfiinţeze un comitet de monitorizare a auditurilor interne însărcinat cu asigurarea independenţei auditorului intern, monitorizarea calităţii activităţii de audit intern şi asigurarea faptului că serviciile sale iau în considerare în mod adecvat recomandările auditului intern şi extern şi le dau curs. Componenţa respectivului comitet de monitorizare a auditurilor interne ar trebui să fie stabilită de fiecare instituţie a Uniunii în parte, ţinând seama de autonomia sa organizaţională şi de importanţa consilierii din partea experţilor independenţi.
(94)Ar trebui să fie pus un accent mai mare pe performanţa şi rezultatele proiectelor finanţate din buget. Prin urmare, în afară de formele de contribuţie din partea Uniunii deja bine stabilite (rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv, costurile unitare, sumele forfetare şi finanţarea la rate forfetare), este oportun să se definească o formă suplimentară de finanţare, care să nu fie legată de costurile operaţiunilor relevante. Forma suplimentară de finanţare ar trebui să se bazeze pe îndeplinirea anumitor condiţii ex ante sau pe rezultatele obţinute, măsurate prin raportare la obiective de etapă stabilite anterior sau prin indicatori de performanţă.
(95)Atunci când contribuţia Uniunii ia forma unei finanţări care nu este legată de costuri şi în cazul în care rambursarea se bazează pe rezultate, realizarea acestora ar trebui să fie măsurată prin obiective de etapă sau ţinte predefinite, iar atingerea acestor obiective de etapă sau ţinte ar trebui să fie verificată înainte de plata contribuţiei. Evidenţele şi documentele justificative legate de atingerea ţintelor sau a obiectivelor de etapă ar trebui să fie păstrate în scopul controalelor sau auditurilor ex post, inclusiv de către Curtea de Conturi.
(96)În cazul în care efectuează evaluări ale capacităţii operaţionale şi financiare a destinatarilor fondurilor Uniunii sau ale sistemelor şi procedurilor acestora, Comisia ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe evaluările deja realizate de ea însăşi ori de alte entităţi sau donatori, cum ar fi agenţiile naţionale şi organizaţiile internaţionale, pentru a evita duplicarea evaluărilor aceloraşi destinatari. Ar trebui să se recurgă la posibilitatea de a recunoaşte valabilitatea transversală a evaluărilor efectuate de alte entităţi în cazul în care astfel de evaluări au fost realizate respectându-se condiţii echivalente celor prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuţie aplicabilă. Prin urmare, pentru a stimula recunoaşterea valabilităţii transversale a evaluărilor între donatori, Comisia ar trebui să promoveze recunoaşterea standardelor recunoscute la nivel internaţional sau a celor mai bune practici internaţionale.
(97)De asemenea, este important să se evite situaţiile în care destinatarii fondurilor Uniunii sunt auditaţi de mai multe ori de către entităţi diferite în ceea ce priveşte utilizarea respectivelor fonduri. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se recurgă la audituri deja efectuate de auditori independenţi, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale competenţei şi independenţei acestora şi cu condiţia ca activitatea de audit să se bazeze pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care să ofere o asigurare rezonabilă şi ca auditurile respective să fi fost efectuate cu privire la situaţiile financiare şi la rapoartele care descriu modul în care a fost utilizată contribuţia din partea Uniunii. Astfel de audituri ar trebui să constituie aşadar baza asigurării globale cu privire la utilizarea fondurilor Uniunii. În acest scop, este important să se garanteze faptul că raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit ale statelor membre.
(98)Pentru a recurge la evaluări şi audituri şi pentru a reduce sarcina administrativă asupra persoanelor şi entităţilor care primesc fonduri din partea Uniunii, este important să se garanteze că orice informaţie deja disponibilă la nivelul instituţiilor Uniunii, al autorităţilor de management sau al altor organisme şi entităţi care execută fonduri ale Uniunii este reutilizată pentru a evita cererile multiple adresate destinatarilor sau beneficiarilor.
(99)Pentru a oferi un mecanism de cooperare pe termen lung cu destinatarii, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a semna acorduri-cadru de parteneriat financiar. Parteneriatele-cadru financiare ar trebui să fie puse în aplicare prin intermediul unor granturi sau prin acorduri de contribuţie cu persoane şi entităţi care execută fonduri ale Uniunii. În acest scop, ar trebui să fie specificat conţinutul minim al acestor acorduri de contribuţie. Parteneriatele-cadru financiare nu ar trebui să restrângă în mod nejustificat accesul la finanţare din partea Uniunii.
(100)Condiţiile şi procedurile pentru suspendarea, rezilierea sau reducerea unei contribuţii a Uniunii ar trebui să fie armonizate la nivelul diferitelor instrumente de execuţie bugetară cum ar fi granturi, achiziţii, gestiune indirectă, premii etc. Ar trebui să fie definite motivele unei astfel de suspendări, rezilieri sau reduceri. În cazul în care se descoperă ulterior nereguli sau fraude în cursul unei proceduri de atribuire, ordonatorul de credite competent ar trebui să ia anumite măsuri corective, cu excepţia cazului în care este justificată neluarea acestor măsuri, de exemplu dacă executarea angajamentului juridic este în interesul instituţiei sau al organismului în cauză sau dacă este necesar să se garanteze continuitatea serviciului.
(101)Prin prezentul regulament ar trebui să se stabilească perioade standard în care documentele referitoare la contribuţiile din partea Uniunii ar trebui să fie păstrate de către destinatari, astfel încât să se evite cerinţele contractuale divergente sau disproporţionate, dar să existe suficient timp pentru a permite Comisiei, Curţii de Conturi şi OLAF să aibă acces la datele şi documentele respective şi să efectueze verificările ex post şi auditurile. În plus, orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii ar trebui să aibă obligaţia de a coopera în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii.
(102)Pentru a furniza informaţii adecvate participanţilor şi destinatarilor şi pentru a se asigura că aceştia au posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare, participanţilor şi destinatarilor ar trebui să li se permită să îşi prezinte observaţiile înainte de adoptarea oricărei măsuri care le afectează în mod negativ drepturile, iar aceştia ar trebui să fie informaţi cu privire la căile de atac de care dispun pentru a contesta o asemenea măsură.
(103)În contextul unei proceduri de atribuire, nu este necesar ca ordonatorul de credite competent să ofere unui participant posibilitatea de a prezenta observaţii în cazul în care participantul respectiv a fost respins de la o procedură de atribuire. Pentru a se asigura securitatea juridică, acest lucru ar trebui să fie specificat şi în dispoziţia privind procedurile contradictorii şi căile de atac.
(104)Având în vedere mediul geopolitic din ce în ce mai dificil, în care ameninţările hibride şi cibernetice evoluează rapid, precum şi necesitatea unei transformări digitale, cu expunerea sa inerentă la vulnerabilităţi tehnice, Uniunea trebuie să asigure protecţia securităţii şi a ordinii publice a Uniunii sau a statelor sale membre, astfel cum se reflectă în ordinea publică şi în lege. Aceasta se referă la protejarea intereselor fundamentale ale societăţii, cum ar fi asigurarea securităţii aprovizionării cu energie şi combaterea criminalităţii organizate şi a fraudei. Cu respectarea acordurilor internaţionale ale Uniunii, acordarea de fonduri ale Uniunii în legătură cu active şi interese strategice, cum ar fi infrastructura digitală sau spaţială ori sistemele şi serviciile informatice şi de comunicaţii, poate necesita aplicarea unor condiţii specifice pentru a asigura o astfel de protecţie, inclusiv în ceea ce priveşte integritatea sistemelor informatice şi de comunicaţii şi a lanţurilor de aprovizionare conexe. Ar trebui să fie clarificate tipurile de condiţii şi cerinţele de aplicare a acestora. Cu toate acestea, condiţiile specifice prevăzute în prezentul regulament nu sunt exhaustive şi este posibil ca un act de bază să includă condiţii specifice, cu condiţia ca acesta să nu modifice sau să nu deroge de la cerinţele şi procedurile prevăzute în prezentul regulament în materie de protecţie a securităţii şi a ordinii publice.
(105)În scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să instituie un sistem unic de detectare timpurie şi de excludere.
(106)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să se aplice participanţilor, destinatarilor, entităţilor pe ale căror capacităţi intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul, subcontractanţilor unui contractant, beneficiarilor reali şi entităţilor afiliate ale unei entităţi excluse, persoanelor fizice, garanţilor, precum şi oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri din partea Uniunii în cazul în care bugetul este executat prin gestiune indirectă, oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri din partea Uniunii prin intermediul instrumentelor financiare executate prin gestiune directă, participanţilor sau destinatarilor despre care au furnizat informaţii entităţile care execută bugetul prin gestiune partajată şi sponsorilor.
(107)În scopul de a spori protecţia intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie consolidat sistemul de detectare timpurie şi de excludere. Este important să se evite posibilitatea ca o persoană sau o entitate aflată într-o situaţie de excludere să solicite sau să fie selectată pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii ori să primească astfel de fonduri în cadrul unui program în gestiune partajată. În cazul în care există o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată exclude o persoană sau o entitate, cu condiţia ca aceasta din urmă să se afle într-o situaţie de excludere şi să fie considerată nefiabilă prin faptul că a participat la anumite abateri grave. Fără a aduce atingere obligaţiilor de informare prevăzute în alte acte de bază, persoanele şi entităţile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să transmită Comisiei, prin orice canal oficial, cum ar fi sistemul de informaţii automat instituit de Comisie şi utilizat în prezent pentru raportarea fraudelor şi a neregulilor (denumit în continuare "sistemul de gestionare a neregulilor"), informaţii referitoare la faptele şi constatările stabilite, în contextul unor astfel de hotărâri definitive sau decizii administrative definitive, numai în ceea ce priveşte motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) şi litera (d), atunci când iau cunoştinţă de astfel de informaţii. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată lua astfel de decizii de excludere, pe baza unei clasificări juridice preliminare efectuate de comitet, având în vedere faptele şi constatările stabilite în contextul auditurilor sau investigaţiilor efectuate de OLAF, de EPPO ori de Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. O astfel de excludere ar trebui să fie înregistrată în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere. Persoanele şi entităţile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să consulte baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere înainte de a acorda fonduri din partea Uniunii sau de a selecta participanţi şi beneficiar. Această consultare ar trebui să vizeze persoana sau entitatea care solicită sau este selectată să execute fonduri ale Uniunii. Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a sistemului de detectare timpurie şi de excludere, autorităţile competente ale statelor membre ar trebui să asigure respectarea excluderilor înregistrate în baza de date faţă de persoane sau entităţi care solicită sau sunt selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii pe întreaga durată a excluderii. Excluderea respectivă ar trebui să menţină integritatea procesului de achiziţii sau de selecţie şi să-l protejeze împotriva participării persoanelor sau entităţilor implicate într-o abatere gravă. Cererile de plată depuse de statele membre în legătură cu cheltuieli executate prin gestiune partajată care includ cheltuieli legate de o persoană sau entitate exclusă nu ar trebui să fie rambursate. În cazul în care fondurile sunt plătite statelor membre în temeiul unor cadre bazate pe performanţă, ar trebui să se aplice norme specifice, astfel cum sunt prevăzute în normele sectoriale.
(108)Este important să se sublinieze faptul că sistemul de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să se aplice numai în ceea ce priveşte fondurile Uniunii plătite statelor membre în cadrul gestiunii directe, în cazul cărora statele membre au responsabilitatea de a lua toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, în măsura în care Comisia are responsabilităţi relevante în temeiul cadrului juridic respectiv. Prin urmare, responsabilităţile Comisiei ar trebui să se limiteze la obligaţia de a sesiza comitetul cu privire la un caz în scopul excluderii unei persoane sau entităţi în cazul în care ordonatorul de credite constată abateri grave în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive, a unor decizii administrative definitive sau a unor fapte şi constatări stabilite în contextul auditurilor sau al investigaţiilor efectuate cu privire la fondurile respective de către OLAF, EPPO ori Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. Fără a aduce atingere acestor responsabilităţi ale Comisiei, statele membre rămân responsabile de verificarea informaţiilor privind deciziile de excludere înregistrate în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere, de executarea unor astfel de decizii şi de asigurarea faptului că nicio cerere de plată nu este depusă în legătură cu o persoană sau o entitate care se află într-o astfel de situaţie de excludere. Fără a aduce atingere normelor sectoriale specifice şi aplicării voluntare, sistemul de detectare timpurie şi de excludere nu ar trebui să se aplice Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (25).
(25)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
(109)Ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care decizia de a înscrie o persoană sau o entitate în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere este luată pe baza unei situaţii de excludere referitoare la o persoană fizică sau juridică care face parte din organul administrativ, de conducere sau de control al persoanei sau al entităţii respective ori care are competenţe de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce priveşte persoana sau entitatea respectivă ori referitoare la o persoană fizică sau juridică care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau entităţii respective ori la o persoană fizică care este esenţială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic, informaţiile înregistrate în baza de date trebuie să includă informaţiile privind persoanele menţionate.
(110)Decizia privind excluderea unei persoane sau entităţi de la participarea la procedurile de atribuire sau impunerea unei sancţiuni financiare în sarcina unei persoane sau a unei entităţi, precum şi decizia privind publicarea informaţiilor aferente ar trebui să fie luate de ordonatorii de credite competenţi, având în vedere autonomia lor în materie administrativă. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, precum şi în cazurile referitoare la o nerespectare gravă a contractului, ordonatorii de credite competenţi ar trebui să ia decizia pe baza unei încadrări juridice preliminare, ţinând cont de recomandarea comitetului. Comitetul ar trebui, de asemenea, să evalueze durata unei excluderi în cazurile în care durata nu a fost stabilită prin hotărârea definitivă sau prin decizia administrativă definitivă.
(111)Rolul comitetului ar trebui să fie acela de a asigura operarea coerentă a sistemului de detectare timpurie şi de excludere. Comitetul ar trebui să fie compus dintr-un preşedinte permanent, un vicepreşedinte permanent care să asigure suplinirea preşedintelui, doi reprezentanţi ai Comisiei şi un reprezentant al ordonatorului de credite solicitant.
(112)Pentru a alinia sistemul de detectare timpurie şi de excludere la normele privind achiziţiile publice şi pentru a spori eficacitatea acestui sistem, tentativa de a influenţa acordarea de fonduri ale Uniunii sau de a obţine în mod necuvenit fonduri ale Uniunii, inclusiv în ceea ce priveşte conflictele de interese, ar trebui să fie inclusă în mod explicit ca situaţie specifică de excludere pe motiv de abatere profesională gravă.
(113)Ţinând seama în mod corespunzător de principiul proporţionalităţii, ordonatorul de credite competent ar trebui să excludă o persoană sau o entitate atunci când aceasta a dat dovadă de lipsă de integritate prin faptul că s-a făcut vinovată de o conduită abuzivă incompatibilă cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE şi în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cum ar fi incitarea la discriminare, ură sau violenţă împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup, în cazul în care conduita respectivă poate afecta în mod negativ executarea contractului.
(114)Ar trebui să fie adăugat un motiv autonom de excludere în cazul unei lipse intenţionate şi nejustificate de cooperare în contextul investigaţiilor, al verificărilor sau al auditurilor efectuate de un ordonator de credite, de OLAF, de EPPO sau de Curtea de Conturi, întrucât acest lucru poate avea implicaţii grave asupra protecţiei intereselor financiare ale Uniunii.
(115)Încadrarea juridică preliminară nu aduce atingere evaluării finale a conduitei persoanei sau entităţii în cauză de către autorităţile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. În consecinţă, recomandarea comitetului, precum şi decizia ordonatorului de credite competent ar trebui să fie revizuite în urma notificării unei astfel de evaluări finale.
(116)O persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă de către ordonatorul de credite competent atunci când s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă, de nerespectarea, intenţionată sau nu, a obligaţiilor legate de plata contribuţiilor la fondul asigurărilor sociale sau a impozitelor, de înfiinţarea unei entităţi într-o altă jurisdicţie cu intenţia de a eluda obligaţii fiscale ori sociale sau orice altă obligaţie juridică, de fraudarea bugetului, de corupţie, de conduită legată de o organizaţie infracţională, de spălare de bani sau finanţarea terorismului, de infracţiuni teroriste sau infracţiuni legate de activităţi de terorism, de exploatarea prin muncă a copiilor sau de alte infracţiuni privind traficul de persoane ori de comiterea unor nereguli. De asemenea, o persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă în situaţiile de nerespectare gravă a unui angajament juridic, inclusiv încălcarea cerinţei de a executa orice contract la cel mai înalt standard profesional, sau de faliment ori în cazul refuzului de a coopera la investigaţii, verificări sau audituri. La evaluarea acestor motive de excludere, actele care aduc prejudicii nejustificate condamnate în dreptul comercial internaţional ar putea fi considerate un factor relevant în cazul în care implică abateri profesionale grave.
(117)În conformitate cu hotărârea Tribunalului din 15 februarie 2023 (26), atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entităţi din cauza unei abateri profesionale grave, ordonatorul de credite ar trebui să se bazeze pe elemente de probă suficient de specifice, convingătoare şi concrete şi, prin urmare, de natură să stabilească clar şi neechivoc că solicitantul a avut o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, ceea ce, în plus, ar indica o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă în înţelesul prezentului regulament.
(26)Hotărârea Tribunalului din 15 februarie 2023, RH/Comisia, T-175/21T, ECLI:EU:T:2023:77, punctul 62.
(118)Atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entităţi sau la impunerea unei sancţiuni financiare în sarcina unei persoane sau unei entităţi şi la publicarea informaţiilor aferente, ordonatorul de credite competent ar trebui să asigure respectarea principiului proporţionalităţii, ţinând cont, în special, de gravitatea situaţiei, de impactul său bugetar, de perioada scursă de la respectiva conduită, de durata conduitei şi de caracterul repetitiv al acesteia, de caracterul intenţionat al conduitei sau de gradul de neglijenţă arătat şi de măsura în care persoana sau entitatea colaborează cu autoritatea competentă relevantă şi de contribuţia respectivei persoane sau entităţi la investigaţie.
(119)De asemenea, ordonatorul de credite competent ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude o persoană sau o entitate în cazul în care o persoană fizică sau juridică care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile operatorului economic este în faliment sau într-o situaţie similară de insolvenţă sau respectiva persoană fizică sau juridică nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurările sociale sau a impozitelor, în cazul în care astfel de situaţii au un impact asupra situaţiei financiare a operatorului economic respectiv.
(120)Pentru a spori şi mai mult protecţia intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie posibil ca ordonatorul de credite să excludă beneficiarii reali şi entităţile afiliate ale entităţii excluse care au fost implicaţi în abaterile săvârşite de entitatea exclusă sau să le impună o sancţiune financiară. Posibilitatea de a exclude beneficiarii reali şi entităţile afiliate este menită să împiedice ca o persoană sau o entitate care a fost exclusă de la selecţia în vederea execuţiei fondurilor Uniunii să poată continua să participe, prin intermediul unei noi societăţi sau al unor entităţi afiliate existente, la procedurile de achiziţii şi de atribuire.
(121)Pentru a spori eficacitatea sa, sistemul de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să se aplice, de asemenea, persoanelor fizice care sunt considerate responsabile pentru abaterile săvârşite de o entitate, astfel încât acestea să nu poată participa la procedurile de atribuire sau să nu poată fi selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii nici cu titlu personal, nici prin intermediul unei noi identităţi corporative, fără a se aduce atingere dreptului de a fi ascultat.
(122)La cererea ordonatorului de credite, comitetul sistemului de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să aibă capacitatea de a emite recomandări prin intermediul unei proceduri accelerate, fără a aduce atingere dreptului de a fi ascultat. O astfel de procedură ar trebui să fie utilizată atunci când circumstanţele sau natura cauzei impun acest lucru, de exemplu atunci când o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o autoritate a unui stat membru, dar durata excluderii nu este stabilită, ori atunci când o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o ţară terţă, ori atunci când o sancţiune echivalentă cu o excludere a fost deja impusă persoanei sau entităţii în temeiul unei decizii a unor organizaţii internaţionale.
(123)O persoană sau o entitate nu ar trebui să facă obiectul unei decizii de excludere atunci când a luat măsuri corective, demonstrându-şi astfel fiabilitatea. Posibilitatea respectivă nu ar trebui să se aplice în cazul celor mai grave activităţi infracţionale.
(124)Având în vedere principiul proporţionalităţii, ar trebui să se stabilească o distincţie între cazurile în care se poate impune o sancţiune financiară ca alternativă la excludere, pe de o parte, şi cazurile în care gravitatea conduitei destinatarului în cauză în legătură cu încercarea de a obţine nejustificat fonduri ale Uniunii justifică impunerea unei sancţiuni financiare în plus faţă de excludere, astfel încât să se asigure un efect disuasiv, pe de altă parte. De asemenea, ar trebui să fie definit cuantumul maxim al sancţiunii financiare care poate să fie impusă de autoritatea contractantă.
(125)O sancţiune financiară ar trebui să fie impusă numai unui destinatar, şi nu unui participant, întrucât cuantumul sancţiunii financiare care urmează să fie impusă este calculat pe baza valorii angajamentului juridic în cauză.
(126)Posibilitatea de a lua decizii de excludere sau de a impune sancţiuni financiare este independentă de posibilitatea de a aplica sancţiuni contractuale, cum ar fi daunele-interese.
(127)Durata unei excluderi ar trebui să fie limitată în timp, la fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, şi ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii.
(128)Este necesar să se stabilească data de început şi durata termenului de prescripţie pentru luarea deciziilor de excludere sau impunerea sancţiunilor financiare.
(129)Este important să se poată consolida efectul disuasiv obţinut prin excludere şi prin sancţiunea financiară. În acest sens, efectul disuasiv ar trebui să fie consolidat prin posibilitatea de a publica informaţiile referitoare la excludere şi/sau la sancţiunea financiară, cu respectarea cerinţelor privind protecţia datelor stabilite în Regulamentele (UE) 2018/1725 şi (UE) 2016/679. O astfel de publicare ar trebui să contribuie la asigurarea nerepetării aceleiaşi conduite. Din motive de securitate juridică şi în conformitate cu principiul proporţionalităţii, ar trebui să se specifice situaţiile în care nu ar trebui să aibă loc o publicare. În evaluarea sa, ordonatorul de credite competent ar trebui să ţină cont de eventualele recomandări din partea comitetului. În ceea ce priveşte persoanele fizice, datele cu caracter personal ar trebui să fie publicate doar în circumstanţe excepţionale, justificate de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii.
(130)Informaţiile referitoare la o excludere sau la o sancţiune financiară ar trebui să fie publicate doar în anumite cazuri precum cele de abatere profesională gravă, fraudă, deficienţe semnificative în respectarea principalelor obligaţii ale unui angajament juridic finanţat din buget sau în cazul unei nereguli, ori în cazul înfiinţării unei entităţi într-o altă jurisdicţie cu intenţia de a eluda obligaţiile fiscale, sociale sau orice altă obligaţie juridică.
(131)Criteriile de excludere ar trebui să fie disociate în mod clar de criteriile care antrenează o posibilă respingere din cadrul unei proceduri de atribuire.
(132)Informaţiile privind detectarea timpurie a riscurilor şi privind deciziile de excludere şi de impunere a unor sancţiuni financiare unei persoane sau unei entităţi ar trebui să fie centralizate. În acest sens, informaţiile aferente ar trebui să fie stocate într-o bază de date instituită şi gestionată de Comisie, în calitate de proprietar al sistemului centralizat. Acest sistem ar trebui să funcţioneze în conformitate cu dreptul la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal.
(133)Deşi Comisiei ar trebui să îi revină responsabilitatea de a institui şi de a opera sistemul de detectare timpurie şi de excludere, alte instituţii şi organe ale Uniunii, precum şi toate persoanele şi entităţile care execută fondurile Uniunii prin gestiune directă, partajată şi indirectă ar trebui să participe la respectivul sistem prin transmiterea informaţiilor relevante către Comisie. Ordonatorul de credite competent şi comitetul ar trebui să garanteze dreptul la apărare al persoanei sau entităţii. Acelaşi drept ar trebui să fie acordat persoanei sau entităţii în contextul unei detectări timpurii, în cazul în care o acţiune preconizată de ordonatorul de credite ar putea afecta negativ drepturile persoanei sau ale entităţii vizate. În cazuri de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii care nu fac încă obiectul unei hotărâri definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată amâna notificarea persoanei sau entităţii, iar comitetul ar trebui să poată amâna dreptul persoanei sau entităţii de a-şi prezenta observaţiile. O astfel de amânare ar trebui să fie justificată doar în cazul în care există motive legitime puternice de păstrare a confidenţialităţii investigaţiei sau a procedurilor judiciare naţionale.
(134)Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ar trebui să i se confere competenţa judecării pe fond în ceea ce priveşte deciziile de excludere şi sancţiunile financiare impuse în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu articolul 261 din TFUE.
(135)Pentru a preveni încercările unor entităţi de a evita posibilele consecinţe negative ale abaterilor lor, ar trebui să fie stabilite norme de notificare în condiţii precise în contextul procedurilor de detectare timpurie şi de excludere. În plus, astfel de proceduri ar trebui să utilizeze sisteme electronice de schimb.
(136)Pentru a facilita protecţia intereselor financiare ale Uniunii în cadrul tuturor metodelor de execuţie bugetară, persoanele şi entităţile implicate în execuţia bugetului ar trebui să poată obţine acces la baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere şi să poată verifica excluderile decise de ordonatorii de credite la nivelul Uniunii. Baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să fie consultată înainte de atribuirea unui contract sau de selectarea unei persoane sau entităţi care să execute şi să primească fonduri ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii de consultare a bazei de date în alte etape ale executării angajamentului juridic.
(137)Prezentul regulament ar trebui să încurajeze obiectivul de e-guvernare, în special folosirea datelor electronice în schimbul de informaţii dintre instituţiile Uniunii şi terţi.
(138)Progresele înregistrate în direcţia schimbului electronic de informaţii şi a transmiterii electronice a documentelor, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice electronice, după caz, care constituie o măsură majoră de simplificare, ar trebui să fie însoţite de condiţii clare de acceptare a sistemelor care urmează să fie utilizate, astfel încât să se instituie un mediu solid din punct de vedere juridic, menţinându-se totodată flexibilitatea gestionării fondurilor Uniunii pentru participanţi, destinatari şi ordonatorii de credite, astfel cum se prevede în prezentul regulament.
(139)Pentru a îmbunătăţi guvernanţa şi calitatea serviciilor publice digitale interoperabile, statele membre, instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii ar trebui să aplice în cea mai mare măsură posibilă Cadrul european de interoperabilitate.
(140)Ar trebui să fie stabilite normele privind componenţa şi sarcinile comitetului responsabil cu evaluarea documentelor aferente cererii în cazul procedurilor de achiziţii, al procedurilor de acordare a granturilor şi al concursurilor cu premii. Ar trebui să fie posibil ca comitetul să includă experţi externi dacă această posibilitate este prevăzută în actul de bază.
(141)În conformitate cu principiul bunei administrări, ordonatorul de credite ar trebui să solicite clarificări sau documentele lipsă, respectând în acelaşi timp principiul egalităţii de tratament şi fără modificarea substanţială a documentelor aferente cererii. Ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să nu procedeze astfel numai în cazuri justificate în mod corespunzător. În plus, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a corecta o eroare materială evidentă sau de a solicita participantului să o corecteze.
(142)Buna gestiune financiară ar trebui să impună Comisiei să se protejeze prin solicitarea de garanţii în etapa plăţii prefinanţărilor. Obligaţia contractanţilor şi a beneficiarilor de a depune garanţii nu ar trebui să fie automată, ci ar trebui să se bazeze pe o analiză a riscurilor. Dacă, în cursul execuţiei, ordonatorul de credite constată că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanţii în conformitate cu dreptul intern aplicabil, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita înlocuirea garanţiei.
(143)Diferitele seturi de norme privind gestiunea directă şi indirectă, în special în ceea ce priveşte conceptul de "sarcini de execuţie bugetară", au creat confuzie şi au implicat riscul de erori de calificare atât pentru Comisie, cât şi pentru partenerii săi şi ar trebui, prin urmare, să fie simplificate şi armonizate.
(144)Dispoziţiile referitoare la evaluarea ex ante pe bază de piloni cu privire la persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii prin gestiune indirectă ar trebui să fie revizuite pentru a permite Comisiei să se bazeze cât mai mult posibil pe sistemele, normele şi procedurile, inclusiv pe procesul de diligenţă, ale respectivelor persoane şi entităţi care au fost considerate echivalente celor utilizate de Comisie. În plus, este important să se clarifice faptul că, în cazul în care evaluarea evidenţiază existenţa unor domenii în care procedurile existente nu sunt suficiente pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să poată semna acorduri de contribuţie, luând totodată măsuri de supraveghere adecvate. De asemenea, este important să se clarifice care sunt cazurile în care Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante pe bază de piloni pentru a semna acorduri de contribuţie.
(145)Pentru a asigura execuţia eficientă a bugetului, este oportun să se clarifice şi mai mult aplicarea principiului proporţionalităţii în cazul gestiunii indirecte. Deşi principiul proporţionalităţii nu poate afecta natura obligaţiilor impuse de cadrul juridic aplicabil relevant, acesta ar trebui să fie utilizat în mod sistematic în cooperarea cu partenerii de implementare ai Uniunii, pentru a se ajunge la un echilibru adecvat între protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi menţinerea capacităţii Uniunii de a-şi pune în aplicare politicile. Ar trebui să fie efectuate anumite ajustări şi restructurări ale dispoziţiilor relevante. Acest lucru nu ar trebui să fie interpretat, în practică, ca o limitare a accesului şi a drepturilor de care au nevoie ordonatorul de credite competent, EPPO, în ceea ce priveşte statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului (27), OLAF, Curtea de Conturi şi, după caz, autorităţile naţionale relevante pentru a-şi exercita în mod exhaustiv competenţele care le revin.
(27)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(146)În conformitate cu principiul proporţionalităţii, este necesar să se prevadă aplicarea obligaţiilor prevăzute de prezentul regulament destinatarilor finali care primesc sprijin din buget în cadrul instrumentelor financiare sau al garanţiilor bugetare. Această aplicare a obligaţiilor ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător şi să fie proporţională cu natura destinatarilor finali şi a acţiunii, precum şi cu riscurile financiare implicate. Ar trebui să fie evitată sarcina administrativă inutilă, în special în cazul în care destinatarii finali sunt microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi operatori economici comparabili cu o cifră de afaceri sau un bilanţ total echivalente.
(147)Normele financiare stabilite de prezentul regulament ar trebui să rămână simple şi clare pentru a evita suprareglementarea şi sarcinile administrative suplimentare pentru destinatarii fondurilor Uniunii, statele membre, instituţiile Uniunii sau alte persoane şi entităţi care execută bugetul.
(148)Principiul proporţionalităţii trebuie, de asemenea, să se aplice evaluării normelor, sistemelor şi procedurilor entităţilor care au fost deja evaluate cu succes, cum ar fi entităţile care utilizează norme stabilite de Comisie, care ar trebui să fie exceptate de la evaluarea ex ante. De asemenea, ar trebui să fie posibilă exceptarea de la evaluarea ex ante a organizaţiilor din statele membre însărcinate cu execuţia fondurilor Uniunii în cadrul gestiunii partajate.
(149)Este necesar să se clarifice faptul că, atunci când entităţile sunt selectate să lucreze în cadrul gestiunii indirecte ca urmare a unei cereri de exprimare a interesului, se aplică principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării.
(150)Remuneraţia persoanelor şi a entităţilor care execută bugetul ar trebui, atunci când este relevant şi posibil, să fie bazată pe performanţă.
(151)Pentru a se asigura integritatea bugetului atunci când acesta este executat prin gestiune indirectă, este oportun să se solicite partenerilor de implementare să informeze Comisia cu privire la cazurile suspectate de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală şi să se includă o astfel de obligaţie în acordurile pe care aceştia le încheie cu terţii în cadrul gestiunii indirecte.
(152)Comisia încheie parteneriate cu ţările terţe prin intermediul acordurilor de finanţare. Este important să se clarifice conţinutul unor astfel de acorduri de finanţare, în special pentru acele părţi ale unei acţiuni care sunt puse în aplicare de ţara terţă prin gestiune indirectă.
(153)Este important să se recunoască natura specifică a mecanismelor sau a platformelor de finanţare mixtă în cazul în care Comisia combină contribuţia sa cu cea a instituţiilor de finanţare şi să se clarifice aplicarea dispoziţiilor privind instrumentele financiare şi garanţiile bugetare.
(154)Normele privind achiziţiile şi principiile aplicabile contractelor de achiziţii publice atribuite de instituţiile Uniunii în nume propriu ar trebui să se bazeze pe normele prevăzute în Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (28) şi în Directiva 2014/24/UE.
(28)Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(155)Experienţa a demonstrat că aplicarea normelor privind achiziţiile prevăzute de prezentul regulament nu este adecvată pentru atribuirea de contracte de achiziţii publice pentru servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare, în înţelesul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (29), utilizate de Comisie în contextul operaţiunilor sale de împrumut şi credit, de gestionare a activelor şi de trezorerie. Acestea includ serviciile furnizate de băncile centrale, de Mecanismul european de stabilitate, de BEI şi de alte instituţii financiare internaţionale, precum şi de entităţile naţionale însărcinate cu emiterea şi gestionarea datoriei suverane. Din acest motiv şi în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2014/24/UE, normele privind achiziţiile publice prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice serviciilor respective.
(29)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
(156)Având în vedere pandemia de COVID-19, este oportun să se modifice definiţia crizei, care se aplică în special dispoziţiilor comune şi achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe şi ar trebui să acopere sănătatea publică şi a animalelor, securitatea alimentară şi situaţiile de urgenţă în materie de siguranţă alimentară şi ameninţările globale la adresa sănătăţii. Pentru a permite flexibilitatea necesară asigurării unui răspuns rapid la situaţii neprevăzute de extremă urgenţă determinate de o criză, autorităţii contractante ar trebui să i se permită să aplice norme simplificate în materie de achiziţii, cum ar fi utilizarea procedurii negociate fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, aplicabilă în situaţii de criză, şi acceptarea elementelor de probă privind criteriile de excludere şi de selecţie din partea ofertantului prezumat câştigător după decizia de atribuire, dar în orice caz înainte de semnarea contractului. Autoritatea contractantă ar trebui, de asemenea ca, pentru a răspunde unei crize, să aibă flexibilitatea de a modifica în mod excepţional, fără o procedură de achiziţii, un contract sau un contract-cadru. În plus, într-o situaţie de criză, ar trebui să fie posibil, în mod excepţional, să se adauge noi autorităţi contractante după lansarea unei proceduri de achiziţii şi înainte de semnarea contractului sau în urma unei modificări a contractului, fără a restrânge concurenţa. Înainte de a se recurge la astfel de norme simplificate, ar trebui să fie necesară o declaraţie de criză efectuată în conformitate cu normele interne relevante, cu excepţia achiziţiilor din domeniul acţiunii externe în cazul cărora o astfel de declaraţie nu este necesară. În plus, ordonatorii de credite competenţi ar trebui să justifice de la caz la caz urgenţa extremă care rezultă din criza declarată.
(157)În cazul contractelor mixte, ar trebui să fie clarificată metodologia utilizată de autorităţile contractante pentru determinarea normelor aplicabile.
(158)Măsurile de publicitate ex ante şi ex post necesare pentru lansarea unei proceduri de achiziţii ar trebui să fie clarificate în cazul contractelor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile stabilite în Directiva 2014/24/UE, în cazul contractelor cu o valoare inferioară respectivelor praguri şi în cazul contractelor care nu intră sub incidenţa directivei respective.
(159)Prezentul regulament ar trebui să includă o listă completă a tuturor procedurilor de achiziţii la care pot recurge instituţiile Uniunii, indiferent de prag.
(160)În vederea simplificării administrative şi pentru a încuraja participarea IMM-urilor, ar trebui să fie prevăzute proceduri de negociere pentru contractele cu o valoare medie.
(161)Dacă este necesar, ar trebui să fie posibilă efectuarea unei achiziţii comune între, pe de o parte, una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre şi, pe de altă parte, instituţiile Uniunii, organele Uniunii sau agenţiile executive, fără ca respectivele instituţii, organe sau agenţii să fie obligate să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii. Pentru a le permite autorităţilor contractante să beneficieze pe deplin de potenţialul pieţei interne în ceea ce priveşte economiile de scară şi partajarea riscurilor şi beneficiilor, ar trebui să fie extinse posibilităţile instituţiilor Uniunii, ale organelor Uniunii sau ale agenţiilor executive de a achiziţiona produse sau servicii în numele a două sau mai multe state membre. O instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii sau o agenţie executivă ar trebui să poată desfăşura procedura de achiziţii relevantă în numele sau pe seama statelor membre pe baza unui acord între părţi sau să acţioneze în calitate de angrosist, achiziţionând, stocând şi revânzând sau donând produse şi servicii, inclusiv închiriate, statelor membre sau organizaţiilor partenere pe care le-a selectat. În conformitate cu normele privind conformitatea legislaţiei secundare cu prezentul regulament, alte acte legislative ale Uniunii pot conţine norme mai specifice privind achiziţiile comune sau achiziţiile în numele sau pe seama statelor membre. În acest caz, astfel de acte ar trebui să indice în mod clar astfel de derogări şi motivele specifice care le justifică.
(162)La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, prezentul regulament ar trebui să permită efectuarea unor consultări ale pieţei înainte de a lansa o procedură de achiziţii. Pentru a se asigura că un parteneriat pentru inovare este utilizat numai în cazul în care lucrările, produsele sau serviciile dorite nu există pe piaţă sau ca o activitate de dezvoltare aproape-de-piaţă, în prezentul regulament ar trebui să fie prevăzută o obligaţie de a se efectua o astfel de consultare preliminară a pieţei înainte de a se utiliza un parteneriat pentru inovare.
(163)Ar trebui să se clarifice contribuţia autorităţilor contractante la protecţia mediului şi la promovarea dezvoltării durabile, asigurându-se totodată că acestea obţin oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru contractele încheiate, în special impunând anumite etichete sau utilizând metode de atribuire adecvate.
(164)În conformitate cu obiectivele Pactului verde european, ar trebui să se asigure progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a aspectelor legate de înverzire prin includerea în procedurile de ofertare, atunci când este cazul, a unor criterii de selecţie sau de atribuire verzi, ceea ce va stimula operatorii economici să ofere opţiuni mai durabile.
(165)Pentru a se asigura că, la executarea contractelor, operatorii economici îndeplinesc obligaţiile aplicabile de drept al mediului, de drept social şi de drept al muncii stabilite prin dreptul Uniunii, în dreptul intern, în contractele colective sau în convenţiile internaţionale în domeniul social şi al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE, obligaţiile respective ar trebui să facă parte din cerinţele minime definite de autoritatea contractantă şi ar trebui să fie integrate în contractele semnate de autoritatea contractantă.
(166)Este oportun să se identifice şi să se trateze în mod separat diferitele cazuri care în mod obişnuit sunt numite situaţii de "conflict de interese". Noţiunea de "conflict de interese" ar trebui să fie utilizată exclusiv în cazurile în care o persoană sau o entitate cu responsabilităţi în ceea ce priveşte programarea, execuţia, auditul sau controlul bugetului, un funcţionar sau un agent al unei instituţii a Uniunii sau o autoritate naţională de la orice nivel se află într-o astfel de situaţie. Încercările de a influenţa în mod necorespunzător o procedură de atribuire sau de a obţine informaţii confidenţiale ar trebui să fie considerate drept o abatere profesională gravă care poate conduce la respingerea din cadrul procedurii de atribuire şi/sau la excluderea de la fondurile Uniunii. În plus, operatorii economici s-ar putea afla în situaţia în care nu ar trebui să fie selectaţi pentru a executa un contract din cauza unui conflict de interese profesional. De exemplu, o întreprindere nu ar trebui să evalueze un proiect la care a participat sau un auditor nu ar trebui să fie în măsură să auditeze conturile pe care anterior le-a certificat. Evaluarea conflictelor de interese şi obligaţia de a institui sisteme de detectare şi prevenire a unor astfel de conflicte ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii. Orientările adecvate privind evaluarea conflictelor de interese ar trebui să ofere clarificări suplimentare celor care evaluează astfel de situaţii la nivelul Uniunii şi la nivel naţional, pentru a contribui la securitatea juridică.
(167)Pentru a se evita conflictele de interese profesionale care pot afecta sau riscă să afecteze capacitatea de a executa contractul în mod independent, imparţial şi obiectiv, este necesar să se clarifice obligaţiile autorităţii contractante şi ale candidaţilor sau ofertanţilor. Pe de o parte, candidaţii, ofertanţii şi, după caz, entităţile pe ale căror capacităţi se bazează aceştia, precum şi subcontractanţii preconizaţi ar trebui să declare absenţa unor astfel de conflicte de interese şi să furnizeze informaţii conexe, la cerere. Pe de altă parte, autoritatea contractantă ar trebui să evalueze existenţa unor astfel de conflicte de interese profesionale atunci când acestea sunt declarate sau pe baza unor informaţii suplimentare. În cazul în care se stabileşte că există astfel de conflicte de interese profesionale, acest lucru ar trebui să conducă la excluderea de la procedura de atribuire.
(168)O piaţă internă competitivă şi deschisă ar trebui să asigure condiţii de concurenţă echitabile şi să permită atât operatorilor economici europeni, cât şi celor străini să concureze pe baza meritelor. Subvenţiile străine pot denatura piaţa internă şi pot submina condiţiile de concurenţă echitabile în cadrul procedurilor de achiziţii dacă, de exemplu, operatorilor economici cărora li s-a atribuit contractul au beneficiat de subvenţii străine. Pentru a evita acest risc, Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European şi al Consiliului (30) a stabilit norme şi proceduri cu scopul de a investiga subvenţiile străine care denaturează efectiv sau potenţial piaţa internă şi, după caz, de a se asigura că denaturările respective sunt remediate. Pentru a asigura coerenţa între normele aplicabile statelor membre şi procedurile de achiziţii în temeiul prezentului regulament, instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi agenţiile executive ar trebui să aplice mutatis mutandis aceleaşi norme şi proceduri privind subvenţiile străine prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2560.
(30)Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvenţiile străine care denaturează piaţa internă (JO L 330, 23.12.2022, p. 1).
(169)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competenţe de executare Comisiei în ceea ce priveşte detaliile procedurale şi elementele conexe referitoare la analiza preliminară şi la investigarea aprofundată a oricăror contribuţii financiare străine obţinute într-o procedură de achiziţii. Respectivele competenţe de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (31).
(31)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj).
(170)În conformitate cu Directiva 2014/24/UE, ar trebui să fie posibil să se verifice dacă un operator economic este exclus, să se aplice criterii de selecţie şi de atribuire a contractelor, precum şi să se verifice conformitatea cu documentele achiziţiei, indiferent de ordine. Prin urmare, ar trebui să fie posibilă respingerea ofertelor pe baza criteriilor de atribuire fără o verificare prealabilă a ofertantului respectiv în ceea ce priveşte criteriile de excludere sau de selecţie.
(171)Contractele ar trebui să fie atribuite pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în concordanţă cu articolul 67 din Directiva 2014/24/UE.
(172)În interesul securităţii juridice, este necesar să se clarifice dacă criteriile de selecţie sunt strict legate de evaluarea candidaţilor sau a ofertanţilor şi dacă criteriile de atribuire sunt strict legate de evaluarea ofertelor. În vederea alinierii normelor în materie de achiziţii ale Uniunii cu Directiva 2014/24/UE, autorităţilor contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea şi experienţa personalului alocat executării contractului în cauză, în cazurile în care acestea pot afecta calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Autorităţile contractante care utilizează oricare dintre respectivele criterii de atribuire ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale adecvate, că personalul alocat executării contractului îndeplineşte efectiv standardele de calitate specificate. Autorităţile contractante ar trebui să îşi dea acordul pentru orice înlocuire a personalului în cauză şi ar trebui să verifice dacă noul personal oferă un nivel de calitate echivalent cu cel al personalului înlocuit. În plus, ar trebui să se asigure că în cadrul criteriilor de selecţie şi de atribuire nu există suprapuneri şi duble evaluări ale unui element.
(173)Pentru a reduce procedurile care necesită mult timp şi pentru a le permite autorităţilor contractante să profite pe deplin de posibilităţile oferite de sistemele dinamice de achiziţii, este necesar să se simplifice normele care reglementează sistemele respective. În special, sistemele respective ar trebui să fie operate sub forma unei proceduri restrânse, permiţând astfel oricărui operator economic care depune o cerere de participare şi care este conform din punctul de vedere al criteriilor de excludere şi de selecţie să participe la procedurile de achiziţii desfăşurate prin intermediul sistemului dinamic de achiziţii în perioada sa de valabilitate, care nu ar trebui să fie limitată la patru ani. Ofertele pot fi prezentate, de asemenea, sub forma unui catalog electronic, în special pentru produsele gata de utilizare sau serviciile disponibile în general pe piaţă. În plus, pentru a reduce sarcina administrativă, ar trebui să se renunţe la cerinţa de a numi un comitet de deschidere şi de evaluare pentru anumite proceduri de achiziţii desfăşurate în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii.
(174)Având în vedere progresele înregistrate în digitalizarea procedurilor de achiziţii, ar trebui să fie clarificat faptul că deschiderile publice aferente procedurilor deschise pot fi organizate la distanţă, prin videoconferinţă.
(175)Pentru a simplifica normele şi a le alinia la normele aplicabile achiziţiilor efectuate de instituţiile Uniunii în nume propriu, obligaţia de a publica pe site-ul Comisiei lista candidaţilor selectaţi care urmează să fie invitaţi să depună o ofertă ar trebui să fie eliminată în domeniul acţiunilor externe.
(176)Achiziţiile Uniunii ar trebui să aibă ca scop asigurarea utilizării eficace, transparente şi adecvate a fondurilor Uniunii, reducând totodată sarcina administrativă a destinatarilor fondurilor Uniunii. În acest sens, achiziţiile electronice ar trebui să contribuie la utilizarea mai eficientă a fondurilor Uniunii şi ar trebui să îmbunătăţească accesul la contracte pentru toţi operatorii economici. Toate instituţiile Uniunii care desfăşoară proceduri de achiziţii ar trebui să publice pe site-urile lor norme clare privind achiziţiile, cheltuielile şi monitorizarea, precum şi toate contractele atribuite, inclusiv valoarea acestora.
(177)În ceea ce priveşte achiziţiile publice electronice, schimbul electronic de informaţii cu participanţii ar trebui să se bazeze în cea mai mare măsură posibilă pe standardele existente, cum ar fi documentul european de achiziţie unic şi standardele de facturare electronică prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei (32) şi, respectiv, de Directiva 2014/55/UE.
(32)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei din 5 ianuarie 2016 de stabilire a formularului standard pentru documentul european de achiziţie unic (JO L 3, 6.1.2016, p. 16).
(178)Ar trebui să se clarifice existenţa unei faze de deschidere şi a unei evaluări pentru fiecare procedură. O decizie de atribuire ar trebui să fie întotdeauna rezultatul unei evaluări.
(179)Odată cu comunicarea rezultatului unei proceduri, candidaţii şi ofertanţii ar trebui să fie informaţi cu privire la motivele pentru care a fost luată decizia respectivă şi să primească o motivare detaliată pe baza conţinutului raportului de evaluare.
(180)Este oportun să se precizeze că ofertanţii necâştigători care au prezentat oferte conforme ar trebui să fie informaţi, la cerere, în legătură cu caracteristicile şi cu avantajele relative ale ofertei câştigătoare. Ofertanţii necâştigători ar trebui să primească, la cerere, informaţii suplimentare inclusiv în cazul în care conformitatea ofertei lor nu a fost verificată din cauza ordinii de criterii selectate. De asemenea, ar trebui să fie clarificat faptul că ofertanţii respinşi nu ar trebui să aibă acces la astfel de informaţii.
(181)În cazul contractelor-cadru pentru care se reia procedura concurenţială, nu ar trebui să existe obligaţia de a comunica informaţii unui contractant necâştigător privind caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei câştigătoare, întrucât primirea unor astfel de informaţii de către părţile la acelaşi contract-cadru de fiecare dată când se reia procedura concurenţială ar putea aduce atingere concurenţei loiale dintre acestea.
(182)O autoritate contractantă ar trebui să aibă posibilitatea de a anula o procedură de achiziţii sau de a o anula parţial în cazul procedurilor atribuite pe loturi sau prin aprovizionare de la mai mulţi furnizori, înainte de semnarea contractului, fără ca ofertanţii sau candidaţii să aibă dreptul de a solicita despăgubiri. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere situaţiilor în care autoritatea contractantă a acţionat în aşa fel încât poate fi ţinută răspunzătoare pentru prejudiciile aduse, în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii.
(183)Atribuirea contractelor în urma unor achiziţii cu mai mulţi furnizori ar trebui să fie permisă în cazuri justificate în mod corespunzător, în special pentru a se evita dependenţa excesivă de un singur furnizor, pentru echipamente şi servicii critice, ţinând seama de obiectivele de independenţă tehnologică şi continuitate a serviciilor.
(184)La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, este necesar să se clarifice condiţiile în care se poate modifica un contract în cursul executării sale fără a fi nevoie de o nouă procedură de achiziţii. În special, nu ar trebui să fie necesară o nouă procedură de achiziţii în cazurile referitoare la modificările de natură administrativă, succesiunea cu titlu universal şi aplicarea unor clauze sau opţiuni de revizuire clare şi fără echivoc care nu modifică cerinţele minime ale procedurii iniţiale. O nouă procedură de achiziţii ar trebui să fie impusă în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului iniţial, în special cu privire la domeniul de aplicare şi la conţinutul drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale părţilor, inclusiv în ceea ce priveşte distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip denotă intenţia părţilor de a renegocia clauze sau condiţii esenţiale ale contractului respectiv, în special în cazul în care clauzele sau condiţiile modificate ar fi avut o influenţă asupra rezultatului procedurii dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială.
(185)Experienţa dobândită a arătat că este necesar să se clarifice cazurile în care se consideră că o modificare conduce la schimbarea obiectului contractului.
(186)Este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanţie de bună execuţie pentru lucrări, produse şi servicii complexe, pentru a asigura respectarea obligaţiilor contractuale substanţiale, precum şi o bună execuţie pe toată durata contractului. De asemenea, este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani pentru a acoperi perioada de răspundere contractuală, în conformitate cu practica obişnuită în sectoarele în cauză.
(187)Pentru a determina pragurile şi procedurile aplicabile, este necesar să se clarifice dacă instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii sunt considerate autorităţi contractante. Acestea nu ar trebui să fie considerate autorităţi contractante atunci când efectuează o achiziţie de la un organism central de achiziţie. În plus, instituţiile Uniunii formează o singură entitate juridică şi departamentele acestora nu pot încheia între ele contracte, ci doar acorduri la nivelul serviciilor.
(188)Este oportun să se includă o trimitere în prezentul regulament la pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE care se aplică lucrărilor, produselor şi serviciilor şi celor prevăzute în Directiva 2014/23/UE care se aplică concesiunilor. Prin urmare, o revizuire a respectivelor praguri prevăzute în Directivele 2014/24/UE şi 2014/23/UE ar trebui să fie direct aplicabilă achiziţiilor şi, respectiv, concesiunilor efectuate în temeiul prezentului regulament.
(189)Atribuirea contractelor de concesiune ar trebui să fie simplificată prin aplicarea în cazul concesiunilor a pragurilor prevăzute de Directiva 2014/23/UE.
(190)În vederea armonizării şi simplificării, procedurile standard aplicabile achiziţiilor ar trebui, de asemenea, să se aplice achiziţiilor prevăzute în cadrul regimului pentru contracte de servicii sociale şi alte servicii specifice menţionate la articolul 74 din Directiva 2014/24/UE. Prin urmare, pragul pentru achiziţiile în regim moderat ar trebui să fie aliniat cu pragul pentru contractele de achiziţii de servicii.
(191)Pentru a adapta mai bine procedurile de achiziţie la condiţiile de piaţă din afara Uniunii, prezentul regulament ar trebui să includă dispoziţii specifice în temeiul cărora delegaţiile Uniunii să atribuie contracte în nume propriu în ţări terţe. Prin urmare, este oportun ca pragurile de atribuire a contractelor aplicate de delegaţiile Uniunii în ţări terţe să fie revizuite şi să fie aliniate la cele aplicate pentru atribuirea contractelor în domeniul acţiunilor externe.
(192)Este necesar să se precizeze condiţiile de aplicare a perioadei de aşteptare care trebuie îndeplinite înainte de semnarea unui contract sau a unui contract-cadru.
(193)Normele aplicabile achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe ar trebui să fie consecvente cu principiile stabilite în Directivele 2014/23/UE şi 2014/24/UE.
(194)Normele privind accesul la achiziţii, aplicabile atât în momentul depunerii ofertelor, cât şi pe durata executării contractului, ar trebui să includă condiţiile prevăzute în actele de punere în aplicare (măsurile din cadrul Instrumentului pentru achiziţii publice internaţionale) adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1031 al Parlamentului European şi al Consiliului (33), precum şi obligaţiile ofertanţilor câştigători prevăzute în regulamentul respectiv.
(33)Regulamentul (UE) 2022/1031 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iunie 2022 privind accesul operatorilor economici, al bunurilor şi al serviciilor din ţări terţe pe pieţele de achiziţii publice şi de concesiuni din Uniune şi procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul operatorilor economici, al bunurilor şi al serviciilor din Uniune pe pieţele de achiziţii publice şi de concesiuni din ţări terţe (Instrumentul pentru achiziţii publice internaţionale - IPI) (JO L 173, 30.6.2022, p. 1).
(195)Pentru a reduce complexitatea, a raţionaliza normele existente şi a îmbunătăţi lizibilitatea normelor în materie de achiziţii, este necesar să se regrupeze dispoziţiile generale referitoare la achiziţii şi dispoziţiile specifice aplicabile achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe şi să se elimine repetiţiile inutile şi referinţele încrucişate.
(196)Este necesar să se clarifice care dintre operatorii economici au acces la achiziţiile efectuate în temeiul prezentului regulament, în funcţie de locul de stabilire al acestora, şi să se prevadă în mod explicit posibilitatea unui acces de acest tip şi pentru organizaţiile internaţionale.
(197)În cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când contractul urmează să fie atribuit de o delegaţie a Uniunii dintr-o ţară terţă sau exclusiv în interesul unei delegaţii a Uniunii într-o ţară terţă, ar trebui să i se permită ordonatorului de credite competent să deschidă accesul la procedura de achiziţii persoanelor fizice sau juridice stabilite într-o ţară terţă care nu are un acord special cu Uniunea în domeniul achiziţiilor. Această flexibilitate ar trebui să fie oferită în special în cazul în care nu există persoane fizice sau juridice stabilite în ţări care au acces la achiziţiile publice în temeiul unui acord special cu Uniunea în domeniul achiziţiilor care să poată furniza lucrările, produsele sau serviciile necesare.
(198)Pentru a se realiza un echilibru între nevoia de transparenţă şi o mai mare coerenţă a normelor privind achiziţiile, pe de o parte, şi necesitatea de a oferi flexibilitate cu privire la anumite aspecte tehnice legate de respectivele norme, pe de altă parte, normele tehnice privind achiziţiile ar trebui să fie stabilite într-o anexă la prezentul regulament, iar competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificările aduse anexei respective.
(199)Este necesar să se clarifice domeniul de aplicare al titlului privind granturile, în special în ceea ce priveşte tipul de acţiune sau organismul eligibil pentru granturi, precum şi în ceea ce priveşte angajamentele juridice care pot fi utilizate pentru a acoperi granturile. În special, deciziile de grant ar trebui să fie eliminate treptat ca urmare a utilizării limitate a acestora şi a introducerii treptate a granturilor electronice. Structura ar trebui să fie simplificată prin mutarea dispoziţiilor privind instrumentele care nu sunt granturi în alte părţi ale prezentului regulament. Natura organismelor care pot primi granturi de funcţionare ar trebui să fie clarificată prin eliminarea referirilor la organisme care urmăresc un obiectiv de interes general al Uniunii, deoarece respectivele organisme sunt acoperite de noţiunea de organisme care au un obiectiv ce se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii şi o susţine.
(200)Pentru a simplifica procedurile şi a îmbunătăţi lizibilitatea prezentului regulament, ar trebui să fie simplificate şi raţionalizate dispoziţiile privind conţinutul cererilor de grant, al cererii de propuneri şi al acordului de grant.
(201)Pentru a facilita punerea în aplicare a acţiunilor finanţate de donatori multipli în cazul în care finanţarea globală a acţiunii nu este cunoscută la data angajamentului contribuţiei Uniunii, este necesar să se clarifice modul în care contribuţia Uniunii este definită şi metoda de verificare a utilizării acesteia.
(202)Ar trebui să fie introdusă o nouă categorie de granturi de valoare foarte scăzută, de până la 15 000 EUR, în vederea simplificării cerinţelor administrative pentru solicitanţii de finanţare din partea Uniunii. Având în vedere valoarea foarte scăzută a unor astfel de granturi, ar trebui să se renunţe la cerinţele de prezentare a unei declaraţii pe propria răspundere şi de evaluare a capacităţii financiare.
(203)Pentru a simplifica şi mai mult cererile de grant în conformitate cu buna gestiune financiară, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide, pe baza unei evaluări a riscurilor, că verificările capacităţii financiare se concentrează numai asupra solicitantului principal.
(204)Experienţa rezultată din utilizarea finanţărilor sub forma unor sume forfetare, a unor costuri unitare sau la rate forfetare a indicat faptul că astfel de forme de finanţare simplifică în mod semnificativ procedurile administrative şi reduc în mod considerabil riscul de eroare. Independent de domeniul de intervenţie a Uniunii, sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare constituie forme adecvate de finanţare, în special în cazul acţiunilor standardizate şi recurente, cum ar fi mobilitatea sau activităţile de formare. În plus, întrucât cooperarea instituţională între administraţiile publice ale statelor membre şi ale ţărilor beneficiare sau partenere (înfrăţirea instituţională) este pusă în aplicare de către instituţiile statelor membre, utilizarea opţiunilor simplificate în materie de costuri este justificată şi ar trebui să favorizeze implicarea acestora. Pentru asigurarea unei mai mari eficienţe, statele membre şi alţi destinatari ai fondurilor Uniunii ar trebui să poată recurge mai frecvent la opţiunile simplificate în materie de costuri. În contextul menţionat, condiţiile pentru utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare şi a ratelor forfetare ar trebui să devină mai flexibile. Este necesar să se prevadă în mod explicit stabilirea unor sume forfetare unice care să acopere toate costurile eligibile ale acţiunii sau ale programului de lucru. În plus, pentru a susţine axarea pe rezultate, ar trebui să se acorde prioritate finanţării bazate pe realizări. Sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare bazate pe contribuţii ar trebui să rămână o opţiune în cazul în care cele pe baza realizărilor nu sunt posibile sau adecvate.
(205)Pentru a se asigura securitatea juridică, este necesar să se clarifice faptul că, în cazul în care un grant ia forma unei finanţări care nu este legată de costuri, nu se aplică dispoziţiile privind un buget estimat, cofinanţarea şi absenţa dublei finanţări, deoarece acestea nu pot fi aplicate în cazul în care cuantumul care trebuie rambursat este legat de condiţii sau de rezultate definite şi este decuplat de costurile subiacente.
(206)Procedurile administrative de autorizare a sumelor forfetare, a costurilor unitare şi a ratelor forfetare ar trebui să fie simplificate atribuind competenţe de autorizare ordonatorilor de credite competenţi. După caz, o astfel de autorizaţie poate fi acordată de Comisie în funcţie de natura activităţilor sau a cheltuielilor ori având în vedere numărul de ordonatori de credite vizaţi.
(207)În vederea reducerii decalajului în ceea ce priveşte disponibilitatea datelor utilizate pentru a stabili sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare, ar trebui să se permită recurgerea la avizele experţilor.
(208)Chiar dacă ar trebui să se atingă potenţialul utilizării mai frecvente a formelor simplificate de finanţare, ar trebui să se asigure respectarea principiului bunei gestiuni financiare şi în special a principiilor economiei, eficienţei şi excluderii dublei finanţări. În acest scop, formele simplificate de finanţare ar trebui să asigure că resursele utilizate sunt adecvate pentru obiectivele care trebuie să fie îndeplinite, că nu se finanţează aceleaşi costuri de mai multe ori de la buget, că principiul cofinanţării este respectat şi că se evită supracompensarea generală a destinatarilor. Prin urmare, formele simplificate de finanţare ar trebui să se bazeze pe date statistice sau contabile, pe mijloace obiective similare sau pe avize ale experţilor. În plus, ar trebui să se aplice în continuare verificări, controale şi evaluări periodice adecvate.
(209)Ar trebui să fie clarificată diferenţa dintre sfera de aplicare a verificărilor şi controalelor şi sfera evaluărilor periodice a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare. Verificările şi controalele respective ar trebui să se axeze pe îndeplinirea condiţiilor care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, pe obţinerea de realizări şi/sau rezultate. Condiţiile respective nu ar trebui să necesite raportarea cu privire la costurile suportate efectiv de beneficiar. În cazul în care cuantumurile sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale finanţării la rate forfetare au fost stabilite ex ante de ordonatorul de credite competent sau de Comisie, acestea nu ar trebui să fie contestate în cursul controalelor ex post. Acest lucru ar trebui să nu împiedice reducerea unui grant în caz de executare necorespunzătoare, parţială sau cu întârziere ori în cazul unor nereguli, fraude sau încălcări ale altor obligaţii. În special, un grant ar trebui să fie redus în cazul în care condiţiile care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare nu au fost îndeplinite. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluării periodice ar trebui să depindă de evoluţia şi natura costurilor, în special ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante. Evaluarea periodică ar putea conduce la ajustări ale sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale ratelor forfetare aplicabile în cadrul acordurilor viitoare, dar nu ar trebui să fie utilizată pentru punerea sub semnul întrebării a valorii sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare care a fost deja convenită. Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare ar putea necesita accesul la conturile beneficiarului în scopuri statistice şi metodologice, iar un astfel de acces este, de asemenea, necesar în scopul prevenirii şi detectării fraudelor.
(210)În cazul în care un grant ia forma unor rate forfetare, a unor costuri unitare sau a unor sume forfetare şi, prin urmare, nu există o verificare ex post a costurilor subiacente, nu este posibil să se verifice dacă costurile eligibile au fost suportate pe durata acţiunii. Pentru a se asigura securitatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că verificările şi controalele ex post asupra beneficiarilor vor urmări să stabilească dacă în cursul perioadei de execuţie au fost îndeplinite condiţiile care determină plata ratelor forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare.
(211)Pentru a facilita participarea organizaţiilor mici la punerea în aplicare a politicilor Uniunii în condiţiile unei disponibilităţi limitate a resurselor, este necesar ca valoarea muncii prestate de voluntari să fie recunoscută drept costuri eligibile. În consecinţă, astfel de organizaţii ar trebui să se poată baza într-o mai mare măsură pe activitatea voluntarilor cu scopul de a contribui la cofinanţarea acţiunii sau a programului de lucru. Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanţare specificate în actul de bază, în astfel de cazuri, grantul din partea Uniunii ar trebui să se limiteze la costurile eligibile estimate, altele decât cele care acoperă activitatea voluntarilor. Întrucât munca voluntarilor este o activitate furnizată de terţi fără ca beneficiarul să le plătească o remuneraţie, limitarea evită rambursarea unor costuri pe care beneficiarul nu le-a suportat. În plus, valoarea activităţii voluntarilor nu ar trebui să depăşească 50 % din contribuţiile în natură şi orice altă cofinanţare.
(212)Pentru a se asigura securitatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care contribuţiile în natură din partea terţilor sub forma activităţii voluntarilor sunt prezentate drept costuri eligibile în bugetul estimat, cofinanţarea căreia i se aplică limita de 50 % ar trebui să includă toate sursele de finanţare, şi anume grantul din partea Uniunii, contribuţiile în natură şi alte surse de finanţare.
(213)Pentru apărarea unuia dintre principiile fundamentale ale finanţelor publice, în prezentul regulament ar trebui să se menţină principiul de nonprofit.
(214)Pentru a se asigura securitatea juridică atunci când se calculează contribuţia Uniunii în cazul unui profit în cadrul unui grant finanţat de la buget, ar trebui să se clarifice faptul că recuperarea procentajului din profit corespunzător contribuţiei Uniunii la costurile eligibile nu ar trebui să facă diferenţa între costurile suportate efectiv şi costurile simplificate.
(215)În principiu, granturile ar trebui să fie acordate în urma unei cereri de propuneri. În cazul în care sunt permise excepţii, acestea ar trebui să fie interpretate şi aplicate în mod restrictiv în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi durata. Posibilitatea excepţională de a acorda granturi fără organizarea unei cereri de propuneri către organisme cu un monopol de facto sau de jure ar trebui să fie utilizată doar în cazul în care organismele în cauză sunt singurele capabile să pună în aplicare tipurile relevante de activităţi sau au fost învestite cu un astfel de monopol prin lege sau de către o autoritate publică.
(216)În contextul trecerii la granturile electronice şi la achiziţiile publice electronice, solicitanţilor şi ofertanţilor ar trebui să li se solicite să furnizeze o dovadă a statutului lor juridic şi a viabilităţii lor financiare doar o singură dată într-o anumită perioadă şi nu ar trebui să li se impună să prezinte din nou documente justificative la fiecare procedură de atribuire. Prin urmare, este necesar să se alinieze cerinţele referitoare la numărul de ani pentru care vor fi solicitate documentele în cadrul procedurilor de atribuire a granturilor sau al procedurilor de achiziţii.
(217)Un beneficiar al unui grant poate oferi sprijin financiar unui terţ pe baza îndeplinirii anumitor condiţii, iar cuantumul plătit oricărui terţ nu ar trebui să depăşească 60 000 EUR. Cuantumul respectiv ar trebui să poată fi depăşit în cazul în care realizarea obiectivelor acţiunilor ar fi, în caz contrar, imposibilă sau excesiv de dificilă. Pentru a permite o mai mare flexibilitate în execuţia bugetului în situaţii de criză şi de urgenţă, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, depăşirea cuantumului respectiv fără o justificare de la caz la caz în cazul ajutorului umanitar, al operaţiunilor de sprijin de urgenţă, al operaţiunilor de protecţie civilă sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Ordonatorul de credite ar trebui să raporteze cu privire la astfel de cazuri.
(218)În cazul în care punerea în aplicare a unei acţiuni sau a unui program de lucru impune unui beneficiar să efectueze achiziţii, ar trebui să se clarifice faptul că orice beneficiar poate utiliza propriile practici de achiziţie, cu condiţia să asigure cel mai bun raport calitate-preţ sau, după caz, cel mai mic preţ, indiferent dacă beneficiarul atribuie un contract de achiziţii publice şi este o autoritate contractantă în înţelesul prezentului regulament. Definiţia noţiunii de "contract" ar trebui să fie modificată în consecinţă.
(219)Ar trebui să fie facilitată utilizarea premiilor ca o formă valoroasă de sprijin financiar, care nu are legătură cu costurile previzibile, iar normele aplicabile ar trebui să fie clarificate. Premiile ar trebui să fie considerate ca fiind complementare altor instrumente de finanţare, cum ar fi granturile, şi nu ca înlocuitor al acestora.
(220)Pentru a permite o punere în aplicare mai flexibilă a premiilor, obligaţia de a publica, în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, concursurile cu premii cu o valoare unitară de 1 000 000 EUR sau mai mare în fişele de program care însoţesc proiectul de buget ar trebui să fie înlocuită cu o obligaţie de a transmite o informare prealabilă Parlamentului European şi Consiliului şi de a menţiona în mod explicit asemenea premii în decizia de finanţare.
(221)Premiile ar trebui să se atribuie în conformitate cu principiile transparenţei şi egalităţii de tratament. În acest context, ar trebui să fie stipulate caracteristicile minime ale concursurilor, în special modalităţile pentru plata premiului către câştigători după acordare, şi mijloacele de publicare corespunzătoare. De asemenea, este necesară stabilirea unei proceduri de acordare clar definite, de la depunerea candidaturilor la furnizarea informaţiilor solicitanţilor şi la notificarea solicitantului câştigător, care să reflecte procedura de acordare a granturilor.
(222)Prezentul regulament ar trebui să stabilească principiile şi condiţiile aplicabile instrumentelor financiare, garanţiilor bugetare şi asistenţei financiare, precum şi normele privind limitarea răspunderii financiare a Uniunii, combaterea fraudei şi a spălării de bani, lichidarea instrumentelor financiare şi raportarea.
(223)În ultimii ani, Uniunea a utilizat tot mai mult instrumente financiare care permit un efect de levier mai mare pentru buget, însă generează totodată un risc financiar pentru buget. Aceste instrumente financiare includ nu doar instrumentele financiare care intră sub incidenţa Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, ci şi alte instrumente, cum ar fi garanţiile bugetare şi asistenţa financiară, care anterior erau reglementate doar de normele stabilite în actele de bază respective ale acestora. Este important să se stabilească un cadru comun care să asigure omogenitatea principiilor aplicabile acestui set de instrumente şi regruparea lor în cadrul unui nou titlu în prezentul regulament, care să cuprindă, pe lângă normele existente aplicabile instrumentelor financiare, secţiuni privind garanţiile bugetare şi asistenţa financiară pentru statele membre sau ţările terţe.
(224)Instrumentele financiare şi garanţiile bugetare pot fi utile pentru multiplicarea efectului fondurilor Uniunii atunci când acestea sunt puse în comun cu alte fonduri şi când includ un efect de levier. Instrumentele financiare şi garanţiile bugetare ar trebui să fie executate numai în cazul în care nu există niciun risc de denaturare a concurenţei pe piaţa internă sau de incoerenţă cu normele privind ajutoarele de stat.
(225)În cadrul creditelor anuale autorizate de Parlamentul European şi de Consiliu pentru un anumit program, instrumentele financiare şi garanţiile bugetare ar trebui să fie folosite pe baza unei evaluări ex ante care să demonstreze că sunt eficiente pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii.
(226)Instrumentele financiare, garanţiile bugetare şi asistenţa financiară ar trebui să fie autorizate prin intermediul unui act de bază. Dacă, în cazuri justificate corespunzător, instrumentele financiare sunt instituite în absenţa unui act de bază, acestea ar trebui să fie autorizate de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul bugetului.
(227)Ar trebui să fie definite instrumentele care pot intra sub incidenţa titlului X, cum ar fi împrumuturile, garanţiile, investiţiile în capitaluri proprii, investiţiile de cvasicapital şi instrumentele de partajare a riscurilor. Definiţia instrumentelor de partajare a riscurilor ar trebui să permită includerea îmbunătăţirii bonităţii pentru obligaţiunile de finanţare a proiectelor, acoperirea riscului legat de rambursarea datoriei în cadrul unui proiect şi atenuarea riscului de credit al deţinătorilor de obligaţiuni prin îmbunătăţirea bonităţii sub forma unui împrumut sau a unei garanţii.
(228)Orice rambursare provenind de la un instrument financiar sau de la o garanţie bugetară ar trebui să fie utilizată pentru instrumentul sau garanţia care a produs rambursarea, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa respectivului instrument sau a respectivei garanţii, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul de bază, şi ar trebui să fie luată în considerare atunci când se propun noi credite pentru respectivul instrument sau garanţie.
(229)Prezentul regulament prevede că, în actul de bază relevant, Comisia este împuternicită să împrumute în numele Uniunii sau al Euratom în scopul creditării cuantumurilor corespunzătoare statelor membre sau ţărilor terţe beneficiare, în condiţiile aplicabile împrumuturilor. În această privinţă, fluxurile de lichidităţi între fondurile împrumutate şi împrumuturi corespund unu la unu. Aceasta înseamnă că Uniunea ar trebui să efectueze operaţiuni de piaţă pe baza nevoilor de plată pentru fiecare caz specific de creditare, ceea ce limitează posibilitatea de a planifica în mod coerent diferite operaţiuni de împrumut şi de a structura scadenţele astfel încât să se obţină cele mai bune costuri.
(230)Finanţarea programelor individuale de asistenţă financiară prin metode de finanţare separate generează costuri mai ridicate şi o complexitate sporită, deoarece diferitele programe de asistenţă financiară sunt în concurenţă pentru un număr limitat de oportunităţi de finanţare. Aceasta fragmentează oferta de titluri de creanţă ale Uniunii şi reduce lichidităţile şi interesul investitorilor în programele separate, chiar dacă toate titlurile de creanţă ale Uniunii au aceeaşi calitate ridicată a creditului. Prin urmare, asistenţa financiară ar trebui să fie organizată conform unei metode de finanţare unice, care să sporească lichiditatea obligaţiunilor Uniunii, precum şi atractivitatea şi rentabilitatea emisiunii Uniunii.
(231)Experienţa recentă în ceea ce priveşte nevoile de finanţare ale Ucrainei a evidenţiat dezavantajele unei abordări fragmentate a organizării datoriei Uniunii. Pentru a consolida poziţia Uniunii în calitate de emitent de titluri de creanţă exprimate în euro, este esenţial ca toate emisiunile noi să fie organizate printr-o metodă de finanţare unică, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, cum ar fi emisiunile Euratom, emisiunile cu valoare redusă şi finanţarea programelor de asistenţă financiară pentru care actele de bază au intrat în vigoare înainte de 9 noiembrie 2022.
(232)Modelul unei metode de finanţare unice şi majoritatea elementelor de infrastructură necesare pentru punerea sa în aplicare au fost deja stabilite sub forma unei strategii de finanţare diversificate în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053. Strategia respectivă a permis mobilizarea cu succes a fondurilor pentru granturi şi împrumuturi în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 şi pentru o serie de alte programe ale Uniunii menţionate în Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (34). Având în vedere complexitatea preconizată a operaţiunilor necesare pentru a satisface nevoile de finanţare urgente ale Ucrainei şi pentru a anticipa posibile operaţiuni viitoare de împrumut şi de credit, este oportun să se instituie o strategie de finanţare diversificată ca metodă de finanţare unică pentru realizarea operaţiunilor de împrumut.
(34)Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23).
(233)Utilizarea strategiei de finanţare diversificată ar trebui să permită implementarea flexibilă a programului de finanţare, respectând totodată pe deplin principiile neutralităţii bugetare şi echilibrului bugetar, astfel cum sunt prevăzute la articolul 310 alineatul (1) din TFUE. Costurile programului de finanţare ar trebui să fie suportate integral de beneficiari pe baza unei metodologii unice de alocare a costurilor care asigură o alocare transparentă şi proporţională a acestora. Obligaţiile de rambursare ar trebui să le revină în continuare beneficiarilor asistenţei financiare, în conformitate cu prezentul regulament.
(234)Punerea în aplicare a unei strategii de finanţare diversificate ar necesita respectarea unui set unic de norme pentru toate programele de împrumut şi de credit care se bazează pe aceasta.
(235)O strategie de finanţare diversificată ar trebui să ofere Comisiei mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte calendarul şi scadenţa operaţiunilor de finanţare unice şi să permită efectuarea de plăţi regulate şi constante către diferite ţări beneficiare. O astfel de strategie ar trebui să se bazeze pe punerea în comun a instrumentelor de finanţare. Comisia ar dispune astfel de flexibilitatea de a organiza plăţile către beneficiari independent de condiţiile de piaţă la momentul plăţii, reducând în acelaşi timp riscul pentru Comisie de a trebui să majoreze cuantumuri fixe în condiţii volatile sau nefavorabile.
(236)Pentru a conferi această flexibilitate Comisiei, ar fi necesar să se instituie o rezervă comună de lichidităţi. O astfel de funcţie centralizată de lichidităţi ar spori capacitatea de finanţare a Uniunii, conferindu-i mai multă rezilienţă pentru a face faţă neconcordanţelor temporare dintre toate intrările şi ieşirile, pe baza unei capacităţi solide de previzionare a lichidităţii.
(237)Comisia ar trebui să efectueze toate operaţiunile necesare care vizează o prezenţă regulată pe piaţa de capital, obţinerea celor mai bune costuri de finanţare posibile şi facilitarea operaţiunilor cu titluri de creanţă ale Uniunii şi ale Euratom.
(238)Prin urmare, pentru a extinde strategia de finanţare diversificată la o gamă mai largă de programe, Comisia ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Măsurile respective ar trebui să cuprindă un cadru de guvernanţă, proceduri de gestionare a riscurilor şi o metodologie de alocare a costurilor, care ar trebui să respecte articolul 223 alineatul (4) litera (e) din prezentul regulament. Pentru a asigura transparenţa, Comisia ar trebui să informeze în mod regulat şi cuprinzător Parlamentul European şi Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale în materie de împrumuturi şi de gestionare a datoriei.
(239)Din motive de securitate juridică şi de claritate în ceea ce priveşte asistenţa financiară deja acordată şi în ceea ce priveşte asistenţa macrofinanciară acordată în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2463 al Parlamentului European şi al Consiliului (35), normele din prezentul regulament privind strategia de finanţare diversificată ar trebui să se aplice numai programelor de asistenţă financiară pentru care actele de bază intră în vigoare la 9 noiembrie 2022 sau după respectiva dată.
(35)Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a unui instrument pentru acordarea de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistenţă macrofinanciară +) (JO L 322, 16.12.2022, p. 1).
(240)Este important ca situaţiile financiare auditate pentru instrumentele financiare şi garanţiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte să fie furnizate în timp util pentru a fi luate în considerare de Curtea de Conturi atunci când aceasta formulează observaţii cu privire la conturile provizorii.
(241)Este oportun să se recunoască alinierea intereselor în urmărirea obiectivelor de politică ale Uniunii şi, în special, faptul că BEI şi FEI au competenţele specifice necesare pentru execuţia instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare.
(242)BEI şi FEI, acţionând ca grup, ar trebui să aibă posibilitatea să îşi transfere între ele o parte din execuţie, atunci când un astfel de transfer ar putea aduce beneficii punerii în aplicare a unei anumite acţiuni şi astfel cum a fost definit mai detaliat în acordul relevant cu Comisia.
(243)Din motive de coerenţă şi pentru a ţine seama de cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, în ceea ce priveşte instrumentele financiare şi garanţiile bugetare este necesar să se clarifice anumite dispoziţii privind raportarea efectuată de către persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii indirecte, privind aplicarea titlului X în cazul combinării acestora cu sprijin auxiliar de la buget, inclusiv cu granturi, şi privind combinarea cu fonduri ale Uniunii executate prin gestiune partajată.
(244)Ar trebui să fie clarificat faptul că, în cazul în care instrumentele financiare sau garanţiile bugetare sunt combinate cu forme auxiliare de sprijin din buget, normele privind instrumentele financiare şi garanţiile bugetare ar trebui să se aplice întregii măsuri. Astfel de norme ar trebui să fie completate, după caz, cu cerinţe specifice prevăzute în normele sectoriale.
(245)Execuţia instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare finanţate din buget ar trebui să fie conformă cu politica Uniunii privind jurisdicţiile necooperante în scopuri fiscale şi cu actualizările acesteia, astfel cum sunt prevăzute în actele juridice relevante ale Uniunii şi în concluziile Consiliului, în special în concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicţii necooperante în scopuri fiscale şi procesul de întocmire a acestei liste (36) şi în anexa la acestea, precum şi în concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale (37) şi în anexele la acestea.
(36)JO C 461, 10.12.2016, p. 2.
(37)JO C 438, 19.12.2017, p. 5.
(246)Garanţiile bugetare şi asistenţa financiară pentru statele membre sau ţările terţe sunt în general operaţiuni extrabugetare care au un impact semnificativ în bilanţul contabil al Uniunii. Deşi rămân în general operaţiuni extrabugetare, includerea lor în prezentul regulament oferă o mai bună protecţie a intereselor financiare ale Uniunii şi un cadru mai clar pentru autorizarea, gestionarea şi contabilizarea lor.
(247)Uniunea a lansat iniţiative importante bazate pe garanţii bugetare, cum ar fi Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) sau Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). Aceste instrumente se caracterizează prin faptul că generează o datorie contingentă pentru Uniune şi implică provizioane de fonduri pentru punerea la dispoziţie a unei rezerve de lichidităţi care să permită bugetului să răspundă într-o manieră ordonată obligaţiilor de plată ce ar putea decurge din aceste datorii contingente. Pentru a garanta ratingul de credit al Uniunii şi, prin urmare, capacitatea sa de a furniza finanţare eficace, este esenţial ca autorizarea, provizionarea şi monitorizarea datoriilor contingente să urmeze un set solid de norme care ar trebui să se aplice tuturor garanţiilor bugetare.
(248)Datoriile contingente care rezultă din garanţiile bugetare pot să acopere o gamă variată de operaţiuni de finanţare şi de investiţii. Posibilitatea ca o garanţie bugetară să fie cerută spre executare nu poate fi programată cu certitudine absolută pe bază anuală, ca în cazul împrumuturilor care au un calendar predefinit de rambursare. Prin urmare, este indispensabil să se stabilească un cadru pentru autorizarea şi monitorizarea datoriilor contingente care să asigure respectarea deplină, în orice moment, a plafonului pentru creditele de plată anuale stabilit în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
(249)Cadrul respectiv ar trebui, de asemenea, să prevadă gestiunea şi controlul, inclusiv prezentarea de rapoarte periodice privind expunerea financiară a Uniunii. Rata de provizionare a datoriilor financiare ar trebui să fie stabilită pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor financiare care decurg din instrumentul aferent. Sustenabilitatea datoriilor contingente ar trebui să fie evaluată anual în cadrul procedurii bugetare. Ar trebui să fie stabilit un mecanism de alertă timpurie pentru a se evita o penurie de provizioane menite să acopere datoriile financiare.
(250)Utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor financiare, a garanţiilor bugetare şi a asistenţei financiare necesită mobilizarea şi provizionarea unui volum semnificativ de credite de plată. Pentru a produce efectul de levier, asigurând totodată un nivel adecvat de protecţie împotriva datoriilor financiare, este important să se optimizeze cuantumul provizioanelor necesare şi să se sporească eficienţa prin punerea în comun a acestor provizioane într-un fond comun de provizionare. În plus, utilizarea mai flexibilă a acestor provizioane puse în comun permite o rată de provizionare globală eficace, care asigură protecţia solicitată cu un volum optimizat de resurse.
(251)Normele aplicabile în cazul constituirii de provizioane şi al fondului comun de provizionare ar trebui să ofere un cadru solid de control intern. Orientările aplicabile gestionării resurselor în fondul comun de provizionare ar trebui să fie stabilite de către Comisie, după consultarea contabilului Comisiei. Ordonatorii de credite ai instrumentelor financiare, ai garanţiilor bugetare sau ai asistenţei financiare ar trebui să monitorizeze în mod activ datoriile financiare aflate în responsabilitatea lor, iar administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare ar trebui să gestioneze numerarul şi activele fondului în conformitate cu normele şi procedurile stabilite de contabilul Comisiei.
(252)Garanţiile bugetare şi asistenţa financiară ar trebui să respecte acelaşi set de principii care a fost stabilit pentru instrumentele financiare. Garanţiile bugetare, în special, ar trebui să fie irevocabile, necondiţionate şi la cerere. Acestea ar trebui să fie executate prin gestiune indirectă sau, numai în cazuri excepţionale, prin gestiune directă. Ele ar trebui să acopere numai operaţiunile de finanţare şi de investiţii, iar contrapărţile lor ar trebui să contribuie cu propriile resurse la operaţiunile acoperite.
(253)Asistenţa financiară acordată statelor membre sau ţărilor terţe ar trebui să fie sub forma unui împrumut, a unei linii de credit sau a oricărui alt instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului. În acest scop, Comisia ar trebui să fie împuternicită, în actul de bază relevant, să ia cu împrumut fondurile necesare de pe pieţele de capital sau de la instituţiile financiare, evitându-se implicarea Uniunii în orice transformare a scadenţelor care ar expune-o la un risc de rată a dobânzii sau la vreun alt risc comercial.
(254)Dispoziţiile privind instrumentele financiare ar trebui să se aplice cât mai curând posibil, pentru a realiza simplificarea şi eficienţa cerute. Dispoziţiile referitoare la garanţiile bugetare şi la asistenţa financiară, precum şi la fondul comun de provizionare ar trebui să se aplice începând cu cadrul financiar multianual de după 2020. Acest calendar va permite pregătirea temeinică a noilor instrumente de gestionare a datoriilor contingente. De asemenea, acesta va permite şi o aliniere între principiile enunţate în titlul X şi, pe de o parte, propunerea de cadru financiar multianual de după 2020, iar pe de altă parte, programele specifice legate de respectivul cadru.
(255)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (38) stabileşte norme referitoare, printre altele, la finanţarea partidelor politice şi a fundaţiilor politice la nivel european, în special în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare, acordarea şi distribuirea fondurilor, donaţiilor şi contribuţiilor, finanţarea campaniilor aferente alegerilor pentru Parlamentul European, cheltuielile rambursabile, interzicerea anumitor finanţări, conturile, raportarea şi auditul, executarea şi controlul, sancţiunile, cooperarea dintre Autoritatea pentru partidele şi fundaţiile politice europene, ordonatorul de credite al Parlamentului European şi statele membre şi transparenţa.
(38)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul şi finanţarea partidelor politice europene şi a fundaţiilor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 1).
(256)Ar trebui să fie incluse norme în prezentul regulament privind contribuţiile din buget în beneficiul partidelor politice europene, astfel cum prevede Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(257)Sprijinul financiar acordat partidelor politice europene ar trebui să ia forma unei contribuţii specifice, pentru a răspunde nevoilor specifice ale respectivelor partide.
(258)Deşi sprijinul financiar se acordă fără obligaţia unui program anual de lucru, partidele politice europene ar trebui să justifice ex post utilizarea eficientă a fondurilor din partea Uniunii. În special, ordonatorul de credite competent ar trebui să verifice dacă fondurile au fost utilizate pentru a plăti cheltuieli rambursabile, astfel cum s-a stabilit în cererea de contribuţii, în termenele stabilite în prezentul regulament. Contribuţiile în beneficiul partidelor politice europene ar trebui să fie cheltuite până la sfârşitul exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost acordate, după care eventualele fonduri necheltuite ar trebui să fie recuperate de către ordonatorul de credite competent.
(259)Fondurile din partea Uniunii acordate pentru finanţarea costurilor de funcţionare ale partidelor politice europene nu ar trebui să fie utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special pentru a finanţa direct sau indirect terţi precum partidele politice naţionale. Partidele politice europene ar trebui să utilizeze contribuţiile pentru a plăti un procent din cheltuielile actuale şi viitoare, şi nu cheltuieli sau datorii contractate înainte de depunerea cererilor de contribuţii.
(260)Acordarea contribuţiilor ar trebui, de asemenea, să fie simplificată şi adaptată particularităţilor partidelor politice europene, în special prin lipsa criteriilor de selecţie, prin stabilirea unei plăţi unice de prefinanţare integrală ca normă generală şi prin posibilitatea de a utiliza sume forfetare, finanţare la rate forfetare şi costuri unitare.
(261)Contribuţiile din buget ar trebui să fie suspendate, reduse sau suprimate dacă partidele politice europene încalcă Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(262)Sancţiunile care se bazează atât pe prezentul regulament, cât şi pe Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 ar trebui să fie impuse în mod coerent şi cu respectarea principiului ne bis in idem. În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, sancţiunile administrative şi/sau financiare prevăzute în prezentul regulament nu trebuie să fie impuse în unul dintre cazurile în care au fost deja impuse sancţiuni în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(263)Prezentul regulament ar trebui să stabilească un cadru general în care sprijinul bugetar poate fi folosit ca instrument în domeniul acţiunii externe, inclusiv obligaţia ca ţara terţă să furnizeze Comisiei informaţii adecvate şi în timp util pentru a evalua îndeplinirea condiţiilor şi dispoziţiilor convenite, asigurându-se protecţia intereselor financiare ale Uniunii.
(264)Pentru a consolida rolul Parlamentului European şi al Consiliului, ar trebui să fie clarificată procedura de înfiinţare a unor fonduri fiduciare ale Uniunii. De asemenea, este necesar să se specifice principiile aplicabile contribuţiilor la fondurile fiduciare ale Uniunii, în special importanţa obţinerii unor contribuţii din partea altor donatori, care justifică instituirea acestor fonduri în ceea ce priveşte valoarea adăugată. Este necesar, de asemenea, să se clarifice responsabilităţile actorilor financiari şi ale Consiliului de administraţie al fondului fiduciar al Uniunii şi să se definească norme care să asigure o reprezentare echitabilă a donatorilor participanţi în cadrul Consiliului de administraţie al fondului fiduciar al Uniunii şi un vot favorabil obligatoriu din partea Comisiei pentru utilizarea fondurilor. Totodată, este important să se stabilească mai în detaliu cerinţele de raportare aplicabile fondurilor fiduciare ale Uniunii.
(265)Uniunea ar trebui să poată participa la iniţiative la nivel mondial, atunci când o astfel de participare contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii. Pentru a oferi un cadru juridic adecvat pentru participarea Uniunii la iniţiativele la nivel mondial, contribuţia Uniunii la astfel de iniţiative ar trebui să fie inclusă ca un nou instrument de execuţie bugetară. Utilizarea acestui nou vehicul financiar ar face obiectul anumitor condiţii a căror îndeplinire ar asigura un nivel de protecţie comparabil cu cel al altor instrumente de execuţie bugetară. Astfel de condiţii ar trebui să includă existenţa unor sisteme interne şi externe adecvate de combatere a fraudei şi a neregulilor. În acest context, sistemele gestionate de entităţile de punere în aplicare a iniţiativei globale ar trebui să fie considerate sisteme externe. Utilizarea dispoziţiilor referitoare la iniţiativele globale ar trebui să se limiteze la cazurile în care alte instrumente de execuţie bugetară nu permit realizarea obiectivelor de politică respective ale Uniunii cu aceeaşi amploare şi cu acelaşi impact. Atunci când este posibil şi oportun, Comisia ar trebui să se alăture oricărui consiliu de guvernanţă sau oricărui comitet director echivalent al unei iniţiative globale pentru a asigura cea mai bună reprezentare a intereselor Uniunii. În interesul transparenţei şi al unui proces decizional eficace, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European şi Consiliului, cât mai curând posibil, informaţii detaliate cu privire la orice contribuţie preconizată la o iniţiativă globală, pentru a le permite să acorde atenţia cuvenită acestor informaţii.
(266)Pentru a se adapta la progresele înregistrate în materie de digitalizare, durata de valabilitate a listelor de experţi externi întocmite în urma unei cereri de exprimare a interesului ar trebui să fie mai îndelungată decât durata programului multianual, cu condiţia să se asigure o rotaţie a experţilor şi ca noi experţi să îşi poată exprima interesul. În plus, este necesar să se permită instituţiilor Uniunii să atragă experţi externi cu înaltă calificare pentru a se asigura că procesul de evaluare şi avizele şi consilierea specifice furnizate de experţi sunt de înaltă calitate. Pentru a concura cu succes cu alţi actori de pe piaţă, instituţiilor Uniunii ar trebui să li se permită, în cazuri excepţionale şi justificate în mod corespunzător, să ofere o remuneraţie mai competitivă. În fine, în interesul securităţii juridice, normele aplicabile experţilor externi remuneraţi ar trebui să fie clarificate pentru a reflecta diferitele etape ale procedurii de atribuire.
(267)Pentru a oferi un cadru juridic clar care să permită instituţiilor Uniunii să doneze servicii, produse sau lucrări, donaţiile nefinanciare ar trebui să fie incluse ca un nou instrument de execuţie bugetară. Acest instrument nu ar trebui să fie confundat cu cadrul general de sprijin acordat de Uniune ţărilor terţe, care este de natură mai largă, dar care poate include donaţii nefinanciare. Având în vedere pandemia de COVID-19 şi impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un astfel de instrument ar trebui să ofere un temei juridic stabil, în special pentru viitoarele situaţii de criză şi de urgenţă, şi să asigure faptul că instituţiile Uniunii dispun de instrumente adecvate de sprijin bugetar pentru a ajuta statele membre şi alte persoane şi entităţi atunci când este cea mai mare nevoie de sprijin. Acest instrument ar trebui să fie pus în aplicare prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă de către un organ al Uniunii. Dispoziţiile conexe, cum ar fi definiţiile, cele privind suspendarea, rezilierea şi reducerea, precum şi comitetul de evaluare ar trebui să fie adaptate în consecinţă. În interesul unei bune gestiuni financiare, bunurile neperisabile finanţate din creditele administrative nu ar trebui să fie donate înainte de a se fi depreciat parţial ca valoare.
(268)În mod similar cu introducerea donaţiilor nefinanciare, instituţiile Uniunii ar trebui să fie în măsură să acorde premii care nu sunt financiare. Acest lucru este important, printre altele, pentru a permite participarea la concursuri a tinerilor care nu au un cont bancar în statul lor membru, care şi-ar putea astfel primi cu uşurinţă recompensa într-o formă practică. În acest scop, definiţia "premiilor" şi dispoziţiile referitoare la acestea ar trebui să fie adaptate în consecinţă.
(269)În concordanţă cu raţionalizarea normelor existente şi pentru a evita repetarea nejustificată, dispoziţiile speciale prevăzute în partea a II-a din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 aplicabile FEGA, cercetării, acţiunilor externe şi fondurilor specifice ale Uniunii ar trebui să fie introduse doar în secţiunile relevante din prezentul regulament, cu condiţia ca dispoziţiile să fie încă utilizate şi pertinente.
(270)Dispoziţiile privind prezentarea conturilor şi contabilitatea ar trebui să fie simplificate şi clarificate. Prin urmare, este oportun să fie grupate laolaltă toate dispoziţiile privind conturile anuale şi alte raportări financiare.
(271)Termenele pentru observaţiile Curţii de Conturi cu privire la conturile provizorii şi pentru prezentarea conturilor finale ar trebui să fie ajustate pentru a se ţine seama de calendarul procedurii de descărcare de gestiune.
(272)Conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii, inclusiv veniturile alocate şi posturile specifice de cheltuieli conexe, soldul rezultat şi activele şi pasivele Uniunii prezentate în bilanţ, inclusiv cele rezultate din operaţiuni de împrumut şi de credit, ar trebui să fie acoperite în decizia de descărcare de gestiune. De asemenea, examinarea de către Curtea de Conturi a tuturor veniturilor ar trebui să includă veniturile alocate şi posturile de cheltuieli conexe.
(273)Ar trebui să fie îmbunătăţit modul în care instituţiile Uniunii raportează în prezent informaţii privind proiectele imobiliare către Parlamentul European şi Consiliu. Instituţiile Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a finanţa noi proiecte imobiliare cu veniturile primite pentru clădirile deja vândute. În consecinţă, ar trebui să fie introdusă o trimitere la dispoziţiile privind veniturile alocate interne în dispoziţiile privind proiectele imobiliare. Acest lucru ar permite satisfacerea nevoilor în schimbare în politica imobiliară a instituţiilor Uniunii, reducându-se costurile şi introducându-se un grad mai mare de flexibilitate.
(274)În comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia încurajează renovarea clădirilor pentru a reduce emisiile acestora şi pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Având în vedere evoluţia rapidă a pieţei clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, este imperios necesar ca instituţiile Uniunii să includă angajamentele Pactului verde european în propria lor politică imobiliară şi să îşi renoveze clădirile, acordând prioritate investiţiilor care sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic. În plus, dezvoltarea recentă a modurilor de lucru, accelerată de pandemia de COVID-19, impune adaptarea stocului de birouri al instituţiilor Uniunii pentru a dezvolta o politică de birouri dinamică. În consecinţă, ar trebui să fie permisă finanţarea renovărilor structurale prin împrumuturi, cu condiţia ca aceasta să conducă la economii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Parlamentul European şi Consiliul ar trebui să primească suficiente informaţii în scopul aprobării lor prealabile, inclusiv cu privire la valoarea adăugată a renovării structurale avute în vedere şi la contribuţia acesteia la tranziţia verde. Interpretarea conceptului de noi proiecte imobiliare ar trebui să fie extinsă şi, în special, acest concept ar trebui să includă proiecte care privesc renovarea structurală.
(275)Pentru a adapta normele aplicabile anumitor organe ale Uniunii, normele detaliate cu privire la achiziţii şi condiţiile detaliate şi raportul minim pentru rata efectivă de provizionare, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei cu privire la regulamentul financiar-cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom, la regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat, modificările aduse anexei I la prezentul regulament, condiţiile detaliate şi metodologia de calcul al ratei efective de provizionare şi modificarea raportului minim definit al ratei efective de provizionare, care nu ar trebui să fie stabilită la un nivel mai mic de 85 %. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(276)Unele modificări referitoare la furnizarea de către Comisie a accesului la date privind destinatarii în scopul publicării şi la înregistrarea şi stocarea electronică a datelor privind destinatarii şi beneficiarii reali ai acestora şi accesul sistemului informatic unic integrat la extragerea datelor şi evaluarea riscurilor pentru analizarea datelor respective ar trebui să se aplice numai programelor adoptate în cadrul financiar multianual de după 2027 şi finanţate din acesta, pentru a se asigura o tranziţie fără probleme, acordându-se suficient timp pentru adaptarea necesară a sistemelor de date electronice şi a acordurilor relevante, precum şi pentru furnizarea de orientări şi formare.
(277)Comisia ar trebui să prezinte, până la sfârşitul anului 2027, o evaluare a gradului de pregătire a sistemului informatic unic integrat. Evaluarea respectivă ar trebui să evalueze dacă se asigură interoperabilitatea cu sistemele şi bazele de date informatice relevante, inclusiv cu cele ale statelor membre, permiţând un transfer automat al informaţiilor relevante în timp real, atunci când este posibil, şi evitând duplicarea raportării; dacă indicatorii de risc utilizaţi de sistemul informatic unic integrat sunt suficient de uniformi, obiectivi, proporţionali şi necesari pentru evaluarea riscurilor şi se bazează pe surse fiabile de informaţii; dacă sistemul informatic unic integrat permite utilizarea inteligenţei artificiale pentru analizarea şi interpretarea datelor; şi dacă sistemul informatic unic integrat respectă principiile generale de protecţie a datelor.
(278)Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 şi a emis un aviz la 7 iulie 2022.
(279)Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiect
Prezentul regulament stabileşte normele privind întocmirea şi execuţia bugetului general al Uniunii Europene şi al Comunităţii Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare "bugetul"), precum şi privind prezentarea şi auditarea conturilor acestora.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."solicitant" înseamnă o persoană fizică sau o entitate cu sau fără personalitate juridică care a depus o cerere în cadrul unei proceduri de atribuire de granturi, al unei proceduri de atribuire de donaţii nefinanciare sau al unui concurs cu premii;
2."document aferent cererii" înseamnă o ofertă, o cerere de participare, o cerere depusă în urma unei cereri de exprimare a interesului, o cerere de grant, o cerere de donaţie nefinanciară sau o candidatură la un concurs cu premii;
3."procedură de atribuire" înseamnă o procedură de achiziţii, o procedură de atribuire de granturi, un concurs cu premii, o procedură de atribuire a unei donaţii nefinanciare sau o procedură de selectare a experţilor sau a persoanelor sau entităţilor care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c);
4."act de bază" înseamnă un act juridic, altul decât o recomandare sau un aviz, care asigură un temei juridic pentru o acţiune şi pentru execuţia cheltuielilor corespunzătoare înregistrate în buget, a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare furnizate din buget şi care poate avea oricare dintre următoarele forme:
(a)în sfera de aplicare a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom), forma unui regulament, a unei directive sau a unei decizii în înţelesul articolului 288 din TFUE; sau
(b)în sfera de aplicare a titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), una dintre formele specificate la articolul 28 alineatul (1), articolul 31 alineatul (2), articolul 33, articolul 42 alineatul (4) şi articolul 43 alineatul (2) din TUE;
5."beneficiar" înseamnă o persoană fizică sau o entitate cu sau fără personalitate juridică cu care s-a semnat un acord de grant;
6."mecanism sau platformă de finanţare mixtă" înseamnă un cadru de cooperare instituit între Comisie şi instituţii de dezvoltare sau alte instituţii de finanţare publice în vederea combinării unor forme de ajutor nerambursabil şi/sau instrumente financiare şi/sau garanţii bugetare din buget cu forme de sprijin rambursabil din partea instituţiilor de dezvoltare sau a altor instituţii de finanţare publice, precum şi din partea unor instituţii de finanţare din sectorul privat şi a investitorilor din sectorul privat;
7."execuţie bugetară" înseamnă desfăşurarea de activităţi referitoare la gestionarea, monitorizarea, controlul şi auditarea creditelor bugetare în conformitate cu metodele prevăzute la articolul 62;
8."angajament bugetar" înseamnă operaţiunea prin care ordonatorul de credite competent rezervă creditele bugetare care sunt necesare pentru a acoperi plăţi ulterioare în vederea onorării unor angajamente juridice;
9."garanţie bugetară" înseamnă un instrument prin care Uniunea sprijină un program de acţiuni prin asumarea unei obligaţii financiare irevocabile şi necondiţionate din buget la care se poate recurge în cazul în care un anumit eveniment se materializează în cursul punerii în aplicare a programului şi care îşi păstrează valabilitatea pe întreaga durată a angajamentelor asumate în cadrul programului sprijinit;
10."contract imobiliar" înseamnă un contract care are ca obiect achiziţionarea, schimbul, închirierea pe termen lung, uzufructul, leasingul, închirierea sau închirierea în vederea cumpărării, cu sau fără opţiunea de cumpărare, a unor terenuri, a unor clădiri sau a altor bunuri imobile. Acesta acoperă atât clădiri existente, cât şi clădiri nefinalizate, cu condiţia ca respectivul candidat să fi obţinut o autorizaţie de construire valabilă pentru ele. Acesta nu acoperă clădiri proiectate în conformitate cu specificaţiile autorităţii contractante care sunt vizate de contracte de achiziţii de lucrări;
11."candidat" înseamnă un operator economic care a solicitat o invitaţie de participare sau a fost invitat să participe la o procedură restrânsă, la o procedură competitivă cu negociere, la un dialog competitiv, la un parteneriat pentru inovare, la un concurs de proiecte sau la o procedură de negociere;
12."organism central de achiziţie" înseamnă o autoritate contractantă care oferă activităţi de achiziţie centralizate şi, atunci când este cazul, activităţi de achiziţie auxiliare;
13."verificare" înseamnă verificarea unui aspect specific al unei operaţiuni de venituri sau de cheltuieli;
14."contract de concesiune" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în înţelesul articolelor 177 şi 181, pentru a încredinţa executarea de lucrări sau prestarea şi gestionarea de servicii unui operator economic (denumit în continuare "concesiune") şi pentru care:
(a)remunerarea constă fie numai în dreptul de a exploata lucrările sau serviciile, fie în acest drept împreună cu o plată;
(b)atribuirea contractului de concesiune presupune transferul către concesionar a unui risc de exploatare în ceea ce priveşte exploatarea respectivelor lucrări sau servicii, care cuprinde riscul aferent cererii sau riscul aferent ofertei ori ambele. Se consideră că concesionarul îşi asumă un risc de exploatare atunci când, în condiţii normale de exploatare, nu i se garantează recuperarea investiţiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor în cauză;
15."faza de constituire" înseamnă perioada în care provizionarea globală este vărsată în fondul comun de provizionare;
16."datorie contingentă" înseamnă o obligaţie financiară potenţială care ar putea apărea în funcţie de rezultatul unui eveniment viitor;
17."contract" înseamnă un contract de achiziţii publice sau un contract de concesiune sau, în cazul titlului VIII, un subcontract sau un contract de achiziţie încheiat de un beneficiar;
18."contractant" înseamnă un operator economic cu care s-a încheiat un contract de achiziţii publice;
19."acord de contribuţie" înseamnă un acord încheiat cu persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii)-(viii);
20."control" înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficienţa şi economia operaţiunilor, fiabilitatea informaţiilor raportate, protejarea activelor şi a informaţiilor, prevenirea, detectarea şi corectarea fraudelor şi a neregulilor şi monitorizarea acestora, precum şi buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, ţinându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum şi de natura plăţilor respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum şi punerea în aplicare a oricăror politici şi proceduri în vederea atingerii obiectivelor menţionate la prima teză;
21."contraparte" înseamnă partea căreia i se acordă o garanţie bugetară;
22."criză" înseamnă:
(a)o situaţie de pericol imediat sau iminent care riscă să degenereze într-un conflict armat sau să destabilizeze o ţară sau vecinătatea acesteia;
(b)o situaţie provocată de dezastre naturale, crize provocate de om, cum ar fi războaiele şi alte conflicte, sau circumstanţe excepţionale cu efecte comparabile, legate, de exemplu, de schimbările climatice, de sănătatea publică şi a animalelor, de situaţii de urgenţă în materie de securitate şi siguranţă alimentară şi ameninţările globale la adresa sănătăţii, cum ar fi epidemiile şi pandemiile, de degradarea mediului, de privarea de acces la resursele energetice şi naturale sau de sărăcia extremă;
23."dezangajare" înseamnă o operaţiune prin care ordonatorul de credite competent anulează total sau parţial rezervarea creditelor efectuată anterior printr-un angajament bugetar;
24."sistem dinamic de achiziţii" înseamnă un proces în întregime electronic pentru achiziţii curente de bunuri disponibile în general pe piaţă;
25."operator economic" înseamnă orice persoană fizică sau juridică, inclusiv o entitate publică sau un grup de astfel de persoane, care se oferă să furnizeze produse, să execute lucrări, să presteze servicii sau să furnizeze bunuri imobile;
26."investiţie de capital" înseamnă punerea la dispoziţia unei societăţi a unei investiţii, directe sau indirecte, de capital, în schimbul dreptului de proprietate totală sau parţială asupra societăţii respective, atunci când investitorul de capital poate exercita un anumit control asupra managementului societăţii şi poate beneficia de profiturile acesteia;
27."oficiu european" înseamnă o structură administrativă înfiinţată de Comisia Europeană sau de către Comisie împreună cu una sau mai multe alte instituţii ale Uniunii pentru a îndeplini sarcini orizontale specifice;
28."decizie administrativă definitivă" înseamnă o decizie a unei autorităţi administrative care are un efect definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea aplicabilă;
29."activ financiar" înseamnă orice activ sub formă de numerar, un instrument de capital al unei entităţi publice sau private sau un drept contractual de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o astfel de entitate;
30."instrument financiar" înseamnă o măsură a Uniunii de sprijin financiar acordat de la buget în vederea atingerii unuia sau mai multor obiective de politică specifice ale Uniunii care poate lua forma unor investiţii de capital sau cvasicapital, împrumuturi, garanţii sau alte instrumente de partajare a riscurilor şi care poate fi, după caz, combinată cu alte forme de sprijin financiar, cu fonduri cu gestiune partajată sau cu fonduri din Fondul european de dezvoltare (FED);
31."datorie financiară" înseamnă o obligaţie contractuală de a ceda numerar sau un alt activ financiar unei alte entităţi;
32."subvenţie străină" înseamnă o contribuţie financiară în înţelesul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560 acordată de o ţară terţă care se încadrează în descrierea prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din regulamentul respectiv;
33."contract-cadru" înseamnă un contract de achiziţii publice încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în scopul stabilirii clauzelor unor contracte specifice care se întemeiază pe acesta şi care trebuie atribuite pe parcursul unei perioade date, în special în ceea ce priveşte preţul, şi, după caz, cantitatea preconizată;
34."provizionare globală" înseamnă cuantumul total al resurselor considerate necesare pe întreaga durată a unei garanţii bugetare sau a asistenţei financiare acordate unei ţări terţe ca urmare a aplicării ratei de provizionare menţionate la articolul 214 alineatul (1) cuantumului din garanţia bugetară sau din asistenţa financiară acordată unei ţări terţe autorizat prin actul de bază, menţionat la articolul 213 alineatul (1) literele (b) şi (c);
35."grant" înseamnă o contribuţie financiară acordată sub formă de donaţie. Atunci când este acordată în cadrul gestiunii directe, o astfel de contribuţie este reglementată de titlul VIII;
36."garanţie" înseamnă un angajament scris de asumare a responsabilităţii, integral sau parţial, pentru datoria, obligaţia sau executarea de către o terţă parte a obligaţiilor sale în cazul în care intervine un eveniment care determină executarea unei astfel de garanţii, cum ar fi imposibilitatea de rambursare a împrumutului;
37."garanţie la cerere" înseamnă o garanţie care trebuie onorată de către garant la cererea contrapărţii, în pofida unor eventuale deficienţe în executarea obligaţiei-suport;
38."contribuţie în natură" înseamnă resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziţia unui beneficiar de către terţi;
39."angajament juridic" înseamnă o acţiune prin care ordonatorul de credite competent creează sau stabileşte o obligaţie care determină o plată ulterioară şi recunoaşterea unei cheltuieli acoperite de un angajament bugetar sau o obligaţie de a furniza o donaţie nefinanciară şi care include acorduri şi contracte specifice încheiate în temeiul unor acorduri-cadru de parteneriat financiar şi contracte-cadru;
40."efect de levier" înseamnă cuantumul finanţării rambursabile acordate destinatarilor finali eligibili împărţit la cuantumul contribuţiei Uniunii;
41."risc de lichiditate" înseamnă riscul ca un activ financiar deţinut în fondul comun de provizionare să nu poată fi vândut în cursul unei anumite perioade de timp fără a suporta pierderi semnificative;
42."împrumut" înseamnă un contract prin care creditorul este obligat să pună la dispoziţia debitorului un cuantum în bani convenit pentru o perioadă convenită şi în temeiul căruia debitorul este obligat să ramburseze cuantumul respectiv la termenul convenit;
43."grant de valoare scăzută" înseamnă un grant mai mic sau egal cu 60 000 EUR;
44."organizaţie dintr-un stat membru" înseamnă o entitate stabilită într-un stat membru ca organism de drept public sau ca organism de drept privat căreia îi este încredinţată o misiune de serviciu public şi care primeşte garanţii financiare adecvate din partea statului membru;
45."metodă de execuţie" înseamnă oricare dintre metodele de execuţie bugetară menţionate la articolul 62, şi anume gestiune directă, gestiune indirectă şi gestiune partajată;
46."acţiune cu donatori multipli" înseamnă orice acţiune în cadrul căreia fondurile Uniunii sunt puse în comun cu cele ale cel puţin unui alt donator;
47."achiziţie cu mai mulţi furnizori" înseamnă o achiziţie în cazul căreia se intenţionează atribuirea mai multor contracte încheiate în scris, în paralel, între mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în înţelesul articolului 177 alineatul (1), pentru a încredinţa furnizarea unor servicii, produse sau lucrări identice sau cvasiidentice, care urmează să fie furnizate în paralel de contractanţi diferiţi;
48."efect multiplicator" înseamnă investiţia realizată de destinatarii finali eligibili împărţită la cuantumul contribuţiei Uniunii;
49."organizaţie neguvernamentală" înseamnă o organizaţie voluntară, independentă de guvern şi non-profit care nu este un partid politic sau un sindicat;
50."performanţe" înseamnă realizările obţinute în urma unei acţiuni determinate în conformitate cu norme sectoriale;
51."participant" înseamnă un candidat sau un ofertant în cadrul unei proceduri de achiziţii, un solicitant în cadrul unei proceduri de acordare de granturi sau în cadrul unei proceduri de atribuire de donaţii nefinanciare, un expert în cadrul unei proceduri de selectare a experţilor, un solicitant care participă la un concurs cu premii sau o persoană sau o entitate care participă la o procedură de executare a fondurilor Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c);
52."ofertant prezumat câştigător" înseamnă orice ofertant din cadrul unei proceduri de achiziţii care este clasat pe primul loc, sub rezerva unor verificări suplimentare şi a furnizării de documente justificative privind criteriile de excludere şi/sau de selecţie, în urma cărora acesta să fie propus de comisia de evaluare drept ofertant câştigător. În cazul în care procedura de atribuire prevede atribuirea contractului mai multor ofertanţi, se consideră că termenul "ofertant prezumat câştigător" se referă la numărul de ofertanţi cel mai bine clasaţi egal cu numărul de contracte care urmează să fie atribuite;
53."premiu" înseamnă o contribuţie oferită ca recompensă în urma unui concurs. Atunci când este acordată în cadrul gestiunii directe, o astfel de contribuţie este reglementată de titlul IX;
54."achiziţie" înseamnă achiziţionarea, prin intermediul unui contract, de lucrări, produse sau servicii, precum şi achiziţionarea sau închirierea de terenuri, de clădiri sau de alte bunuri imobile de către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatori economici aleşi de respectivele autorităţi contractante;
55."document de achiziţie" înseamnă orice document produs de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a determina elementele procedurii de achiziţie, inclusiv:
(a)măsurile de publicitate prevăzute la articolul 166;
(b)invitaţia la procedura de ofertare;
(c)caietul de sarcini, care include specificaţiile tehnice şi criteriile relevante, sau, în cazul unui dialog competitiv, documentele descriptive;
(d)proiectul de contract;
56."conflict de interese profesionale" înseamnă o situaţie în care activităţile profesionale anterioare sau în curs ale unui operator economic îi afectează sau riscă să îi afecteze capacitatea de a executa un contract în mod independent, imparţial şi obiectiv;
57."contract de achiziţii publice" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în înţelesul articolelor 177 şi 181, pentru a obţine, în schimbul unui preţ plătit integral sau parţial de la buget, furnizarea de bunuri mobile sau imobile, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, cuprinzând:
(a)contracte imobiliare;
(b)contracte de achiziţii de produse;
(c)contracte de achiziţii de lucrări;
(d)contracte de achiziţii de servicii.
58."investiţie de cvasicapital" înseamnă un tip de finanţare care se situează între capital şi datorie, care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar, dar mai redus decât fondurile proprii, şi care poate fi structurată ca datorie, în mod tipic negarantată şi subordonată şi în unele cazuri convertibilă în capital sau în capital preferenţial;
59."destinatar" înseamnă un beneficiar, un contractant, un expert extern remunerat sau o persoană ori entitate care primeşte premii, donaţii nefinanciare sau sprijin din buget în temeiul unui instrument financiar ori al unei garanţii bugetare sau care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c);
60."acord repo" înseamnă vânzarea de titluri de valoare contra numerar, cu un acord de răscumpărare a acestora la o dată ulterioară prestabilită sau la cerere;
61."credit pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică" înseamnă un credit înregistrat fie într-unul dintre titlurile bugetare referitoare la domeniile de politică aferente "cercetării indirecte" sau "cercetării directe", fie într-un capitol referitor la activităţile de cercetare dintr-un alt titlu;
62."rezultat" înseamnă efectele punerii în aplicare a unei acţiuni determinate în conformitate cu norme sectoriale;
63."instrument de partajare a riscului" înseamnă un instrument financiar care permite partajarea unui risc definit între două sau mai multe entităţi, dacă este cazul în schimbul unei remunerări convenite;
64."contract de servicii" înseamnă un contract care are ca obiect toate serviciile intelectuale şi neintelectuale, altele decât cele care fac obiectul contractelor de achiziţii de produse, contractelor de achiziţii de lucrări şi contractelor imobiliare;
65."bună gestiune financiară" înseamnă execuţia bugetului în conformitate cu principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii;
66."Statutul funcţionarilor" înseamnă Statutul funcţionarilor Uniunii Europene şi Regimul aplicabil altor agenţi ai Uniunii Europene stabilite prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68;
67."subcontractant" înseamnă un operator economic care este propus de un candidat, un ofertant sau un contractant să execute o parte dintr-un contract sau de un beneficiar să execute o parte din sarcinile cofinanţate printr-un grant;
68."cotizaţie" înseamnă sume plătite organismelor la care Uniunea este membru, în conformitate cu deciziile bugetare şi condiţiile de plată stabilite de organismul respectiv;
69."contract de achiziţii de produse" înseamnă un contract care are ca obiect achiziţionarea, leasingul, închirierea sau cumpărarea în rate, cu sau fără opţiune de cumpărare, de produse şi care poate include, cu titlu accesoriu, lucrări de amplasare şi de instalare;
70."asistenţă tehnică" înseamnă, fără a se aduce atingere normelor sectoriale, activităţile de sprijin şi de consolidare a capacităţilor necesare pentru punerea în aplicare a unui program sau a unei acţiuni, în special activităţi de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, audit şi control;
71."ofertant" înseamnă un operator economic care a depus o ofertă;
72."Uniune" înseamnă Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice sau ambele, în funcţie de context;
73."instituţie a Uniunii" înseamnă Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor sau Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE); Banca Centrală Europeană nu trebuie considerată o instituţie a Uniunii;
74."vânzător" înseamnă un operator economic înregistrat pe o listă de vânzători care vor fi invitaţi să prezinte cereri de participare la proceduri de ofertare sau să depună oferte;
75."grant de valoare foarte scăzută" înseamnă un grant cu o valoare mai mică sau egală cu 15 000 EUR;
76."voluntar" înseamnă o persoană care desfăşoară de bună voie o activitate pentru o organizaţie, fără să fie remunerată;
77."lucrare" înseamnă rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau de geniu civil care este suficient în sine pentru a îndeplini o funcţie economică sau tehnică;
78."contract de achiziţii de lucrări" înseamnă un contract care are ca obiect:
(a)execuţia sau execuţia şi proiectarea unei lucrări; sau
(b)execuţia sau execuţia şi proiectarea unor lucrări legate de una dintre activităţile menţionate în anexa II la Directiva 2014/24/UE; sau
(c)realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerinţelor precizate de autoritatea contractantă care exercită o influenţă decisivă asupra tipului sau proiectului lucrării.
Art. 3: Conformitatea legislaţiei secundare cu prezentul regulament
(1)Dispoziţiile privind execuţia veniturilor şi a cheltuielilor bugetare menţionate într-un act de bază respectă principiile bugetare prevăzute în titlul II.
(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (1), orice propunere sau modificare a unei propuneri prezentate autorităţii legislative care face derogare de la dispoziţiile prezentului regulament, altele decât cele prevăzute în titlul II, sau de la actele delegate adoptate în temeiul acestuia precizează respectivele derogări şi, în cuprinsul considerentelor şi al expunerii de motive din propunerile sau modificările respective, motivele specifice care justifică astfel de derogări.
Art. 4: Perioade, date şi termene
În absenţa unor dispoziţii contrare ale prezentului regulament, termenelor stabilite în prezentul regulament li se aplică Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (39).
(39)Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor şi expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).
Art. 5: Protecţia datelor cu caracter personal
Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 şi (UE) 2018/1725.
Art. 6: Respectarea principiilor bugetare şi a regimului general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii
(1)Întocmirea şi execuţia bugetului respectă principiile unităţii, exactităţii bugetare, anualităţii, echilibrului, unităţii de cont, universalităţii, specificităţii, bunei gestiuni financiare şi transparenţei, în conformitate cu prezentul regulament.
(2)Întocmirea şi execuţia bugetului respectă, de asemenea, dispoziţiile Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092.
(3)La execuţia bugetului, statele membre şi Comisia asigură respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 51 din Cartă, şi respectă valorile Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE relevante pentru execuţia bugetului.
Art. 7: Domeniul de aplicare al bugetului
(1)Pentru fiecare exerciţiu financiar, bugetul prevede şi autorizează toate veniturile şi cheltuielile considerate necesare pentru Uniune. Acesta cuprinde:
a)veniturile şi cheltuielile Uniunii, inclusiv cheltuielile administrative care rezultă în urma punerii în aplicare a dispoziţiilor TUE referitoare la politica externă şi de securitate comună (PESC), şi cheltuielile operaţionale generate de punerea în aplicare a dispoziţiilor respective, atunci când acestea se efectuează de la buget;
b)veniturile şi cheltuielile Comunităţii Europene a Energiei Atomice.
(2)Bugetul conţine credite diferenţiate, formate din credite de angajament şi credite de plată, şi credite nediferenţiate.
Creditele autorizate pentru exerciţiul financiar constau în:
a)credite prevăzute în buget, inclusiv în bugetele rectificative;
b)credite reportate din exerciţiile financiare anterioare;
c)credite reconstituite în conformitate cu articolul 15;
d)credite rezultate din plăţi de prefinanţare care au fost rambursate în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) litera (b);
e)credite prevăzute ca urmare a încasării de venituri alocate în cursul exerciţiului financiar sau reportate din exerciţii financiare precedente.
(3)Creditele de angajament acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice asumate în cursul exerciţiului financiar, sub rezerva articolului 114 alineatul (2).
(4)Creditele de plată acoperă plăţi efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate în cursul exerciţiului financiar sau al exerciţiilor financiare precedente. Acestea acoperă, de asemenea, constituirea de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214.
(5)Alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol nu împiedică angajarea globală a creditelor şi nici constituirea angajamentelor bugetare pe tranşe anuale, astfel cum se prevede la articolul 112 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi la articolul 112 alineatul (2).
Art. 8: Norme speciale care reglementează principiile unităţii şi exactităţii bugetare
(1)Fiecare venit şi fiecare cheltuială se înregistrează la o linie bugetară.
(2)Fără a aduce atingere cheltuielilor ordonanţate generate de datoriile contingente prevăzute la articolul 213 alineatul (2), nu se poate angaja sau autoriza nicio cheltuială peste creditele autorizate.
(3)Un credit se înregistrează în buget numai dacă se referă la un element de cheltuieli considerat necesar.
(4)Dobânzile generate de plăţile de prefinanţare efectuate de la buget nu sunt datorate Uniunii, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în acordurile de contribuţie sau în acordurile de finanţare în cauză.
Art. 9: Definiţie
Creditele înregistrate în buget se autorizează pentru exerciţiul financiar care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie.
Art. 10: Contabilizarea bugetară a veniturilor şi a creditelor
(1)Veniturile unui exerciţiu financiar se înregistrează în conturile exerciţiului respectiv pe baza cuantumurilor încasate în cursul acestuia. Cu toate acestea, resursele proprii ale lunii ianuarie din următorul exerciţiu financiar pot fi puse la dispoziţie în avans, în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014.
(2)Înregistrările privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi resursele proprii bazate pe venitul naţional brut pot fi regularizate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
(3)Înregistrările privind resursele proprii menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 pot fi ajustate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2021/770.
(4)Angajamentele se înregistrează în contabilitatea unui exerciţiu financiar pe baza angajamentelor juridice asumate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în cauză şi pe baza constituirii până la aceeaşi dată de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214. Cu toate acestea, angajamentele bugetare globale menţionate la articolul 112 alineatul (4) se înregistrează în contabilitatea unui exerciţiu financiar pe baza angajamentelor bugetare asumate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în cauză.
(5)Plăţile se înregistrează în contabilitatea unui exerciţiu financiar pe baza plăţilor efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în cauză.
(6)Prin derogare de la alineatele (4) şi (5):
a)cheltuielile Fondului european de garantare agricolă (FEGA) se înregistrează în conturi pentru un anumit exerciţiu financiar pe baza rambursărilor efectuate de Comisie în favoarea statelor membre până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în cauză, cu condiţia ca ordinul de plată să îi fi parvenit contabilului până la data de 31 ianuarie a exerciţiului financiar următor;
b)cheltuielile executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepţia FEGA, se înregistrează în conturi pentru un anumit exerciţiu financiar pe baza rambursărilor efectuate de Comisie în favoarea statelor membre până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în cauză, inclusiv cheltuielile contabilizate până la data de 31 ianuarie a exerciţiului financiar următor, astfel cum se prevede la articolele 30 şi 31.
Art. 11: Angajarea creditelor
(1)Creditele înregistrate în buget se pot angaja cu efect de la 1 ianuarie, de îndată ce bugetul a fost adoptat în mod definitiv.
(2)Începând cu data de 15 octombrie a unui exerciţiu financiar, următoarele cheltuieli se pot angaja în avans din creditele prevăzute pentru exerciţiul financiar următor:
a)cheltuielile administrative curente, cu condiţia ca astfel de cheltuieli să fi fost aprobate în ultimul buget adoptat în mod corespunzător şi numai până la maximum o pătrime din creditele totale corespunzătoare stabilite de Parlamentul European şi de Consiliu pentru exerciţiul financiar în curs;
b)cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA, cu condiţia ca baza unor astfel de cheltuieli să fie prevăzută într-un act de bază existent şi numai până la maximum trei pătrimi din creditele totale corespunzătoare stabilite de Parlamentul European şi de Consiliu pentru exerciţiul financiar în curs.
Art. 12: Anularea şi reportarea creditelor
(1)Creditele care nu au fost utilizate până la sfârşitul exerciţiului financiar pentru care au fost înregistrate se anulează, cu excepţia cazului în care acestea se reportează în conformitate cu alineatele (2)-(8).
(2)Următoarele credite se pot reporta printr-o decizie adoptată în temeiul alineatului (3), dar numai în exerciţiul financiar următor:
a)creditele de angajament şi creditele nediferenţiate pentru care cea mai mare parte a etapelor pregătitoare din procedura de angajare au fost finalizate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar. Astfel de credite pot fi angajate până la data de 31 martie a exerciţiului financiar următor, cu excepţia creditelor nediferenţiate destinate proiectelor imobiliare, care pot fi angajate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar următor;
b)creditele care sunt necesare în cazul în care autoritatea legislativă a adoptat un act de bază în ultimul trimestru al exerciţiului financiar, iar Comisia nu a putut angaja până la data de 31 decembrie a exerciţiului respectiv creditele prevăzute în acel scop. Creditele în cauză pot fi angajate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar următor;
c)creditele de plată necesare pentru acoperirea angajamentelor existente sau a angajamentelor legate de creditele de angajament reportate, atunci când creditele de plată prevăzute la liniile relevante din bugetul exerciţiului financiar următor sunt insuficiente;
d)creditele neangajate referitoare la acţiunile menţionate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.
Prin derogare de la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat, creditele neangajate din rezerva pentru agricultură menţionată la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2021/2116 se reportează pentru a finanţa rezerva pentru agricultură în următoarele exerciţii financiare pentru perioada menţionată la articolul 16 alineatul (2) al treilea paragraf din regulamentul respectiv şi pentru orice perioadă ulterioară anului 2027 prevăzută în normele sectoriale aplicabile.
În ceea ce priveşte primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat, instituţia în cauză a Uniunii utilizează mai întâi creditele autorizate pentru exerciţiul financiar în curs şi nu utilizează creditele reportate înainte de epuizarea celor dintâi.
Reportările de credite neangajate astfel cum sunt menţionate la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat nu depăşesc, în limita a 2 % din creditele iniţiale votate de Parlamentul European şi de Consiliu, cuantumul ajustării plăţilor directe aplicate în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116 în cursul exerciţiului financiar precedent. Creditele reportate se returnează la liniile bugetare de finanţare a acţiunilor menţionate la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/2116.
(3)Instituţia în cauză a Uniunii îşi adoptă decizia privind reportările menţionate la alineatul (2) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor. Aceasta informează Parlamentul European şi Consiliul, până la data de 15 martie a respectivului exerciţiu, cu privire la decizia de reportare adoptată. Aceasta precizează, de asemenea, pentru fiecare linie bugetară, modul în care s-au aplicat criteriile prevăzute la alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) în cazul fiecărei reportări.
(4)Creditele se reportează automat în cazul:
a)creditelor destinate Rezervei pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă şi Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. Aceste credite pot fi reportate numai în exerciţiul financiar următor şi pot fi utilizate până la data de 31 decembrie a respectivului exerciţiu;
b)creditelor corespunzătoare veniturilor alocate interne. Aceste credite se pot reporta numai în exerciţiul financiar următor şi se pot angaja până la data de 31 decembrie a respectivului exerciţiu, cu excepţia veniturilor alocate interne din închirieri şi vânzarea de clădiri şi terenuri, care se pot reporta până când sunt utilizate în totalitate. Creditele de angajament astfel cum sunt menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (40), în Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (41) şi în Regulamentul (UE) 2021/1060, care sunt disponibile la 31 decembrie, obţinute din rambursarea plăţilor de prefinanţare se pot reporta până la închiderea programului şi se pot utiliza atunci când este necesar, cu condiţia să nu mai fie disponibile alte credite de angajament;
(40)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(41)Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, precum şi instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crizelor (JO L 150, 20.5.2014, p. 112).
c)creditelor corespunzătoare veniturilor alocate externe. Astfel de credite se utilizează în totalitate până la efectuarea tuturor operaţiunilor legate de programul sau acţiunea pentru care sunt alocate sau se pot reporta şi utiliza pentru programul sau acţiunea următoare. Acest lucru nu se aplică veniturilor menţionate la articolul 21 alineatul (2) litera (g) punctul (iii), în cazul cărora creditele neangajate în termen de cinci ani se anulează;
d)creditelor de plată aferente FEGA rezultate din suspendări, în conformitate cu articolele 40, 41 şi 42 din Regulamentul (UE) 2021/2116.
(5)Tratamentul aplicat veniturilor alocate externe, astfel cum sunt menţionate la alineatul (4) litera (c) de la prezentul articol, care rezultă din participarea statelor Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) la anumite programe ale Uniunii, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (e), este conform cu Protocolul nr. 32 anexat la Acordul privind Spaţiul Economic European (Acordul privind SEE).
(6)În plus faţă de informaţiile prevăzute la alineatul (3), instituţia Uniunii în cauză transmite Parlamentului European şi Consiliului informaţii privind creditele care au fost reportate în mod automat, inclusiv cuantumurile implicate şi dispoziţiile prezentului articol în temeiul cărora creditele au fost reportate.
(7)Creditele nediferenţiate angajate din punct de vedere juridic de la sfârşitul exerciţiului financiar se plătesc până la sfârşitul următorului exerciţiu financiar.
(8)Fără a se aduce atingere alineatului (4), creditele plasate în rezervă şi creditele pentru cheltuieli cu personalul nu se reportează. În sensul prezentului articol, cheltuielile cu personalul includ remuneraţiile şi indemnizaţiile destinate membrilor şi personalului instituţiilor Uniunii cărora li se aplică Statutul funcţionarilor.
Art. 13: Dispoziţii detaliate privind anularea şi reportarea creditelor
(1)Creditele de angajament şi creditele nediferenţiate menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a) pot fi reportate numai dacă angajamentele nu au putut fi realizate înainte de data de 31 decembrie a exerciţiului financiar din motive independente de ordonatorul de credite şi dacă etapele pregătitoare sunt suficient de avansate pentru a permite să se preconizeze în mod rezonabil că angajamentul va fi realizat până la data de 31 martie a exerciţiului financiar următor sau, în ceea ce priveşte proiectele imobiliare, până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar următor.
(2)Etapele pregătitoare menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a), care trebuie finalizate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în scopul de a permite reportarea pentru exerciţiul financiar următor, sunt în special:
a)pentru angajamentele bugetare individuale în înţelesul articolului 112 alineatul (1) primul paragraf litera (a), finalizarea selecţiei potenţialilor contractanţi, beneficiari, câştigători ai premiilor sau delegaţi;
b)pentru angajamentele bugetare globale în înţelesul articolului 112 alineatul (1) primul paragraf litera (b), adoptarea unei decizii de finanţare sau finalizarea consultării cu departamentele vizate din fiecare instituţie a Uniunii pentru adoptarea deciziei de finanţare.
(3)Creditele reportate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a) care nu au fost angajate până la data de 31 martie a exerciţiului financiar următor sau, în cazul cuantumurilor destinate proiectelor imobiliare, până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar următor se anulează automat.
Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la creditele anulate în conformitate cu primul paragraf în termen de o lună de la anulare.
Art. 14: Dezangajări
(1)În cazul în care se dezangajează angajamente bugetare într-un exerciţiu financiar ulterior anului în care acestea au fost efectuate, ca urmare a neexecutării totale sau parţiale a acţiunilor pentru care fuseseră alocate, creditele corespunzătoare acestor dezangajări se anulează, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (42) şi în Regulamentele (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 şi (UE) 2021/2116 şi în pofida articolului 15 din prezentul regulament.
(42)Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).
(2)Creditele de angajament menţionate în Regulamentele (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 şi (UE) 2021/2116 sunt dezangajate automat în conformitate cu regulamentele respective.
(3)Prezentul articol nu se aplică veniturilor alocate externe menţionate la articolul 21 alineatul (2).
Art. 15: Reconstituirea creditelor care corespund dezangajărilor
(1)Creditele care corespund dezangajărilor menţionate în Regulamentele (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 şi (UE) 2021/2116 se pot reconstitui în cazul unei erori evidente imputabile exclusiv Comisiei.
În acest scop, Comisia examinează dezangajările efectuate în decursul exerciţiului financiar precedent şi decide, până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar în curs, în funcţie de solicitări, dacă este necesară reconstituirea creditelor corespunzătoare.
(2)În plus faţă de situaţia menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, creditele care corespund dezangajărilor se reconstituie în cazul dezangajării resurselor transferate înapoi în fondul din care au fost transferate iniţial, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2021/1060.
(3)Creditele de angajament corespunzătoare cuantumului dezangajărilor ca urmare a neexecutării totale sau parţiale a proiectelor de cercetare corespunzătoare pot fi, de asemenea, reconstituite în beneficiul programului de cercetare de care aparţin proiectele sau al succesorului acestuia în contextul procedurii bugetare.
Art. 16: Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului
(1)În cazul în care bugetul nu a fost adoptat definitiv la începutul exerciţiului financiar, se aplică procedura prevăzută la articolul 315 primul paragraf din TFUE (regimul doisprezecimilor provizorii). Se pot asuma angajamente şi se pot efectua plăţi în limitele prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol.
(2)Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum o pătrime din creditele totale autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exerciţiul financiar precedent, plus o doisprezecime pentru fiecare lună scursă.
Nu se poate depăşi limita creditelor prevăzute în proiectul de buget.
Plăţile se pot efectua lunar pe capitole până la cel mult o doisprezecime din creditele autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exerciţiul financiar precedent. Cu toate acestea, suma nu depăşeşte o doisprezecime din creditele prevăzute în acelaşi capitol din proiectul de buget.
(3)Creditele autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exerciţiul financiar precedent, astfel cum se menţionează la alineatele (1) şi (2), se interpretează ca referindu-se la creditele votate în buget, inclusiv prin bugete rectificative, şi în urma ajustării pentru transferurile efectuate în cursul exerciţiului financiar respectiv.
(4)În cazul în care continuitatea acţiunii Uniunii şi nevoile de gestiune impun acest lucru, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate autoriza cheltuieli care depăşesc o doisprezecime provizorie, dar care nu depăşesc în total patru doisprezecimi provizorii, cu excepţia unor cazuri justificate corespunzător, atât pentru angajamente, cât şi pentru plăţi, în plus faţă de cele puse în mod automat la dispoziţie în conformitate cu alineatele (1) şi (2). Fără întârziere, Consiliul transmite Parlamentului European decizia sa de autorizare.
Decizia menţionată la primul paragraf intră în vigoare la 30 de zile de la data adoptării, cu excepţia cazului în care Parlamentul European ia una dintre următoarele măsuri:
a)hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, decide să reducă cheltuielile înainte de expirarea celor 30 de zile, caz în care Comisia prezintă o nouă propunere;
b)informează Consiliul şi Comisia că nu doreşte să reducă cheltuielile, caz în care decizia intră în vigoare înainte de expirarea celor 30 de zile.
Doisprezecimile suplimentare se autorizează integral şi nu sunt divizibile.
(5)Dacă, pentru un anumit capitol, autorizarea a patru doisprezecimi provizorii acordată în conformitate cu alineatul (4) nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru a evita o întrerupere în acţiunea Uniunii în domeniul acoperit de capitolul în cauză, se poate autoriza în mod excepţional depăşirea cuantumului creditelor înregistrate în capitolul corespunzător din bugetul exerciţiului financiar precedent. Parlamentul European şi Consiliul hotărăsc în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (4). Cu toate acestea, în niciun caz nu se poate depăşi cuantumul total al creditelor disponibile din bugetul exerciţiului financiar precedent sau din proiectul de buget propus.
Art. 17: Definiţie şi domeniul de aplicare
(1)Veniturile şi creditele de plată trebuie să fie echilibrate.
(2)Uniunea şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 nu pot contracta împrumuturi în cadrul bugetului.
Art. 18: Soldul exerciţiului financiar
(1)Soldul fiecărui exerciţiu financiar se înregistrează în bugetul exerciţiului financiar următor drept venit, în cazul unui excedent, sau drept credit de plată, în cazul unui deficit.
(2)Estimările veniturilor sau creditelor de plată menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol se înregistrează în buget în cursul procedurii bugetare şi într-o scrisoare rectificativă prezentată în temeiul articolului 42 din prezentul regulament. Estimările se stabilesc în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768.
(3)După prezentarea conturilor provizorii pentru fiecare exerciţiu financiar, eventualele diferenţe dintre respectivele conturi şi estimări se înregistrează în bugetul exerciţiului financiar următor cu ajutorul unui buget rectificativ consacrat exclusiv acestor diferenţe. În acest caz, Comisia prezintă proiectul de buget rectificativ, simultan, Parlamentului European şi Consiliului în termen de 15 zile de la prezentarea conturilor provizorii.
Art. 19: Utilizarea monedei euro
(1)Cadrul financiar multianual şi bugetul se întocmesc şi se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro. Cu toate acestea, pentru fluxurile de numerar menţionate la articolul 77, contabilul şi, în cazul conturilor de avans, administratorii conturilor de avans, precum şi, pentru gestionarea administrativă a Comisiei şi a SEAE, ordonatorul de credite competent sunt autorizaţi să efectueze operaţiuni în alte monede.
(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor specifice prevăzute în normele sectoriale sau în contracte, acorduri de grant, acorduri de contribuţie şi acorduri de finanţare specifice, ordonatorul de credite competent efectuează conversia utilizând cursul de schimb zilnic pentru euro publicat în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data la care departamentul de ordonanţare întocmeşte ordinul de plată sau de recuperare.
În cazul în care nu se publică un astfel de curs de schimb zilnic, ordonatorul de credite competent utilizează cursul menţionat la alineatul (3).
(3)În scopurile contabile prevăzute la articolele 82, 83 şi 84, conversia dintre euro şi o altă monedă se realizează utilizând cursul de schimb contabil lunar pentru euro. Contabilul Comisiei stabileşte cursul de schimb contabil în cauză prin utilizarea unor surse de informare considerate fiabile, pe baza cursului de schimb din penultima zi lucrătoare a lunii anterioare celei pentru care se stabileşte cursul.
(4)Operaţiunile de schimb valutar se efectuează în aşa fel încât să se evite un impact semnificativ asupra nivelului de cofinanţare din partea Uniunii sau un impact negativ asupra bugetului. Dacă este cazul, cursul de schimb dintre euro şi alte monede se poate calcula pe baza mediei cursului de schimb zilnic dintr-o perioadă dată.
Art. 20: Domeniul de aplicare
Fără a se aduce atingere articolului 21, totalul veniturilor acoperă totalul creditelor de plată. Fără a se aduce atingere articolului 27, toate veniturile şi cheltuielile se înregistrează integral în buget fără a fi compensate între ele.
Art. 21: Venituri alocate
(1)Veniturile alocate externe şi veniturile alocate interne se utilizează pentru finanţarea unor cheltuieli specifice.
(2)Următoarele elemente constituie venituri alocate externe:
a)contribuţiile financiare suplimentare specifice din partea statelor membre, inclusiv contribuţii voluntare la programe, instrumente şi activităţi ale Uniunii;
b)creditele aferente veniturilor generate de Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel instituit prin Protocolul nr. 37 referitor la consecinţele financiare ale expirării Tratatului CECO şi la Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel, anexat la TUE şi la TFUE;
c)dobânda pentru depozite şi amenzile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (43);
(43)Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
d)veniturile alocate pentru un anumit scop, precum veniturile din fundaţii, subvenţii, donaţii şi moşteniri, inclusiv veniturile alocate specifice fiecărei instituţii a Uniunii;
e)contribuţiile financiare la activităţile Uniunii din partea ţărilor terţe sau a altor organe decât cele instituite în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom;
f)veniturile alocate interne menţionate la alineatul (3), în măsura în care sunt auxiliare veniturilor alocate externe menţionate la prezentul alineat;
g)veniturile provenite din activităţile cu caracter concurenţial desfăşurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) care pot lua oricare dintre următoarele forme:
(i)proceduri de achiziţii şi de atribuire a granturilor la care participă JRC;
(ii)activităţi întreprinse de JRC în numele unor terţi;
(iii)activităţi întreprinse în cadrul unui contract administrativ cu alte instituţii ale Uniunii sau cu alte departamente ale Comisiei, în conformitate cu articolul 59, pentru furnizarea de servicii tehnico-ştiinţifice.
(3)Următoarele elemente constituie venituri alocate interne:
a)veniturile provenite de la terţi pentru livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau efectuarea de lucrări la cererea acestora;
b)veniturile obţinute din rambursarea, în conformitate cu articolul 101, a sumelor plătite în mod necuvenit;
c)încasările din livrări de bunuri, prestări de servicii sau efectuarea de lucrări pentru alte departamente din cadrul unei instituţii a Uniunii sau pentru alte instituţii sau organe ale Uniunii, inclusiv indemnizaţiile de delegaţie plătite în numele altor instituţii sau organe ale Uniunii şi rambursate de acestea;
d)plăţile încasate din asigurări;
e)veniturile din închirieri şi din vânzarea de clădiri şi terenuri;
f)rambursările către instrumente financiare sau garanţii bugetare în conformitate cu articolul 212 alineatul (3) al doilea paragraf;
g)veniturile provenite din rambursările ulterioare ale taxelor, în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) primul paragraf litera (b).
(4)Veniturile alocate se reportează şi se transferă în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) literele (b) şi (c) şi cu articolul 32.
(5)Un act de bază poate dispune alocarea de venituri pentru anumite cheltuieli. În absenţa unor dispoziţii contrare în actul de bază, respectivele venituri constituie venituri alocate interne.
(6)Bugetul include linii pentru înregistrarea veniturilor alocate externe şi a veniturilor alocate interne şi indică, în măsura posibilului, cuantumul acestora.
Art. 22: Structura pentru înregistrarea veniturilor alocate şi constituirea creditelor corespunzătoare
(1)Fără a se aduce atingere alineatului (2) primul paragraf litera (c) de la prezentul articol şi nici articolului 24, structura pentru înregistrarea în buget a veniturilor alocate include:
a)în situaţia veniturilor din secţiunea corespunzătoare fiecărei instituţii a Uniunii, o linie bugetară pentru înregistrarea veniturilor;
b)în situaţia cheltuielilor, comentariile, inclusiv comentariile generale, care indică liniile bugetare ce pot primi creditele deschise corespunzătoare veniturilor alocate;
c)în situaţia cheltuielilor, o anexă, ca parte integrantă din buget, care prezintă toate liniile bugetare pentru care sunt prevăzute venituri alocate interne sau externe şi care furnizează informaţii cu privire la cuantumul estimat al unor astfel de venituri care urmează să fie primite şi cuantumul estimat al unor astfel de venituri care urmează să fie reportate din exerciţiile anterioare pentru fiecare linie bugetară.
În cazul menţionat la primul paragraf litera (a), la linia în cauză se introduce menţiunea simbolică pro memoria, iar venitul estimat se indică, spre informare, în comentarii.
(2)Creditele corespunzătoare veniturilor alocate sunt puse la dispoziţie automat, atât ca credite de angajament, cât şi ca credite de plată, după încasarea veniturilor de către instituţia Uniunii, cu excepţia oricăruia dintre următoarele cazuri:
a)în cazul prevăzut la articolul 21 alineatul (2) litera (a) pentru contribuţiile financiare din partea statelor membre al căror acord de contribuţie este exprimat în euro, creditele de angajament se pot pune la dispoziţie în momentul în care statul membru semnează acordul de contribuţie;
b)în cazurile prevăzute la articolul 21 alineatul (2) litera (b) şi la articolul 21 alineatul (2) litera (g) punctele (i) şi (iii), creditele de angajament se pun la dispoziţie de îndată ce creanţa a fost estimată;
c)în cazul prevăzut la articolul 21 alineatul (2) litera (c), înregistrarea cuantumurilor în situaţia veniturilor determină deschiderea, în situaţia cheltuielilor, a unor credite de angajament şi a unor credite de plată.
Creditele menţionate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat se execută în conformitate cu articolul 20.
(3)Estimările creanţelor menţionate la articolul 21 alineatul (2) literele (b) şi (g) se trimit contabilului pentru înregistrare.
Art. 23: Contribuţiile din partea statelor membre la programe de cercetare
(1)Contribuţiile din partea statelor membre la finanţarea anumitor programe suplimentare de cercetare, menţionate la articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, se plătesc după cum urmează:
a)şapte doisprezecimi din suma înregistrată în buget se plătesc până la data de 31 ianuarie a exerciţiului financiar în curs;
b)restul de cinci doisprezecimi se achită până la data de 15 iulie a exerciţiului financiar în curs.
(2)Dacă bugetul nu a fost adoptat definitiv înainte de începerea unui exerciţiu financiar, contribuţiile prevăzute la alineatul (1) se bazează pe suma înregistrată în bugetul pentru exerciţiul financiar precedent.
(3)Orice contribuţie sau plată suplimentară datorată de statele membre la buget se înregistrează în contul sau conturile Comisiei în termen de treizeci de zile calendaristice de la solicitarea de fonduri.
(4)Plăţile efectuate se înregistrează în contul prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 şi fac obiectul condiţiilor prevăzute în regulamentul respectiv.
Art. 24: Venituri alocate rezultate din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii
(1)Structura bugetară pentru înregistrarea veniturilor din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii este următoarea:
a)în situaţia veniturilor se introduce o linie bugetară cu o menţiune simbolică pro memoria pentru înregistrarea cuantumului total al contribuţiei fiecăruia dintre statele AELS aferente exerciţiului financiar;
b)în situaţia cheltuielilor, o anexă, care face parte integrantă din buget, prezintă toate liniile bugetare referitoare la activităţile Uniunii la care participă statele AELS şi include informaţii privind cuantumul estimat al participării fiecăruia dintre statele AELS.
(2)În temeiul articolului 82 din Acordul privind SEE, cuantumul participării anuale a statelor AELS, confirmat Comisiei de Comitetul mixt al Spaţiului Economic European în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) din Protocolul nr. 32 anexat la Acordul privind SEE, determină stabilirea, la începutul exerciţiului financiar, a întregului cuantum al creditelor de angajament şi de plată corespunzătoare.
(3)Utilizarea veniturilor provenite din contribuţia financiară a statelor AELS este monitorizată separat.
Art. 25: Donaţii
(1)Instituţiile Uniunii pot accepta orice donaţie în favoarea Uniunii, precum veniturile din fundaţii, subvenţii, cadouri şi moşteniri.
(2)Acceptarea unei donaţii în valoare de cel puţin 50 000 EUR, care implică cheltuieli financiare, inclusiv costuri subsecvente, care depăşesc 10 % din valoarea donaţiei acordate, se supune spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului. Parlamentul European şi Consiliul iau o hotărâre în termen de două luni de la primirea unei cereri pentru o astfel de aprobare din partea instituţiilor Uniunii în cauză. Dacă nu s-a formulat nicio obiecţie în acest termen, instituţiile Uniunii în cauză iau o decizie definitivă cu privire la acceptarea donaţiei. Instituţiile Uniunii în cauză explică în cererea lor către Parlamentul European şi Consiliu cheltuielile financiare rezultate din acceptarea de donaţii în favoarea Uniunii.
(3)În pofida alineatului (2), în circumstanţe excepţionale, Comisia poate accepta orice donaţie în natură acordată Uniunii, indiferent de valoarea acesteia, în cazul în care o astfel de donaţie este acordată în scopul ajutorului umanitar, al sprijinului de urgenţă, al protecţiei civile sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor.
Comisia poate accepta o astfel de donaţie cu condiţia ca:
a)acceptarea să fie conformă cu principiile bunei gestiuni financiare şi transparenţei;
b)donaţia să nu genereze un conflict de interese;
c)donaţia să nu dăuneze imaginii Uniunii;
d)donaţia să nu afecteze şi nici să nu rişte să afecteze securitatea sau ordinea publică a Uniunii sau a statelor membre;
e)donatorul să nu se afle, la momentul acceptării, într-una din situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi să nu fie înregistrat ca exclus în baza de date menţionată la articolul 144 alineatul (1). Donatorul prezintă declaraţia menţionată la articolul 139.
Ordonatorul de credite competent furnizează informaţii în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la toate cazurile în care Comisia a acceptat o donaţie în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat.
Art. 26: Sponsorizarea corporativă
(1)"Sponsorizare corporativă" înseamnă un contract prin care o persoană juridică sprijină în natură un eveniment sau o activitate în scopuri de promovare sau de responsabilitate socială a întreprinderilor.
(2)Pe baza unor norme interne specifice, care se publică pe site-urile lor, instituţiile şi organele Uniunii pot accepta, în mod excepţional, sponsorizarea corporativă, cu condiţia ca:
a)să se ţină cont în mod corespunzător de principiile nediscriminării, proporţionalităţii, tratamentului egal şi transparenţei în toate etapele procedurii pentru acceptarea sponsorizării corporative;
b)sponsorizarea corporativă să contribuie la imaginea pozitivă a Uniunii şi să fie direct legată de obiectivul de bază al unui eveniment sau al unei activităţi;
c)sponsorizarea corporativă să nu genereze conflicte de interese şi nici să nu vizeze exclusiv evenimente sociale;
d)evenimentul sau activitatea să nu fie finanţat(ă) exclusiv din sponsorizare corporativă;
e)serviciile oferite în schimbul sponsorizării corporative să se limiteze la vizibilitatea publică a mărcii sau a numelui sponsorului;
f)sponsorul să nu se afle, la momentul procedurii de sponsorizare, într-una din situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi să nu fie înregistrat ca exclus în baza de date menţionată la articolul 144 alineatul (1).
(3)În cazul în care valoarea sponsorizării corporative depăşeşte 5 000 EUR, sponsorul trebuie să figureze într-un registru public care include informaţii referitoare la tipul de eveniment sau activitate care este sponsorizată.
Art. 27: Norme privind deducerile şi ajustări datorate cursului de schimb
(1)Se pot face următoarele deduceri din cererile de plată, care apoi sunt ordonanţate la valoarea netă:
a)sancţiuni impuse părţilor la contracte sau beneficiarilor;
b)sconturi, rambursări şi rabaturi la facturi şi declaraţii de cheltuieli individuale;
c)dobânda generată de plăţi de prefinanţare;
d)regularizări ale cuantumurilor plătite în mod necuvenit.
Regularizările menţionate la primul paragraf litera (d) se pot face prin deducere directă dintr-o nouă plată interimară sau din plata soldului către acelaşi beneficiar în cadrul capitolului, articolului şi exerciţiului financiar în care s-a efectuat plata în exces.
Deducerilor menţionate la primul paragraf literele (c) şi (d) li se aplică normele contabile ale Uniunii.
(2)Costul produselor şi serviciilor furnizate Uniunii care includ taxe rambursate de statele membre în temeiul Protocolului nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, anexat la TUE şi la TFUE, se impută din buget la cuantumul fără taxe.
(3)Costul produselor şi serviciilor furnizate Uniunii care includ taxe rambursate de ţări terţe în temeiul acordurilor relevante, se poate imputa din buget la unul dintre următoarele cuantumuri:
a)cuantumul fără taxe;
b)cuantumul cu taxe incluse.
În cazul menţionat la primul paragraf litera (b), rambursările ulterioare ale taxelor sunt considerate venituri alocate interne.
(4)Pentru diferenţele de curs de schimb apărute în execuţia bugetară se pot face ajustări. Rezultatul final, profit sau pierdere, se înregistrează în soldul exerciţiului financiar.
Art. 28: Dispoziţii generale
(1)Creditele se alocă unor destinaţii specifice pe titluri şi capitole. Capitolele sunt subîmpărţite în articole şi posturi.
(2)Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii pot transfera credite în cadrul bugetului sub rezerva condiţiilor specifice prevăzute la articolele 29-32.
Creditele se pot transfera numai către liniile bugetare pentru care bugetul a autorizat credite sau care poartă o menţiune simbolică pro memoria.
Limitele menţionate la articolele 29, 30 şi 31 se calculează în momentul introducerii cererii de transfer şi cu privire la creditele prevăzute în buget, inclusiv în bugetele rectificative.
Cuantumul care trebuie luat în considerare pentru calcularea limitelor menţionate la articolele 29, 30 şi 31 este suma transferurilor care urmează să fie efectuate în cadrul liniei bugetare de la care se fac transferurile, după ajustarea operată ca urmare a transferurilor anterioare. Cuantumul corespunzător transferurilor pe care le efectuează autonom Comisia sau orice altă instituţie a Uniunii în cauză fără o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului nu se ia în considerare.
Propunerile de transferuri şi toate informaţiile adresate Parlamentului European şi Consiliului cu privire la transferurile efectuate în temeiul articolelor 29, 30 şi 31 sunt însoţite de documente justificative corespunzătoare şi detaliate care prezintă cele mai recente informaţii disponibile pentru executarea creditelor şi estimări ale necesarului până la sfârşitul exerciţiului financiar, atât pentru liniile bugetare către care se transferă creditele, cât şi pentru cele de la care se transferă acestea.
Art. 29: Transferuri efectuate de alte instituţii ale Uniunii decât Comisia
(1)Orice altă instituţie a Uniunii în afară de Comisie poate efectua, în cadrul propriei secţiuni din buget, transferuri de credite:
a)de la un titlu la altul, în limita a 10 % din creditele pentru exerciţiul financiar înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul;
b)de la un capitol la altul, fără limită.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (4) de la prezentul articol, cu trei săptămâni înainte de efectuarea unui transfer, astfel cum se menţionează la alineatul (1), instituţia Uniunii informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la intenţiile sale în acest sens. În cazul unor obiecţii bine întemeiate, formulate în acest termen fie de Parlamentul European, fie de Consiliu, se aplică procedura prevăzută la articolul 31.
(3)Orice altă instituţie a Uniunii în afară de Comisie poate propune Parlamentului European şi Consiliului, în cadrul propriei secţiuni din buget, transferuri de la un titlu la altul care depăşesc limita menţionată la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol. Aceste transferuri se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31.
(4)Orice altă instituţie a Uniunii în afară de Comisie poate efectua, în cadrul propriei secţiuni din buget, transferuri în cadrul articolelor, fără a informa în prealabil Parlamentul European şi Consiliul.
Art. 30: Transferuri efectuate de Comisie
(1)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate efectua în mod autonom:
a)transferuri de credite în cadrul fiecărui capitol;
b)în ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul şi cheltuielile administrative care sunt comune mai multor titluri, transferuri de credite de la un titlu la altul în limita a 10 % din creditele pentru exerciţiul financiar înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul şi în limita a 30 % din creditele pentru exerciţiul financiar înscrise la linia bugetară către care se efectuează transferul;
c)în ceea ce priveşte cheltuielile operaţionale, transferuri de credite între capitolele din cadrul aceluiaşi titlu în limita a 10 % din creditele pentru exerciţiul financiar înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul;
d)în ceea ce priveşte creditele pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică executate de JRC, transferuri de credite între capitole, în cadrul titlului din buget referitor la domeniul de politică "cercetare directă", în limita a maxim 15 % din creditele înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul;
e)în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, transferuri de credite operaţionale de la un titlu la altul, cu condiţia ca respectivele credite să fie utilizate pentru aceeaşi destinaţie;
f)în ceea ce priveşte cheltuielile operaţionale ale fondurilor executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepţia FEGA, transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiţia ca respectivele credite să fie destinate aceluiaşi obiectiv în înţelesul regulamentului de instituire a fondului în cauză sau să reprezinte cheltuieli pentru asistenţa tehnică;
g)transferuri de credite de la postul bugetar al unei garanţii bugetare la postul bugetar al unei alte garanţii bugetare, în cazurile excepţionale în care resursele provizionate din cadrul fondului comun de provizionare ale acesteia din urmă sunt insuficiente pentru a plăti o cerere de executare a garanţiei şi sub rezerva restabilirii ulterioare a cuantumului transferat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 215 alineatul (4).
Cheltuielile menţionate la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat acoperă, pentru fiecare domeniu de politică, posturile menţionate la articolul 47 alineatul (4).
În cazurile în care transferă credite aferente FEGA în conformitate cu primul paragraf după data de 31 decembrie, Comisia adoptă o decizie în acest sens până la data de 31 ianuarie a exerciţiului financiar următor. Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul în termen de două săptămâni de la data deciziei sale privind transferurile respective.
Cu trei săptămâni înainte de efectuarea transferurilor menţionate la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la intenţia sa în acest sens. În cazul unor obiecţii bine întemeiate, formulate în acest termen fie de Parlamentul European, fie de Consiliu, se aplică procedura prevăzută la articolul 31.
Prin derogare de la al patrulea paragraf, în cursul ultimelor două luni ale exerciţiului financiar, Comisia poate transfera, în mod autonom, credite de la un titlu la altul pentru cheltuielile cu personalul, cu personalul extern şi cu alţi agenţi, în limita a 5 % din creditele aferente exerciţiului financiar respectiv. Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul în termen de două săptămâni de la data deciziei sale privind transferurile respective.
(2)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate decide să efectueze următoarele transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiţia să informeze imediat Parlamentul European şi Consiliul cu privire la decizia luată:
a)transferul creditelor de la titlul "provizioane" menţionat la articolul 49 din prezentul regulament, atunci când singura condiţie pentru deblocarea rezervei o constituie adoptarea unui act de bază în conformitate cu articolul 294 din TFUE;
b)în cazuri excepţionale bine întemeiate, de exemplu în cazul unor dezastre şi crize umanitare internaţionale care se produc după data de 1 decembrie a exerciţiului financiar, transferul creditelor neutilizate în exerciţiul respectiv, încă disponibile la titlurile de la rubrica din cadrul financiar multianual dedicată acţiunii externe a Uniunii, către titlurile referitoare la operaţiunile de ajutor pentru gestionarea crizelor şi operaţiunile de ajutor umanitar.
Art. 31: Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European şi Consiliului de către instituţiile Uniunii
(1)Fiecare instituţie a Uniunii prezintă simultan Parlamentului European şi Consiliului propunerile sale de transferuri.
(2)Comisia poate prezenta Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 10 ianuarie a exerciţiului financiar următor, propuneri de transfer al creditelor de plată către fonduri executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepţia FEGA. Transferul creditelor de plată se poate efectua de la orice post bugetar. În astfel de cazuri, termenul de şase săptămâni menţionat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni.
În cazul în care transferul nu este aprobat sau este aprobat doar parţial de Parlamentul European şi de Consiliu, partea corespunzătoare a cheltuielilor menţionate la articolul 10 alineatul (7) litera (b) se impută din creditele de plată din exerciţiul financiar următor.
(3)Parlamentul European şi Consiliul iau decizii privind transferurile de credite în conformitate cu alineatele (4)-(8).
(4)Cu excepţia cazurilor urgente, Parlamentul European şi Consiliul, care hotărăşte cu majoritate calificată, decid cu privire la fiecare propunere de transfer în termen de şase săptămâni de la data la care ambele instituţii au primit propunerea. În cazuri urgente, Parlamentul European şi Consiliul decid în termen de trei săptămâni de la primirea propunerii.
(5)În cazul în care intenţionează să transfere credite aferente FEGA în conformitate cu prezentul articol, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului propuneri de transfer până la data de 10 ianuarie a exerciţiului financiar următor. În astfel de cazuri, termenul de şase săptămâni menţionat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni.
(6)O propunere de transfer este aprobată sau se consideră a fi aprobată dacă, în termenul de şase săptămâni, intervine oricare dintre următoarele situaţii:
a)Parlamentul European şi Consiliul o aprobă;
b)fie Parlamentul European, fie Consiliul o aprobă, iar cealaltă instituţie se abţine de la luarea unei decizii;
c)nici Parlamentul European, nici Consiliul nu iau o decizie de modificare sau respingere a propunerii de transfer.
(7)În absenţa unei cereri contrare din partea Parlamentului European sau a Consiliului, termenul de şase săptămâni menţionat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni în următoarele cazuri:
a)transferul reprezintă mai puţin de 10 % din creditele aferente liniei bugetare de la care se efectuează transferul şi nu depăşeşte 5 000 000 EUR;
b)transferul priveşte numai credite de plată, iar cuantumul total al transferului nu depăşeşte 100 000 000 EUR.
(8)Dacă fie Parlamentul European, fie Consiliul a modificat cuantumul transferului, în timp ce cealaltă instituţie l-a aprobat sau s-a abţinut de la luarea unei decizii ori dacă atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au modificat cuantumul transferului, se consideră aprobat cuantumul cel mai scăzut, cu excepţia cazului în care instituţia Uniunii în cauză îşi retrage propunerea de transfer.
Art. 32: Transferuri reglementate de dispoziţii speciale
(1)Creditele corespunzătoare veniturilor alocate se pot transfera numai dacă aceste venituri sunt utilizate în scopul în care sunt alocate.
(2)Parlamentul European şi Consiliul iau deciziile cu privire la transferurile destinate să permită utilizarea Rezervei pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 la propunerea Comisiei.
În sensul prezentului alineat, se aplică procedura prevăzută la articolul 31 alineatele (3) şi (4). Dacă nu ajung la un acord cu privire la propunerea Comisiei şi dacă nu pot conveni cu privire la o poziţie comună, Parlamentul European şi Consiliul se abţin să ia o decizie cu privire la respectiva propunere.
Propunerile de transferuri din Rezerva pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă în scopul acordării de asistenţă în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 sunt însoţite de documente justificative corespunzătoare şi detaliate care conţin:
a)cele mai recente informaţii disponibile privind executarea creditelor şi estimarea necesarului până la sfârşitul exerciţiului financiar pentru linia bugetară către care se efectuează transferul;
b)o analiză a posibilităţilor de realocare a creditelor.
Art. 33: Performanţa şi principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii
(1)Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare şi, prin urmare, se execută cu respectarea următoarelor principii:
a)principiul economiei, care prevede că resursele utilizate de instituţia Uniunii în cauză pentru a-şi desfăşura activităţile să fie puse la dispoziţie în timp util, în cantitatea şi la calitatea adecvate şi la cel mai bun preţ;
b)principiul eficienţei, care se referă la raportul optim dintre resursele utilizate, activităţile întreprinse şi îndeplinirea obiectivelor;
c)principiul eficacităţii, care se referă la gradul de îndeplinire a obiectivelor urmărite prin activităţile întreprinse.
(2)În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, utilizarea creditelor se axează pe performanţă şi, în acest scop:
a)obiectivele programelor şi ale activităţilor se stabilesc ex ante;
b)progresele înregistrate în realizarea obiectivelor, inclusiv a celor integrate, după caz, se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de performanţă;
c)progresele înregistrate şi problemele întâmpinate în îndeplinirea obiectivelor se raportează Parlamentului European şi Consiliului, în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) primul paragraf litera (h) şi cu articolul 253 alineatul (1) litera (e).
d)atunci când este fezabil şi adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, programele şi activităţile sunt puse în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele stabilite fără a aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi marine, tranziţia către o economie circulară, prevenirea şi controlul poluării şi protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului (44);
(44)Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
e)atunci când este fezabil şi adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, programele şi activităţile sunt puse în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele stabilite cu respectarea condiţiilor de muncă şi de angajare în temeiul dreptului intern, al dreptului Uniunii, al convenţiilor OIM şi al contractelor colective de muncă care sunt aplicabile;
f)atunci când este fezabil şi adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, programele şi activităţile sunt puse în aplicare ţinând seama de principiul egalităţii de gen şi în conformitate cu o metodologie adecvată de integrare a perspectivei de gen.
(3)Se definesc, după caz, obiectivele specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi încadrate în timp, astfel cum se menţionează la alineatele (1) şi (2), precum şi indicatori relevanţi, acceptaţi, credibili, simpli, robuşti şi susţinuţi de date ştiinţifice larg recunoscute şi de o metodologie eficientă, transparentă şi detaliată. După caz, datele colectate în legătură cu astfel de indicatori sunt defalcate în funcţie de gen şi colectate într-un mod care să permită agregarea lor în toate programele relevante.
Art. 34: Evaluări
(1)Programele şi activităţile care presupun cheltuieli semnificative sunt supuse unei evaluări ex ante şi unei evaluări retrospective, care sunt proporţionale cu obiectivele şi cu cheltuielile.
(2)Evaluările ex ante, care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi, se bazează pe dovezi privind performanţa programelor sau a activităţilor conexe şi identifică şi analizează aspectele care trebuie abordate, valoarea adăugată a implicării Uniunii, obiectivele, efectele preconizate ale diferitelor opţiuni şi modalităţile de monitorizare şi de evaluare.
În cazul programelor sau activităţilor majore care se estimează că vor avea un impact semnificativ din punct de vedere economic, social sau de mediu, evaluarea ex ante poate să fie efectuată sub forma unei evaluări a impactului care, pe lângă îndeplinirea cerinţelor prevăzute la primul paragraf, analizează diferitele opţiuni privind metodele de execuţie.
(3)Evaluările retrospective evaluează performanţa programului sau a activităţii, inclusiv aspecte precum eficacitatea, eficienţa, coerenţa, relevanţa şi valoarea adăugată a UE. Evaluările retrospective se bazează pe informaţiile generate de modalităţile de monitorizare şi de indicatorii stabiliţi pentru acţiunea în cauză. Acestea se efectuează cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual şi, dacă este posibil, la un moment care să ofere suficient timp pentru a se ţine cont de constatările lor în evaluările ex ante sau evaluările impactului care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi conexe.
Art. 35: Fişa financiară obligatorie
(1)Orice propunere sau iniţiativă prezentată autorităţii legislative de către Comisie, de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (denumit în continuare "Înaltul Reprezentant") sau de către un stat membru care poate avea un impact asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, este însoţită de o fişă financiară care prezintă estimările creditelor de plată şi de angajament printr-o evaluare a diferitelor opţiuni de finanţare disponibile, precum şi de o evaluare ex ante sau o evaluare a impactului, în conformitate cu articolul 34.
Orice modificare adusă unei propuneri sau iniţiative prezentate autorităţii legislative care poate avea un impact considerabil asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, este însoţită de o fişă financiară întocmită de instituţia Uniunii care propune modificarea.
Fişa financiară conţine datele financiare şi economice necesare pentru evaluarea, de către autoritatea legislativă, a necesităţii ca Uniunea să ia măsuri. Aceasta furnizează informaţii relevante privind coerenţa şi orice posibilă sinergie cu alte activităţi ale Uniunii.
În cazul operaţiunilor multianuale, fişa financiară conţine graficul preconizat al necesarului anual de credite de angajament şi de plată şi de posturi, inclusiv pentru personalul extern, precum şi o evaluare a impactului financiar al acestora pe termen mediu şi, atunci când este posibil, pe termen lung.
(2)În cursul procedurii bugetare, Comisia furnizează informaţiile necesare pentru o comparaţie între evoluţia necesarului de credite şi estimările iniţiale făcute în fişa financiară, ţinând seama de progresele înregistrate în cadrul deliberărilor privind propunerea sau iniţiativa prezentată autorităţii legislative.
(3)Pentru a reduce riscurile de fraudă, de nereguli şi de neîndeplinire a obiectivelor, fişa financiară prezintă informaţii privind sistemul de control intern instituit, o estimare a costurilor şi a beneficiilor controalelor presupuse de un astfel de sistem şi o evaluare a nivelului preconizat al riscului de eroare, precum şi informaţii privind măsurile existente sau planificate de prevenire a fraudei şi de protecţie împotriva acesteia.
Această evaluare ţine seama de amploarea şi de tipul de erori preconizate, precum şi de condiţiile specifice ale domeniului de politică vizat şi de normele aplicabile acestuia.
(4)La prezentarea unor propuneri de cheltuieli revizuite sau noi, Comisia estimează costurile şi beneficiile sistemelor de control, precum şi nivelul preconizat al riscului de eroare menţionat la alineatul (3).
Art. 36: Controlul intern al execuţiei bugetare
(1)Conform principiului bunei gestiuni financiare, bugetul se execută pe baza controlului intern eficace şi eficient corespunzător fiecărei metode de execuţie şi în conformitate cu normele sectoriale relevante.
(2)În scopul execuţiei bugetare, controlul intern se aplică la toate nivelurile gestiunii şi se concepe pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea următoarelor obiective:
a)eficacitatea, eficienţa şi economia operaţiunilor;
b)fiabilitatea informaţiilor raportate;
c)protejarea activelor şi a informaţiilor;
d)prevenirea, detectarea, corectarea şi monitorizarea neregulilor, de exemplu a fraudei, a corupţiei, a conflictelor de interese şi a dublei finanţări, inclusiv prin utilizarea voluntară a unui sistem unic, integrat şi interoperabil de informare şi monitorizare, care să conţină un instrument unic pentru extragerea datelor şi evaluarea riscurilor, elaborat de Comisie şi care permite accesarea şi extragerea, înregistrarea, stocarea şi analiza electronică a datelor privind destinatarii fondurilor Uniunii, inclusiv privind beneficiarii reali ai acestora, în sensul definiţiei de la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile;
e)buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, ţinându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum şi de natura plăţilor respective.
(3)Un control intern eficace se bazează pe cele mai bune practici internaţionale şi include, în special, următoarele elemente:
a)separarea sarcinilor;
b)o strategie adecvată de gestionare şi de control al riscurilor, care include controale la nivelul destinatarilor;
c)piste de audit corespunzătoare şi integritatea datelor în sistemele de date, inclusiv cele electronice;
d)proceduri de monitorizare a eficacităţii şi a eficienţei;
e)proceduri de întreprindere a măsurilor ulterioare necesare în ceea ce priveşte vulnerabilităţile constatate în materie de control intern şi excepţiile;
f)evaluarea periodică a bunei funcţionări a sistemului de control intern.
(4)Un control intern eficient se bazează pe următoarele elemente:
a)punerea în aplicare a unei strategii adecvate de gestionare şi control al riscurilor, în urma coordonării între actorii interesaţi implicaţi în lanţul de control;
b)accesibilitatea rezultatelor controalelor efectuate la nivelul tuturor actorilor interesaţi implicaţi în lanţul de control;
c)utilizarea, după caz, a declaraţiilor de gestiune ale partenerilor de execuţie bugetară, precum şi a avizelor de audit independent, cu condiţia ca activităţile subiacente să fie de o calitate adecvată şi acceptabilă şi să fi fost realizate în conformitate cu standardele convenite;
d)aplicarea la timp a unor măsuri de remediere, inclusiv, după caz, a unor sancţiuni disuasive;
e)claritatea şi lipsa de ambiguitate a legislaţiei pe care se bazează politicile în cauză, inclusiv acte de bază privind elementele controlului intern;
f)eliminarea controalelor multiple;
g)ameliorarea raportului cost-beneficiu al controalelor.
(5)Dacă, în timpul execuţiei, nivelul de eroare este constant ridicat, Comisia identifică deficienţele de la nivelul sistemelor de control, analizează costurile şi beneficiile posibilelor măsuri de remediere şi adoptă sau propune măsuri adecvate, cum ar fi simplificarea dispoziţiilor aplicabile, îmbunătăţirea sistemelor de control şi redefinirea programului sau a sistemelor de execuţie.
(6)În sensul alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol şi fără a aduce atingere celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, instituţiile şi organele Uniunii, precum şi persoanele sau entităţile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) pun următoarele informaţii la dispoziţia Comisiei pe cale electronică, într-un format interoperabil şi prelucrabil automat:
a)cu privire la destinatar: toate informaţiile enumerate la articolul 38 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) şi la articolul 38 alineatul (6) al doilea paragraf şi, în cazul unei persoane fizice, se adaugă şi data naşterii;
b)cu privire la operaţiune: toate informaţiile enumerate la articolul 38 alineatul (2) literele (d) şi (e), precum şi identificatorul unic al operaţiunii;
c)cu privire la beneficiarul real (beneficiarii reali) al (ai) destinatarului, în cazul în care destinatarul nu este o persoană fizică: prenumele, numele, data naşterii, numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau codul (codurile) de identificare fiscală, dacă este (sunt) disponibil(e), sau un alt identificator unic la nivel de ţară.
În sensul prezentului articol, în cazul în care statele membre primesc şi execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1), acestea acordă Comisiei acces la informaţiile prevăzute la primul paragraf numai dacă au obligaţia de a înregistra şi stoca astfel de informaţii în conformitate cu normele sectoriale aplicabile. În absenţa unei astfel de obligaţii prevăzute de norme sectoriale, statele membre pot acorda Comisiei, în mod voluntar, acces la informaţiile pe care le deţin, astfel cum se menţionează la primul paragraf.
Comisia prezintă, până la sfârşitul anului 2027, o evaluare a gradului de pregătire a sistemului menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol, în ceea ce priveşte următoarele criterii:
(a)dacă se asigură interoperabilitatea cu sistemele şi bazele de date informatice relevante, inclusiv cu cele ale statelor membre, permiţând un transfer automat al informaţiilor relevante în timp real, atunci când este posibil, şi evitând duplicarea raportării;
(b)dacă indicatorii de risc utilizaţi de sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt suficient de uniformi, obiectivi, proporţionali şi necesari pentru evaluarea riscurilor şi se bazează pe surse fiabile de informaţii;
(c)dacă sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol permite utilizarea inteligenţei artificiale pentru analizarea şi interpretarea datelor;
(d)dacă sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol respectă principiile generale de protecţie a datelor.
În sensul prezentului articol, "interoperabilitate" înseamnă colectarea minimă de date şi comunicarea între diferite surse cu scopul ca datele şi riscurile potenţiale să fie corect evaluate.
Instituţiile şi organele Uniunii, statele membre şi persoanele sau entităţile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) pot utiliza în mod voluntar sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol.
(7)Sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol este conceput astfel încât să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selecţiei, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului şi auditului şi să contribuie la prevenirea, detectarea, corectarea şi monitorizarea neregulilor, de exemplu a fraudei, a corupţiei, a conflictelor de interese şi a dublei finanţări şi:
a)utilizează numai indicatori de risc obiectivi, proporţionali, necesari pentru evaluarea riscurilor şi care se bazează pe surse fiabile de date şi informaţii;
b)este conceput pentru a fi utilizat în conformitate cu principiile generale de protecţie a datelor, inclusiv reducerea la minimum a datelor şi limitarea stocării acestora, aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal.
Accesul la datele prelucrate de sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol respectă normele aplicabile în materie de protecţie a datelor, principiile necesităţii şi proporţionalităţii şi se limitează la instituţiile şi organele Uniunii care execută bugetul, la statele membre care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), la statele membre care primesc şi execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), la persoanele sau entităţile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), la organele de anchetă, control şi audit ale Uniunii precum OLAF, Curtea de Conturi şi EPPO, în cadrul exercitării competenţelor care le revin. Datele disponibile prin intermediul sistemului menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt puse la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, de la caz la caz, în măsura în care acest lucru este necesar şi proporţional cu exercitarea competenţelor care le revin, în contextul procedurii de descărcare de gestiune pentru Comisie.
Comisia reprezintă operatorul în înţelesul articolului 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1725 şi este responsabilă de dezvoltarea, gestionarea şi supravegherea sistemului menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol, de asigurarea securităţii, integrităţii şi confidenţialităţii datelor, de autentificarea utilizatorilor şi de protejarea sistemului informatic împotriva gestionării defectuoase şi a utilizării abuzive.
Datele se stochează pe perioada necesară şi proporţională pentru îndeplinirea scopului stabilit la alineatul (2) litera (d). Perioada maximă de stocare posibilă nu depăşeşte 10 ani de la ultima cerere de plată pentru perioada respectivă prezentată Comisiei.
(8)În sensul alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol, al articolului 144 alineatul (2) şi al articolului 147 şi în plus faţă de orice normă sectorială aplicabilă, persoanele şi entităţile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi persoanele şi entităţile care execută fonduri, în cazul în care bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), împreună cu statele membre, transmit Comisiei prin orice canal oficial, cum ar fi sistemul de informaţii automat instituit de Comisie şi utilizat în prezent pentru raportarea fraudelor şi a neregulilor (denumit în continuare "sistemul de gestionare a neregulilor"), informaţii privind faptele şi constatările stabilite numai în contextul hotărârilor definitive sau al deciziilor administrative definitive cu referire la motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) şi litera (d), atunci când iau cunoştinţă de astfel de informaţii. În aceleaşi scopuri, statele membre transmit orice alte informaţii necesare solicitate de Comisie, în special informaţii privind acţiunile administrative subsecvente.
(9)Statele membre care primesc şi execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) aplică alineatele (1)-(7) de la prezentul articol.
(10)În scopul aplicării cerinţelor de la alineatele (2), (3) şi (6) de la prezentul articol de către statele membre care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), trimiterile la destinatari se interpretează astfel cum se prevede la articolul 38 alineatul (1) al doilea paragraf.
(11)Ca parte a strategiei sale de control, Comisia elaborează şi efectuează, după caz, controale şi audituri care utilizează instrumente informatice automatizate şi tehnologii emergente.
Art. 37: Publicarea conturilor şi a bugetelor
(1)Bugetul se întocmeşte şi se execută şi conturile se prezintă în conformitate cu principiul transparenţei.
(2)Preşedintele Parlamentului European dispune publicarea bugetului şi a bugetelor rectificative, astfel cum au fost adoptate definitiv, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Bugetele se publică în termen de trei luni de la data la care sunt declarate adoptate definitiv.
Până la publicarea oficială în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cifrele detaliate ale bugetului definitiv se publică în toate limbile pe site-urile instituţiilor Uniunii, la iniţiativa Comisiei, cât mai curând posibil şi în termen de cel mult patru săptămâni după adoptarea definitivă a bugetului.
Conturile anuale consolidate se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe site-urile instituţiilor Uniunii.
Art. 38: Publicarea de informaţii referitoare la destinatari şi a altor informaţii
(1)Comisia pune la dispoziţie pe un site centralizat informaţiile referitoare la destinatarii fondurilor finanţate de la buget cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exerciţiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic, atunci când bugetul este executat de aceasta în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), de instituţii ale Uniunii în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) şi de organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.
În cazul în care bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c) şi împreună cu statele membre în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), Comisia pune la dispoziţie pe un site centralizat, după cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, informaţii privind destinatarii până cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exerciţiului financiar în care a fost încheiat contractul sau acordul care stabileşte condiţiile de acordare a sprijinului. Dacă bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), trimiterile de la prezentul articol la destinatari se interpretează ca trimiteri la destinatari, contractanţi, subcontractanţi şi beneficiari, astfel cum sunt menţionaţi în normele sectoriale. Informaţiile enumerate la alineatul (2) de la prezentul articol pentru astfel de destinatari se publică cu condiţia ca normele sectoriale să impună colectarea şi stocarea lor.
(2)Cu excepţia cazurilor menţionate la alineatul (3), următoarele informaţii se publică într-un format deschis, interoperabil şi prelucrabil automat, care permite sortarea, căutarea, extragerea, compararea şi reutilizarea datelor, cu respectarea corespunzătoare a cerinţelor de confidenţialitate şi de securitate, în special a protecţiei datelor cu caracter personal:
a)dacă destinatarul este o persoană fizică sau juridică;
b)în cazul unei persoane juridice, denumirea juridică completă a destinatarului şi codul său de înregistrare în scopuri de TVA sau codul său de identificare fiscală, dacă este disponibil, sau un alt identificator unic stabilit la nivel de ţară ori, în cazul unei persoane fizice, numele şi prenumele destinatarului;
c)locul în care se află destinatarul, şi anume:
(i)adresa destinatarului, în cazul în care destinatarul este o persoană juridică;
(ii)regiunea la nivelul NUTS 2, în cazul în care destinatarul este o persoană fizică şi are domiciliul în Uniune, sau ţara, în cazul în care destinatarul este o persoană fizică şi nu îşi are domiciliul în Uniune;
d)cuantumul angajat şi, în cazul unui angajament cu mai mulţi destinatari, defalcarea acestui cuantum per beneficiar, dacă este disponibilă;
e)natura şi scopul măsurii.
(3)Informaţiile menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol nu se publică şi nu se transmit spre publicare în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol pentru:
a)sprijinul plătit persoanelor fizice pentru educaţie şi alte modalităţi de sprijin direct acordat persoanelor fizice care au cel mai mult nevoie de sprijin, menţionate la articolul 194 alineatul (4) litera (b);
b)contractele cu valoare foarte scăzută atribuite experţilor selectaţi în conformitate cu articolul 242 alineatul (2), precum şi contractele cu valoare foarte scăzută mai mică decât cuantumul menţionat la punctul 14.4 din anexa I;
c)sprijinul financiar acordat prin intermediul instrumentelor financiare sau al garanţiilor bugetare cu un cuantum mai mic de 500 000 EUR;
d)cazurile în care divulgarea riscă să ameninţe drepturile şi libertăţile persoanelor sau entităţilor vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă atingere intereselor comerciale ale destinatarilor;
e)cazurile în care nu este necesară publicarea în normele sectoriale în cazul în care bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b).
În cazurile menţionate la primul paragraf litera (c), informaţiile puse la dispoziţie se limitează la date statistice agregate în conformitate cu criterii relevante, precum situarea geografică, tipologia economică a destinatarilor, tipul de sprijin primit şi domeniul de politică al Uniunii în cadrul căruia s-a acordat sprijinul.
În ceea ce priveşte persoanele fizice, divulgarea informaţiilor menţionate la alineatul (2) se bazează pe criterii relevante, precum frecvenţa sau tipul măsurii şi cuantumurile implicate.
(4)Persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) publică informaţii privind destinatarii în conformitate cu normele şi procedurile aplicabile persoanelor sau entităţilor respective, în măsura în care normele respective sunt considerate echivalente în urma evaluării efectuate de către Comisie în temeiul articolului 157 alineatul (3) şi alineatul (4) primul paragraf litera (e) şi cu condiţia ca orice publicare de date cu caracter personal să facă obiectul unor garanţii echivalente cu cele stabilite la prezentul articol.
Organismele desemnate în temeiul articolului 63 alineatul (3) publică informaţiile în conformitate cu normele sectoriale. Aceste norme sectoriale pot, în conformitate cu temeiul juridic corespunzător, să deroge de la alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol şi ţinând seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză.
Statele membre care primesc şi execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) asigură publicarea ex post a informaţiilor privind destinatarii lor, pe site-ul centralizat menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, în conformitate cu alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol.
(5)Site-urile instituţiilor Uniunii conţin o trimitere la site-ul centralizat menţionat la alineatul (1), unde pot fi găsite informaţiile menţionate la respectivul alineat.
Comisia pune la dispoziţie, într-un mod corespunzător şi la timp, informaţiile despre site-ul centralizat menţionat la alineatul (1), inclusiv o menţiune privind adresa la care sunt disponibile informaţiile furnizate de statele membre, persoanele, entităţile sau organismele menţionate la alineatul (4).
(6)În sensul alineatului (1) primul şi al doilea paragraf de la prezentul articol şi fără a aduce atingere alineatelor (3) şi (4) de la prezentul articol şi normelor sectoriale, Comisia utilizează datele relevante stocate în sistemul menţionat la articolul 36 alineatul (2) litera (d) pentru a alimenta site-ul centralizat menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol cu informaţiile menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol.
În plus, datele includ şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al persoanelor fizice, dacă este disponibil, sau un alt identificator unic stabilit la nivel de ţară, în vederea îmbunătăţirii calităţii datelor transmise, fără ca acestea să fie utilizate pentru publicare.
(7)În cazul publicării de date cu caracter personal, informaţiile se elimină la doi ani după încheierea exerciţiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic.
Dacă bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c), datele cu caracter personal se elimină la doi ani de la sfârşitul exerciţiului financiar în care s-a încheiat contractul sau acordul care stabileşte condiţiile de acordare a sprijinului.
Art. 39: Estimările veniturilor şi ale cheltuielilor
(1)Cu excepţia Comisiei, orice altă instituţie a Uniunii întocmeşte o estimare a propriilor venituri şi cheltuieli, pe care o transmite Comisiei şi, în paralel, spre informare, Parlamentului European şi Consiliului, înainte de data de 1 iulie a fiecărui exerciţiu.
(2)Înaltul Reprezentant organizează consultări cu membrii Comisiei responsabili pentru politica de dezvoltare, politica de vecinătate, cooperarea internaţională, ajutorul umanitar şi reacţia la crize, având ca obiect responsabilităţile care revin fiecăruia.
(3)Comisia întocmeşte propriile sale estimări, pe care le transmite Parlamentului European şi Consiliului imediat după adoptare. Pentru întocmirea estimărilor sale, Comisia utilizează informaţiile menţionate la articolul 40.
Art. 40: Bugetul estimat al organelor Uniunii menţionate la articolul 70
Până la data de 31 ianuarie a fiecărui exerciţiu, în conformitate cu instrumentul de instituire, fiecare organ al Uniunii menţionat la articolul 70 transmite Comisiei, Parlamentului European şi Consiliului proiectul de document unic de programare care conţine programarea sa anuală şi multianuală, împreună cu planificarea corespunzătoare a resurselor umane şi financiare.
Art. 41: Proiectul de buget
(1)Până la data de 1 septembrie a exerciţiului care precedă exerciţiul execuţiei bugetare, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere care conţine proiectul de buget. Comisia transmite propunerea respectivă parlamentelor naţionale, spre informare.
Proiectul de buget conţine o situaţie generală rezumativă a veniturilor şi a cheltuielilor Uniunii şi consolidează estimările menţionate la articolul 39. Proiectul poate conţine şi estimări diferite de cele întocmite de instituţiile Uniunii.
Proiectul de buget este structurat şi prezentat în conformitate cu articolele 47-52.
Fiecare dintre secţiunile proiectului de buget este precedată de o introducere redactată de instituţia Uniunii vizată.
Comisia redactează introducerea generală la proiectul de buget. Introducerea generală cuprinde tabele financiare care prezintă principalele date pe titluri şi justificările privind modificările creditelor de la un exerciţiu financiar la altul pe categorii de cheltuieli din cadrul financiar multianual.
(2)Pentru a furniza previziuni mai precise şi mai fiabile referitoare la implicaţiile bugetare ale legislaţiei în vigoare şi ale propunerilor legislative în curs, Comisia anexează la proiectul de buget o programare financiară indicativă pentru exerciţiile următoare, structurată pe categorii de cheltuieli, domenii de politică şi linii bugetare. Programarea financiară completă vizează categoriile de cheltuieli reglementate la punctul 26 din Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020. Se furnizează date sintetice pentru categoriile de cheltuieli care nu sunt reglementate la punctul 26 din acordul interinstituţional menţionat.
Programarea financiară indicativă se actualizează după adoptarea bugetului pentru a include rezultatele procedurii bugetare şi orice altă decizie relevantă.
(3)Comisia anexează la proiectul de buget:
a)un tabel comparativ care include proiectul de buget pentru celelalte instituţii ale Uniunii şi estimările financiare iniţiale ale celorlalte instituţii ale Uniunii, astfel cum au fost transmise Comisiei, şi, după caz, motivele pentru care proiectul de buget conţine estimări diferite de cele întocmite de alte instituţii ale Uniunii;
b)orice document de lucru pe care îl consideră util în legătură cu schemele de personal ale instituţiilor Uniunii, în care se indică cea mai recentă schemă de personal autorizată şi care prezintă:
(i)întregul personal angajat de Uniune, prezentat în funcţie de tipul de contract de muncă;
(ii)o declaraţie privind politica legată de posturi, personalul extern şi echilibrul de gen;
(iii)numărul de posturi ocupate efectiv în ultima zi a exerciţiului care precedă exerciţiul în care se prezintă proiectul de buget şi media anuală a numărului persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă aflate efectiv pe post, pentru respectivul exerciţiu precedent, indicându-se distribuţia acestora pe grade, pe sexe şi pe unităţi administrative;
(iv)o listă a posturilor defalcate pe domenii de politică;
(v)pentru fiecare categorie de personal extern, estimările iniţiale privind numărul persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă pe baza creditelor autorizate, precum şi numărul persoanelor aflate efectiv pe post la începutul exerciţiului în care se prezintă proiectul de buget, indicându-se distribuţia acestora pe grupe de funcţii şi, dacă este cazul, pe grade;
c)pentru organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71, un document de lucru care prezintă veniturile şi cheltuielile, precum şi toate informaţiile privind personalul menţionate la litera (b) de la prezentul paragraf;
d)un document de lucru privind execuţia planificată a creditelor pentru exerciţiul financiar şi informaţii privind execuţia veniturilor alocate în exerciţiul precedent, inclusiv informaţii privind cuantumurile reportate şi angajamentele restante;
e)în ceea ce priveşte creditele pentru administraţie, un document de lucru care prezintă cheltuielile administrative ce urmează să fie executate de către Comisie în cadrul secţiunii sale din buget şi un document de lucru privind politica imobiliară a Comisiei, astfel cum se menţionează la articolul 272 alineatul (1);
f)un document de lucru referitor la proiectele-pilot şi la acţiunile pregătitoare, care cuprinde şi o evaluare a rezultatelor şi a acţiunilor subsecvente avute în vedere;
g)în ceea ce priveşte finanţarea acordată organizaţiilor internaţionale, un document de lucru care cuprinde:
(i)un rezumat al tuturor contribuţiilor, defalcate pe programe sau fonduri ale Uniunii şi pe organizaţii internaţionale;
(ii)o justificare prin care să se explice de ce este mai eficient pentru Uniune să finanţeze respectivele organizaţii internaţionale decât să acţioneze direct;
h)fişe de program sau orice alte documente relevante cuprinzând următoarele:
(i)precizarea politicilor şi obiectivelor Uniunii la care urmează să contribuie programul;
(ii)justificarea clară a intervenţiei la nivelul Uniunii în conformitate, printre altele, cu principiul subsidiarităţii;
(iii)progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor programului, astfel cum se prevede la articolul 33;
(iv)o justificare completă, inclusiv o analiză cost-beneficiu a modificărilor propuse ale nivelului creditelor;
(v)informaţii privind ratele de execuţie ale programului din exerciţiul financiar curent şi precedent;
i)o situaţie rezumativă a graficului plăţilor în care se rezumă, defalcat pe programe şi pe titluri, plăţile scadente în următoarele exerciţii financiare pentru respectarea angajamentelor bugetare propuse în proiectul de buget asumate în exerciţiile financiare precedente.
Atunci când parteneriatele public-privat recurg la instrumente financiare, informaţiile referitoare la instrumentele respective se includ în documentul de lucru menţionat la alineatul (4).
(4)În cazul în care recurge la instrumente financiare, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare instrument financiar, următoarele:
a)o trimitere la instrumentul financiar şi la actul său de bază, împreună cu o descriere generală a instrumentului, impactul său asupra bugetului, durata sa şi valoarea adăugată a contribuţiei din partea Uniunii;
b)instituţiile financiare implicate în executare, inclusiv aspectele referitoare la aplicarea articolului 158 alineatul (2);
c)contribuţia instrumentului financiar la realizarea obiectivelor programului vizat, măsurată pe baza indicatorilor stabiliţi, inclusiv, după caz, a diversificării geografice;
d)operaţiunile avute în vedere, inclusiv volumele-ţintă în funcţie de efectul de levier vizat şi de capitalul privat preconizat să fie mobilizat sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, efectul de levier rezultat din instrumentele financiare existente;
e)liniile bugetare care corespund operaţiunilor relevante şi totalul plăţilor şi angajamentelor bugetare din buget;
f)durata medie dintre angajamentul bugetar faţă de instrumentele financiare şi angajamentele juridice pentru proiectele individuale sub formă de capital propriu sau datorii, atunci când durata menţionată depăşeşte trei ani;
g)veniturile şi rambursările în conformitate cu articolul 212 alineatul (3), prezentate separat, inclusiv o evaluare a utilizării acestora;
h)valoarea investiţiilor de capital, în ceea ce priveşte anii precedenţi;
i)totalul provizioanelor pentru riscuri şi datorii, precum şi orice informaţie cu privire la expunerea Uniunii la riscul financiar, inclusiv orice datorie contingentă;
j)pierderile realizate din activele şi garanţiile cerute spre executare, atât pentru exerciţiul financiar precedent, cât şi cifrele acumulate aferente;
k)performanţa instrumentului financiar, inclusiv investiţiile realizate, efectul de levier şi efectul multiplicator vizate şi realizate, precum şi volumul capitalului privat mobilizat;
l)resursele provizionate în fondul comun de provizionare şi, după caz, soldul contului fiduciar.
Documentul de lucru menţionat la primul paragraf include, de asemenea, o prezentare de ansamblu a cheltuielilor administrative care decurg din plata comisioanelor de gestiune şi a altor taxe financiare şi de funcţionare plătite pentru gestionarea instrumentelor financiare, în total şi pentru fiecare parte gestionară şi fiecare instrument financiar gestionat.
Comisia explică motivele pentru durata menţionată la primul paragraf litera (f) şi, după caz, prezintă un plan de acţiune în vederea reducerii duratei în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune.
Documentul de lucru menţionat la primul paragraf rezumă într-un tabel clar şi concis informaţii pentru fiecare instrument financiar.
(5)Atunci când Uniunea acordă o garanţie bugetară, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare garanţie bugetară şi pentru fondul comun de provizionare:
a)o trimitere la garanţia bugetară şi la actul de bază al acesteia, împreună cu o descriere generală a garanţiei bugetare, impactul acesteia asupra datoriilor financiare ale bugetului, durata acesteia şi valoarea adăugată a sprijinului acordat de Uniune;
b)contrapărţile pentru garanţia bugetară, inclusiv aspectele referitoare la aplicarea articolului 158 alineatul (2);
c)contribuţia garanţiei bugetare la îndeplinirea obiectivelor garanţiei bugetare, măsurată pe baza indicatorilor stabiliţi, inclusiv, după caz, diversificarea geografică şi mobilizarea resurselor din sectorul privat;
d)informaţii referitoare la operaţiunile acoperite de garanţia bugetară la nivel agregat pe sectoare, ţări şi instrumente, inclusiv, după caz, portofolii şi sprijin combinat cu alte acţiuni ale Uniunii;
e)cuantumul transferat destinatarilor şi o evaluare a efectului de levier obţinut de proiectele sprijinite în temeiul garanţiei bugetare;
f)informaţii agregate la acelaşi nivel cu cel menţionat la litera (d) privind cererile de executare a garanţiei bugetare, pierderile, rentabilitatea, cuantumurile recuperate şi orice alte tipuri de plăţi încasate;
g)cuantumul provizionării pentru datoriile care decurg din fiecare garanţie bugetară şi o evaluare a adecvării ratei sale de provizionare şi a necesităţii realimentării sale;
h)rata de provizionare efectivă a fondului comun de provizionare şi, după caz, operaţiunile ulterioare în conformitate cu articolul 216 alineatul (4).
(6)În cazul în care recurge la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru detaliat cu privire la activităţile sprijinite prin intermediul respectivelor fonduri fiduciare, inclusiv:
a)cu privire la execuţia lor, conţinând, printre altele, informaţii cu privire la modalităţile de monitorizare cu entităţile care execută fondurile fiduciare;
b)costurile de gestionare aferente;
c)contribuţiile de la alţi donatori decât Uniunea;
d)o evaluare preliminară a performanţei lor pe baza condiţiilor prevăzute la articolul 238 alineatul (3);
e)o descriere a modului în care activităţile acestora au contribuit la obiectivele stabilite în actul de bază al instrumentului de la care a fost asigurată contribuţia Uniunii la fondurile fiduciare.
(7)Comisia anexează la proiectul de buget o listă care conţine deciziile sale prin care se aplică amenzi în domeniul dreptului concurenţei şi precizează cuantumul fiecărei amenzi aplicate, împreună cu informaţiile care arată dacă amenzile au devenit definitive sau dacă fac obiectul sau ar putea încă face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi, în cazul în care este posibil, informaţii privind data la care se preconizează că fiecare amendă va deveni definitivă. Comisia anexează la proiectul de buget şi o listă a deciziilor sale şi a cuantumurilor care au fost sau pot fi înscrise ca venituri negative la buget în temeiul articolului 48 alineatul (2) litera (b).
(8)Comisia anexează, de asemenea, la proiectul de buget orice alt document de lucru pe care îl consideră util pentru Parlamentul European şi pentru Consiliu la evaluarea solicitărilor bugetare.
(9)În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului (45), Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului, împreună cu proiectul de buget, un document de lucru care prezintă, în mod exhaustiv:
(45)Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului European de Acţiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).
a)toate cheltuielile administrative şi operaţionale aferente acţiunilor externe ale Uniunii, inclusiv sarcinilor din cadrul PESC şi al politicii de securitate şi apărare comune, care sunt finanţate de la buget;
b)cheltuielile administrative globale ale SEAE pentru exerciţiul financiar precedent, defalcate pe cheltuieli pentru fiecare delegaţie a Uniunii şi cheltuieli pentru administraţia centrală a SEAE, împreună cu cheltuielile operaţionale defalcate pe zone geografice (regiuni, ţări), domenii tematice, delegaţii şi misiuni ale Uniunii.
(10)De asemenea, documentul de lucru menţionat la alineatul (9) prezintă:
a)numărul de posturi pentru fiecare grad din fiecare categorie şi numărul de posturi permanente şi temporare, inclusiv numărul de agenţi contractuali şi locali autorizaţi în limitele creditelor în fiecare dintre delegaţiile Uniunii, precum şi în administraţia centrală a SEAE;
b)eventualele majorări sau reduceri faţă de exerciţiul financiar precedent ale numărului de posturi pe grade şi pe categorii în cadrul administraţiei centrale a SEAE şi în cadrul tuturor delegaţiilor Uniunii;
c)numărul de posturi autorizate pentru exerciţiul financiar respectiv şi pentru exerciţiul financiar precedent, precum şi numărul de posturi ocupate de diplomaţi detaşaţi din statele membre şi de funcţionari ai Uniunii;
d)o imagine detaliată a întregului personal din delegaţiile Uniunii la momentul prezentării proiectului de buget, inclusiv o defalcare pe zone geografice, gen, fiecare ţară şi misiune în parte, făcând distincţie între posturile din schema de personal, agenţii contractuali, agenţii locali şi experţii naţionali detaşaţi, precum şi a creditelor solicitate în proiectul de buget pentru astfel de categorii de personal, cu estimările corespunzătoare privind numărul persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă pe baza creditelor solicitate.
Art. 42: Scrisori rectificative la proiectul de buget
Pe baza oricăror informaţii noi care nu erau disponibile în momentul întocmirii proiectului de buget, din proprie iniţiativă sau la cererea unei alte instituţii a Uniunii, fiecare cu privire la propria sa secţiune, Comisia poate prezenta simultan Parlamentului European şi Consiliului una sau mai multe scrisori rectificative la proiectul de buget, înainte de convocarea Comitetului de conciliere menţionat la articolul 314 din TFUE. Astfel de scrisori pot include şi o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii.
Art. 43: Obligaţii care le revin statelor membre în urma adoptării bugetului
(1)Preşedintele Parlamentului European constată că bugetul a fost adoptat definitiv în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 314 alineatul (9) din TFUE şi la articolul 106a din Tratatul Euratom.
(2)De îndată ce s-a constatat adoptarea definitivă a bugetului, de la data de 1 ianuarie a exerciţiului financiar următor sau de la data la care s-a constatat adoptarea definitivă a bugetului, dacă aceasta din urmă este ulterioară datei de 1 ianuarie, fiecare stat membru este obligat să facă plăţile datorate Uniunii în condiţiile prevăzute în Regulamentele (UE, Euratom) nr. 609/2014 şi (UE, Euratom) 2021/770.
Art. 44: Proiectele de bugete rectificative
(1)Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care sunt axate în principal pe venituri în următoarele împrejurări:
a)pentru a introduce în buget soldul exerciţiului financiar precedent, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18;
b)pentru a revizui estimarea resurselor proprii pe baza previziunilor economice actualizate;
c)pentru a actualiza estimarea revizuită a resurselor proprii şi a altor venituri, precum şi pentru a revizui disponibilitatea şi necesarul de credite de plată.
În cazul unor circumstanţe inevitabile, excepţionale şi neprevăzute, Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care sunt axate în principal pe cheltuieli.
(2)În aceleaşi circumstanţe ca la alineatul (1), cererile de bugete rectificative ale altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se transmit Comisiei.
Înainte de a prezenta un proiect de buget rectificativ, Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii în cauză examinează posibilităţile de realocare a creditelor relevante, ţinând seama în special de o eventuală subutilizare a creditelor.
Bugetelor rectificative li se aplică articolul 43. Bugetele rectificative se justifică prin trimitere la bugetul ale cărui estimări le modifică.
(3)Cu excepţia unor circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător, Comisia prezintă simultan Parlamentului European şi Consiliului proiectele de bugete rectificative până la data de 1 septembrie a fiecărui exerciţiu financiar. Comisia poate anexa un aviz la cererile de bugete rectificative ale altor instituţii ale Uniunii.
(4)Proiectele de bugete rectificative sunt însoţite de declaraţii justificative şi de informaţiile privind execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar precedent şi pentru cel curent disponibile la momentul întocmirii lor.
Art. 45: Transmiterea anticipată a estimărilor şi a proiectelor de buget
Comisia, Parlamentul European şi Consiliul pot conveni să stabilească anumite date pentru transmiterea estimărilor şi pentru adoptarea şi transmiterea proiectului de buget. Cu toate acestea, un asemenea acord nu are ca efect reducerea sau prelungirea termenelor de examinare a textelor respective, care sunt prevăzute la articolul 314 din TFUE şi la articolul 106a din Tratatul Euratom.
Art. 46: Structura bugetului
Bugetul cuprinde următoarele:
(a)o situaţie generală a veniturilor şi a cheltuielilor;
(b)secţiuni separate pentru fiecare instituţie a Uniunii, cu excepţia Consiliului European şi a Consiliului, care împart aceeaşi secţiune, subdivizate în situaţii ale veniturilor şi cheltuielilor.
Art. 47: Nomenclatorul bugetar
(1)Parlamentul European şi Consiliul clasifică veniturile Comisiei şi veniturile şi cheltuielile celorlalte instituţii ale Uniunii, în funcţie de natura sau destinaţia lor, în titluri, capitole, articole şi posturi.
(2)Situaţia cheltuielilor din secţiunea din buget aferentă Comisiei se prezintă pe baza unui nomenclator adoptat de Parlamentul European şi de Consiliu, care prevede o clasificare în funcţie de destinaţia cheltuielilor.
Fiecare titlu corespunde unui domeniu de politică, iar un capitol corespunde, de regulă, unui program sau unei activităţi.
Fiecare titlu poate cuprinde credite operaţionale şi credite administrative. Creditele administrative ale unui titlu se grupează într-un singur capitol.
Nomenclatorul bugetar respectă principiile specificităţii, bunei gestiuni financiare şi transparenţei. Acesta asigură claritatea şi transparenţa necesare pentru procesul bugetar, facilitând identificarea principalelor obiective, astfel cum sunt reflectate în temeiurile juridice relevante, făcând posibilă alegerea priorităţilor politice şi permiţând o execuţie eficientă şi eficace.
(3)Comisia poate cere adăugarea unei menţiuni simbolice pro memoria la o linie fără credite autorizate. O astfel de cerere se aprobă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31.
(4)Atunci când sunt prezentate în funcţie de destinaţii, creditele administrative pentru fiecare titlu se clasifică după cum urmează:
a)cheltuieli cu personalul autorizat în schema de personal, care includ un cuantum de credite şi un număr de posturi din schema de personal corespunzător cheltuielilor respective;
b)cheltuieli cu personalul extern şi alte cheltuieli menţionate la articolul 30 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi finanţate în cadrul rubricii "Administraţie" din cadrul financiar multianual;
c)cheltuieli cu clădirile şi alte cheltuieli conexe, inclusiv cheltuieli cu curăţenia şi întreţinerea, închirieri, telecomunicaţii, apă, gaz şi electricitate;
d)cheltuieli cu personalul extern şi asistenţa tehnică în directă legătură cu punerea în aplicare a programelor.
Cheltuielile administrative ale Comisiei de acelaşi tip pentru mai multe titluri se prezintă într-o situaţie rezumativă separată, clasificate în funcţie de tip.
Art. 48: Veniturile negative
(1)Bugetul nu cuprinde venituri negative.
(2)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, din veniturile la buget se deduc următoarele:
a)remunerarea negativă a depozitelor în total;
b)în cazul în care cuantumurile amenzilor sau ale altor sancţiuni în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, menţionate la articolul 108 alineatul (1), sunt anulate sau reduse de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, eventualele dobânzi sau alte taxe datorate părţilor în cauză, inclusiv orice randament negativ aferent cuantumurilor respective.
În ceea ce priveşte primul paragraf litera (b), dobânda sau alte taxe se reflectă în proiectul de buget în cadrul unei linii bugetare specifice, iar Comisia actualizează informaţiile menţionate la articolul 41 alineatul (7) a doua teză, împreună cu bugetul rectificativ menţionat la articolul 18 alineatul (3).
(3)Resursele proprii plătite în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 sunt cuantumuri nete şi se prezintă ca atare în buget în situaţia rezumativă a veniturilor.
Art. 49: Provizioane
(1)Fiecare secţiune din buget poate să includă un titlu denumit "provizioane". În titlul respectiv se înscriu credite în oricare dintre următoarele cazuri:
a)nu există niciun act de bază pentru acţiunea respectivă în momentul întocmirii bugetului;
b)există motive serioase de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al creditelor sau la posibilitatea executării, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, a creditelor înregistrate la liniile bugetare respective.
Creditele de la titlul respectiv pot fi utilizate doar după efectuarea unor transferuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din prezentul regulament, atunci când adoptarea actului de bază se face în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 294 din TFUE, şi, în toate celelalte cazuri, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31 din prezentul regulament.
(2)În cazul unor dificultăţi serioase de execuţie, Comisia poate propune, în cursul exerciţiului financiar, transferul unor credite în titlul denumit "provizioane". Parlamentul European şi Consiliul decid cu privire la aceste transferuri în conformitate cu articolul 31.
Art. 50: Rezerva negativă
- Secţiunea din buget aferentă Comisiei poate include o "rezervă negativă" limitată la maximum 200 000 000 EUR. Această rezervă, care se înscrie într-un titlu separat, cuprinde exclusiv credite de plată.
Rezerva negativă se utilizează înainte de sfârşitul exerciţiului financiar prin transferuri în conformitate cu procedura stabilită la articolele 30 şi 31.
Art. 51: Rezerva pentru ajutoare de urgenţă
(1)Secţiunea din buget aferentă Comisiei include o rezervă pentru ajutoarele de urgenţă pentru ţări terţe.
(2)Rezerva menţionată la alineatul (1) se utilizează înainte de sfârşitul exerciţiului financiar prin intermediul unor transferuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 30 şi 32.
Art. 52: Prezentarea bugetului
(1)Bugetul prezintă:
a)în situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor:
(i)veniturile estimate ale Uniunii pentru exerciţiul financiar în curs (denumit în continuare "exerciţiul n");
(ii)veniturile estimate pentru exerciţiul financiar precedent şi veniturile pentru exerciţiul n-2;
(iii)creditele de angajament şi creditele de plată pentru exerciţiul n;
(iv)creditele de angajament şi creditele de plată pentru exerciţiul financiar precedent;
(v)cheltuielile angajate şi cheltuielile plătite în exerciţiul n-2, acestea din urmă fiind exprimate şi ca procentaj din bugetul aferent exerciţiului n;
(vi)comentarii adecvate pentru fiecare subdiviziune, astfel cum se prevede la articolul 47 alineatul (1), inclusiv trimiteri la actul de bază, dacă acesta există, precum şi toate explicaţiile adecvate privind natura şi scopul creditelor;
b)în fiecare secţiune, veniturile şi cheltuielile care urmează aceeaşi structură ca cea descrisă la litera (a);
c)în ceea ce priveşte personalul:
(i)pentru fiecare secţiune, o schemă de personal care stabileşte numărul de posturi pentru fiecare grad din fiecare categorie şi din fiecare departament şi numărul de posturi permanente şi temporare, autorizate în limitele creditelor;
(ii)o schemă de personal pentru personalul remunerat din creditele destinate cercetării şi dezvoltării tehnologice pentru acţiunile directe şi o schemă de personal pentru personalul remunerat din aceleaşi credite pentru acţiunile indirecte; schemele de personal se clasifică în funcţie de categorie şi de grad, făcându-se distincţie între posturile permanente şi cele temporare, autorizate în limitele creditelor;
(iii)o schemă de personal care stabileşte numărul de posturi, pe grade şi pe categorii, pentru fiecare organ al Uniunii menţionat la articolul 70 care beneficiază de o contribuţie de la buget. Lângă numărul de posturi autorizate pentru exerciţiul financiar, schemele de personal indică şi numărul de posturi autorizate pentru exerciţiul financiar precedent. Personalul Agenţiei de Aprovizionare a Euratom este prezentat separat în cadrul schemei de personal a Comisiei;
d)în ceea ce priveşte asistenţa financiară şi garanţiile bugetare:
(i)în situaţia generală a veniturilor, liniile bugetare corespunzătoare operaţiunilor în cauză, destinate înregistrării eventualelor rambursări din partea unor destinatari care iniţial nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată. Liniile respective poartă menţiunea simbolică pro memoria şi sunt însoţite de comentarii adecvate;
(ii)în secţiunea din buget aferentă Comisiei:
- liniile bugetare care conţin garanţiile bugetare pentru operaţiunile în cauză. Liniile respective poartă menţiunea simbolică pro memoria atât timp cât nu apare o cheltuială efectivă care trebuie acoperită din resurse definitive;
- comentarii care indică actul de bază şi volumul operaţiunilor prevăzute, durata şi garanţia financiară asigurată de Uniune pentru derularea unor astfel de operaţiuni;
(iii)într-un document anexat la secţiunea din buget aferentă Comisiei, cu titlu indicativ, inclusiv pentru riscurile corespunzătoare:
- operaţiunile de capital în curs şi gestiunea datoriilor în curs;
- operaţiunile de capital şi gestiunea datoriilor pentru exerciţiul n;
- o prezentare de ansamblu cuprinzătoare a operaţiunilor de împrumut şi de credit; respectiva prezentare de ansamblu include, printre altele, informaţii detaliate privind scadenţele, calendarul plăţilor, dobânzile datorate la nivel agregat, baza de investitori de pe piaţa primară şi, după caz, dimensiunea şi costurile rezervei comune de lichidităţi care stă la baza strategiei de finanţare diversificate, precum şi planul de împrumut;
e)în ceea ce priveşte instrumentele financiare care urmează să fie instituite în absenţa unui act de bază:
(i)liniile bugetare care corespund operaţiunilor relevante;
(ii)o descriere generală a instrumentelor financiare, inclusiv durata şi impactul acestora asupra bugetului;
(iii)operaţiunile avute în vedere, inclusiv volumele-ţintă bazate pe efectul de pârghie şi efectul multiplicator preconizate;
f)în ceea ce priveşte fondurile executate de persoane sau entităţi în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):
(i)o trimitere la actul de bază al programului relevant;
(ii)liniile bugetare corespunzătoare;
(iii)o descriere generală a acţiunii, inclusiv durata şi impactul acesteia asupra bugetului;
g)cuantumul total al cheltuielilor PESC înscris într-un capitol intitulat "PESC" şi format din articole specifice, care acoperă cheltuielile PESC şi conţin linii bugetare specifice care identifică cel puţin misiunile unice majore.
(2)Pe lângă documentele menţionate la alineatul (1), Parlamentul European şi Consiliul pot anexa la buget orice alt document relevant.
Art. 53: Norme privind schemele de personal
(1)Schemele de personal menţionate la articolul 52 alineatul (1) litera (c) constituie o limită absolută pentru fiecare instituţie sau organ al Uniunii. Nu se poate face nicio încadrare de personal peste limita stabilită.
Cu toate acestea, cu excepţia gradelor AD 14, AD 15 şi AD 16, fiecare instituţie sau organ al Uniunii îşi poate modifica schema de personal cu până la 10 % din posturile autorizate, cu următoarele condiţii:
a)să nu se afecteze volumul creditelor pentru personal corespunzător unui exerciţiu financiar complet;
b)să nu se depăşească limita numărului total de posturi autorizate de schema de personal;
c)instituţia sau organul Uniunii să fi participat împreună cu alte instituţii şi organe ale Uniunii la o analiză comparativă iniţiată prin exerciţiul de evaluare a personalului Comisiei.
Cu cel puţin trei săptămâni înainte de efectuarea unei modificări astfel cum se menţionează la al doilea paragraf, instituţia Uniunii în cauză informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la intenţia sa în acest sens. În cazul în care în termenul respectiv formulează obiecţii întemeiate Parlamentul European sau Consiliul, instituţia Uniunii nu operează modificarea respectivă şi se aplică procedura prevăzută la articolul 44.
(2)Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf, efectele desfăşurării de activităţi cu normă redusă autorizate de autoritatea împuternicită să facă numiri în conformitate cu Statutul funcţionarilor pot fi compensate prin alte încadrări de personal.
Art. 54: Respectarea cadrului financiar multianual şi a Deciziei privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene
Bugetul respectă cadrul financiar multianual şi Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
Art. 55: Conformitatea actelor Uniunii cu bugetul
Atunci când punerea în aplicare a unui act al Uniunii depăşeşte creditele disponibile în buget, actul respectiv nu poate fi pus în aplicare din punct de vedere financiar înainte de rectificarea bugetului în mod corespunzător.
Art. 56: Execuţia bugetară în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare
(1)Comisia execută veniturile şi cheltuielile bugetului în conformitate cu prezentul regulament, pe propria răspundere şi în limitele creditelor autorizate.
(2)Statele membre cooperează cu Comisia astfel încât creditele să fie utilizate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
Art. 57: Informaţii privind transferurile de date cu caracter personal în scopuri de audit
În procedurile de atribuire, inclusiv în orice apel lansat în contextul granturilor, al donaţiilor nefinanciare, al achiziţiilor sau al premiilor puse în aplicare în cadrul gestiunii directe, potenţialii beneficiari, candidaţi, ofertanţi şi participanţi sunt informaţi, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 că, în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii, datele lor cu caracter personal pot fi transferate serviciilor de audit intern, Curţii de Conturi, EPPO sau OLAF, precum şi între ordonatorii de credite ai Comisiei, agenţiile executive menţionate la articolul 69 din prezentul regulament şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 din prezentul regulament.
Art. 58: Actul de bază şi excepţii
(1)Creditele înscrise în buget pentru orice acţiune a Uniunii se pot folosi doar dacă a fost adoptat un act de bază.
(2)Prin derogare de la alineatul (1) şi sub rezerva condiţiilor stabilite la alineatele (3), (4) şi (5), următoarele credite se pot executa în absenţa unui act de bază, cu condiţia ca acţiunile destinate finanţării să intre sub incidenţa competenţelor Uniunii:
a)creditele pentru proiectele-pilot de natură experimentală destinate să testeze fezabilitatea şi utilitatea unei acţiuni;
b)creditele pentru acţiuni pregătitoare, în domeniul de aplicare al TFUE şi al Tratatului Euratom, destinate pregătirii de propuneri în vederea adoptării unor acţiuni viitoare;
c)creditele pentru măsuri pregătitoare care intră sub incidenţa titlului V din TUE;
d)creditele pentru acţiuni punctuale sau pentru acţiuni de durată nedeterminată întreprinse de Comisie în virtutea sarcinilor care decurg din prerogativele sale la nivel instituţional în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom, altele decât dreptul său de iniţiativă legislativă în materie de propuneri astfel cum se menţionează la litera (b) de la prezentul alineat, precum şi în virtutea competenţelor sale specifice care îi sunt atribuite direct de articolele 154, 156, 159 şi 160 din TFUE, articolul 168 alineatul (2), articolul 171 alineatul (2), articolul 173 alineatul (2) din TFUE, articolul 175 al doilea paragraf din TFUE, articolul 181 alineatul (2) din TFUE, articolul 190 din TFUE, articolul 210 alineatul (2) şi articolul 214 alineatul (6) din TFUE şi articolele 70 şi 77-85 din Tratatul Euratom;
e)creditele destinate funcţionării fiecărei instituţii a Uniunii conform autonomiei sale administrative.
(3)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (a), creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget numai pentru două exerciţii financiare consecutive. Cuantumul total al creditelor pentru proiecte-pilot nu depăşeşte 40 000 000 EUR într-un exerciţiu financiar.
(4)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (b), acţiunile pregătitoare urmează o abordare coerentă şi pot lua forme diferite. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget pentru cel mult trei exerciţii financiare consecutive. Procedura de adoptare a actului de bază relevant se încheie înainte de sfârşitul celui de-al treilea exerciţiu financiar. În cursul procedurii respective, angajarea creditelor corespunde caracteristicilor specifice ale acţiunii pregătitoare în ceea ce priveşte activităţile prevăzute, obiectivele urmărite şi destinatarii acesteia. În consecinţă, cuantumul creditelor angajate nu corespunde cuantumului celor prevăzute pentru finanţarea acţiunii definitive propriu-zise.
Cuantumul total al creditelor pentru acţiunile pregătitoare noi menţionate la alineatul (2) litera (b) nu depăşeşte 50 000 000 EUR într-un exerciţiu financiar, iar cuantumul total al creditelor angajate efectiv pentru acţiuni pregătitoare nu depăşeşte 100 000 000 EUR.
(5)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (c), măsurile pregătitoare se limitează la o perioadă scurtă şi sunt destinate stabilirii condiţiilor pentru acţiunile Uniunii în îndeplinirea obiectivelor PESC şi pentru adoptarea instrumentelor juridice necesare.
În sensul operaţiunilor de gestionare a crizelor de către Uniune, măsurile pregătitoare sunt destinate, printre altele, evaluării cerinţelor operaţionale, asigurării unei prime desfăşurări rapide a resurselor sau realizării pe teren a condiţiilor de iniţiere a operaţiunii. Măsurile pregătitoare se aprobă de către Consiliu, la propunerea Înaltului Reprezentant.
Pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a măsurilor pregătitoare, Înaltul Reprezentant informează Parlamentul European şi Comisia în cel mai scurt timp cu privire la intenţia Consiliului de a iniţia o măsură pregătitoare, în special în legătură cu resursele estimate necesare în acest scop. Comisia ia toate măsurile necesare pentru a asigura plata rapidă a fondurilor.
Finanţarea măsurilor convenite de Consiliu pentru pregătirea operaţiilor Uniunii de gestionare a crizelor în temeiul titlului V din TUE acoperă costurile marginale care decurg în mod direct din trimiterea pe teren a unei misiuni sau a unei echipe specifice care include, printre altele, personal din instituţiile Uniunii, inclusiv asigurarea pentru un grad ridicat de risc, costurile de călătorie şi de cazare şi diurnele.
Art. 59: Execuţia bugetară de către alte instituţii ale Uniunii decât Comisia
(1)Comisia conferă celorlalte instituţii ale Uniunii competenţele necesare executării secţiunii din buget care le este destinată.
(2)Pentru a facilita execuţia creditelor lor, instituţiile Uniunii pot încheia între ele acorduri la nivelul serviciilor care prevăd condiţiile care reglementează prestarea de servicii, furnizarea de produse şi executarea lucrărilor sau a contractelor imobiliare.
Aceste acorduri permit transferul de credite sau recuperarea costurilor care rezultă din executarea acestora.
(3)Acordurile la nivelul serviciilor menţionate la alineatul (2) pot, de asemenea, să fie încheiate între departamente ale instituţiilor Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene, organisme sau persoane cărora li se încredinţează punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, precum şi cu Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene. Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la acordurile la nivelul serviciilor pe care le încheie cu alte instituţii ale Uniunii.
Art. 60: Delegarea competenţelor de execuţie bugetară
(1)Comisia şi fiecare dintre celelalte instituţii ale Uniunii îşi pot delega, în cadrul departamentelor proprii, competenţele de execuţie bugetară în conformitate cu condiţiile stabilite de prezentul regulament şi de normele lor interne, în limitele stabilite în actul de delegare. Cei împuterniciţi în acest mod acţionează numai în limitele competenţelor care le-au fost conferite în mod expres.
(2)În plus faţă de alineatul (1), Comisia îşi poate delega competenţele de execuţie bugetară pentru creditele operaţionale înscrise în propria sa secţiune din buget şefilor delegaţiilor Uniunii şi, pentru a asigura continuitatea activităţii în caz de absenţă, şefilor adjuncţi ai delegaţiilor Uniunii. O astfel de delegare nu aduce atingere responsabilităţii şefilor delegaţiilor Uniunii pentru execuţia bugetară. În cazul în care absenţa unui şef de delegaţie a Uniunii depăşeşte patru săptămâni, Comisia îşi revizuieşte decizia de delegare a competenţelor de execuţie bugetară. Atunci când acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai Comisiei, şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, şefii adjuncţi ai delegaţiilor aplică normele utilizate de Comisie pentru execuţia bugetului şi au aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca orice alt ordonator de credite subdelegat al Comisiei.
Comisia poate retrage delegarea de competenţe menţionată la primul paragraf, în conformitate cu propriile norme.
În sensul primului paragraf, Înaltul Reprezentant ia măsurile necesare pentru a facilita cooperarea dintre delegaţiile Uniunii şi serviciile Comisiei.
(3)SEAE poate, în mod excepţional, să îşi delege competenţele de execuţie bugetară pentru creditele administrative aferente propriei secţiuni din buget personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii, atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura continuitatea în administrarea unor astfel de delegaţii în absenţa ordonatorului de credite competent al SEAE din ţara în care îşi are sediul delegaţia acestuia. În cazurile excepţionale în care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai SEAE, membrii personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii aplică normele interne ale SEAE pentru execuţia bugetului şi au aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca orice alt ordonator de credite subdelegat al SEAE.
SEAE poate retrage delegarea de competenţe menţionată la primul paragraf, în conformitate cu propriile norme.
Art. 61: Conflictul de interese
(1)Actorilor financiari în înţelesul capitolului 4 de la prezentul titlu şi celorlalte persoane, inclusiv autorităţi naţionale de la orice nivel implicate în execuţia bugetară în cadrul gestiunii directe, indirecte şi partajate a bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum şi în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Uniunii. De asemenea, aceştia iau măsurile adecvate pentru a preveni apariţia unui conflict de interese în ceea ce priveşte funcţiile aflate în responsabilitatea lor şi pentru a aborda situaţiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese.
(2)În cazul în care există un risc de conflict de interese care implică un membru al personalului unei autorităţi naţionale, persoana în cauză sesizează superiorul său ierarhic cu privire la acest aspect. Atunci când un astfel de risc există pentru personalul care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, persoana în cauză sesizează ordonatorul de credite delegat relevant. Superiorul ierarhic sau ordonatorul de credite delegat relevant confirmă în scris dacă se constată existenţa unui conflict de interese. Atunci când se constată existenţa unui conflict de interese, autoritatea împuternicită să facă numiri sau autoritatea naţională relevantă se asigură că persoana în cauză încetează toate activităţile în legătură cu respectiva chestiune. Ordonatorul de credite delegat relevant sau autoritatea naţională relevantă se asigură că orice măsuri ulterioare adecvate se iau în conformitate cu legislaţia aplicabilă, inclusiv, în cazurile în care este implicat un membru al personalului unei autorităţi naţionale, cu dispoziţiile de drept intern care privesc conflictul de interese.
(3)În sensul alineatului (1), există un conflict de interese în cazul în care exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane menţionate la alineatul (1) este compromisă din motive care implică familia, viaţa afectivă, afinităţile politice sau naţionale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.
Art. 62: Metode de execuţie bugetară
(1)Comisia execută bugetul în unul dintre următoarele moduri:
a)direct (denumită în continuare "gestiune directă"), astfel cum se prevede la articolele 125-156, prin serviciile sale, inclusiv prin personalul din cadrul delegaţiilor Uniunii care se află sub supravegherea şefului de delegaţie respectiv, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), sau prin agenţiile executive, astfel cum se menţionează la articolul 69;
b)prin gestiune partajată cu statele membre (denumită în continuare "gestiune partajată"), astfel cum se prevede la articolul 63 şi la articolele 125-129;
c)indirect (denumită în continuare "gestiune indirectă"), astfel cum se prevede la articolele 125-152 şi 157-162, atunci când se prevede astfel în actul de bază sau în cazurile menţionate la articolul 58 alineatul (2) literele (a)-(d), prin delegarea sarcinilor de execuţie bugetară către:
(i)ţări terţe sau organismele desemnate de acestea, astfel cum se menţionează la articolul 161;
(ii)organizaţii internaţionale sau agenţiile acestora, în înţelesul articolului 159;
(iii)Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Fondul European de Investiţii (FEI) sau ambele, acţionând ca grup (denumit în continuare "grupul BEI");
(iv)organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71;
(v)organisme de drept public, inclusiv organizaţii din statele membre;
(vi)organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, inclusiv organizaţii din statele membre, cu condiţia ca acestea să primească garanţii financiare adecvate;
(vii)organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat şi care primeşte garanţii financiare adecvate;
(viii)organisme sau persoane cărora li se încredinţează executarea unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE şi care sunt identificate în actul de bază relevant;
(ix)organismele stabilite într-un stat membru care sunt reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii şi care sunt eligibile pentru a li se încredinţa, în conformitate cu normele sectoriale, execuţia unor fonduri sau a unor garanţii bugetare ale Uniunii, în măsura în care organismele respective sunt controlate de organisme astfel cum sunt prevăzute la punctul (v) sau (vi) şi beneficiază de garanţii financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanţii financiare echivalente şi care pot fi limitate, pentru fiecare acţiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.
În ceea ce priveşte primul paragraf litera (c) punctele (vi) şi (vii), cuantumul garanţiilor financiare solicitate poate fi prevăzut în actul de bază relevant şi poate fi limitat la cuantumul maxim al contribuţiei Uniunii la organismul în cauză. În cazul în care există mai mulţi garanţi, repartizarea cuantumului datoriei totale care urmează să fie acoperită de garanţii se precizează în acordul de contribuţie, care poate să prevadă că răspunderea fiecărui garant în parte este proporţională cu cota contribuţiei sale la organismul în cauză.
(2)În scopul gestiunii directe, Comisia poate utiliza instrumentele menţionate la titlurile VII, VIII, IX, X şi XII.
În scopul gestiunii partajate, instrumentele de execuţie bugetară sunt cele prevăzute în normele sectoriale.
În scopul gestiunii indirecte, Comisia aplică titlul VI şi, în cazul instrumentelor financiare şi al garanţiilor bugetare, titlurile VI şi X. Entităţile de executare aplică instrumentele de execuţie bugetară stabilite în acordul de contribuţie în cauză.
(3)Comisia este răspunzătoare de execuţia bugetului în conformitate cu articolul 317 din TFUE şi nu poate delega sarcinile respective unor terţi în cazul în care aceste sarcini presupun o marjă largă de discreţie care implică opţiuni de natură politică.
Comisia nu externalizează, prin intermediul unor contracte în conformitate cu titlul VII din prezentul regulament, sarcini care implică exercitarea unei autorităţi publice şi a unor competenţe discreţionare de decizie.
Art. 63: Gestiunea partajată cu statele membre
(1)În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, sarcinile legate de execuţia bugetară se deleagă statelor membre. Comisia şi statele membre respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei şi nediscriminării şi asigură vizibilitatea acţiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, Comisia şi statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin în materie de control şi de audit şi îşi asumă responsabilităţile care rezultă din acestea, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. În normele sectoriale se stabilesc dispoziţii complementare.
(2)În îndeplinirea sarcinilor legate de execuţia bugetului, statele membre adoptă toate măsurile necesare, inclusiv măsurile legislative, de reglementare şi administrative, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii, şi anume:
a)garantează că acţiunile finanţate de la buget sunt executate corect şi eficient, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile;
b)desemnează organismele responsabile de gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii în conformitate cu alineatul (3) şi supraveghează aceste organisme;
c)previn, detectează şi soluţionează neregulile şi fraudele;
d)cooperează, în conformitate cu prezentul regulament şi cu normele sectoriale, cu Comisia, OLAF, Curtea de Conturi şi, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, cu EPPO.
Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, statele membre, respectând, totodată, principiul proporţionalităţii şi în conformitate cu prezentul articol şi cu normele sectoriale relevante, efectuează controale ex ante şi ex post şi, dacă este cazul, verificări la faţa locului pe eşantioane reprezentative şi/sau eşantioane bazate pe riscuri ale operaţiunilor. De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit şi iniţiază procedurile judiciare necesare în acest scop.
Statele membre impun destinatarilor sancţiuni cu caracter eficace, disuasiv şi proporţional, dacă sunt prevăzute în normele sectoriale sau în dispoziţiile specifice din dreptul intern.
Ca parte a evaluării riscurilor şi în conformitate cu normele sectoriale, Comisia monitorizează sistemele de gestiune şi control instituite în statele membre. În acţiunile sale de auditare, Comisia respectă principiul proporţionalităţii şi ţine seama de nivelul de risc evaluat în conformitate cu normele sectoriale.
(3)În conformitate cu criteriile şi procedurile specificate în normele sectoriale, statele membre desemnează, la nivelul adecvat, organismele responsabile de gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii. Organismele respective pot îndeplini şi sarcini care nu au legătură cu gestiunea fondurilor Uniunii şi pot încredinţa o parte din aceste sarcini altor organisme.
Pentru a lua decizia privind desemnarea organismelor, statele membre pot analiza dacă sistemele de gestiune şi control sunt în esenţă aceleaşi ca cele deja existente în perioada anterioară şi dacă aceste sisteme au funcţionat în mod eficace.
Dacă rezultatele auditului şi ale controalelor arată că organismele desemnate nu mai respectă criteriile stabilite în normele sectoriale, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că deficienţele acelor organisme în executarea sarcinilor sunt remediate, inclusiv prin încetarea desemnării în conformitate cu normele sectoriale.
Normele sectoriale definesc rolul Comisiei în procesul stabilit la prezentul alineat.
(4)Organismele desemnate în temeiul alineatului (3):
a)instituie un sistem de control intern eficace şi eficient, care, după caz, se poate baza pe controale digitale, astfel cum se menţionează la articolul 36 alineatul (11), şi asigură funcţionarea acestuia;
b)utilizează un sistem contabil care oferă, în timp util, informaţii exacte, complete şi fiabile;
c)furnizează informaţiile prevăzute la alineatele (5), (6) şi (7);
d)asigură, în conformitate cu articolul 38 alineatele (2)-(7), publicarea ex post.
Orice acţiune de prelucrare a datelor cu caracter personal respectă Regulamentul (UE) 2016/679.
(5)Organismele desemnate în conformitate cu alineatul (3) pun la dispoziţia Comisiei, până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor:
a)conturile privind cheltuielile care au fost efectuate, pe perioada de referinţă relevantă astfel cum este definită în normele sectoriale, pentru executarea sarcinilor încredinţate şi care au fost prezentate Comisiei în vederea rambursării;
b)un rezumat anual al rapoartelor finale de audit şi al controalelor realizate, inclusiv o analiză a naturii şi a ocurenţei erorilor şi a deficienţelor de sistem identificate, precum şi acţiunile corective luate sau planificate.
(6)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) includ prefinanţarea şi cuantumurile pentru care sunt în curs sau au fost deja încheiate proceduri de recuperare. Conturile sunt însoţite de o declaraţie de gestiune prin care se confirmă că, în opinia responsabililor cu gestiunea fondurilor:
a)informaţiile sunt prezentate în mod adecvat, complete şi exacte;
b)cheltuielile au fost utilizate în scopul preconizat, astfel cum este definit în normele sectoriale;
c)sistemele de control instituite garantează legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.
(7)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) şi rezumatul menţionat la litera (b) de la respectivul alineat sunt însoţite de avizul unui organism independent de audit, emis în conformitate cu standarde de audit acceptate pe plan internaţional. Acest aviz stabileşte dacă conturile redau o imagine corectă şi fidelă, dacă cheltuielile prezentate Comisiei spre rambursare sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare şi dacă sistemele de control existente funcţionează în mod corespunzător. Avizul menţionează, de asemenea, dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmaţiile din cuprinsul declaraţiei de gestiune menţionate la alineatul (6).
Termenul de 15 februarie menţionat la alineatul (5) poate fi prelungit în mod excepţional de către Comisie până la data de 1 martie, în urma unei informări din partea statului membru interesat.
Statele membre pot publica, la nivelul adecvat, informaţiile menţionate la alineatele (5) şi (6) şi la prezentul alineat.
În plus, statele membre pot prezenta Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei declaraţii semnate la nivelul adecvat, pe baza informaţiilor menţionate la alineatele (5) şi (6) şi la prezentul alineat.
(8)Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate în conformitate cu normele aplicabile, Comisia:
a)aplică procedurile în vederea verificării şi acceptării conturilor organismelor desemnate, verificând caracterul exhaustiv, exact şi veridic al conturilor;
b)exclude din cheltuielile de finanţare ale Uniunii plăţile care au fost efectuate cu încălcarea legislaţiei aplicabile;
c)întrerupe termenele de plată sau suspendă plăţile atunci când se prevede astfel în normele sectoriale.
Comisia ridică în întregime sau parţial întreruperea termenelor de plată sau suspendarea plăţilor după ce statul membru în cauză îşi prezintă observaţiile şi imediat ce acesta a luat măsurile necesare. Raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) vizează toate obligaţiile prevăzute la prezentul alineat.
(9)Normele sectoriale ţin seama de necesităţile programelor de cooperare teritorială europeană în ceea ce priveşte, în special, conţinutul declaraţiei de gestiune, procesul prevăzut la alineatul (3) şi funcţia de audit.
(10)Comisia alcătuieşte un registru al organismelor responsabile de activităţile de gestiune, de certificare şi de audit, în temeiul normelor sectoriale.
(11)Statele membre pot utiliza resursele care le sunt alocate în cadrul gestiunii partajate în combinaţie cu operaţiuni şi instrumente instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1017 în conformitate cu condiţiile prevăzute în normele sectoriale relevante.
Art. 64: Sfera de competenţă a oficiilor europene
(1)Înainte de instituirea unui nou oficiu european, Comisia efectuează o analiză cost-beneficiu şi o evaluare a riscurilor asociate, informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la rezultatele acestora şi propune introducerea creditelor necesare într-o anexă la secţiunea din buget aferentă Comisiei.
(2)În cadrul sferei lor de competenţă, oficiile europene:
a)îndeplinesc sarcinile obligatorii prevăzute în actul de instituire sau în alte acte legislative ale Uniunii;
b)pot îndeplini, în conformitate cu articolul 66, sarcini neobligatorii autorizate de comitetele lor de conducere după ce acestea au efectuat o analiză cost-beneficiu şi au evaluat riscurile asociate pentru părţile implicate.
(3)Prezenta secţiune se aplică funcţionării OLAF, cu excepţia alineatului (4) de la prezentul articol, a articolului 66 şi a articolului 67 alineatele (1), (2) şi (3).
(4)Auditorul intern al Comisiei îşi exercită toate responsabilităţile stabilite în capitolul 8 din prezentul titlu.
Art. 65: Credite referitoare la oficiile europene
(1)Creditele autorizate pentru execuţia sarcinilor obligatorii ale fiecărui oficiu european se înscriu la o linie bugetară specială în cadrul secţiunii din buget aferente Comisiei şi se stabilesc în detaliu într-o anexă la secţiunea respectivă.
- Anexa menţionată la primul paragraf se prezintă sub forma unei situaţii a veniturilor şi cheltuielilor, subdivizată în acelaşi fel ca şi secţiunile bugetului.
Creditele înscrise în anexa respectivă:
a)acoperă toate nevoile financiare ale fiecărui oficiu european aferente îndeplinirii sarcinilor obligatorii prevăzute în actul său de instituire sau în alte acte legislative ale Uniunii;
b)pot acoperi nevoile financiare ale unui oficiu european aferente îndeplinirii sarcinilor solicitate de către instituţiile Uniunii, organele Uniunii, alte oficii şi agenţii europene instituite prin tratate sau în temeiul acestora ori autorizate în conformitate cu actul de instituire a oficiului.
(2)Pentru creditele înscrise în anexă pentru fiecare oficiu european, Comisia deleagă directorului oficiului european în cauză competenţele de ordonator de credite, în conformitate cu articolul 73.
(3)Schema de personal a fiecărui oficiu european se anexează la cea a Comisiei.
(4)Directorul fiecărui oficiu european ia deciziile cu privire la transferuri în cadrul anexei menţionate la alineatul (1). Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul în legătură cu aceste transferuri.
Art. 66: Sarcini neobligatorii
(1)Pentru sarcinile neobligatorii menţionate la articolul 64 alineatul (2) litera (b), un oficiu european:
a)poate obţine o delegare pentru directorul său din partea instituţiilor Uniunii, a organelor Uniunii şi a altor oficii europene, împreună cu o delegare a competenţelor ordonatorului de credite în ceea ce priveşte creditele înregistrate în secţiunea din buget aferentă instituţiei Uniunii, organului Uniunii sau altui oficiu european;
b)poate încheia acorduri ad-hoc la nivelul serviciilor cu instituţii ale Uniunii, organe ale Uniunii, alte oficii europene sau terţi.
(2)În cazurile menţionate la alineatul (1) litera (a), instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi alte oficii europene în cauză stabilesc limitele şi condiţiile delegării de competenţe. O astfel de delegare se stabileşte în conformitate cu actul de instituire a oficiului european, în special în ceea ce priveşte condiţiile şi modalităţile aferente delegării.
(3)În cazurile menţionate la alineatul (1) litera (b), directorul oficiului european adoptă, în conformitate cu actul de instituire a oficiului, dispoziţiile specifice care reglementează îndeplinirea sarcinilor, recuperarea costurilor suportate şi ţinerea evidenţei contabile corespunzătoare. Oficiul european raportează rezultatele acestei evidenţe contabile instituţiilor Uniunii, organelor Uniunii sau altor oficii europene în cauză.
Art. 67: Evidenţele contabile ale oficiilor europene
(1)Fiecare oficiu european ţine o evidenţă contabilă a propriilor cheltuieli, permiţând astfel determinarea procentului din serviciile sale prestat fiecărei instituţii a Uniunii, fiecărui organ al Uniunii sau fiecărui oficiu european. Directorul oficiului european în cauză, după aprobarea de către comitetul de conducere, adoptă criteriile pe care se bazează evidenţa contabilă.
(2)Comentariile referitoare la linia bugetară specifică la care sunt înscrise creditele totale pentru fiecare oficiu european căruia i s-au delegat competenţe de ordonator de credite în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a) prezintă o estimare a costurilor serviciilor prestate de oficiul în cauză fiecăreia dintre instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi celelalte oficii europene în cauză. Această estimare se bazează pe evidenţa contabilă prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol.
(3)Fiecare oficiu european căruia i s-au delegat competenţe de ordonator de credite în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a) notifică instituţiilor Uniunii, organelor Uniunii şi celorlalte oficii europene în cauză rezultatele evidenţei contabile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.
(4)Evidenţele contabile ale tuturor oficiilor europene fac parte integrantă din conturile Uniunii în conformitate cu articolul 247.
(5)Contabilul Comisiei, hotărând la propunerea comitetului de conducere al oficiului european în cauză, poate delega unui membru al personalului oficiului european unele dintre sarcinile contabilului de colectare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor efectuate direct de către oficiul european în cauză.
(6)Pentru acoperirea necesarului de numerar al oficiului european, Comisia, hotărând pe baza unei propuneri a comitetului de conducere, poate deschide conturi bancare sau conturi curente poştale în numele său. Soldul anual de trezorerie se regularizează şi se ajustează între oficiul european în cauză şi Comisie la sfârşitul exerciţiului financiar.
Art. 68: Aplicabilitatea la nivelul Agenţiei de Aprovizionare a Euratom
Prezentul regulament se aplică execuţiei bugetului Agenţiei de Aprovizionare a Euratom.
Art. 69: Agenţii executive
(1)Comisia poate delega agenţiilor executive competenţe pentru a pune în aplicare, parţial sau integral, un program sau un proiect al Uniunii, inclusiv proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare şi execuţia cheltuielilor administrative, în numele şi sub răspunderea sa, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (46). Agenţiile executive sunt instituite printr-o decizie a Comisiei şi au personalitate juridică în temeiul dreptului Uniunii. Acestea primesc o contribuţie anuală.
(46)Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO L 11, 16.1.2003, p. 1).
(2)Directorii agenţiilor executive acţionează în calitate de ordonatori de credite delegaţi cu privire la execuţia creditelor operaţionale legate de programele Uniunii pe care le gestionează integral sau parţial.
(3)Comitetul director al unei agenţii executive poate conveni cu Comisia ca funcţia de contabil al agenţiei executive în cauză să fie îndeplinită de contabilul Comisiei. Comitetul director poate, de asemenea, să încredinţeze contabilului Comisiei o parte din sarcinile contabilului agenţiei executive în cauză, ţinând cont de raportul cost-beneficiu. În ambele cazuri, se iau măsurile necesare pentru evitarea eventualelor conflicte de interese.
Art. 70: Organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom
(1)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 din prezentul Regulament pentru a completa prezentul regulament cu un regulament financiar-cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom care au personalitate juridică şi beneficiază de contribuţii de la buget.
(2)Respectivul regulament financiar-cadru se bazează pe principiile şi normele prevăzute de prezentul regulament, ţinând seama de caracteristicile specifice ale organelor menţionate la alineatul (1).
(3)Normele financiare aplicabile organelor menţionate la alineatul (1) nu se îndepărtează de regulamentul financiar-cadru decât în cazul în care nevoile lor specifice impun acest lucru şi sub rezerva acordului prealabil al Comisiei.
(4)Descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetelor organelor menţionate la alineatul (1) este acordată de Parlamentul European la recomandarea Consiliului. Organele menţionate la alineatul (1) cooperează pe deplin cu instituţiile Uniunii implicate în procedura de descărcare de gestiune şi furnizează, dacă este cazul, informaţiile suplimentare necesare, inclusiv prin participarea la reuniuni ale organismelor corespunzătoare.
(5)Auditorul intern al Comisiei exercită cu privire la organele menţionate la alineatul (1) aceleaşi competenţe ca şi cele pe care le exercită în privinţa Comisiei.
(6)Un auditor extern independent verifică dacă în conturile anuale ale fiecăruia dintre organele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt prezentate în mod corespunzător veniturile, cheltuielile şi situaţia financiară a acestuia, înainte ca acestea să fie consolidate în conturile finale ale Comisiei. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul de bază relevant, Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual specific pentru fiecare organ, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 287 alineatul (1) din TFUE. La întocmirea raportului respectiv, Curtea de Conturi ia în considerare activitatea de audit desfăşurată de auditorul extern independent, precum şi măsurile luate pe baza constatărilor auditorului.
(7)Toate aspectele legate de auditurile externe independente menţionate la alineatul (6), inclusiv constatările consemnate, rămân în responsabilitatea deplină a Curţii de Conturi.
Art. 71: Organismele de parteneriat public-privat
Organismele cu personalitate juridică instituite printr-un act de bază cărora le-a fost încredinţată punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat îşi adoptă propriile norme financiare.
Respectivele norme includ un set de principii necesare pentru asigurarea bunei gestiuni financiare a fondurilor Uniunii.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 pentru a completa prezentul regulament cu un regulament financiar tip pentru organismele de parteneriat public-privat care să stabilească principiile necesare pentru a asigura buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii, principii care se bazează pe articolul 157.
Normele financiare ale organismelor de parteneriat public-privat nu se pot îndepărta de regulamentul financiar tip decât în cazul în care nevoile specifice ale acestor organisme impun acest lucru şi sub rezerva acordului prealabil al Comisiei.
În cazul organismelor de parteneriat public-privat, se aplică articolul 70 alineatele (4)-(7).
Art. 72: Separarea funcţiilor
(1)Funcţiile ordonatorului de credite şi cele ale contabilului sunt separate şi incompatibile între ele.
(2)Fiecare instituţie a Uniunii pune la dispoziţia fiecărui actor financiar resursele necesare pentru îndeplinirea funcţiilor care îi revin şi o cartă în care sunt descrise în detaliu sarcinile, drepturile şi obligaţiile sale.
Art. 73: Ordonatorul de credite
(1)Fiecare instituţie a Uniunii exercită funcţiile de ordonator de credite.
(2)În sensul prezentului titlu, "personal" înseamnă persoanele cărora li se aplică Statutul funcţionarilor.
(3)Fiecare instituţie a Uniunii, în conformitate cu regulamentul său de procedură, deleagă funcţiile de ordonator de credite personalului de nivel adecvat. În cadrul normelor sale administrative interne, instituţia stabileşte personalul căruia îi deleagă respectivele funcţii, sfera de aplicare a competenţelor delegate şi dacă respectivele competenţe pot fi subdelegate de către persoanele cărora le-au fost delegate.
(4)Competenţele de ordonator de credite sunt delegate sau subdelegate numai personalului.
(5)Ordonatorul de credite competent acţionează în limitele stabilite prin actul de delegare sau de subdelegare. Ordonatorul de credite competent poate fi asistat de unul sau mai mulţi membri ai personalului însărcinaţi să efectueze, sub responsabilitatea sa, anumite operaţiuni necesare pentru execuţia bugetului şi pentru producerea de informaţii financiare şi de gestiune.
(6)Fiecare instituţie a Uniunii şi fiecare organ al Uniunii menţionat la articolul 70 informează Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Conturi, şi contabilul Comisiei, în termen de două săptămâni, cu privire la numirea şi încetarea exercitării funcţiei ordonatorilor de credite delegaţi, a auditorilor interni şi a contabililor şi cu privire la toate normele interne pe care le adoptă în materie de chestiuni financiare.
(7)Fiecare instituţie a Uniunii informează Curtea de Conturi cu privire la deciziile de delegare şi cu privire la desemnarea administratorilor conturilor de avans în temeiul articolelor 79 şi 88.
Art. 74: Competenţele şi funcţiile ordonatorului de credite
(1)În instituţia Uniunii în cauză, ordonatorul de credite răspunde de execuţia veniturilor şi a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, inclusiv prin asigurarea raportării privind performanţa, şi de asigurarea respectării cerinţelor de legalitate şi regularitate şi de egalitate de tratament al destinatarilor.
(2)În sensul prezentului articol alineatul (1), în conformitate cu articolul 36 şi cu standardele minime adoptate de fiecare instituţie a Uniunii şi ţinând seama în mod corespunzător de riscurile asociate mediului de gestiune şi naturii acţiunilor finanţate, ordonatorul de credite delegat stabileşte structura organizatorică şi sistemele interne de control adecvate pentru îndeplinirea funcţiilor sale. Instituirea acestei structuri şi a acestor sisteme se bazează pe o analiză exhaustivă a riscurilor, care ţine seama de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa acestora.
(3)Pentru execuţia cheltuielilor, ordonatorul de credite competent îşi asumă angajamente bugetare şi juridice, lichidează cheltuieli, ordonanţează plăţi şi desfăşoară activităţile preliminare în vederea execuţiei creditelor.
(4)Pentru execuţia veniturilor, ordonatorul de credite competent efectuează estimări ale creanţelor, realizează o constatare a creanţelor de recuperat şi emite ordine de recuperare. Dacă este cazul, ordonatorul de credite competent renunţă la creanţele constatate.
(5)Pentru a preveni erorile şi neregulile înainte ca operaţiunile să fie autorizate şi pentru a reduce riscurile de neîndeplinire a obiectivelor, fiecare operaţiune face obiectul a cel puţin unui control ex ante referitor la aspectele sale operaţionale şi financiare, pe baza unei strategii de control multianuale care ia în considerare riscurile. Astfel cum se menţionează la articolul 36 alineatul (11), controalele ex ante utilizează, după caz, instrumente informatice automatizate şi tehnologii emergente.
Frecvenţa şi intensitatea controalelor ex ante sunt stabilite de ordonatorul de credite competent, ţinând seama atât de rezultatele controalelor anterioare, cât şi de consideraţiile bazate pe analiza riscurilor şi de cele privind raportul cost-eficacitate, pe baza propriei analize a riscurilor a ordonatorului de credite. În cazul în care există îndoieli, ordonatorul de credite competent pentru validarea operaţiunilor respective solicită, în cadrul controlului ex ante, informaţii suplimentare sau efectuează un control la faţa locului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile.
Pentru o operaţiune dată, verificarea se realizează de alţi membri ai personalului decât cei care au iniţiat operaţiunea. Membrii personalului care realizează verificarea nu se află în subordinea membrilor personalului care au iniţiat operaţiunea.
(6)Ordonatorul de credite delegat poate efectua controale ex post pentru a detecta şi a corecta erorile şi neregulile din cadrul operaţiunilor după ce acestea au fost autorizate. Aceste controale, care pot fi organizate pe bază de sondaj, în funcţie de riscuri, ţin seama de rezultatele controalelor anterioare, precum şi de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa. Astfel cum se menţionează la articolul 36 alineatul (11), controalele ex post utilizează, după caz, instrumente informatice automatizate şi tehnologii emergente.
Controalele ex post sunt efectuate de alţi membri ai personalului decât cei care efectuează controalele ex ante. Membrii personalului însărcinaţi cu efectuarea controalelor ex post nu se află în subordinea membrilor personalului însărcinaţi cu efectuarea controalelor ex ante.
Normele şi modalităţile, inclusiv calendarele de desfăşurare a auditurilor beneficiarilor, sunt clare, coerente şi transparente şi sunt puse la dispoziţie beneficiarilor la semnarea acordului de grant.
(7)Ordonatorii de credite competenţi şi personalul competent pentru execuţia bugetară au competenţele profesionale necesare.
În fiecare instituţie a Uniunii, ordonatorul de credite delegat se asigură:
a)că ordonatorii de credite subdelegaţi şi personalul lor primesc informaţii relevante actualizate periodic şi beneficiază de formare privind standardele de control şi metodele şi tehnicile disponibile în acest sens;
b)că se iau măsuri, dacă este cazul, pentru a asigura funcţionarea eficace şi eficientă a sistemelor de control în conformitate cu alineatul (2).
(8)Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară şi controlul operaţiunilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său implică nereguli sau contravine principiului bunei gestiuni financiare ori normelor profesionale pe care trebuie să le respecte, acesta îşi informează superiorul ierarhic. Dacă informarea se face în scris, superiorul ierarhic răspunde în scris. În cazul în care superiorul ierarhic nu ia măsuri sau confirmă decizia ori instrucţiunea iniţială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris ordonatorul de credite delegat. Dacă ordonatorul de credite delegat nu răspunde într-un interval rezonabil, date fiind circumstanţele cazului şi, în orice caz, în termen de o lună, membrul personalului informează comitetul relevant menţionat la articolul 145.
În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, membrul personalului informează autorităţile şi organismele desemnate în Statutul funcţionarilor şi în deciziile instituţiilor Uniunii privind clauzele şi condiţiile investigaţiilor interne referitoare la prevenirea fraudei, a corupţiei şi a oricărei alte activităţi ilegale care dăunează intereselor Uniunii. În contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a Uniunii se include obligaţia auditorului extern de a informa ordonatorul de credite delegat cu privire la orice activitate ilegală, de fraudă sau de corupţie suspectată care poate prejudicia interesele Uniunii.
(9)Ordonatorul de credite delegat prezintă instituţiei Uniunii de care aparţine un raport anual de activitate cu privire la îndeplinirea funcţiilor care îi revin, raport care cuprinde informaţii financiare şi de gestiune, inclusiv rezultatele controalelor, în care declară că, exceptând situaţiile în care se specifică altfel în cadrul unor obiecţii emise cu privire la anumite domenii de venituri şi de cheltuieli, a obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia:
a)informaţiile cuprinse în raport oferă o imagine corectă şi fidelă;
b)resursele alocate activităţilor descrise în raport au fost utilizate în scopul preconizat şi în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; şi
c)procedurile de control instituite oferă garanţiile necesare cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.
Raportul anual de activitate include informaţii privind operaţiunile desfăşurate, în raport cu obiectivele şi consideraţiile privind performanţa stabilite în planurile strategice, riscurile asociate respectivelor operaţiuni, utilizarea resurselor furnizate, precum şi eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern. Raportul include o evaluare globală a costurilor şi a beneficiilor controalelor, precum şi informaţii referitoare la măsura în care cheltuielile operaţionale autorizate contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii şi generează o valoare adăugată europeană. Comisia pregăteşte un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru exerciţiul precedent.
Rapoartele anuale de activitate pentru exerciţiul financiar ale ordonatorilor de credite şi, după caz, ale ordonatorilor de credite delegaţi ai instituţiilor Uniunii, organelor Uniunii, oficiilor şi agenţiilor europene se publică până la data de 1 iulie a exerciţiului financiar următor pe site-ul instituţiei Uniunii, organului Uniunii, oficiului sau agenţiei europene respective, într-o formă uşor accesibilă, cu respectarea consideraţiilor de confidenţialitate şi de securitate justificate în mod corespunzător.
(10)Ordonatorul de credite delegat înregistrează, pentru fiecare exerciţiu financiar, contractele încheiate prin procedurile de negociere în conformitate cu punctul 11.1 literele (a)-(f) şi la punctul 39 din anexa I. Dacă proporţia procedurilor de negociere în raport cu numărul procedurilor atribuite de acelaşi ordonator de credite delegat creşte considerabil faţă de exerciţiile anterioare sau dacă proporţia în cauză este în mod clar mai mare decât media înregistrată pentru instituţia Uniunii, ordonatorul de credite competent prezintă instituţiei Uniunii un raport în care precizează toate măsurile luate pentru inversarea tendinţei respective. Fiecare instituţie a Uniunii trimite Parlamentului European şi Consiliului un raport privind procedurile de negociere. În cazul Comisiei, raportul respectiv se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menţionate la alineatul (9) de la prezentul articol.
Art. 75: Păstrarea documentelor justificative de către ordonatorii de credite
Ordonatorul de credite instituie un sistem pe suport de hârtie sau electronic pentru păstrarea documentelor justificative originale referitoare la execuţia bugetului. Astfel de documente se păstrează timp de cel puţin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune aferentă exerciţiului financiar la care se referă documentele.
Fără a aduce atingere primului paragraf, documentele privind operaţiunile se păstrează în orice caz până la sfârşitul exerciţiului următor celui în care operaţiunile respective au fost închise definitiv.
Dacă este posibil, datele cu caracter personal din documentele justificative se şterg atunci când datele respective nu sunt necesare în scopul descărcării de gestiune, al controlului şi al auditului. În cazul păstrării datelor privind traficul, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/1725.
Art. 76: Competenţele şi funcţiile şefilor delegaţiilor Uniunii
(1)Atunci când şefii delegaţiilor Uniunii acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), aceştia se află în subordinea Comisiei, ca instituţie a Uniunii responsabilă de definirea, exercitarea, monitorizarea şi evaluarea funcţiilor şi a responsabilităţilor care le revin în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi şi cooperează strâns cu Comisia în ceea ce priveşte execuţia adecvată a fondurilor, pentru a asigura, în special, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor financiare, respectarea principiului bunei gestiuni financiare în gestionarea fondurilor şi protecţia efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Aceştia intră sub incidenţa normelor interne ale Comisiei şi a Cartei Comisiei pentru executarea sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate. Pentru îndeplinirea funcţiilor care le revin, aceştia pot beneficia de asistenţă din partea personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii.
În acest sens, şefii delegaţiilor Uniunii iau măsurile necesare pentru a preveni orice situaţie care este probabil să pună în pericol capacitatea Comisiei de a-şi îndeplini responsabilităţile în ceea ce priveşte execuţia bugetului care le-a fost subdelegată, precum şi orice conflict de priorităţi care ar putea avea un impact asupra executării sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.
În cazul apariţiei unei situaţii sau a unui conflict dintre cele menţionate la al doilea paragraf, şefii delegaţiilor Uniunii informează fără întârziere directorii generali competenţi din cadrul Comisiei şi al SEAE cu privire la acest aspect. Directorii generali respectivi iau măsurile necesare pentru remedierea situaţiei.
(2)Dacă se găsesc în situaţia menţionată la articolul 74 alineatul (8), şefii delegaţiilor Uniunii fac apel la comitetul menţionat la articolul 145. În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, aceştia informează autorităţile şi organismele desemnate de legislaţia aplicabilă.
(3)Şefii delegaţiilor Uniunii care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), prezintă rapoarte ordonatorului lor de credite delegat, astfel încât acesta din urmă să poată integra rapoartele în cauză în raportul său anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9). Rapoartele prezentate de şefii delegaţiilor Uniunii cuprind informaţii privind eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern instituite în cadrul delegaţiei lor, precum şi informaţii privind gestiunea operaţiunilor care le-au fost subdelegate şi oferă asigurarea prevăzută la articolul 92 alineatul (5) al treilea paragraf. Rapoartele respective se anexează la raportul anual de activitate al ordonatorului de credite delegat şi se pun la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, ţinându-se cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidenţial.
Şefii delegaţiilor Uniunii cooperează pe deplin cu instituţiile Uniunii implicate în procedura de descărcare de gestiune şi furnizează, după caz, informaţiile suplimentare necesare. În acest context, li se poate solicita să participe la reuniuni ale organismelor relevante şi să ofere asistenţă ordonatorului de credite delegat competent.
Şefii delegaţiilor Uniunii care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), răspund tuturor solicitărilor adresate de către ordonatorul de credite delegat al Comisiei la cererea Comisiei sau, în contextul descărcării de gestiune, la cererea Parlamentului European.
Comisia se asigură că subdelegarea de competenţe către şefii delegaţiilor Uniunii nu aduce atingere procedurii de descărcare de gestiune prevăzute la articolul 319 din TFUE.
(4)Alineatele (1), (2) şi (3) se aplică, de asemenea, şefilor adjuncţi ai delegaţiilor Uniunii atunci când acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi în absenţa şefilor delegaţiilor Uniunii.
Art. 77: Competenţele şi funcţiile contabilului
(1)Fiecare instituţie a Uniunii desemnează un contabil care răspunde, în instituţia respectivă, de următoarele aspecte:
a)execuţia corectă a plăţilor, încasarea corectă a veniturilor şi recuperarea corectă a creanţelor constatate;
b)pregătirea şi prezentarea conturilor în conformitate cu titlul XIII;
c)ţinerea contabilităţii în conformitate cu articolele 82 şi 84;
d)stabilirea normelor şi a procedurilor contabile, precum şi a planului de conturi în conformitate cu articolele 80-84;
e)instituirea şi validarea sistemelor contabile şi, dacă este cazul, validarea sistemelor instituite de ordonatorul de credite pentru furnizarea sau justificarea informaţiilor contabile;
f)gestionarea trezoreriei.
În ceea ce priveşte sarcinile menţionate la primul paragraf litera (e), contabilul este împuternicit să verifice în orice moment conformitatea cu criteriile de validare.
(2)Responsabilităţile contabilului SEAE vizează numai secţiunea din buget aferentă SEAE astfel cum este executată de acest organism. Contabilul Comisiei rămâne responsabil de întreaga secţiune din buget aferentă Comisiei, inclusiv pentru operaţiunile contabile referitoare la credite subdelegate şefilor delegaţiilor Uniunii.
De asemenea, contabilul Comisiei acţionează în calitate de contabil al SEAE în ceea ce priveşte execuţia secţiunii din buget aferente SEAE.
Art. 78: Numirea şi încetarea exercitării funcţiei contabilului
(1)Fiecare instituţie a Uniunii numeşte un contabil din rândul funcţionarilor cărora li se aplică Statutul funcţionarilor.
Contabilul este ales de instituţia Uniunii ţinând seama de competenţa sa deosebită dovedită pe baza diplomelor de studii sau a experienţei profesionale echivalente.
(2)Două sau mai multe instituţii sau organe ale Uniunii pot numi acelaşi contabil.
În acest caz, ele iau măsurile necesare pentru evitarea oricărui conflict de interese.
(3)În cazul încetării exercitării funcţiei contabilului se întocmeşte fără întârziere o balanţă de verificare.
(4)Balanţa de verificare însoţită de un raport de predare este transmisă noului contabil de contabilul a cărui funcţie încetează sau, dacă acest lucru nu este posibil, de către un funcţionar din departamentul său.
Noul contabil semnează balanţa de verificare, în semn de acceptare, în termen de cel mult o lună de la data transmiterii şi poate formula obiecţii.
Raportul de predare conţine rezultatul balanţei de verificare şi eventualele obiecţii formulate.
Art. 79: Competenţe care pot fi delegate de către contabil
În îndeplinirea funcţiilor sale, contabilul poate să delege anumite sarcini personalului subordonat şi administratorilor conturilor de avans numiţi în conformitate cu articolul 89 alineatul (1).
Actul de delegare stabileşte sarcinile respective.
Art. 80: Normele contabile
(1)Normele contabile care trebuie aplicate de instituţiile Uniunii, de oficiile europene şi de agenţiile şi de organele Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2 se bazează pe standardele contabile acceptate la nivel internaţional pentru sectorul public. Contabilul Comisiei adoptă aceste norme după consultarea contabililor celorlalte instituţii ale Uniunii, ai oficiilor europene şi ai organelor Uniunii.
(2)Contabilul se poate abate de la standardele menţionate la alineatul (1) dacă estimează că acest lucru este necesar pentru a reda o imagine corectă a activelor şi pasivelor, a cheltuielilor, a veniturilor şi a fluxurilor de numerar. Atunci când o normă contabilă se abate semnificativ de la standardele respective, în notele la situaţiile financiare se precizează acest fapt şi motivele care stau la baza lui.
(3)Normele contabile menţionate la alineatul (1) stabilesc structura şi conţinutul situaţiilor financiare, precum şi principiile contabile subiacente conturilor.
(4)Rapoartele privind execuţia bugetară menţionate la articolul 247 respectă principiile bugetare stabilite în prezentul regulament. Acestea prezintă o evidenţă detaliată a execuţiei bugetare. În aceste rapoarte se înregistrează toate operaţiunile de venituri şi cheltuieli prevăzute în prezentul titlu şi se redă o imagine corectă a operaţiunilor respective.
Art. 81: Organizarea conturilor
(1)Contabilul fiecărei instituţii sau fiecărui organ ale Uniunii întocmeşte şi păstrează la zi o documentaţie care descrie organizarea conturilor şi procedurile contabile din instituţia sau organul Uniunii de care aparţine.
(2)Veniturile şi cheltuielile se înregistrează în sistemul computerizat, în funcţie de natura economică a operaţiunii, drept venituri sau cheltuieli curente sau drept capital.
Art. 82: Ţinerea contabilităţii
(1)Contabilul Comisiei este responsabil de stabilirea planurilor de conturi armonizate care urmează să fie aplicate de instituţiile Uniunii, de oficiile europene şi de agenţiile şi de organele Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2.
(2)Contabilul obţine de la ordonatorii de credite toate informaţiile necesare pentru întocmirea unor conturi care oferă o imagine corectă a situaţiei financiare a instituţiilor Uniunii şi a execuţiei bugetare. Ordonatorii de credite garantează fiabilitatea informaţiilor respective.
(3)Înainte de adoptarea conturilor de către instituţia Uniunii sau de către organul Uniunii menţionat la articolul 70, contabilul le semnează, certificând astfel că a obţinut o asigurare rezonabilă privind faptul că acestea redau o imagine corectă a situaţiei financiare a instituţiei Uniunii sau a organului Uniunii menţionat la articolul 70.
În acest scop, contabilul verifică dacă elaborarea conturilor a avut loc în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu procedurile contabile menţionate la articolul 77 alineatul (1) primul paragraf litera (d), precum şi dacă toate veniturile şi cheltuielile au fost contabilizate.
(4)Ordonatorul de credite delegat trimite contabilului, în conformitate cu normele adoptate de către contabil, informaţiile financiare şi de gestiune necesare pentru îndeplinirea funcţiilor contabilului.
Contabilul este informat de ordonatorul de credite, periodic şi cel puţin pentru închiderea conturilor, cu privire la datele financiare relevante ale conturilor bancare fiduciare, astfel încât utilizarea fondurilor Uniunii să se poată reflecta în contabilitatea Uniunii.
Ordonatorii de credite continuă să fie pe deplin răspunzători de utilizarea corectă a fondurilor pe care le gestionează, de legalitatea şi regularitatea cheltuielilor aflate sub controlul lor şi de exhaustivitatea şi exactitatea informaţiilor trimise contabilului.
(5)Ordonatorul de credite competent îl informează pe contabil cu privire la toate evoluţiile sau modificările semnificative ale unui sistem de gestiune financiară, ale unui sistem de inventariere sau ale unui sistem de evaluare a activelor şi a pasivelor, dacă sistemul respectiv furnizează date pentru contabilitatea instituţiei Uniunii sau dacă este utilizat în scopul justificării datelor acesteia, astfel încât contabilul să poată verifica dacă se respectă criteriile de validare.
În orice moment, contabilul poate reexamina un sistem de gestiune financiară deja validat şi poate solicita ca ordonatorul de credite competent să stabilească un plan de acţiune pentru a corecta, în timp util, eventualele deficienţe.
Ordonatorul de credite competent asigură exhaustivitatea informaţiilor trimise contabilului.
(6)Contabilul este împuternicit să verifice informaţiile primite şi să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare pentru validarea conturilor.
Contabilul formulează obiecţii, dacă este necesar, şi furnizează explicaţii cu privire la natura şi sfera de aplicare a acestora.
(7)Sistemul contabil al unei instituţii a Uniunii are scopul de a organiza informaţiile bugetare şi financiare astfel încât cifrele să poată fi introduse, clasate şi înregistrate.
(8)Sistemul contabil este format din contabilitatea generală şi din contabilitatea bugetară. Aceste contabilităţi se ţin în euro, pe baza anului calendaristic.
(9)Ordonatorul de credite delegat poate ţine, de asemenea, o contabilitate analitică detaliată.
(10)Documentele justificative referitoare la sistemul contabil şi la întocmirea conturilor prevăzute la articolul 247 se păstrează pentru o perioadă de cel puţin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune aferentă exerciţiului financiar la care se referă documentele.
Documentele privind operaţiunile care nu au fost închise definitiv se păstrează însă până la sfârşitul exerciţiului următor celui în care operaţiunile au fost închise. În cazul păstrării datelor privind traficul, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/1725.
Fiecare instituţie a Uniunii decide în ce departament trebuie păstrate documentele justificative.
Art. 83: Conţinutul şi ţinerea contabilităţii bugetare
(1)Contabilitatea bugetară prezintă, pentru fiecare subdiviziune din buget:
a)în cazul cheltuielilor:
(i)creditele autorizate în buget, inclusiv creditele înregistrate în bugetele rectificative, creditele reportate, creditele disponibile după colectarea veniturilor alocate, transferurile de credite şi totalul creditelor disponibile;
(ii)creditele de angajament şi creditele de plată aferente exerciţiului financiar;
b)în cazul veniturilor:
(i)estimările din buget, inclusiv estimările din bugetele rectificative, veniturile alocate şi cuantumul total al venitului estimat;
(ii)drepturile constatate şi cuantumurile recuperate pentru exerciţiul financiar;
c)angajamentele neplătite încă şi veniturile nerecuperate încă, reportate din exerciţiile financiare precedente.
Creditele de angajament şi creditele de plată menţionate la primul paragraf litera (a) se înregistrează şi se prezintă separat.
(2)Contabilitatea bugetară prezintă separat:
a)utilizarea creditelor reportate şi a creditelor aferente exerciţiului financiar;
b)lichidarea angajamentelor restante.
În ceea ce priveşte veniturile, cuantumurile nerecuperate încă din exerciţiile financiare precedente se prezintă separat.
Art. 84: Contabilitatea generală
(1)Contabilitatea generală înregistrează, în ordine cronologică, utilizând metoda înregistrării în partidă dublă, toate evenimentele şi operaţiunile care afectează situaţia economică şi financiară şi activele şi pasivele instituţiilor Uniunii, ale agenţiilor şi ale organelor Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2.
(2)Mişcările şi soldurile din contabilitatea generală se înregistrează în registre contabile.
(3)Toate înregistrările contabile, inclusiv ajustările contabile, se bazează pe documente justificative, la care fac trimitere.
(4)Sistemul contabil permite urmărirea clară prin audit a tuturor înregistrărilor contabile.
Art. 85: Conturi bancare
(1)Pentru gestionarea trezoreriei, contabilul poate să deschidă sau să solicite deschiderea de conturi în numele instituţiei Uniunii de care aparţine la instituţii financiare sau la bănci centrale naţionale. De asemenea, contabilului îi revine responsabilitatea de a închide astfel de conturi sau de a se asigura că sunt închise.
(2)Condiţiile pentru deschiderea, operarea şi utilizarea conturilor bancare prevăd, în funcţie de cerinţele de control intern, ca cecurile, ordinele de virament bancar sau orice alte operaţiuni bancare să fie semnate de unul sau mai mulţi membri ai personalului autorizaţi în mod corespunzător. Instrucţiunile manuale se semnează de cel puţin doi membri ai personalului autorizaţi în mod corespunzător sau de contabil.
(3)În contextul punerii în aplicare a unui program sau a unei acţiuni, se pot deschide conturi fiduciare în numele Comisiei pentru a permite gestionarea acestor conturi de către o entitate în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), (iii), (v) sau (vi).
Astfel de conturi se deschid sub responsabilitatea ordonatorului de credite însărcinat cu punerea în aplicare a programului sau a acţiunii, de comun acord cu contabilul Comisiei.
Conturile respective se gestionează sub responsabilitatea ordonatorului de credite.
(4)Contabilul Comisiei stabileşte norme privind deschiderea, gestionarea şi închiderea conturilor fiduciare şi utilizarea acestora.
Art. 86: Gestionarea trezoreriei
(1)Cu excepţia cazului în care prezentul regulament prevede altfel, contabilul este singurul împuternicit să gestioneze numerarul şi echivalentele de numerar. Contabilul este răspunzător pentru păstrarea în siguranţă a acestora.
(2)Contabilul se asigură că instituţia Uniunii de care aparţine are la dispoziţie fonduri suficiente pentru a acoperi necesarul de numerar rezultat din execuţia bugetară în cadrul de reglementare aplicabil şi instituie proceduri pentru a se asigura că niciunul dintre conturile deschise în conformitate cu articolul 85 alineatul (1) nu are sold debitor.
(3)Plăţile se efectuează prin virament bancar, prin cec sau, în cazul în care contabilul autorizează în mod expres acest lucru, prin card de credit, card de debit, portofele electronice, prin debitare directă sau prin alte mijloace de plată, în conformitate cu normele stabilite de contabil.
Înainte de a încheia un angajament faţă de un terţ, ordonatorul de credite confirmă identitatea beneficiarului, stabileşte entitatea juridică şi detaliile de plată ale beneficiarilor şi le introduce în dosarul comun pe instituţia Uniunii de care este responsabil contabilul.
Contabilul poate efectua plăţi numai în cazul în care entitatea juridică a beneficiarului plăţii şi detaliile privind plata au fost înregistrate în prealabil într-un dosar comun pe instituţia Uniunii de care contabilul este responsabil.
Ordonatorii de credite informează contabilul cu privire la orice modificare privind entitatea juridică şi detaliile de plată care le-a fost comunicată de către beneficiarul plăţii şi verifică validitatea respectivelor date înainte să ordonanţeze plata.
Art. 87: Inventarierea activelor
(1)Instituţiile şi agenţiile Uniunii sau organele Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2 întocmesc inventare cantitative şi valorice ale tuturor activelor corporale, necorporale şi financiare care le aparţin, în conformitate cu un model instituit de contabilul Comisiei.
De asemenea, acestea verifică dacă înregistrările din inventarele lor corespund situaţiei reale.
Toate bunurile achiziţionate care au o perioadă de utilizare mai mare de un an, care nu sunt consumabile şi al căror preţ de achiziţionare sau cost de producţie este mai mare decât cel indicat în procedurile contabile menţionate la articolul 77 se înregistrează în inventar şi în conturile de imobilizări.
(2)Vânzarea de active corporale ale Uniunii face obiectul unei publicităţi adecvate.
(3)Instituţiile Uniunii şi agenţiile sau organele Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2 adoptă dispoziţii privind protejarea activelor incluse în inventarele lor şi stabilesc care sunt departamentele administrative responsabile pentru sistemul de inventariere.
Art. 88: Crearea conturilor de avans
(1)Crearea unui cont de avans şi numirea unui administrator al contului de avans fac obiectul unei decizii a contabilului instituţiei Uniunii în care se precizează condiţiile de funcţionare şi condiţiile de utilizare a contului de avans.
(2)Conturile de avans pot fi constituite pentru plata cheltuielilor în cazul în care, din cauza cuantumurilor limitate implicate, este practic imposibil sau ineficient să se efectueze operaţiuni de plată în conformitate cu normele generale privind operaţiunile de cheltuieli. Cuantumul maxim care poate fi plătit de administratorul contului de avans în astfel de cazuri este stabilit de contabil pentru fiecare tip de cheltuieli în decizia menţionată la alineatul (1). Conturile de avans pot fi constituite, de asemenea, pentru colectarea veniturilor.
În domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, conturile de avans pot fi utilizate fără stabilirea unor plafoane pentru un interval de timp determinat, după ce au fost justificate în mod corespunzător, cu respectarea nivelului creditelor de plată stabilit de Parlamentul European şi de Consiliu la linia bugetară corespunzătoare pentru exerciţiul financiar în curs şi în conformitate cu normele interne ale Comisiei.
În delegaţiile Uniunii, conturile de avans pot fi, de asemenea, utilizate pentru executarea unor plăţi în conformitate cu normele generale privind operaţiunile de cheltuieli al căror cuantum este limitat la 60 000 EUR pentru fiecare cheltuială, în cazul în care această utilizare este eficientă şi eficace în contextul cerinţelor locale. Dacă sunt necesare pentru plata cheltuielilor din ambele secţiuni ale bugetului referitoare la Comisie şi la SEAE, acestea se constituie sub formă de conturi de avans separate.
Art. 89: Administrarea conturilor de avans
(1)Administratorii conturilor de avans sunt aleşi din rândul funcţionarilor sau, dacă este necesar şi doar în cazuri bine întemeiate, din rândul altor membri ai personalului sau, în conformitate cu condiţiile stabilite în normele interne ale Comisiei, din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, cu condiţia ca contractele de muncă ale acestora să garanteze un nivel echivalent de protecţie în ceea ce priveşte răspunderea aplicabilă personalului în conformitate cu articolul 95.
(2)Conturile de avans sunt alimentate sub supravegherea contabilului instituţiei în cauză a Uniunii şi se află în responsabilitatea administratorilor conturilor de avans.
(3)Plăţile efectuate sunt urmate de decizii formale finale de lichidare sau de ordine de plată semnate de ordonatorul de credite competent.
Tranzacţiile de avans efectuate în afara normelor generale privind operaţiunile de cheltuieli sunt regularizate de ordonatorul de credite până la sfârşitul lunii următoare, astfel încât soldul contabil şi soldul bancar să poată fi reconciliate.
(4)Contabilul supraveghează existenţa fondurilor alocate administratorilor conturilor de avans şi evidenţele contabile şi controlează respectarea termenului stabilit în ceea ce priveşte regularizarea tranzacţiilor de avans.
Art. 90: Retragerea delegării de competenţe şi suspendarea funcţiilor actorilor financiari
(1)Ordonatorilor de credite competenţi li se poate retrage în orice moment, temporar sau definitiv, delegarea sau subdelegarea de către autoritatea care i-a desemnat.
(2)Contabilii sau administratorii conturilor de avans pot fi suspendaţi din funcţie în orice moment, temporar sau definitiv, de către autoritatea care i-a desemnat.
(3)Alineatele (1) şi (2) se aplică fără a se aduce atingere eventualelor măsuri disciplinare luate cu privire la actorii financiari menţionaţi la alineatele respective.
Art. 91: Răspunderea actorilor financiari în cazul activităţilor ilegale, de fraudă sau de corupţie
(1)Prezentul capitol nu aduce atingere răspunderii penale care poate să revină actorilor financiari menţionaţi la articolul 90 în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă şi cu dispoziţiile în vigoare privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii şi combaterea corupţiei care implică funcţionari ai Uniunii sau ai statelor membre.
(2)Fără a se aduce atingere articolelor 92, 94 şi 95 din prezentul regulament, fiecare ordonator de credite competent, contabil sau administrator al contului de avans răspunde disciplinar şi pecuniar în conformitate cu prevederile Statutului funcţionarilor sau, în cazul membrilor personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar astfel cum se menţionează la articolul 89 alineatul (1) din prezentul regulament, în conformitate cu prevederile contractelor lor de muncă. În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, se sesizează autorităţile şi organismele desemnate de legislaţia aplicabilă, în special OLAF.
Art. 92: Norme aplicabile ordonatorilor de credite
(1)Ordonatorul de credite competent răspunde pecuniar în conformitate cu Statutul funcţionarilor.
(2)Răspunderea pecuniară se aplică în special dacă ordonatorul de credite competent, în mod intenţionat sau dintr-o neglijenţă gravă:
a)stabileşte creanţe de recuperat sau emite ordine de recuperare, angajează cheltuieli sau semnează un ordin de plată fără respectarea prezentului regulament;
b)omite să întocmească un document de constatare a unei creanţe, neglijează să emită un ordin de recuperare sau îl emite cu întârziere sau emite cu întârziere un ordin de plată, angajând astfel răspunderea civilă a instituţiei Uniunii faţă de terţi.
(3)Un ordonator de credite delegat sau subdelegat care primeşte o instrucţiune cu forţă de constrângere despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, în special din cauză că instrucţiunea nu poate fi pusă în aplicare cu resursele care i-au fost alocate, informează în scris autoritatea de la care a primit delegarea sau subdelegarea cu privire la aceasta. Dacă instrucţiunea este confirmată în scris, iar confirmarea este primită în timp util şi este suficient de clară, făcând trimitere explicită la punctele pe care ordonatorul de credite delegat sau subdelegat le-a contestat, ordonatorul de credite delegat sau subdelegat este exonerat de răspundere. Acesta execută instrucţiunea, cu excepţia cazului în care aceasta este în mod evident ilegală sau constituie o încălcare a standardelor de siguranţă relevante.
Aceeaşi procedură se aplică în cazurile în care ordonatorul de credite consideră că o decizie care îi revine implică nereguli sau contravine principiului bunei gestiuni financiare sau în cazurile în care, în cursul executării unei instrucţiuni cu forţă de constrângere, ordonatorul de credite constată că circumstanţele cazului ar putea genera o astfel de situaţie.
Orice instrucţiune confirmată în circumstanţele menţionate la prezentul alineat este înregistrată de ordonatorul de credite delegat competent şi menţionată în raportul său anual de activitate.
(4)În cazul subdelegării în cadrul departamentului său, ordonatorul de credite delegat continuă să fie răspunzător de eficienţa şi eficacitatea sistemelor interne de gestiune şi de control instituite şi de alegerea ordonatorului de credite subdelegat.
(5)În cazul subdelegării către şefii delegaţiilor Uniunii şi către adjuncţii lor, ordonatorul de credite delegat este răspunzător de definirea sistemelor interne de gestiune şi de control instituite, precum şi de asigurarea eficienţei şi eficacităţii acestora. Şefii delegaţiilor Uniunii sunt responsabili de instituirea şi funcţionarea în mod adecvat a sistemelor respective, în conformitate cu instrucţiunile ordonatorului de credite delegat, precum şi de gestionarea fondurilor şi a operaţiunilor pe care le desfăşoară în cadrul delegaţiei Uniunii din subordinea lor. Înainte de a-şi prelua funcţia, aceştia participă la cursuri specifice de formare privind sarcinile şi responsabilităţile ce le revin ordonatorilor de credite, precum şi privind execuţia bugetară.
Şefii delegaţiilor Uniunii prezintă, în conformitate cu articolul 76 alineatul (3), rapoarte cu privire la responsabilităţile care le revin în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat.
În fiecare an, şefii delegaţiilor Uniunii oferă ordonatorului de credite delegat al Comisiei o asigurare privind sistemele interne de gestiune şi de control instituite în delegaţiile lor, precum şi cu privire la gestionarea operaţiunilor care le sunt subdelegate şi la rezultatele acestora, pentru a-i permite ordonatorului de credite să întocmească declaraţia de asigurare prevăzută la articolul 74 alineatul (9).
Prezentul alineat se aplică, de asemenea, şefilor adjuncţi ai delegaţiilor Uniunii atunci când acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi în absenţa şefilor delegaţiilor Uniunii.
Art. 93: Tratarea neregulilor financiare comise de un membru al personalului
(1)Fără a se aduce atingere competenţelor OLAF şi autonomiei administrative a instituţiilor Uniunii, a organelor Uniunii, a oficiilor europene sau a organelor sau persoanelor cărora li s-a încredinţat punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE în ceea ce priveşte membrii personalului lor şi ţinând cont în mod corespunzător de protecţia denunţătorilor, comitetul menţionat la articolul 145 este sesizat, pentru a emite un aviz cu privire la orice încălcare a prezentului regulament sau a unei dispoziţii privind gestiunea financiară ori verificarea operaţiunilor care rezultă dintr-o acţiune sau dintr-o omisiune a unui membru al personalului, de către:
a)autoritatea împuternicită să facă numiri responsabilă de chestiuni disciplinare;
b)ordonatorul de credite competent, inclusiv şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, adjuncţii lor, care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi în conformitate cu articolul 60 alineatul (2).
În cazul în care este informat direct cu privire la o chestiune de către un membru al personalului, comitetul transmite dosarul autorităţii împuternicite să facă numiri în cadrul instituţiei Uniunii, organului Uniunii, oficiului european sau organului sau persoanei în cauză şi îl informează în acest sens pe membrul personalului. Autoritatea împuternicită să facă numiri poate solicita avizul comitetului cu privire la caz.
(2)Solicitarea unui aviz din partea comitetului în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf se însoţeşte de o descriere a faptelor şi a acţiunii sau omisiunii în privinţa cărora comitetul este chemat să se pronunţe, precum şi de documente justificative relevante, inclusiv rapoarte cu privire la eventuale anchete care au avut loc. Ori de câte ori este posibil, informaţiile se prezintă sub formă anonimizată.
Înainte de a transmite comitetului o cerere sau orice informaţie suplimentară, autoritatea împuternicită să facă numiri sau ordonatorul de credite, după caz, îi dă membrului personalului în cauză posibilitatea să îşi prezinte observaţiile, după ce i-au fost notificate documentele justificative menţionate la primul paragraf, în măsura în care respectiva notificare nu aduce atingere în mod grav desfăşurării unor anchete suplimentare.
(3)În cazurile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, comitetul menţionat la articolul 145 este competent să evalueze dacă, pe baza elementelor care i-au fost prezentate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol şi a informaţiilor suplimentare primite, s-au comis nereguli financiare. Pe baza avizului comitetului, instituţia Uniunii, organul Uniunii, oficiul european sau organul sau persoana în cauză decide cu privire la acţiunile ulterioare corespunzătoare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor. În cazul în care detectează probleme sistemice, comitetul face o recomandare ordonatorului de credite şi ordonatorului de credite delegat, cu condiţia ca acesta din urmă să nu fie membrul personalului în cauză, precum şi auditorului intern.
(4)Atunci când emite avizul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, comitetul este alcătuit din membrii menţionaţi la articolul 145 alineatul (2) primul paragraf literele (a) şi (b), precum şi din următorii membri suplimentari, care sunt numiţi luându-se în considerare necesitatea evitării conflictelor de interese:
a)un reprezentant al autorităţii împuternicite să facă numiri responsabil de chestiuni disciplinare în cadrul instituţiei Uniunii, organului Uniunii, oficiului european sau organului sau persoanei în cauză atunci când cazul face obiectul unei sesizări în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) sau un reprezentant al ordonatorului de credite competent, atunci când cazul face obiectul unei sesizări în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (b);
b)un membru desemnat de Comitetul pentru personal al instituţiei Uniunii, al organului Uniunii, al oficiului european sau al organului sau al persoanei în cauză;
c)un membru al serviciului juridic al instituţiei Uniunii unde lucrează membrul personalului în cauză.
Atunci când emite avizul menţionat la alineatul (1), comitetul îl adresează autorităţii împuternicite să facă numiri în cadrul instituţiei Uniunii, organului Uniunii, oficiului european sau organului sau persoanei în cauză.
(5)Comitetul nu are competenţe de investigare. Instituţia Uniunii, organul Uniunii, oficiul european sau organul sau persoana în cauză cooperează cu comitetul pentru a se asigura că acesta dispune de toate informaţiile necesare pentru a-şi exprima avizul.
(6)În cazul în care comitetul consideră că respectivul caz este de competenţa OLAF, acesta, în conformitate cu alineatul (1), transmite fără întârziere dosarul autorităţii împuternicite să facă numiri relevante şi informează de îndată OLAF.
(7)Statele membre sprijină pe deplin Uniunea la punerea în executare a oricăror măsuri luate în temeiul articolului 22 din Statutul funcţionarilor în consecinţa răspunderii care le incumbă agenţilor temporari cărora li se aplică articolul 2 litera (e) din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene.
Art. 94: Norme aplicabile contabililor
Contabilul răspunde disciplinar şi pecuniar, în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute în Statutul funcţionarilor. Oricare din următoarele abateri, în special, reprezintă acte susceptibile să îi antreneze răspunderea:
(a)pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa;
(b)modificarea greşită a unor conturi bancare sau a unor conturi curente poştale;
(c)recuperarea sau plata unor cuantumuri care nu sunt conforme cu ordinele de recuperare sau de plată corespunzătoare;
(d)necolectarea veniturilor exigibile.
Art. 95: Norme aplicabile administratorilor conturilor de avans
Oricare din următoarele abateri ale administratorului contului de avans, în special, reprezintă acte susceptibile să îi antreneze răspunderea:
(a)pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa;
(b)incapacitatea de a furniza documente justificative adecvate cu privire la plăţile pe care le-a efectuat;
(c)efectuarea de plăţi către alţi beneficiari decât cei îndreptăţiţi la astfel de plăţi;
(d)necolectarea veniturilor exigibile.
Art. 96: Resurse proprii
(1)Estimarea veniturilor alcătuite din resursele proprii prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 se înregistrează în buget în euro. Punerea la dispoziţie a resurselor proprii aferente se efectuează în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 609/2014 şi (UE, Euratom) 2021/770.
(2)Ordonatorul de credite stabileşte un calendar indicativ referitor la punerea la dispoziţia Comisiei a resurselor proprii definite în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
Resursele proprii se stabilesc şi se recuperează în conformitate cu normele adoptate în temeiul deciziei menţionate.
Din punct de vedere contabil, ordonatorul de credite emite un ordin de recuperare a creditelor şi debitează contul de resurse proprii menţionat în Regulamentele (UE, Euratom) nr. 609/2014 şi (UE, Euratom) 2021/770.
Art. 97: Estimarea creanţelor
(1)Atunci când dispune de suficiente informaţii cu privire la o măsură sau o situaţie care este posibil să dea naştere unei creanţe faţă de Uniune, ordonatorul de credite competent efectuează o estimare a creanţei respective.
(2)Cuantumul estimativ al creanţei este ajustat de către ordonatorul de credite competent de îndată ce acesta ia notă de un eveniment care modifică măsura sau situaţia care a condus la efectuarea estimării.
În momentul emiterii ordinului de recuperare cu privire la o măsură sau o situaţie care a condus anterior la efectuarea unei estimări a creanţelor, estimarea respectivă este ajustată în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent.
Atunci când ordinul de recuperare este întocmit pentru acelaşi cuantum ca şi estimarea iniţială, valoarea estimativă a creanţelor se reduce la zero.
(3)Prin derogare de la alineatul (1), resursele proprii definite în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, care sunt plătite la intervale fixe de statele membre, nu fac obiectul unei estimări a creanţelor înainte de punerea la dispoziţia Comisiei a cuantumurilor în cauză de către statele membre. Ordonatorul de credite competent emite un ordin de recuperare cu privire la cuantumurile respective.
Art. 98: Constatarea creanţelor
(1)În vederea constatării unei creanţe, ordonatorul de credite competent:
a)verifică existenţa datoriei;
b)determină sau verifică realitatea şi cuantumul datoriei; şi
c)verifică îndeplinirea condiţiilor de exigibilitate a creanţei.
Constatarea unei creanţe constituie recunoaşterea dreptului Uniunii asupra unui debitor şi stabilirea dreptului de a cere debitorului în cauză plata datoriei.
(2)O creanţă identificată ca fiind certă, lichidă şi exigibilă se constată printr-un ordin de recuperare prin care ordonatorul de credite competent îi dă dispoziţie contabilului să recupereze cuantumul. Acesta este urmat de o notă de debit trimisă debitorului, cu excepţia cazurilor în care se renunţă imediat la recuperarea creanţei, în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf. Atât ordinul de recuperare, cât şi nota de debit sunt întocmite de ordonatorul de credite competent.
Ordonatorul de credite trimite nota de debit imediat după ce se constată creanţa şi cel mai târziu în termen de cinci ani din momentul în care instituţia Uniunii a fost, în mod normal, în măsură să îşi invoce creanţa. Acest termen nu se aplică atunci când ordonatorul de credite competent stabileşte că, în ciuda eforturilor pe care le-a depus instituţia Uniunii, întârzierea acţiunii este imputabilă conduitei debitorului.
(3)Pentru constatarea unei creanţe, ordonatorul de credite competent se asigură că:
a)creanţa este certă, în sensul că nu este condiţionată;
b)creanţa este lichidă, exprimată exact în unităţi monetare;
c)creanţa este exigibilă şi nu face obiectul niciunui termen de plată;
d)informaţiile privind debitorul sunt corecte;
e)cuantumul este contabilizat la postul bugetar corect;
f)documentele justificative sunt conforme; şi
g)se respectă principiul bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce priveşte criteriile menţionate la articolul 101 alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b).
(4)Nota de debit informează debitorul că:
a)Uniunea a constatat creanţa;
b)în cazul plăţii datoriei înainte de scadenţa specificată în nota de debit, nu se percepe dobândă penalizatoare;
c)în cazul neplăţii datoriei până la scadenţa menţionată la litera (b) de la prezentul paragraf, datoria este purtătoare de dobândă la rata menţionată la articolul 99, fără a se aduce atingere niciunei reglementări specifice aplicabile;
d)în cazul neplăţii datoriei până la scadenţa menţionată la litera (b), instituţia Uniunii recuperează creanţa fie prin compensare, fie prin executarea garanţiilor depuse în avans;
e)în circumstanţe excepţionale, contabilul poate recupera creanţa prin compensare înainte de scadenţa menţionată la litera (b), în cazul în care este necesar să se protejeze interesele financiare ale Uniunii, atunci când acesta are motive întemeiate să considere că cuantumul datorat Uniunii ar putea fi pierdut, după ce debitorul a fost informat cu privire la motive şi la data recuperării prin compensare;
f)dacă, după ce a luat toate măsurile prevăzute la prezentul paragraf literele (a)-(e), cuantumul nu a fost recuperat integral, instituţia Uniunii efectuează recuperarea prin executarea unei decizii obţinute fie în conformitate cu articolul 100 alineatul (2), fie printr-o acţiune în justiţie.
În cazul în care, în urma verificării datelor despre debitor sau pe baza altor informaţii relevante disponibile la momentul respectiv, este clar că datoria se încadrează în cazurile menţionate la articolul 101 alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b) sau că nota de debit nu a fost trimisă în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, ordonatorul de credite decide, după ce a constatat creanţa, să renunţe în mod direct la recuperarea creanţei, în conformitate cu articolul 101, fără a mai trimite o notă de debit, cu acordul contabilului.
În toate celelalte cazuri, ordonatorul de credite imprimă nota de debit şi o trimite debitorului. Contabilul este informat cu privire la expedierea notei de debit prin sistemul de informare financiară.
(5)Cuantumurile plătite în mod necuvenit se recuperează.
Art. 99: Dobânda penalizatoare
(1)Fără a aduce atingere niciunei dispoziţii specifice care derivă din aplicarea reglementărilor specifice, orice creanţă neplătită la scadenţa prevăzută la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este purtătoare de dobândă în conformitate cu alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol.
(2)Cu excepţia cazului menţionat la alineatul (4) de la prezentul articol, rata dobânzii pentru creanţele neplătite la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care datoria devine scadentă, majorată cu:
a)opt puncte procentuale în cazul în care evenimentul generator este un contract de achiziţie de produse sau un contract de achiziţie de servicii;
b)trei puncte procentuale şi jumătate în toate celelalte cazuri.
(3)Dobânda se calculează de la data calendaristică următoare scadenţei menţionate la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) până la data calendaristică la care creanţa este plătită integral.
Ordinul de recuperare corespunzător cuantumului dobânzii penalizatoare se emite atunci când respectiva dobândă este efectiv încasată.
(4)În cazul amenzilor sau al altor sancţiuni, rata dobânzii pentru creanţele neplătite sau neacoperite de o garanţie financiară considerată acceptabilă de contabilul Comisiei până la termenul stabilit în decizia instituţiei Uniunii care impune o amendă sau o altă sancţiune este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancţiuni, majorată cu trei puncte procentuale şi jumătate.
În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, exercitându-şi competenţa prevăzută la articolul 261 din TFUE, majorează cuantumul unei amenzi sau al unei alte sancţiuni, dobânda pentru cuantumul majorării începe să curgă de la data pronunţării hotărârii Curţii.
(5)În cazurile în care rata globală a dobânzii este negativă, dobânda se stabileşte la zero la sută.
Art. 100: Ordonanţarea recuperărilor
(1)Ordonatorul de credite competent dă dispoziţie contabilului, prin emiterea unui ordin de recuperare, să recupereze o creanţă pe care a constatat-o respectivul ordonator de credite competent (denumită în continuare "ordonanţarea recuperărilor").
(2)O instituţie a Uniunii poate constata în mod oficial o creanţă imputabilă altor persoane decât statele membre printr-o decizie care constituie titlu executoriu în înţelesul articolului 299 din TFUE.
În situaţii excepţionale, justificate de protecţia eficientă şi oportună a intereselor financiare ale Uniunii, celelalte instituţii ale Uniunii pot solicita Comisiei să adopte o astfel de decizie executorie în beneficiul lor în legătură cu creanţele generate în relaţia cu personalul sau în relaţie cu membri sau foşti membri ai unei instituţii a Uniunii, cu condiţia ca respectivele instituţii să fi convenit cu Comisia modalităţile practice de aplicare a prezentului articol.
Sunt considerate situaţii excepţionale cazurile în care nu există nicio perspectivă de recuperare a creanţei de către instituţia Uniunii în cauză prin intermediul unei plăţi voluntare sau prin compensare, astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1), iar condiţiile de renunţare la recuperarea creanţei în temeiul articolului 101 alineatele (2) şi (3) nu sunt îndeplinite. În toate cazurile, decizia executorie specifică faptul că sumele revendicate se înregistrează în secţiunea din buget aferentă instituţiei respective a Uniunii, care acţionează în calitate de ordonator de credite. Venitul se înscrie ca venit general, cu excepţia situaţiei în care constituie venit alocat, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (3).
Instituţia solicitantă a Uniunii informează Comisia cu privire la orice eveniment care ar putea afecta recuperarea şi intervine în sprijinul Comisiei în cazul exercitării unei căi de atac împotriva deciziei executorii.
Art. 101: Norme privind recuperările
(1)Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare a creanţelor constatate în mod corespunzător de ordonatorul de credite competent. Contabilul depune toate eforturile pentru a se asigura că Uniunea îşi încasează veniturile şi se asigură că drepturile Uniunii sunt respectate.
Rambursarea parţială de către un debitor care face obiectul mai multor ordine de recuperare se impută în primul rând asupra creanţei celei mai vechi, cu excepţia cazului în care se specifică altfel de către debitor. Orice plată parţială acoperă mai întâi dobânda.
Contabilul recuperează cuantumurile datorate bugetului prin compensarea lor în conformitate cu articolul 102.
(2)Ordonatorul de credite competent poate renunţa integral sau parţial la o creanţă constatată numai în următoarele cazuri:
a)atunci când costurile previzibile ale recuperării ar depăşi cuantumul care trebuie recuperat, iar renunţarea nu ar dăuna imaginii Uniunii;
b)atunci când creanţa nu poate fi recuperată din cauza vechimii ei, din cauza depăşirii termenului de expediere a notei de debit definit la articolul 98 alineatul (2), din cauza insolvabilităţii debitorului ori ca urmare a altor proceduri de insolvenţă;
c)atunci când recuperarea nu este conformă cu principiul proporţionalităţii.
Atunci când intenţionează să renunţe, total sau parţial, la recuperarea unei creanţe constatate, ordonatorul de credite competent se asigură că renunţarea este corectă şi conformă cu principiul bunei gestiuni financiare şi cu principiul proporţionalităţii. Decizia de renunţare la recuperare se motivează. Ordonatorul de credite poate delega competenţa de a lua respectiva decizie.
(3)În cazurile menţionate la alineatul (2) primul paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent acţionează în conformitate cu procedurile instituite în prealabil în cadrul instituţiei Uniunii de care aparţine şi aplică, în toate circumstanţele, următoarele criterii obligatorii:
a)faptele, ţinând cont de gravitatea neregulii care generează constatarea creanţei (fraudă, recidivă, intenţie, diligenţă, bună-credinţă, eroare manifestă);
b)impactul pe care renunţarea la recuperare l-ar avea asupra funcţionării Uniunii şi asupra intereselor financiare ale acesteia (suma în cauză, riscul de stabilire a unui precedent, subminarea autorităţii legii).
(4)În funcţie de circumstanţele cazului, ordonatorul de credite competent ţine seama, după caz, de următoarele criterii suplimentare:
a)orice denaturare a concurenţei care ar fi cauzată de renunţarea la recuperare;
b)daunele economice şi sociale care ar fi cauzate de recuperarea integrală a creanţei.
(5)Fiecare instituţie a Uniunii transmite în fiecare an Parlamentului European şi Consiliului un raport privind renunţările acordate de aceasta în conformitate cu alineatele (2), (3) şi (4) de la prezentul articol. Informaţiile privind renunţările inferioare cuantumului de 60 000 EUR sunt furnizate sub formă de cuantum total. În cazul Comisiei, raportul respectiv se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menţionate la articolul 74 alineatul (9).
(6)Ordonatorul de credite competent poate anula, integral sau parţial, o creanţă constatată. Anularea parţială a unei creanţe constatate nu presupune renunţarea la cealaltă parte a dreptului constatat al Uniunii.
În cazul unei erori, ordonatorul de credite competent anulează total sau parţial creanţa constatată şi motivează corespunzător această decizie.
Fiecare instituţie a Uniunii stabileşte în normele sale interne condiţiile şi procedura de delegare a competenţei de anulare a unei creanţe constatate.
(7)Responsabilitatea principală pentru realizarea controalelor şi a auditurilor şi pentru recuperarea cuantumurilor cheltuite în mod necuvenit, astfel cum se prevede în normele sectoriale, revine statelor membre. În măsura în care statele membre detectează şi corectează nereguli în nume propriu, acestea sunt scutite de aplicarea unor corecţii financiare de către Comisie cu privire la respectivele nereguli.
(8)Comisia aplică corecţii financiare statelor membre pentru a exclude din finanţarea din bugetul Uniunii cheltuielile care sunt efectuate cu încălcarea legislaţiei aplicabile. Comisia îşi bazează corecţiile financiare pe identificarea cuantumurilor cheltuite în mod necuvenit şi a implicaţiilor financiare asupra bugetului. În cazul în care aceste cuantumuri nu pot fi identificate cu exactitate, Comisia poate aplica corecţii extrapolate sau forfetare, în conformitate cu normele sectoriale.
Atunci când decide cuantumul unei corecţii financiare, Comisia ia în considerare natura şi gravitatea încălcării legislaţiei aplicabile şi implicaţiile financiare asupra bugetului, inclusiv deficienţele identificate la nivelul sistemelor de gestiune şi de control.
Criteriile pentru stabilirea corecţiilor financiare şi procedura care trebuie urmată pot fi prevăzute în norme sectoriale.
(9)Metodologia pentru aplicarea corecţiilor extrapolate sau forfetare se stabileşte în conformitate cu normele sectoriale, pentru a permite Comisiei să protejeze interesele financiare ale Uniunii.
Art. 102: Recuperarea prin compensare
(1)În cazul în care debitorul are asupra Uniunii sau asupra unei agenţii executive, atunci când aceasta execută bugetul, o creanţă care este certă, în înţelesul articolului 98 alineatul (3) litera (a), lichidă şi exigibilă pentru o sumă stabilită printr-un ordin de plată, contabilul recuperează prin compensare creanţa constatată, după ajungerea la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
În circumstanţe excepţionale, atunci când este necesar să se protejeze interesele financiare ale Uniunii, iar contabilul are motive întemeiate să considere că suma datorată Uniunii ar fi pierdută, acesta poate recupera creanţele prin compensare înainte de ajungerea la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
Contabilul poate, de asemenea, să recupereze creanţele prin compensare înainte de ajungerea la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b), în cazul în care debitorul este de acord.
(2)Înainte de efectuarea unei recuperări în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, contabilul consultă ordonatorul de credite competent şi informează debitorii implicaţi, inclusiv cu privire la căile de atac, în conformitate cu articolul 134.
Atunci când debitorul este o autoritate naţională sau una dintre entităţile administrative ale acesteia, contabilul informează, de asemenea, statul membru respectiv cu privire la intenţia sa de a recurge la recuperare prin compensare, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de a acţiona. Cu toate acestea, de comun acord cu statul membru sau cu entitatea administrativă în cauză, contabilul poate efectua recuperarea prin compensare înainte de ajungerea la scadenţă.
(3)Compensarea menţionată la alineatul (1) are acelaşi efect ca şi o plată şi eliberează Uniunea de cuantumul datoriei şi, dacă este cazul, de dobânda datorată.
(4)Deschiderea procedurii de insolvenţă nu aduce atingere dreptului contabilului de a efectua o recuperare prin compensare, astfel cum se menţionează la alineatul (1).
Art. 103: Procedura de recuperare în urma neefectuării plăţii în mod voluntar
(1)Fără a se aduce atingere articolului 102, în cazul în care creanţa nu a fost recuperată integral până la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b), contabilul informează ordonatorul de credite competent şi iniţiază fără întârziere procedura de recuperare prin orice mijloace legale, inclusiv, dacă este cazul, prin executarea unor garanţii depuse în avans.
(2)Fără a se aduce atingere articolului 102, în cazul în care nu se poate utiliza metoda de recuperare menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, iar debitorul nu plăteşte ca răspuns la o scrisoare de punere în întârziere trimisă de contabil, contabilul efectuează recuperarea prin executarea unei decizii obţinute fie în conformitate cu articolul 100 alineatul (2), fie printr-o acţiune juridică.
Art. 104: Termenul suplimentar pentru efectuarea plăţii
Contabilul, în colaborare cu ordonatorul de credite competent, poate acorda un termen suplimentar pentru efectuarea plăţii numai la cererea scrisă şi motivată corespunzător a debitorului şi sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
(a)debitorul se angajează să plătească dobândă, la rata specificată la articolul 99, pentru întreaga perioadă suplimentară acordată, începând cu data scadenţei prevăzută la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b);
(b)pentru protejarea drepturilor Uniunii, debitorul depune o garanţie financiară, acceptată de contabilul instituţiei Uniunii, care acoperă creanţa exigibilă, atât în ceea ce priveşte principalul, cât şi dobânda.
Garanţia menţionată la primul paragraf litera (b) poate fi înlocuită cu o garanţie personală şi solidară depusă de un terţ aprobată de contabilul instituţiei Uniunii.
În circumstanţe excepţionale, în urma unei solicitări din partea debitorului, contabilul poate renunţa la cerinţa de depunere a garanţiei menţionate la primul paragraf litera (b) în cazul în care, pe baza evaluării sale, debitorul este dispus şi în măsură să efectueze plata în perioada suplimentară, dar nu poate depune o astfel de garanţie şi se află într-o situaţie de dificultăţi financiare.
Art. 105: Termenul de prescripţie
(1)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor reglementărilor specifice şi aplicării Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053, creanţele Uniunii asupra terţilor şi creanţele terţilor asupra Uniunii fac obiectul unui termen de prescripţie de cinci ani.
(2)Termenul de prescripţie pentru creanţele Uniunii asupra terţilor începe să curgă la ajungerea la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
Termenul de prescripţie pentru creanţele terţilor asupra Uniunii începe să curgă la data la care este exigibilă plata creanţei terţului în cauză, în conformitate cu angajamentul juridic corespunzător.
(3)Termenul de prescripţie pentru creanţele Uniunii asupra terţilor este întrerupt prin orice act al unei instituţii a Uniunii sau al unui stat membru care acţionează la solicitarea unei instituţii a Uniunii, notificat terţului şi vizând recuperarea creanţei.
Termenul de prescripţie pentru creanţele terţilor faţă de Uniune este întrerupt prin orice act notificat Uniunii de către creditorii acesteia, sau în numele acestora, care vizează recuperarea creanţei.
(4)Un nou termen de prescripţie de cinci ani începe să curgă în ziua următoare întreruperilor menţionate la alineatul (3).
(5)Orice acţiune în justiţie referitoare la o creanţă, astfel cum este menţionată la alineatul (2), inclusiv acţiunile introduse în faţa unei instanţe care declară ulterior că nu are competenţă în materie, întrerupe termenul de prescripţie. Un nou termen de prescripţie de cinci ani începe să curgă numai de la data pronunţării unei hotărâri cu forţă de res judicata sau de la data la care se ajunge la o soluţionare extrajudiciară a aceleiaşi acţiuni între aceleaşi părţi.
(6)Atunci când contabilul acordă debitorului un termen de plată suplimentar, în conformitate cu articolul 104, aceasta se consideră a fi o întrerupere a termenului de prescripţie. Un nou termen de prescripţie de cinci ani începe să curgă în ziua următoare expirării termenului de plată prelungit.
(7)Creanţele Uniunii nu se recuperează după expirarea termenului de prescripţie, astfel cum este prevăzut la alineatele (2)-(6).
Art. 106: Tratamentul naţional al creanţelor deţinute de Uniune
În cazul unor proceduri de insolvenţă, creanţele deţinute de Uniune beneficiază de acelaşi tratament preferenţial ca şi creanţele de aceeaşi natură deţinute de organisme publice din statele membre în care se desfăşoară procedurile de recuperare.
Art. 107: Amenzi, alte sancţiuni şi dobânzi acumulate impuse de instituţiile Uniunii
(1)Sumele provenite din amenzi, alte sancţiuni, precum şi eventualele dobânzi acumulate sau alte venituri generate de acestea nu se înregistrează în buget atât timp cât deciziile care le-au impus fac sau ar putea încă face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(2)Sumele menţionate la alineatul (1) se înregistrează în buget cât mai curând posibil după epuizarea tuturor căilor de atac. În circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător sau în cazul în care epuizarea tuturor căilor de atac are loc după data de 1 septembrie a exerciţiului financiar în curs, sumele se pot înregistra în buget în exerciţiul financiar următor.
În sensul articolului 48 alineatul (2) litera (b), sumele necesare menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi înregistrate în buget până la sfârşitul exerciţiului financiar următor.
Sumele care, în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, urmează să fie rambursate entităţii care le-a plătit nu se înregistrează în buget.
(3)Alineatul (1) nu se aplică deciziilor referitoare la închiderea conturilor sau la corecţiile financiare.
Art. 108: Recuperarea amenzilor şi a altor sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii
(1)În cazul în care se introduce o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene împotriva unei decizii prin care o instituţie a Uniunii impune o amendă sau o altă sancţiune în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom şi până la epuizarea tuturor căilor de atac, debitorul fie plăteşte cu titlu provizoriu cuantumurile respective în contul bancar desemnat de contabilul Comisiei, fie depune o garanţie financiară acceptată de contabilul Comisiei. Garanţia este independentă de obligaţia plăţii unei amenzi sau a altei sancţiuni şi se execută la cerere. Aceasta acoperă principalul creanţei şi dobânda pe care debitorul trebuie să o plătească, în cazul menţionat la alineatul (3) litera (b), la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancţiuni, majorată cu un punct procentual şi jumătate, începând cu termenul stabilit în decizia instituţiei Uniunii care impune o amendă sau o altă sancţiune.
(2)Comisia poate investi cuantumurile primite cu titlu provizoriu în active financiare, acordând prioritate obiectivului de a asigura securitatea şi lichiditatea fondurilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
(3)După epuizarea tuturor căilor de atac şi în cazul în care amenda sau altă sancţiune a fost confirmată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene sau în cazul în care decizia de a impune o astfel de amendă sau o altă sancţiune nu mai poate face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, se ia una dintre următoarele măsuri:
a)cuantumurile încasate cu titlu provizoriu şi alte sume generate de acestea se înregistrează în buget în conformitate cu articolul 107 alineatul (2);
b)în cazul în care s-a depus o garanţie financiară, aceasta se execută, iar cuantumurile corespunzătoare se înregistrează în buget.
În cazul în care cuantumul amenzii sau al altei sancţiuni a fost majorat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prezentul alineat primul paragraf literele (a) şi (b) se aplică în limita cuantumurilor prevăzute în decizia iniţială a instituţiei Uniunii sau, dacă este cazul, în limita cuantumului prevăzut într-o hotărâre anterioară pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul aceleiaşi proceduri. Contabilul Comisiei colectează cuantumul corespunzător majorării şi dobânda datorată, astfel cum se prevede la articolul 99 alineatul (4), care se înregistrează în buget.
(4)În cazul în care amenda sau o altă sancţiune a fost anulată sau cuantumul ei a fost redus, se ia una dintre următoarele măsuri:
a)cuantumurile încasate cu titlu provizoriu sau, în cazul unei reduceri, cota relevantă din acestea se rambursează terţului în cauză;
b)în cazul în care s-a depus o garanţie financiară, aceasta se eliberează în consecinţă.
Cuantumul sau cota relevantă din acesta menţionată la primul paragraf litera (a) se majorează cu o dobândă calculată la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancţiuni, majorată cu un punct procentual şi jumătate.
Rambursările în temeiul primului paragraf litera (a) de la prezentul alineat se efectuează în termen de 60 de zile de la anularea sau reducerea amenzii sau a altei sancţiuni, cu excepţia cazului în care documentele justificative necesare nu au fost prezentate în timp util pentru identificarea părţii terţe în cauză sau a contului său bancar. După expirarea termenului respectiv, creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în conformitate cu condiţiile stabilite la articolul 116 alineatul (5).
Art. 109: Dobânzi compensatorii
Fără a se aduce atingere articolului 99 alineatul (2) şi articolului 116 alineatul (5) şi pentru alte cazuri decât amenzile şi alte sancţiuni astfel cum sunt menţionate la articolele 107 şi 108, în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau ca urmare a unei soluţionări pe cale amiabilă, rata dobânzii este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. Rata dobânzii nu poate fi negativă. Dobânda se calculează de la data plăţii cuantumului care trebuie rambursat până la data la care este prevăzută rambursarea.
În cazurile în care rata globală a dobânzii este negativă, dobânda se stabileşte la zero la sută.
Art. 110: Deciziile de finanţare
(1)Un angajament bugetar este precedat de o decizie de finanţare adoptată de instituţia Uniunii sau de autoritatea delegată de către aceasta. Deciziile de finanţare sunt anuale sau multianuale.
Primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică în cazul creditelor destinate funcţionării fiecărei instituţii a Uniunii conform autonomiei sale administrative care pot fi executate în absenţa unui act de bază în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) litera (e), în cazul cheltuielilor aferente sprijinului administrativ şi al contribuţiilor acordate organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.
(2)Decizia de finanţare constituie, în acelaşi timp, programul de lucru anual sau multianual şi se adoptă, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea proiectului de buget şi, în principiu, cel târziu la data de 31 martie a exerciţiului de execuţie. În cazul în care actul de bază relevant prevede modalităţi specifice pentru adoptarea unei decizii de finanţare sau a unui program de lucru sau a ambelor, modalităţile respective se aplică părţii din decizia de finanţare care constituie programul de lucru, în conformitate cu cerinţele actului de bază respectiv. Partea care constituie programul de lucru se publică pe site-ul instituţiei în cauză a Uniunii imediat după ce acest program este adoptat şi înainte de a fi pus în aplicare.
Decizia de finanţare precizează cuantumul total vizat şi conţine o descriere a acţiunilor care urmează să fie finanţate. În aceasta se precizează:
a)actul de bază şi linia bugetară;
b)obiectivele urmărite şi rezultatele preconizate;
c)metodele de execuţie;
d)orice informaţie suplimentară prevăzută în actul de bază în ceea ce priveşte programul de lucru.
(3)În plus faţă de elementele menţionate la alineatul (2), decizia de finanţare stabileşte următoarele:
a)în cazul granturilor: tipul de solicitanţi vizaţi de cererea de propuneri sau de procedura de atribuire directă şi pachetul bugetar global rezervat granturilor;
b)în cazul achiziţiilor: pachetul bugetar global rezervat achiziţiilor;
c)pentru contribuţiile la fondurile fiduciare ale Uniunii menţionate la articolul 238: creditele rezervate fondului fiduciar pentru exerciţiul respectiv, împreună cu sumele planificate pe durata sa de la buget, precum şi de la alţi donatori;
d)în cazul premiilor: tipul de participanţi vizaţi de concurs, pachetul bugetar global rezervat concursului şi o trimitere specifică la premiile cu o valoare unitară de cel puţin 1 000 000 EUR;
e)pentru instrumentele financiare: cuantumul alocat instrumentului financiar;
f)în cazul gestiunii indirecte: persoana sau entitatea care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau criteriile care trebuie folosite pentru selectarea persoanei sau a entităţii respective;
g)în cazul contribuţiilor la mecanismele sau platformele de finanţare mixtă: cuantumul alocat mecanismului sau platformei de finanţare mixtă şi lista entităţilor participante la mecanismul sau platforma de finanţare mixtă;
h)în cazul garanţiilor bugetare: cuantumul provizionării anuale şi, atunci când este cazul, cuantumul garanţiei bugetare care urmează să fie eliberat.
(4)Ordonatorul de credite delegat poate adăuga informaţii suplimentare considerate adecvate fie în respectiva decizie de finanţare care constituie programul de lucru, fie în orice alt document publicat pe site-ul instituţiei Uniunii.
O decizie de finanţare multianuală trebuie să fie în concordanţă cu programarea financiară menţionată la articolul 41 alineatul (2) şi să precizeze faptul că punerea în aplicare a deciziei este condiţionată de disponibilitatea creditelor bugetare pentru exerciţiile financiare respective, după adoptarea bugetului sau după cum se prevede în sistemul doisprezecimilor provizorii.
(5)Fără a se aduce atingere niciunei dispoziţii specifice a unui act de bază, orice modificare semnificativă a unei decizii de finanţare deja adoptate urmează aceeaşi procedură ca şi decizia iniţială.
Art. 111: Operaţiuni de cheltuieli
(1)Fiecare cheltuială se angajează, se lichidează, se ordonanţează şi se plăteşte.
La expirarea termenelor prevăzute la articolul 114, soldul neutilizat al angajamentelor bugetare este dezangajat.
Atunci când execută operaţiuni, ordonatorul de credite competent se asigură că cheltuiala este conformă cu dispoziţiile tratatelor, ale bugetului, ale prezentului regulament şi ale altor acte legislative adoptate în temeiul tratatelor, precum şi cu principiul bunei gestiuni financiare.
(2)Angajamentele bugetare se constituie şi angajamentele juridice se asumă de acelaşi ordonator de credite, cu excepţia cazurilor justificate. În special, în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, angajamentele juridice pot fi asumate de şefii delegaţiilor Uniunii sau, în absenţa acestora, de adjuncţii lor, pe baza instrucţiunilor primite de la ordonatorul de credite competent al Comisiei, care rămâne, cu toate acestea, pe deplin răspunzător pentru operaţiunea subiacentă. Personalul angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar poate semna angajamente juridice privind plăţile executate din conturile de avans cu o valoare de maximum 2 500 EUR.
Ordonatorul de credite competent constituie un angajament bugetar înainte de a-şi asuma un angajament juridic faţă de terţi, de a constitui provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214 sau de a transfera fonduri într-un fond fiduciar al Uniunii menţionat la articolul 238.
Al doilea paragraf de la prezentul alineat nu se aplică:
a)angajamentelor juridice încheiate în urma unei declaraţii cu privire la o criză în cadrul planului de continuitate a activităţii, în conformitate cu procedurile adoptate de Comisie sau de orice altă instituţie a Uniunii în temeiul autonomiei sale administrative;
b)în cazul operaţiunilor de ajutor umanitar, al operaţiunilor de protecţie civilă şi al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor, atunci când pentru desfăşurarea eficientă a intervenţiei Uniunii este necesară asumarea imediată de către Uniune a unui angajament juridic cu terţi şi dacă nu este posibilă constituirea în prealabil a unui angajament bugetar individual;
c)donaţiilor nefinanciare.
În cazurile menţionate la al treilea paragraf litera (b), angajamentul bugetar se constituie fără întârziere după încheierea unui angajament juridic cu terţii.
(3)Ordonatorul de credite competent lichidează cheltuielile prin acceptarea faptului că o cheltuială este înregistrată în buget, după ce verifică documentele justificative care atestă dreptul creditorului, în conformitate cu condiţiile stabilite în angajamentul juridic, atunci când există un angajament juridic. În acest scop, ordonatorul de credite competent:
a)verifică existenţa dreptului creditorului;
b)determină sau verifică realitatea şi cuantumul creanţei acordând menţiunea "conform cu realitatea";
c)verifică îndeplinirea condiţiilor de exigibilitate a creanţei.
În pofida primului paragraf, lichidarea cheltuielilor se aplică, de asemenea, rapoartelor intermediare sau finale care nu sunt asociate unei cereri de plată, caz în care impactul asupra sistemului contabil este limitat la contabilitatea generală.
(4)Decizia de lichidare este exprimată prin semnătură electronică securizată, în conformitate cu articolul 149, de către ordonatorul de credite sau de către un angajat competent din punct de vedere tehnic împuternicit în mod corespunzător printr-o decizie oficială a ordonatorului de credite sau, în mod excepţional, pentru circuitul pe hârtie, ia forma unei ştampile care cuprinde şi semnătura respectivă.
Prin menţiunea "conform cu realitatea", ordonatorul de credite competent sau angajatul competent din punct de vedere tehnic, împuternicit în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent, certifică faptul că:
a)pentru prefinanţări: sunt îndeplinite condiţiile impuse în angajamentul juridic pentru plata prefinanţărilor;
b)pentru plăţile intermediare şi plata soldului în cazul contractelor: serviciile prevăzute în contract au fost prestate în mod corespunzător, produsele au fost livrate în mod corespunzător sau lucrările au fost realizate în mod corespunzător;
c)pentru plăţile intermediare şi plata soldului în cazul granturilor: acţiunea sau programul de lucru desfăşurat de către beneficiar respectă din toate punctele de vedere acordul de grant, iar, atunci când este cazul, costurile declarate de beneficiar sunt eligibile.
În cazurile menţionate la al doilea paragraf litera (c), estimările de costuri nu se consideră că respectă condiţiile de eligibilitate prevăzute la articolul 189 alineatul (3). Acelaşi principiu se aplică şi pentru rapoartele intermediare şi finale care nu sunt asociate unei cereri de plată.
(5)Pentru a ordonanţa cheltuielile, ordonatorul de credite competent, după ce verifică disponibilitatea creditelor, emite un ordin de plată pentru a da dispoziţie contabilului să plătească cuantumul unei cheltuieli care a fost lichidată anterior.
Atunci când se efectuează plăţi periodice pentru serviciile prestate, inclusiv pentru serviciile de închiriere sau pentru livrarea de bunuri, ordonatorul de credite poate decide, în funcţie de analiza riscurilor pe care o efectuează, aplicarea unui sistem de debitare directă dintr-un cont de avans. Aplicarea unui astfel de sistem poate fi, de asemenea, decisă în cazul în care contabilul autorizează în mod expres acest lucru în temeiul articolului 86 alineatul (3).
Art. 112: Tipuri de angajamente bugetare
(1)Angajamentele bugetare se încadrează în una dintre următoarele categorii:
a)individuale: atunci când destinatarul şi cuantumul cheltuielilor sunt cunoscute sau când se realizează angajamentul bugetar pentru constituirea de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214;
b)globale: atunci când cel puţin unul dintre elementele necesare identificării angajamentului individual este în continuare necunoscut;
c)provizorii: pentru a acoperi cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA astfel cum se menţionează la articolul 11 alineatul (2) şi cheltuielile administrative curente, în cazul în care nu se cunoaşte definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali.
În pofida primului paragraf litera (c), cheltuielile administrative curente referitoare la delegaţiile Uniunii şi la reprezentanţele Uniunii pot fi acoperite prin angajamente bugetare provizorii şi atunci când se cunoaşte care este cuantumul sau cine este beneficiarul final.
(2)Angajamentele bugetare pentru acţiuni a căror realizare depăşeşte un singur exerciţiu financiar se pot repartiza pe mai multe exerciţii în tranşe anuale doar în cazurile prevăzute în actul de bază sau în cazul în care privesc cheltuieli administrative.
(3)Un angajament bugetar global se constituie în temeiul unei decizii de finanţare.
Angajamentul bugetar global se constituie cel târziu înainte de luarea deciziei privind destinatarii şi cuantumurile şi, în cazul în care execuţia creditelor în cauză implică adoptarea unui program de lucru, cel mai devreme după adoptarea programului respectiv.
(4)Un angajament bugetar global se execută prin încheierea unui acord de finanţare care permite asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice ulterioare, prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice sau prin constituirea de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214.
Acordurile de finanţare din domeniul asistenţei financiare directe acordate ţărilor terţe, în care se încadrează şi sprijinul bugetar, care constituie angajamente juridice pot conduce la plăţi fără asumarea altor angajamente juridice.
Dacă angajamentul bugetar global se execută prin încheierea unui acord de finanţare, alineatul (3) al doilea paragraf nu se aplică.
(5)Fiecare angajament juridic individual asumat în urma unui angajament bugetar global este înregistrat în contabilitatea bugetară centrală de către ordonatorul de credite competent înainte de a fi semnat şi se contabilizează la angajamentul bugetar global.
(6)Angajamentele bugetare provizorii se execută prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice care dau naştere unui drept la plăţi ulterioare. Cu toate acestea, în cazul cheltuielilor aferente gestionării personalului, al cheltuielilor aferente membrilor sau foştilor membri ai unei instituţii a Uniunii sau al cheltuielilor de comunicare angajate de instituţii ale Uniunii pentru acoperirea evenimentelor Uniunii sau în cazurile prevăzute la punctul 14.5 din anexa I, acestea pot fi executate direct prin plăţi, fără asumarea unor angajamente juridice anterioare.
Art. 113: Angajamente pentru creditele FEGA
(1)Pentru fiecare exerciţiu financiar, creditele FEGA cuprind credite nediferenţiate pentru cheltuielile legate de măsurile menţionate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Cheltuielile aferente măsurilor menţionate la articolul 5 alineatul (3) şi la articolul 7 din regulamentul menţionat, cu excepţia măsurilor finanţate în cadrul asistenţei tehnice neoperaţionale şi a contribuţiilor la agenţiile executive, sunt acoperite din credite diferenţiate.
(2)Deciziile Comisiei prin care se stabileşte valoarea rambursărilor cheltuielilor legate de FEGA efectuate de statele membre pot reprezenta angajamente bugetare provizorii globale, care nu depăşesc creditele totale înregistrate în buget pentru FEGA.
(3)Angajamentele bugetare provizorii globale pentru FEGA efectuate pentru un anumit exerciţiu financiar care nu au dat naştere unor angajamente la linii bugetare specifice până la data de 1 februarie a exerciţiului financiar următor se dezangajează pentru exerciţiul financiar în cauză.
(4)Dacă se constituie un angajament bugetar provizoriu global, astfel cum este menţionat la alineatul (2), cheltuielile efectuate de autorităţile şi organismele menţionate în normele referitoare la FEGA fac obiectul unui angajament pe capitole, articole şi posturi, în termen de două luni de la primirea declaraţiilor transmise de statele membre. Astfel de angajamente se pot face după expirarea termenului de două luni, atunci când este necesară o procedură de transfer al creditelor aferente liniilor bugetare corespunzătoare. Cu excepţia cazurilor în care statele membre nu au efectuat încă plata sau în care eligibilitatea este incertă, cuantumurile se impută ca plăţi în acelaşi termen de două luni.
Angajamentele menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat se deduc din angajamentul bugetar provizoriu global menţionat la alineatul (2).
(5)Alineatele (2) şi (3) se aplică sub rezerva verificării şi acceptării conturilor.
Art. 114: Termenele pentru angajamente
(1)Fără a aduce atingere articolului 111 alineatul (2) şi articolului 270 alineatul (3), angajamentele juridice referitoare la angajamente bugetare individuale sau provizorii sunt asumate până la data de 31 decembrie a exerciţiului n, exerciţiul n fiind cel în care s-a constituit angajamentul bugetar.
(2)Angajamentele bugetare globale acoperă costul total al angajamentelor juridice corespunzătoare asumate sau cuantumurile constituirii de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214, până la data de 31 decembrie a exerciţiului n+1.
În cazul în care angajamentul bugetar global conduce la acordarea unui premiu menţionat în titlul IX, angajamentul juridic menţionat la articolul 210 alineatul (4) este asumat până la data de 31 decembrie a exerciţiului n+3.
În ceea ce priveşte acţiunile externe, atunci când angajamentul bugetar global conduce la încheierea unui acord de finanţare cu o ţară terţă, acordul de finanţare se încheie până la data de 31 decembrie a exerciţiului n+1. În acest caz, angajamentul bugetar global acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice de punere în aplicare a acordului de finanţare asumate în decursul unei perioade de trei ani de la data încheierii acordului de finanţare.
Cu toate acestea, în următoarele cazuri, angajamentul bugetar global acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice asumate până la sfârşitul perioadei de punere în aplicare a acordului de finanţare:
a)acţiuni cu donatori multipli;
b)operaţiuni de finanţare mixtă;
c)angajamente juridice referitoare la activităţi de comunicare şi asigurare a vizibilităţii, la audit şi evaluare;
d)următoarele circumstanţe excepţionale:
(i)modificări aduse angajamentelor juridice care au fost deja asumate;
(ii)angajamente juridice care urmează să fie asumate după rezilierea anticipată a unui angajament juridic existent;
(iii)schimbări ale entităţii de punere în aplicare.
(3)Alineatul (2) al treilea paragraf nu se aplică programelor multianuale care sunt puse în aplicare prin angajamente fracţionate în temeiul:
a)Regulamentului (UE) 2021/947;
b)Regulamentului (UE) 2021/1529;
c)Regulamentului (UE) 2021/1059 al Parlamentului European şi al Consiliului (47) privind programele de cooperare externă;
(47)Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziţii specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională şi de instrumentele de finanţare externă (JO L 231, 30.6.2021, p. 94).
d)Deciziei (UE) 2021/1764;
e)Regulamentului (Euratom) 2021/948.
În cazurile menţionate la primul paragraf, creditele sunt dezangajate automat de către Comisie în conformitate cu normele sectoriale.
(4)Pentru angajamentele bugetare individuale şi provizorii pentru acţiuni desfăşurate pe parcursul mai multor exerciţii financiare, cu excepţia cheltuielilor cu personalul, se stabileşte o dată finală de execuţie, în conformitate cu condiţiile din angajamentele juridice la care se referă şi cu principiul bunei gestiuni financiare.
(5)Părţile din angajamentele bugetare care nu au fost executate prin plăţi în termen de şase luni de la data finală de execuţie se dezangajează.
(6)Cuantumul unui angajament bugetar care nu a antrenat nicio plată în înţelesul articolului 115 într-o perioadă de doi ani de la asumarea angajamentului juridic se dezangajează, cu excepţia cazului în care cuantumul respectiv face obiectul unei acţiuni judiciare aflate pe rolul unei instanţe de judecată sau al unui organism arbitral, a cazului în care angajamentul juridic ia forma unui acord de finanţare cu o ţară terţă sau a cazului în care există dispoziţii speciale în cadrul normelor sectoriale.
Art. 115: Tipuri de plăţi
(1)Plata cheltuielilor este efectuată de contabil în limita fondurilor disponibile.
(2)Plata se efectuează după ce a fost demonstrat faptul că acţiunea relevantă este conformă cu contractul, cu acordul sau cu actul de bază şi acoperă una sau mai multe din următoarele operaţiuni:
a)plata întregului cuantum datorat;
b)plata cuantumului datorat în unul dintre următoarele moduri:
(i)prefinanţare prin furnizarea unui fond de trezorerie, care poate fi defalcată în mai multe plăţi, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; prefinanţarea respectivă se plăteşte fie pe baza contractului, a acordului sau a actului de bază, fie pe baza documentelor justificative care permit verificarea respectării clauzelor contractului sau ale acordului în cauză;
(ii)una sau mai multe plăţi intermediare cu titlu de echivalent al executării parţiale a acţiunii, a contractului sau a acordului, care poate lichida prefinanţarea integral sau parţial, fără să aducă atingere actului de bază;
(iii)plata soldului cuantumurilor datorate atunci când acţiunea, contractul sau acordul a fost executat în întregime;
c)plata unui provizion în fondul comun de provizionare creat în conformitate cu articolul 215.
Plata soldului lichidează toate cheltuielile precedente. Pentru cuantumurile neutilizate se emite un ordin de recuperare.
(3)În contabilitatea bugetară se face o distincţie între diferitele tipuri de plăţi menţionate la alineatul (2) în momentul efectuării fiecărei plăţi.
(4)Normele contabile menţionate la articolul 80 includ normele privind lichidarea prefinanţării în contabilitate şi cele privind recunoaşterea eligibilităţii costurilor.
(5)Plăţile de prefinanţare sunt lichidate la intervale regulate de ordonatorul de credite competent, în funcţie de natura economică a proiectului, şi cel mai târziu la încheierea proiectului în cauză. Lichidarea se efectuează pe baza informaţiilor privind costurile suportate sau pe baza confirmării îndeplinirii condiţiilor de plată în conformitate cu articolul 125, validate de ordonatorul de credite în conformitate cu articolul 111 alineatul (3).
Pentru acordurile de grant, contractele sau acordurile de contribuţie de peste 5 000 000 EUR, ordonatorul de credite obţine la încheierea fiecărui exerciţiu cel puţin informaţiile necesare pentru a calcula o estimare rezonabilă a costurilor. Informaţiile respective nu pot fi utilizate pentru lichidarea prefinanţării, dar pot fi utilizate de ordonatorul de credite şi de contabil pentru a respecta articolul 82 alineatul (2).
În scopul celui de al doilea paragraf, în angajamentele juridice asumate se introduc dispoziţii adecvate.
Art. 116: Termenele pentru plăţi
(1)Plăţile se efectuează în termen de:
a)90 de zile calendaristice pentru acordurile de contribuţie, contractele şi acordurile de grant care implică servicii tehnice sau acţiuni a căror evaluare este deosebit de complexă şi în cazul cărora plata depinde de aprobarea unui raport sau a unui certificat;
b)60 de zile calendaristice pentru toate celelalte acorduri de contribuţie, contracte şi acorduri de grant în cazul cărora plata depinde de aprobarea unui raport sau a unui certificat;
c)30 de zile calendaristice pentru toate celelalte acorduri de contribuţie, contracte şi acorduri de grant.
(2)Se consideră că termenul permis pentru efectuarea plăţilor include lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor.
Acesta începe să curgă de la data la care se primeşte o cerere de plată.
(3)Cererea de plată se înregistrează de către departamentul autorizat al ordonatorului de credite competent cât mai curând posibil şi se consideră ca fiind primită la data la care este înregistrată.
Data plăţii se consideră a fi data la care se debitează contul instituţiei Uniunii.
Cererea de plată include următoarele elemente esenţiale:
a)datele de identificare ale creditorului;
b)suma;
c)moneda;
d)data.
O factură electronică în domeniul achiziţiilor publice include următoarele elemente esenţiale:
(a)identificatorii de proces şi de factură;
(b)perioada de facturare;
(c)informaţii privind contractantul;
(d)informaţii privind autoritatea contractantă;
(e)informaţii privind reprezentantul fiscal al contractantului;
(f)referinţa contractului;
(g)detalii privind livrarea;
(h)instrucţiuni de plată;
(i)informaţii privind creditări sau debitări;
(j)informaţii privind poziţiile de pe factură;
(k)totalurile facturii;
(l)defalcarea TVA (dacă este cazul);
(m)moneda.
În cazul în care lipseşte cel puţin un element esenţial, cererea de plată se respinge.
Creditorul este informat în scris cu privire la o respingere şi la motivele acesteia cât mai curând posibil şi, în orice caz, în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care s-a primit cererea de plată.
(4)Ordonatorul de credite competent poate suspenda termenul de plată atunci când:
a)cuantumul vizat de cererea de plată nu este scadent; sau
b)nu s-au prezentat documente justificative adecvate.
Dacă ordonatorul de credite competent intră în posesia unor informaţii care pun la îndoială eligibilitatea cheltuielii care face obiectul unei cereri de plată, acesta poate suspenda termenul de plată pentru a verifica, inclusiv prin intermediul unor verificări la faţa locului, dacă respectiva cheltuială este eligibilă. Perioada rămasă pentru efectuarea plăţii începe să curgă de la data la care se primesc informaţiile solicitate sau documentele revizuite sau de la data la care se efectuează verificările suplimentare necesare, inclusiv verificări la faţa locului.
Creditorii vizaţi sunt informaţi în scris în legătură cu motivele unei suspendări.
(5)Mai puţin în cazul statelor membre, al BEI şi al FEI, la expirarea termenelor prevăzute la alineatul (1) creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în următoarele condiţii:
a)ratele dobânzii sunt cele menţionate la articolul 99 alineatul (2);
b)dobânda se plăteşte pentru perioada cuprinsă între ziua calendaristică care urmează expirării termenului de plată prevăzut la alineatul (1) şi ziua efectuării plăţii.
Cu toate acestea, în cazul în care dobânda calculată în conformitate cu primul paragraf este mai mică sau egală cu 200 EUR, aceasta se plăteşte creditorului numai la cererea acestuia, prezentată în termen de două luni de la primirea plăţii efectuate cu întârziere.
(6)Fiecare instituţie a Uniunii transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la respectarea şi la suspendarea termenelor prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. Raportul Comisiei se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menţionate la articolul 74 alineatul (9).
Art. 117: Numirea auditorului intern
(1)Fiecare instituţie a Uniunii instituie o funcţie de audit intern, care trebuie îndeplinită cu respectarea standardelor internaţionale relevante. Auditorul intern numit de instituţia Uniunii în cauză răspunde în faţa acesteia de verificarea bunei funcţionări a sistemelor şi procedurilor de execuţie bugetară. Auditorul intern nu poate fi nici ordonatorul de credite, nici contabilul.
(2)În scopul realizării auditului intern al SEAE, şefii delegaţiilor Uniunii, acţionând în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), sunt supuşi competenţelor de verificare ale auditorului intern al Comisiei pentru activităţile de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.
Auditorul intern al Comisiei acţionează şi în calitate de auditor intern al SEAE în ceea ce priveşte execuţia secţiunii din buget consacrate SEAE.
(3)Fiecare instituţie a Uniunii numeşte un auditor intern în conformitate cu modalităţile adaptate caracteristicilor şi cerinţelor sale proprii. Fiecare instituţie a Uniunii informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la numirea auditorului său intern.
(4)Fiecare instituţie a Uniunii determină, în conformitate cu caracteristicile şi cerinţele sale proprii, sfera misiunii auditorului său intern şi stabileşte obiectivele şi procedurile detaliate pentru exercitarea funcţiei de auditor intern, cu respectarea standardelor internaţionale pentru auditul intern.
(5)Fiecare instituţie a Uniunii poate numi ca auditor intern, graţie competenţelor sale speciale, un funcţionar sau un alt angajat care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, selectat din rândul resortisanţilor statelor membre.
(6)Dacă două sau mai multe instituţii ale Uniunii numesc acelaşi auditor intern, acestea iau măsurile necesare pentru ca auditorul intern să fie declarat răspunzător pentru acţiunile sale în conformitate cu articolul 121.
(7)În momentul în care funcţiile auditorului său intern încetează, fiecare instituţie a Uniunii informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la acest lucru.
Art. 118: Competenţele şi funcţiile auditorului intern
(1)Auditorul intern oferă consiliere instituţiei Uniunii din care face parte în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin emiterea unor avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune şi de control şi a unor recomandări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare a operaţiunilor şi pentru promovarea bunei gestiuni financiare.
Auditorul intern este responsabil în special de:
a)evaluarea caracterului adecvat şi a eficacităţii sistemelor interne de gestiune şi a rezultatelor departamentelor în punerea în aplicare a politicilor, a programelor şi a acţiunilor în raport cu riscurile asociate acestora;
b)evaluarea eficienţei şi eficacităţii sistemelor interne de control şi audit aplicabile oricărei operaţiuni de execuţie bugetară.
(2)Auditorul intern îşi îndeplineşte funcţiile în legătură cu toate activităţile şi departamentele instituţiei Uniunii în cauză. Acesta beneficiază de acces complet şi nelimitat la toate informaţiile de care are nevoie pentru a îndeplini funcţiile care îi revin, dacă este cazul de asemenea la faţa locului, inclusiv în statele membre şi în ţări terţe.
Auditorul intern ia notă de raportul anual al ordonatorilor de credite şi de orice alte informaţii identificate.
(3)Auditorul intern raportează instituţiei Uniunii în cauză constatările şi recomandările sale. Instituţia Uniunii în cauză asigură luarea de măsuri conform recomandărilor rezultate din audituri.
Fiecare instituţie a Uniunii analizează dacă recomandările făcute în rapoartele auditorului său intern sunt adecvate pentru un schimb de bune practici cu celelalte instituţii ale Uniunii.
(4)Auditorul intern prezintă instituţiei Uniunii în cauză un raport anual de audit intern care indică numărul şi tipul de audituri interne realizate, principalele recomandări formulate şi măsurile luate ca urmare a acestor recomandări.
Raportul anual de audit intern menţionează problemele sistemice detectate de comitetul constituit în temeiul articolului 145 atunci când comitetul emite avizul menţionat la articolul 93.
(5)Atunci când întocmeşte raportul, auditorul intern se concentrează în special asupra respectării generale a principiilor bunei gestiuni financiare şi performanţei şi se asigură că s-au luat măsurile corespunzătoare în vederea îmbunătăţirii constante şi a consolidării aplicării acestora.
(6)În contextul procedurii de descărcare de gestiune şi în conformitate cu articolul 319 din TFUE, Comisia transmite în fiecare an, la cerere, raportul său anual de audit intern, acordând atenţia cuvenită cerinţelor de confidenţialitate.
(7)Fiecare instituţie a Uniunii pune datele de contact ale auditorului său intern la dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice implicate în operaţiunile de cheltuieli, astfel încât această persoană să îl poată contacta pe auditorul intern în mod confidenţial.
(8)În fiecare an, fiecare instituţie a Uniunii elaborează un raport care conţine un rezumat privind numărul şi tipul de audituri interne efectuate, o sinteză a recomandărilor formulate şi măsurile luate ca urmare a acestor recomandări şi îl transmite Parlamentului European şi Consiliului, astfel cum se prevede la articolul 253.
(9)Rapoartele şi constatările auditorului intern, precum şi raportul instituţiei Uniunii în cauză se pun la dispoziţia publicului numai după ce auditorul intern validează măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.
(10)Fiecare instituţie a Uniunii pune la dispoziţia auditorului său intern resursele necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii de audit intern şi o fişă a misiunii, care prezintă în detaliu sarcinile, drepturile şi obligaţiile care revin auditorului său intern.
Art. 119: Programul de lucru al auditorului intern
(1)Auditorul intern întocmeşte programul de lucru şi îl prezintă instituţiei Uniunii în cauză.
(2)Fiecare instituţie a Uniunii îi poate cere auditorului său intern să efectueze audituri care nu sunt incluse în programul de lucru prevăzut la alineatul (1).
Art. 120: Independenţa auditorului intern
(1)Auditorul intern se bucură de independenţă deplină în efectuarea auditurilor. Normele speciale aplicabile auditorului intern sunt stabilite de instituţia Uniunii în cauză, acestea fiind de natură să garanteze independenţa totală a auditorului intern în îndeplinirea funcţiilor care îi revin şi să stabilească responsabilitatea auditorului intern.
(2)Auditorului intern nu i se poate da nicio instrucţiune şi nu i se poate impune nicio limită în ceea ce priveşte exercitarea funcţiilor care îi revin, în temeiul numirii sale, conform prezentului regulament.
(3)În cazul în care auditorul intern are calitatea de membru al personalului, acesta îşi exercită funcţiile exclusive de audit în condiţii de independenţă deplină şi îşi asumă responsabilitatea în condiţiile prevăzute în Statutul funcţionarilor.
Art. 121: Răspunderea auditorului intern
Fiecare instituţie a Uniunii este singura care, acţionând în conformitate cu prezentul articol, poate cere ca auditorul său intern, în calitate de membru al personalului, să fie declarat răspunzător pentru acţiunile sale.
Fiecare instituţie a Uniunii ia o decizie motivată pentru a deschide o investigaţie. Decizia respectivă se comunică părţii interesate. Instituţia Uniunii în cauză poate încredinţa investigaţia, sub directa sa responsabilitate, unuia sau mai multor funcţionari având un grad cel puţin egal cu al angajatului implicat. În cursul investigaţiei, partea interesată îşi exprimă punctele de vedere.
Raportul investigaţiei se comunică părţii interesate, care este apoi audiată de instituţia Uniunii în cauză cu privire la raportul respectiv.
Pe baza raportului şi a audierii, instituţia Uniunii în cauză adoptă fie o decizie motivată de încheiere a procedurii, fie o decizie motivată în conformitate cu articolele 22 şi 86 şi cu anexa IX din Statutul funcţionarilor. Deciziile care impun măsuri disciplinare sau sancţiuni financiare se notifică părţii interesate şi se comunică, spre informare, celorlalte instituţii ale Uniunii şi Curţii de Conturi.
- Partea interesată poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste decizii, în conformitate cu Statutul funcţionarilor.
Art. 122: Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Fără a se aduce atingere căilor de atac prevăzute de Statutul funcţionarilor, auditorul intern poate sesiza direct Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu orice act referitor la exercitarea funcţiilor sale de auditor intern. Acesta introduce o astfel de acţiune în termen de trei luni începând cu ziua calendaristică în care a luat cunoştinţă de notificarea actului în cauză.
Aceste sesizări se cercetează şi se judecă în conformitate cu articolul 91 alineatul (5) din Statutul funcţionarilor.
Art. 123: Comitetele de monitorizare a auditurilor interne
(1)Fiecare instituţie a Uniunii înfiinţează un comitet de monitorizare a auditurilor interne însărcinat cu asigurarea independenţei auditorului intern, monitorizarea calităţii activităţii de audit intern şi asigurarea faptului că serviciile sale iau în considerare în mod adecvat recomandările auditului intern şi extern şi le dau curs.
(2)Componenţa comitetului de monitorizare a auditurilor interne este stabilită de fiecare instituţie a Uniunii în parte, ţinând seama de autonomia sa organizaţională şi de importanţa consilierii din partea experţilor independenţi.
Art. 124: Domeniul de aplicare
Cu excepţia articolului 140, trimiterile din prezentul titlu la angajamente juridice se înţeleg ca trimiteri la angajamente juridice, contracte-cadru şi acorduri-cadru de parteneriat financiar.
Art. 125: Formele contribuţiei Uniunii
(1)Contribuţiile Uniunii cu gestiune directă, partajată şi indirectă ajută la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii şi a unor rezultate specificate şi pot avea oricare dintre următoarele forme:
a)finanţări care nu sunt legate de costurile operaţiunilor relevante, bazate pe:
(i)îndeplinirea unor condiţii prevăzute în normele sectoriale specifice sau în decizii ale Comisiei; sau
(ii)obţinerea unor rezultate măsurate prin raportare la obiectivele de etapă stabilite anterior sau prin indicatori de performanţă;
b)rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv;
c)costuri unitare, care includ toate categoriile specifice de costuri eligibile sau anumite categorii de acest tip care sunt clar identificate în prealabil printr-o trimitere la un cuantum pe unitate;
d)sume forfetare, care includ, în mod global, toate categoriile specifice de costuri eligibile sau anumite categorii de acest tip care sunt clar identificate în prealabil;
e)finanţări forfetare, care includ categorii specifice de costuri eligibile, identificate clar în prealabil prin aplicarea unui procentaj;
f)o combinaţie între formele menţionate la literele (a)-(e).
Contribuţiile Uniunii prevăzute la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 184, cu normele sectoriale sau cu o decizie a Comisiei şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale. Contribuţiile Uniunii prevăzute la primul paragraf literele (c), (d) şi (e) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 184 sau cu legislaţia sectorială şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale.
(2)Pentru a stabili forma adecvată de contribuţie, se ţine cont în cea mai mare măsură posibilă de interesele şi de metodele contabile ale destinatarilor potenţiali.
(3)Ordonatorul de credite competent raportează cu privire la finanţările care nu sunt legate de costuri în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (a) şi (f) de la prezentul articol în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9).
Art. 126: Valabilitatea transversală a evaluărilor
Comisia se poate baza, integral sau parţial, pe evaluările proprii sau pe cele efectuate de alte entităţi, inclusiv de donatori, în măsura în care astfel de evaluări s-au efectuat privind respectarea unor condiţii echivalente cu cele prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuţie aplicabilă. În acest scop, Comisia promovează recunoaşterea standardelor acceptate la nivel internaţional sau a bunelor practici internaţionale.
Art. 127: Valabilitatea transversală a auditurilor
Fără a aduce atingere posibilităţilor existente de efectuare a unor audituri suplimentare, dacă un auditor independent a efectuat un audit referitor la situaţiile financiare şi rapoartele care prezintă utilizarea unei contribuţii a Uniunii, bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care oferă o asigurare rezonabilă, auditul respectiv stă la baza asigurării generale, astfel cum se specifică mai detaliat, dacă este cazul, în normele sectoriale, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale independenţei şi competenţei auditorului. În acest scop, raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit din statele membre.
Art. 128: Utilizarea informaţiilor deja disponibile
Pentru a evita situaţiile în care persoanelor şi entităţilor care primesc fonduri din partea Uniunii li se solicită să furnizeze aceeaşi informaţie de mai multe ori, se folosesc, în măsura posibilului, informaţiile care se află deja la dispoziţia instituţiilor Uniunii, a autorităţilor de management sau a altor organisme şi entităţi care execută bugetul.
Art. 129: Cooperarea în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii
(1)Orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi, drept condiţie pentru primirea fondurilor, acordă accesul şi drepturile necesare pentru ordonatorul de credite responsabil, EPPO în ceea ce priveşte statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, OLAF, Curtea de Conturi şi, după caz, autorităţile naţionale relevante pentru a-şi exercita în mod exhaustiv competenţele care le revin. În cazul OLAF, astfel de drepturi includ dreptul de a efectua investigaţii, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (48).
(48)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(2)Orice persoană sau entitate care primeşte din partea Uniunii fonduri în cadrul gestiunii directe şi indirecte se angajează în scris să acorde drepturile necesare menţionate la alineatul (1) şi se asigură că eventualii terţi implicaţi în execuţia fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
Art. 130: Aplicabilitatea parţială a sistemului de excludere în cazul gestiunii partajate
Sistemul de excludere se aplică în contextul fondurilor Uniunii plătite în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), în ceea ce priveşte orice persoană sau entitate care solicită sau primeşte respectivele fonduri ale Uniunii, în condiţiile prevăzute la articolul 138 alineatul (2) şi la articolul 277.
Art. 131: Parteneriatele-cadru financiare
(1)Comisia poate încheia acorduri-cadru de parteneriat financiar pentru o cooperare pe termen lung cu persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Fără a aduce atingere alineatului (4) litera (c) de la prezentul articol, acordurile-cadru de parteneriat financiar se revizuiesc cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual. În temeiul unor astfel de acorduri se pot semna acorduri de contribuţie sau acorduri de grant.
(2)Obiectivul unui acord-cadru de parteneriat financiar este de a facilita realizarea obiectivelor politicilor Uniunii prin stabilizarea termenilor contractuali ai cooperării. Acordul-cadru de parteneriat financiar precizează formele cooperării financiare şi include obligaţia de a stabili, în acordurile specifice semnate în temeiul acordului-cadru de parteneriat financiar, modalităţile de monitorizare a realizării obiectivelor specifice. Respectivele acorduri indică, de asemenea, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, măsura în care Comisia se poate baza pe sistemele şi procedurile, inclusiv procedurile de audit, ale persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau ale beneficiarilor.
(3)Pentru a optimiza costurile şi beneficiile auditurilor şi pentru a facilita coordonarea, se pot încheia acorduri de audit sau de verificare cu persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Astfel de acorduri nu aduc atingere dispoziţiilor articolelor 127 şi 129.
(4)În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin granturi specifice:
a)în plus faţă de alineatul (2), în acordul-cadru de parteneriat financiar se precizează:
(i)natura acţiunilor sau a programelor de lucru preconizate;
(ii)procedura de acordare a granturilor specifice, în conformitate cu principiile şi normele procedurale din titlul VIII;
b)acordul-cadru de parteneriat financiar şi acordul de grant specific în ansamblul lor respectă cerinţele de la articolul 204;
c)durata parteneriatului-cadru financiar nu poate depăşi patru ani, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, care se precizează clar în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9);
d)parteneriatul-cadru financiar se pune în aplicare în conformitate cu principiile transparenţei şi egalităţii de tratament al solicitanţilor;
e)parteneriatul-cadru financiar se tratează ca un grant în ceea ce priveşte programarea, publicarea ex ante şi atribuirea;
f)granturile specifice bazate pe un astfel de parteneriat-cadru financiar intră sub incidenţa procedurilor de publicare ex post prevăzute la articolul 38.
(5)Un acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice poate prevedea recurgerea la sistemele şi procedurile beneficiarului în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol în cazul în care sistemele şi procedurile au fost evaluate în conformitate cu articolul 157 alineatele (2), (3) şi (4). Într-un astfel de caz, articolul 199 alineatul (1) primul paragraf litera (d) nu se aplică. În cazul în care procedurile beneficiarului pentru acordarea de finanţări terţilor menţionată la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d) au obţinut o evaluare pozitivă din partea Comisiei, articolele 207 şi 208 nu se aplică.
(6)În cazul unui acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice, verificarea capacităţii financiare şi operaţionale menţionate la articolul 201 se efectuează înainte de semnarea acordului-cadru de parteneriat financiar. Comisia poate recurge la o verificare echivalentă a capacităţii financiare şi operaţionale, efectuată de alţi donatori.
(7)În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin acorduri de contribuţie, acordul-cadru de parteneriat financiar şi acordul de contribuţie în ansamblul lor respectă articolul 129 şi articolul 158 alineatul (7).
Art. 132: Suspendare, reziliere şi reducere
(1)Dacă o procedură de atribuire a fost viciată de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent suspendă procedura şi poate lua orice măsuri necesare, inclusiv anularea procedurii. Ordonatorul de credite competent informează imediat OLAF cu privire la cazurile de nereguli sau fraudă suspectate.
(2)În cazul în care, după atribuire, procedura de atribuire se dovedeşte a fi fost afectată de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acţiuni, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător:
a)refuză să îşi asume angajamentul juridic sau anulează acordarea unui premiu;
b)suspendă plăţile sau livrarea;
c)suspendă executarea angajamentului juridic;
d)dacă este cazul, reziliază angajamentul juridic în totalitate sau în privinţa unuia sau a mai multor destinatari.
(3)Ordonatorul de credite competent poate suspenda plăţile, livrarea sau executarea angajamentului juridic în cazul în care:
a)executarea angajamentului juridic se dovedeşte a fi fost afectată de nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor;
b)este necesar să se verifice dacă presupusele nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor au avut loc efectiv;
c)neregulile, fraudele sau încălcările obligaţiilor pun sub semnul întrebării fiabilitatea sau eficacitatea sistemelor de control intern ale unei persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.
Dacă presupusele nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor menţionate la primul paragraf litera (b) nu se confirmă, punerea în aplicare, plăţile sau livrarea se reiau cât mai curând posibil.
Ordonatorul de credite competent poate rezilia angajamentul juridic în totalitate sau în privinţa unuia sau mai multor destinatari în cazurile menţionate la primul paragraf literele (a) şi (c).
(4)În plus faţă de măsurile menţionate la alineatul (2) sau (3), ordonatorul de credite competent poate reduce grantul, premiul, contribuţia prevăzută în acordul de contribuţie, donaţia nefinanciară sau preţul datorat prevăzut într-un contract proporţional cu gravitatea neregulilor, a fraudelor sau a încălcărilor obligaţiilor, inclusiv în cazul în care activităţile în cauză nu au fost efectuate sau au fost efectuate necorespunzător, parţial sau cu întârziere.
În cazul finanţării menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a), ordonatorul de credite competent poate reduce contribuţia în mod proporţional în cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare, parţiale sau obţinute cu întârziere ori în cazul în care condiţiile nu au fost îndeplinite.
(5)Alineatul (2) literele (b), (c) şi (d) şi alineatul (3) nu se aplică în cazul candidaţilor din cadrul unui concurs cu premii.
Art. 133: Păstrarea evidenţelor şi actualizarea adreselor poştale şi electronice de către destinatari
(1)Destinatarii păstrează evidenţele şi documentele justificative, inclusiv datele statistice şi alte înregistrări referitoare la finanţare, precum şi evidenţele şi documentele în format electronic, timp de cinci ani de la data plăţii soldului sau, în absenţa unei astfel de plăţi, de la data efectuării operaţiunii. Această perioadă este de trei ani în cazul în care valoarea finanţării este mai mică sau egală cu 60 000 EUR.
(2)Evidenţele şi documentele referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau reclamaţii referitoare la angajamente juridice sau referitoare la investigaţii ale OLAF se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii, reclamaţii sau investigaţii. În cazul evidenţelor şi al documentelor referitoare la investigaţiile OLAF, obligaţia de păstrare se aplică de îndată ce respectivele investigaţii au fost notificate destinatarului.
(3)Evidenţele şi documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele nu sunt necesare.
(4)Destinatarii informează ordonatorul de credite cu privire la orice modificare a adreselor lor poştale şi electronice. Această obligaţie continuă să se aplice timp de cinci ani de la data plăţii soldului sau, în absenţa unei astfel de plăţi, de la data tranzacţiei. Această perioadă este de trei ani în cazul în care valoarea finanţării este mai mică sau egală cu 60 000 EUR.
Art. 134: Procedura contradictorie şi căi de atac
(1)Înainte de a adopta orice măsură care prejudiciază drepturile unui participant sau ale unui destinatar, ordonatorul de credite competent se asigură că participantului sau destinatarului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observaţii.
Primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică procedurilor de atribuire, cu excepţia cazului în care participantul a fost respins în temeiul articolului 143 alineatul (1) primul paragraf litera (b) sau (c).
(2)Dacă o măsură adoptată de un ordonator de credite prejudiciază drepturile unui participant sau ale unui destinatar, actul în care este stabilită măsura precizează căile de atac administrative şi judiciare care pot fi utilizate pentru a o contesta.
Art. 135: Subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare
(1)Subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare se furnizează în conformitate cu titlul X atunci când sunt combinate cu instrumente financiare în cadrul unei măsuri unice.
(2)În cazul în care nu sunt combinate cu instrumente financiare în cadrul unei măsuri unice, subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare se pot furniza în conformitate cu titlul VI sau VIII.
Art. 136: Protecţia securităţii şi a ordinii publice
(1)Condiţiile de participare la procedurile de atribuire ale Uniunii respectă obligaţiile internaţionale sau angajamentele privind accesul pe piaţă asumate de Uniune în cadrul unor acorduri internaţionale şi nu restrâng în mod nejustificat concurenţa.
(2)Atunci când acest lucru este necesar şi justificat în mod corespunzător, Comisia indică, în decizia de finanţare menţionată la articolul 110, că anumite proceduri de atribuire afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce priveşte activele şi interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, inclusiv protecţia integrităţii infrastructurii digitale, a sistemelor informatice şi de comunicaţii şi a lanţurilor de aprovizionare conexe. În cazul în care nu este necesară o decizie de finanţare în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) al doilea paragraf, acest lucru este menţionat de către ordonatorul de credite competent în documentele legate de procedura de atribuire.
(3)Pentru protecţia securităţii sau a ordinii publice, ordonatorul de credite competent poate stabili condiţii specifice aplicabile procedurilor de atribuire şi angajamentelor juridice menţionate la articolul 124. Orice condiţie face obiectul alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol şi se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a proteja securitatea sau ordinea publică a Uniunii şi/sau a statelor sale membre.
Condiţiile specifice se pot aplica participării la procedurile de atribuire şi întregului ciclu de viaţă al angajamentului juridic rezultat şi se pot referi la:
a)entitate, în special criteriile de acces la procedură sau criteriile de eligibilitate bazate pe ţara de stabilire a participanţilor, inclusiv a contractantului sau a beneficiarului şi a entităţilor afiliate şi a eventualilor subcontractanţi, precum şi în ceea ce priveşte controlul direct sau indirect asupra oricăruia dintre participanţii respectivi din partea unor entităţi publice sau private dintr-o ţară terţă;
b)activitate, în special în ceea ce priveşte ţara de origine a echipamentelor, bunurilor, produselor sau serviciilor, precum şi în ceea ce priveşte locul de executare, care poate fi limitat la statele membre;
c)cerinţe de securitate suplimentare privind entităţile şi activităţile, în special condiţii bazate pe o evaluare a riscurilor de securitate aferente echipamentelor, bunurilor, produselor sau serviciilor, producătorului, contractantului, beneficiarului, entităţilor afiliate sau oricăror subcontractanţi.
Art. 137: Protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin detectarea riscurilor, excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare
(1)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia instituie şi aplică un sistem de detectare timpurie şi de excludere.
Scopul unui astfel de sistem este de a facilita:
a)detectarea timpurie a persoanelor sau a entităţilor menţionate la alineatul (2) care prezintă un risc pentru interesele financiare ale Uniunii;
b)excluderea persoanelor sau a entităţilor menţionate la alineatul (2) care se află în una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1);
c)impunerea unei sancţiuni financiare unui destinatar în temeiul articolului 140.
(2)În cadrul gestiunii directe şi indirecte, sistemul de detectare timpurie şi de excludere se aplică:
a)participanţilor şi destinatarilor;
b)entităţilor pe a căror capacitate intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul ori subcontractanţilor unui contractant;
c)oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri ale Uniunii, în cazul în care bugetul se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) şi al articolului 157 alineatul (4), pe baza informaţiilor notificate în conformitate cu articolul 158 alineatul (7);
d)garanţilor;
e)participanţilor sau destinatarilor cu privire la care entităţile care execută bugetul în conformitate cu articolul 63 au furnizat informaţii, astfel cum sunt transmise de statele membre în conformitate cu normele sectoriale, în conformitate cu articolul 144 alineatul (2) litera (d);
f)sponsorilor menţionaţi la articolul 26;
g)beneficiarilor reali şi oricărei entităţi afiliate entităţii excluse menţionate la articolul 138 alineatul (6);
h)persoanelor fizice menţionate la articolul 138 alineatul (5) primul paragraf literele (a)-(c);
i)oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri sub orice formă, inclusiv sprijin financiar nerambursabil sau împrumuturi ori ambele, în cazul în care bugetul este executat cu statele membre în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), caz în care se aplică articolul 138 alineatul (2).
În sensul primului paragraf litera (i), persoanele sau entităţile care primesc fonduri includ destinatarii finali ai fondurilor, contractanţii, subcontractanţii şi beneficiarii reali.
Acest lucru nu aduce atingere articolului 157 alineatul (7) şi nici normelor prevăzute în acordurile de contribuţie, acordurile de finanţare şi acordurile de garantare, în cazul persoanelor sau entităţilor care primesc fonduri din partea Uniunii, dacă bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c).
În cadrul gestiunii partajate, sistemul de excludere se aplică:
(a)oricărei persoane sau entităţi care solicită finanţare în cadrul unui program în gestiune partajată, care este selectată pentru o astfel de finanţare sau care primeşte o astfel de finanţare;
(b)entităţilor pe a căror capacitate intenţionează să se bazeze persoana sau entitatea menţionată la litera (a) sau subcontractanţii unei astfel de persoane sau entităţi;
(c)beneficiarilor reali şi oricărei entităţi afiliate entităţii excluse, astfel cum este menţionată la articolul 138 alineatul (6);
(3)Decizia de înregistrare a informaţiilor privind detectarea timpurie a riscurilor, astfel cum este menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) de la prezentul articol, de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) şi/sau de impunere a unei sancţiuni financiare împotriva unui destinatar este luată de către ordonatorul de credite competent. Informaţiile referitoare la astfel de decizii se înregistrează în baza de date menţionată la articolul 144 alineatul (1). În cazul în care astfel de decizii sunt adoptate în temeiul articolului 138 alineatul (5), informaţiile înregistrate în baza de date includ informaţiile privind persoanele menţionate la alineatul menţionat.
(4)Decizia de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol sau de impunere a unor sancţiuni financiare împotriva unui destinatar se întemeiază pe o hotărâre definitivă sau, în situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1), pe o decizie administrativă definitivă sau pe o încadrare juridică preliminară realizată de comitetul menţionat la articolul 135 în situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (3), pentru a asigura o evaluare centralizată a situaţiilor respective. În cazurile menţionate la articolul 143 alineatul (1), ordonatorul de credite competent respinge participantul de la o anumită procedură de atribuire.
Fără a aduce atingere articolului 138 alineatul (7), ordonatorul de credite competent poate lua o decizie de a exclude un participant sau destinatar şi/sau de a impune o sancţiune financiară împotriva unui destinatar şi o decizie de publicare a informaţiilor aferente, pe baza unei încadrări preliminare astfel cum este menţionată la articolul 138 alineatul (3), doar după ce a obţinut recomandarea comitetului menţionat la articolul 142.
Art. 138: Criterii de excludere şi decizii privind excluderea
(1)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de prezentul regulament sau de la execuţia de fonduri ale Uniunii atunci când persoana sau entitatea respectivă se află în una sau mai multe din următoarele situaţii de excludere:
a)persoana sau entitatea este în stare de faliment, în situaţie de insolvenţă sau de lichidare, activele sale sunt administrate de un lichidator sau de o instanţă, se află în stare de concordat preventiv, de suspendare a activităţii sau în orice altă situaţie similară care rezultă în urma unei proceduri similare prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern;
b)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor sau a contribuţiilor la asigurările sociale prevăzute în legislaţia aplicabilă;
c)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă deoarece a încălcat actele cu putere de lege şi normele administrative sau standardele etice aplicabile sectorului profesional din care face parte persoana sau entitatea ori deoarece se face vinovată de o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când o astfel de conduită trădează o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:
(i)falsificarea cu intenţia de a frauda sau din neglijenţă a informaţiilor necesare pentru verificarea absenţei motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate ori de selecţie sau în executarea unui angajament juridic;
(ii)încheierea unui acord cu alte persoane sau entităţi în vederea denaturării concurenţei;
(iii)încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;
(iv)influenţarea necorespunzătoare sau tentativa de a influenţa în mod necorespunzător procesul decizional cu scopul de a obţine fonduri din partea Uniunii, profitând, prin declaraţii false, de un conflict de interese care implică orice actori financiari sau alte persoane menţionate la articolul 61 alineatul (1);
(v)tentativa de a obţine informaţii confidenţiale care i-ar putea conferi avantaje necuvenite în cadrul procedurii de atribuire;
(vi)incitarea la discriminare, ură sau violenţă împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup sau la activităţi similare care contravin valorilor pe care se întemeiază Uniunea, consacrate la articolul 2 din TUE, în cazul în care o astfel de abatere are impact asupra integrităţii persoanei sau entităţii care afectează sau riscă în mod concret să afecteze îndeplinirea angajamentului juridic;
d)printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de oricare dintre următoarele:
(i)fraudă, în înţelesul articolului 3 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului (49) şi al articolului 1 din Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, redactată în baza Actului Consiliului din 26 iulie 1995 (50);
(49)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(50)JO C 316, 27.11.1995, p. 48.
(ii)corupţie astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2017/1371 sau corupţie activă în înţelesul articolului 3 din Convenţia privind lupta împotriva corupţiei care implică funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, elaborată în temeiul Actului Consiliului din 26 mai 1997 (51), sau acte menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului (52) sau corupţie astfel cum este definită în alte legi aplicabile;
(51)JO C 195, 25.6.1997, p. 1.
(52)Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupţiei în sectorul privat (JO L 192, 31.7.2003, p. 54).
(iii)comportament legat de o organizaţie criminală, astfel cum este menţionat la articolul 2 din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului (53);
(53)Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate (JO L 300, 11.11.2008, p. 42).
(iv)spălare de bani sau finanţarea terorismului în înţelesul articolului 1 alineatele (3), (4) şi (5) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (54);
(54)Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(v)infracţiuni de terorism sau infracţiuni legate de activităţi de terorism, astfel cum sunt definite la articolele 3-12 din Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European şi a Consiliului (55), sau instigare, complicitate sau tentativă de a săvârşi astfel de infracţiuni, astfel cum se menţionează la articolul 14 din respectiva directivă;
(55)Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului şi de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).
(vi)exploatarea prin muncă a copiilor sau alte infracţiuni privind traficul de persoane, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (56);
(56)Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, precum şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).
e)s-au constatat deficienţe semnificative în ceea ce priveşte respectarea de către persoana sau entitatea în cauză a principalelor obligaţii de executare a unui angajament juridic finanţat din buget, fapt care:
(i)a dus la rezilierea anticipată a unui angajament juridic;
(ii)a dus la aplicarea de clauze penale sau alte sancţiuni contractuale; sau
(iii)a fost descoperit de un ordonator de credite, de OLAF, de Curtea de Conturi sau de EPPO în urma unor verificări, audituri sau investigaţii;
f)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea a comis o abatere în înţelesul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului (57);
(57)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
g)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea a creat o entitate într-o altă jurisdicţie cu intenţia de a se sustrage obligaţiilor fiscale, sociale sau oricăror alte obligaţii legale, inclusiv celor legate de dreptul muncii, ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă, în jurisdicţia în care aceasta îşi are sediul social, sediul central sau locul principal de desfăşurare a activităţii;
h)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că a fost creată o entitate cu intenţia menţionată la litera (g);
i)entitatea sau persoana s-a opus, intenţionat şi fără o justificare adecvată, unei investigaţii, unei verificări sau unui audit efectuat de un ordonator de credite sau de reprezentantul sau auditorul acestuia, de OLAF, de EPPO sau de Curtea de Conturi. Se consideră că persoana sau entitatea se opune unei investigaţii, unei verificări sau unui audit atunci când desfăşoară acţiuni cu scopul sau efectul de a preveni, a împiedica sau a întârzia desfăşurarea oricăreia dintre activităţile necesare pentru efectuarea investigaţiei, a verificării sau a auditului. Astfel de acţiuni includ, în special, refuzul intenţionat de a acorda accesul necesar în incintele sale sau în orice alte spaţii utilizate în scopuri comerciale, disimularea sau refuzul de a divulga informaţii sau furnizarea de informaţii false.
(2)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf litera (i) şi al patrulea paragraf literele (a), (b) şi (c) în cazul în care persoana sau entitatea respectivă se află într-una sau mai multe dintre situaţiile de excludere menţionate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, decizia se ia pe baza unei încadrări juridice preliminare a unui comportament menţionat la literele respective, având în vedere faptele şi constatările în temeiul alineatului (3) al patrulea paragraf literele (a) şi (d) de la prezentul articol cuprinse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.
Înainte de a face încadrarea juridică preliminară, comitetul menţionat la articolul 145 oferă statului membru posibilitatea de a prezenta observaţii privind procedura prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol.
Fără a aduce atingere articolului 63 alineatul (2), statul membru se asigură că cererile de plată având legătură cu o persoană sau o entitate care se află într-o situaţie de excludere stabilită în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol nu sunt transmise Comisiei spre rambursare.
(3)În absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive sau, după caz, a unei decizii administrative definitive în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f), (g) şi (h) de la prezentul articol ori în cazul menţionat la alineatul (1) literele (e) şi (i) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) pe baza unei încadrări juridice preliminare a unei conduite astfel cum este menţionată la literele respective, ţinând cont de faptele stabilite sau de alte constatări incluse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.
Încadrarea preliminară menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere evaluării conduitei respectivei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) de către autorităţile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. Ordonatorul de credite competent îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi/sau de a impune o sancţiune financiară unui destinatar în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive. În cazurile în care hotărârea judecătorească definitivă sau decizia administrativă definitivă nu stabileşte durata excluderii, ordonatorul de credite competent stabileşte durata respectivă pe baza faptelor stabilite şi a constatărilor şi ţinând cont de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.
În cazul în care, printr-o astfel de hotărâre judecătorească definitivă sau decizie administrativă definitivă, se stabileşte că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) nu este vinovată de conduita care face obiectul încadrării juridice preliminare pe baza căreia respectiva persoană sau entitate a fost exclusă, ordonatorul de credite competent pune capăt fără întârziere excluderii respective şi/sau rambursează, după caz, cuantumul aferent oricărei sancţiuni financiare impuse.
Printre faptele şi constatările menţionate la primul paragraf se numără mai ales:
a)faptele stabilite în cadrul auditurilor sau al investigaţiilor efectuate de EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, de Curtea de Conturi, de OLAF sau de un auditor intern sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite;
b)deciziile administrative care nu sunt definitive şi care pot include măsuri disciplinare luate de organismul de supraveghere competent responsabil de verificarea aplicării standardelor de etică profesională;
c)faptele menţionate în deciziile luate de persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c);
d)informaţiile transmise în conformitate cu articolul 144 alineatul (2) litera (d), în special faptele şi constatările stabilite în contextul unei hotărâri judecătoreşti definitive sau al unei decizii administrative definitive la nivel naţional cu privire la existenţa situaţiilor de excludere menţionate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol, de entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b);
e)deciziile Comisiei privind încălcarea dreptului Uniunii în materie de concurenţă sau ale unei autorităţi naţionale competente privind încălcarea dreptului Uniunii sau a celui intern în materie de concurenţă.
(4)Deciziile ordonatorului de credite competent luate în temeiul articolelor 137-144 sau, după caz, recomandările comitetului menţionat la articolul 145 se adoptă cu respectarea principiului proporţionalităţii, luând în considerare în special:
a)gravitatea situaţiei, inclusiv impactul asupra intereselor financiare şi a imaginii Uniunii;
b)intervalul de timp scurs de la conduita relevantă;
c)durata conduitei şi caracterul său repetitiv;
d)dacă conduita fost premeditată sau gradul de neglijenţă arătat;
e)în cazurile menţionate la alineatul (1) litera (b), dacă este vizat un cuantum limitat;
f)orice alte circumstanţe atenuante, precum:
(i)măsura în care persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) colaborează cu autoritatea competentă relevantă şi contribuţia persoanei sau entităţii respective la investigaţie recunoscută de ordonatorul de credite competent; sau
(ii)informarea cu privire la situaţia de excludere prin intermediul unei declaraţii astfel cum se menţionează la articolul 139 alineatul (1); sau
(iii)măsurile luate de statul membru împotriva persoanei sau entităţii în temeiul articolului 63 alineatul (2).
(5)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) în cazul în care:
a)o persoană fizică sau juridică care este membră a organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al persoanei sau entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2) ori care are putere de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce priveşte respectiva persoană sau entitate se află într-una sau în mai multe dintre situaţiile menţionate la alineatul (1) literele (c)-(i) de la prezentul articol;
b)o persoană fizică sau juridică care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau ale entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2) se află într-una sau în mai multe dintre situaţiile menţionate la alineatul (1) litera (a) sau (b) de la prezentul articol;
c)o persoană fizică care este esenţială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic se află într-una sau în mai multe dintre situaţiile menţionate la alineatul (1) literele (c)-(i) de la prezentul articol.
Ordonatorul de credite competent se asigură că persoana fizică aflată într-una sau mai multe dintre situaţiile menţionate la primul paragraf este exclusă.
(6)Atunci când o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf literele (a)-(f), (h) şi (i) este exclusă, ordonatorul de credite competent poate, de asemenea, să excludă beneficiarul real sau orice entitate afiliată entităţii excluse ori să le impună acestora o sancţiune financiară. Orice decizie a ordonatorului de credite competent sau, după caz, orice recomandare a comitetului menţionat la articolul 145 ia în considerare dacă:
a)entitatea exclusă are o independenţă funcţională faţă de entitatea sa afiliată şi faţă de beneficiarul real,
b)abaterea entităţii excluse nu se datorează nesupravegherii sau nemenţinerii unor controale adecvate;
c)dacă entitatea exclusă a luat o decizie comercială fără influenţa vreunei entităţi afiliate sau a beneficiarului real.
(7)În cazurile menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent poate exclude provizoriu o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2), fără recomandarea prealabilă a comitetului menţionat la articolul 145, atunci când participarea persoanei sau entităţii în cauză la o procedură de atribuire sau selectarea sa pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii ar constitui o ameninţare gravă şi iminentă la adresa intereselor financiare ale Uniunii. În aceste cazuri, ordonatorul de credite competent sesizează imediat comitetul menţionat la articolul 145 şi ia o decizie definitivă în termen de 14 zile de la primirea recomandării comitetului.
(8)La cererea ordonatorului de credite şi în cazul în care natura sau circumstanţele cazului impun acest lucru, sesizarea comitetului menţionat la articolul 145 pentru o recomandare poate fi tratată prin intermediul procedurii accelerate, fără a aduce atingere dreptului de a fi ascultat al persoanei sau entităţii în cauză.
(9)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145, nu exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la o procedură de atribuire sau de la selectarea pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii în cazul în care:
a)persoana sau entitatea a luat măsurile de remediere astfel cum se menţionează la alineatul (10) de la prezentul articol într-o măsură suficientă pentru a-i demonstra fiabilitatea. Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul menţionat la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol;
b)este indispensabil să se asigure continuitatea serviciului, pe o perioadă limitată, până în momentul luării măsurilor de remediere specificate la alineatul (7) de la prezentul articol;
c)o astfel de excludere ar fi disproporţionată având în vedere criteriile menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol.
În plus, alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol nu se aplică în cazul achiziţiei de produse în condiţii deosebit de avantajoase fie de la un furnizor care şi-a încetat definitiv activitatea comercială, fie de la lichidatori în cadrul unei proceduri de insolvenţă, al unui concordat preventiv sau al unei proceduri similare prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern.
În cazurile de neexcludere menţionate la prezentul alineat primul şi al doilea paragraf, ordonatorul de credite competent precizează motivele pentru care nu a exclus persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi comunică aceste motive comitetului menţionat la articolul 145.
(10)Măsurile de remediere menţionate la alineatul (9) primul paragraf litera (a) includ în special:
a)măsuri care urmăresc identificarea originii situaţiilor care au dus la excludere şi măsuri concrete tehnice, organizatorice şi de personal din domeniul de activitate relevant al persoanei sau al entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2), adecvate pentru corectarea conduitei şi pentru prevenirea repetării acesteia;
b)dovada că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) a luat măsuri de compensare sau de despăgubire pentru prejudiciul adus intereselor financiare ale Uniunii prin faptele care au dus la situaţia de excludere;
c)dovada că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) a plătit sau a asigurat plata oricărei amenzi impuse de autoritatea competentă sau a oricăror taxe ori contribuţii la asigurările sociale menţionate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol.
Fără a aduce atingere evaluării efectuate de ordonatorul de credite competent sau de comitetul menţionat la articolul 145, persoana sau entitatea prezintă măsuri de remediere care au fost evaluate de un auditor extern independent sau care au fost declarate suficiente printr-o decizie a unei autorităţi naţionale sau a Uniunii.
(11)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea revizuită a comitetului menţionat la articolul 145, îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) din oficiu sau la cererea persoanei ori a entităţii respective, dacă aceasta din urmă a luat măsuri de remediere suficiente pentru a-şi demonstra fiabilitatea sau dacă a furnizat elemente noi care demonstrează că situaţia de excludere menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol nu mai există.
(12)În cazul menţionat la articolul 137 alineatul (2) litera (b), ordonatorul de credite competent solicită ca acel candidat sau ofertant să înlocuiască o entitate sau un subcontractant pe ale cărui capacităţi intenţionează să se bazeze şi care se află într-o situaţie de excludere menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol.
Art. 139: Declaraţia şi dovada privind inexistenţa unei situaţii de excludere
(1)Participanţii declară dacă se află într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi, după caz, dacă au luat măsurile de remediere menţionate la articolul 138 alineatul (9) primul paragraf litera (a).
Participanţii declară, de asemenea, dacă următoarele persoane sau entităţi se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(h):
a)persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care deţin competenţe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte participantul respectiv;
b)beneficiarii reali ai participantului, astfel cum sunt definiţi la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849.
Participantul sau destinatarul informează fără întârziere ordonatorul de credite competent cu privire la orice schimbări în privinţa situaţiilor declarate.
După caz, candidatul sau ofertantul furnizează aceleaşi declaraţii care sunt menţionate la primul şi al doilea paragraf semnate de subcontractant sau de orice altă entitate pe a cărei capacitate intenţionează să se bazeze, după caz.
Ordonatorul de credite competent nu solicită declaraţiile menţionate la primul şi al doilea paragraf dacă astfel de declaraţii au fost deja prezentate în scopul unei alte proceduri de atribuire, cu condiţia ca situaţia să nu se fi schimbat şi să nu fi trecut mai mult de un an de la data emiterii declaraţiilor.
Ordonatorul de credite competent poate renunţa la cerinţele prevăzute la primul şi al doilea paragraf în cazul granturilor cu valoare foarte scăzută şi al contractelor cu valoare foarte scăzută, valoare care nu depăşeşte cuantumurile menţionate la articolul 2 punctul 75 şi la punctul 14.4 din anexa I.
(2)Ori de câte ori se solicită de către ordonatorul de credite competent şi în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii, participantul, subcontractantul sau entitatea pe a cărei capacitate intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul furnizează:
a)dovezi adecvate că nu se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1);
b)informaţii privind persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care deţin competenţe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte participantul respectiv, inclusiv privind persoanele şi entităţile care fac parte din structura de proprietate sau de control şi beneficiarii reali, şi dovezi adecvate că niciuna dintre persoanele respective nu se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(f);
c)dovezi adecvate că persoanele fizice sau juridice care îşi asumă răspunderea nelimitată pentru datoriile participantului respectiv nu se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 138 alineatul (1) litera (a) sau (b).
(3)Dacă este cazul şi în conformitate cu dreptul intern, ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în niciuna dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (g) şi (h), un extras recent din cazierul judiciar sau, în absenţa acestuia, un document echivalent eliberat recent de către o autoritate judiciară sau administrativă din ţara în care îşi are sediul principal, din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor în cauză.
Ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) şi (b), un certificat emis recent de autoritatea competentă din ţara în care îşi are sediul principal. În cazul în care în ţara în care îşi are sediul principal nu se eliberează asemenea tipuri de certificate, participantul poate furniza o declaraţie sub jurământ făcută în faţa unei autorităţi judiciare sau a unui notar ori, în lipsa acesteia, o declaraţie solemnă făcută în faţa unei autorităţi administrative sau a unui organism profesional calificat din ţara în care îşi are sediul principal.
(4)Ordonatorul de credite competent renunţă la obligaţia ca un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) să prezinte documentele justificative menţionate la alineatele (2) şi (3):
a)dacă poate accesa aceste dovezi gratuit într-o bază de date naţională;
b)dacă aceste dovezi i-au fost deja prezentate în scopul unei alte proceduri, cu condiţia ca documentele prezentate să fie încă valabile şi să nu fi trecut mai mult de un an de la data eliberării lor;
c)dacă recunoaşte că există o imposibilitate materială de a furniza astfel de dovezi.
(5)Alineatele (1)-(4) de la prezentul articol nu se aplică persoanelor şi entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) şi nici organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.
În cazul instrumentelor financiare şi al garanţiilor bugetare şi în absenţa unor norme şi proceduri pe deplin echivalente cu cele menţionate la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d), destinatarii finali şi intermediarii furnizează persoanei sau entităţii care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) o declaraţie semnată pe propria răspundere prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a)-(d), (g) şi (h) sau la articolul 143 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c) ori într-o situaţie considerată echivalentă în urma evaluării efectuate în conformitate cu articolul 157 alineatul (4).
În cazul în care, în mod excepţional, instrumentele financiare se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), destinatarii finali furnizează intermediarilor financiari o declaraţie pe proprie răspundere semnată prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a)-(d), (g) şi (h) sau la articolul 143 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c).
Art. 140: Sancţiuni financiare
(1)Pentru a asigura un efect disuasiv, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145, ordonatorul de credite competent poate impune o sancţiune financiară unui destinatar care şi-a asumat un angajament juridic şi care se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 138 alineatul (1) litera (c), (d), (e), (f), (g), (h) sau (i).
În ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(i), sancţiunea financiară poate fi impusă ca alternativă la o decizie de excludere a unui destinatar, atunci când această excludere ar fi disproporţionată pe baza criteriilor menţionate la articolul 138 alineatul (4).
În ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c), (d) şi (e), sancţiunea financiară poate fi impusă în plus faţă de o excludere, atunci când acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, din cauza conduitei sistematice şi recurente adoptate de destinatar cu intenţia de a obţine în mod necuvenit fonduri ale Uniunii.
În pofida primului, celui de al doilea şi celui de al treilea paragraf de la prezentul alineat, nu se impun sancţiuni financiare beneficiarilor care, în conformitate cu articolul 139, divulgă faptul că se află într-o situaţie de excludere.
(2)Cuantumul sancţiunii financiare nu depăşeşte 10 % din valoarea totală a angajamentului juridic. În cazul unui acord de grant semnat cu mai mulţi beneficiari, sancţiunea financiară nu depăşeşte 10 % din cuantumul grantului la care are dreptul beneficiarul în cauză în conformitate cu acordul de grant.
Art. 141: Durata excluderii şi termenul de prescripţie
(1)Durata excluderii nu depăşeşte:
a)durata, dacă există, stabilită prin hotărârea judecătorească definitivă sau prin decizia administrativă definitivă a unui stat membru;
b)în absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive:
(i)cinci ani, pentru cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (d) şi (i);
(ii)trei ani, pentru cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) litera (c) şi literele (e)-(h).
O persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) este exclusă atât timp cât se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) şi (b).
(2)Termenul de prescripţie pentru excluderea şi/sau impunerea de sancţiuni financiare unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) este de cinci ani, calculat începând cu oricare dintre următoarele date:
a)data conduitei care a dus la excludere sau, în cazul actelor continue sau repetate, data la care conduita ia sfârşit, în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (b)-(e), (g), (h) şi (i);
b)data la care se pronunţă hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe naţionale sau decizia administrativă definitivă în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (b), (c), (d), (g), (h) şi (i).
Termenul de prescripţie este întrerupt de un act al unei autorităţi naţionale, al Comisiei, al OLAF, al EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, al comitetului menţionat la articolul 145 din prezentul regulament sau al oricărei entităţi implicate în execuţia bugetară, dacă acest act este notificat persoanei sau entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament şi se referă la investigaţii sau proceduri judiciare. Un nou termen de prescripţie începe să curgă din ziua următoare întreruperii.
În sensul articolului 138 alineatul (1) litera (f) din prezentul regulament, pentru excluderea unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament şi/sau impunerea de sancţiuni financiare unui destinatar, se aplică termenul de prescripţie prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.
În cazul în care conduita unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament în cauză corespunde mai multor motive enumerate la articolul 138 alineatul (1) din prezentul regulament, se aplică termenul de prescripţie aplicabil motivului celui mai grav.
Art. 142: Publicarea de informaţii referitoare la excludere şi la sancţiunile financiare
(1)Pentru a spori, atunci când este necesar, efectul disuasiv al excluderii şi/sau al sancţiunii financiare, sub rezerva unei decizii a ordonatorului de credite competent, Comisia publică pe site-ul său următoarele informaţii referitoare la excludere şi, după caz, la sancţiunea financiară în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(i):
a)numele persoanei sau al entităţii în cauză, menţionate la articolul 137 alineatul (2);
b)situaţia de excludere;
c)durata excluderii şi/sau cuantumul sancţiunii financiare.
Dacă decizia privind excluderea şi/sau sancţiunea financiară a fost luată pe baza încadrării preliminare menţionate la articolul 138 alineatul (2), se precizează că nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, nicio decizie administrativă definitivă în acest sens. În astfel de cazuri, se publică fără întârziere informaţii privind eventualele căi de atac, stadiul şi rezultatul acestora, precum şi privind orice decizie revizuită a ordonatorului de credite competent. În cazul în care s-a impus o sancţiune financiară, se precizează, de asemenea, dacă aceasta a fost plătită.
Decizia de publicare a informaţiilor se ia de către ordonatorul de credite competent în urma fie a hotărârii judecătoreşti definitive relevante, fie, dacă este cazul, a deciziei administrative definitive sau în urma recomandării comitetului menţionat la articolul 145, după caz. Decizia respectivă produce efecte la trei luni după ce a fost notificată persoanei sau entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2).
Informaţiile publicate se şterg imediat ce excluderea a încetat. În cazul unei sancţiuni financiare, informaţiile se şterg după şase luni de la plata sumei respective.
În cazul datelor cu caracter personal, ordonatorul de credite competent informează, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725, persoana sau entitatea în cauză menţionată la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament cu privire la drepturile care îi revin în temeiul normelor aplicabile privind protecţia datelor şi cu privire la procedurile disponibile pentru exercitarea acestor drepturi.
(2)Informaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol nu se publică în niciuna dintre următoarele situaţii:
a)în cazul în care este necesar să se păstreze confidenţialitatea unei investigaţii sau a unei proceduri judiciare naţionale;
b)în cazul în care publicarea ar aduce prejudicii disproporţionate persoanei sau entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2) sau ar fi disproporţionată în alt mod, având în vedere criteriile de proporţionalitate stabilite la articolul 138 alineatul (4) şi ţinând cont de cuantumul sancţiunii financiare;
c)în cazul în care persoana în cauză este o persoană fizică, cu excepţia cazului în care publicarea datelor cu caracter personal este justificată de circumstanţe excepţionale, printre altele de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii. În astfel de cazuri, decizia de publicare a informaţiilor ţine cont în mod corespunzător de dreptul la viaţă privată şi de alte drepturi prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.
Art. 143: Respingerea de la o procedură de atribuire
(1)Ordonatorul de credite competent respinge de la o procedură de atribuire un participant care:
a)se află într-o situaţie de excludere stabilită în conformitate cu articolul 138;
b)a falsificat informaţiile solicitate drept condiţie pentru participarea la procedură sau nu a furnizat respectivele informaţii;
c)a fost implicat anterior în pregătirea documentelor utilizate în cadrul procedurii de atribuire, în cazul în care acest lucru presupune o încălcare a principiului egalităţii de tratament, inclusiv o denaturare a concurenţei, care nu poate fi remediată în alt mod;
d)are conflicte de interese profesionale care pot afecta în mod negativ executarea contractului, în conformitate cu punctul 20.6 din anexa I;
e)este destinatarul unei decizii de interzicere a atribuirii contractului pentru că a primit subvenţii străine care denaturează piaţa internă, decizie adoptată de Comisie în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol.
Ordonatorul de credite competent comunică celorlalţi participanţi la procedura de atribuire informaţiile relevante care au fost transmise în contextul participării persoanei în cauză la pregătirea procedurii de atribuire sau care au rezultat în urma implicării sale în acest proces, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (c). Înainte de orice astfel de respingere, participantului i se oferă posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de atribuire nu încalcă principiul egalităţii de tratament.
(2)Se aplică articolul 134 alineatul (1), cu excepţia cazului în care respingerea este justificată în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol printr-o decizie privind excluderea luată cu privire la participant, după examinarea observaţiilor sale.
(3)În sensul alineatului (1) litera (e) de la prezentul articol, Regulamentul (UE) 2022/2560 şi în special dispoziţiile capitolelor 1, 2 şi 4, inclusiv articolul 30, se aplică mutatis mutandis analizei preliminare efectuate de Comisie şi investigării aprofundate a oricăror contribuţii financiare străine obţinute în cadrul unei proceduri de achiziţii în temeiul prezentului regulament. În scopul notificării prealabile la autoritatea contractantă, participanţii la o procedură de achiziţii în temeiul prezentului regulament notifică orice contribuţie financiară străină relevantă ordonatorului de credite competent, în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute la articolele 28 şi 29 din Regulamentul (UE) 2022/2560 şi în dispoziţiile actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv. În plus, actele delegate relevante adoptate în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) 2022/2560 se aplică, de asemenea, procedurilor de achiziţii în temeiul prezentului regulament. Dispoziţiile relevante din Regulamentul (UE) 2022/2560, precum şi cele din actele delegate adoptate în temeiul articolului 49 din regulamentul respectiv şi din actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv se pun în aplicare în conformitate cu prezentul regulament.
În sensul primului paragraf de la prezentul alineat, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare sub forma unei decizii:
a)prin care să confere caracter obligatoriu angajamentelor propuse de un participant asupra participantului respectiv în înţelesul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament;
b)de a nu ridica obiecţii în înţelesul articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament;
c)de interzicere a atribuirii contractului către un participant pentru că a primit subvenţii străine care denaturează piaţa internă în înţelesul articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 276 alineatul (2).
În scopul măsurilor care urmează să fie luate în temeiul prezentului alineat, în cazul în care Regulamentul (UE) 2022/2560 se referă la proceduri de achiziţii în înţelesul Directivelor 2014/23/UE şi 2014/24/UE şi al Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (58), acestea se interpretează ca proceduri de achiziţii în înţelesul prezentului regulament.
(58)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
În urma deciziei de interzicere menţionate la al doilea paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent notifică respingerea de la o procedură de atribuire printr-o scrisoare adresată participantului în cauză.
Art. 144: Sistemul de detectare timpurie şi de excludere
(1)Informaţiile transmise în cadrul sistemului de detectare timpurie şi de excludere menţionat la articolul 137 se centralizează într-o bază de date instituită de Comisie (denumită în continuare "baza de date") şi se gestionează în conformitate cu dreptul la viaţă privată şi cu alte drepturi prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.
Informaţiile privind cazurile de detectare timpurie, excludere şi/sau sancţiuni financiare se introduc în baza de date de către ordonatorul de credite competent, după notificarea persoanei sau a entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2). O astfel de notificare poate fi amânată în circumstanţe excepţionale, în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime de păstrare a confidenţialităţii încetează să existe.
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725, Comisia informează, la cerere, persoana sau entitatea care intră sub incidenţa sistemului de detectare timpurie şi de excludere menţionată la articolul 137 alineatul (2) cu privire la datele stocate în baza de date care privesc respectiva persoană sau entitate.
Informaţiile incluse în baza de date se actualizează, după caz, în urma unei rectificări, eliminări sau a oricărei modificări a datelor. Informaţiile se publică numai în conformitate cu articolul 142.
(2)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere se bazează pe fapte şi constatări, astfel cum sunt menţionate la articolul 138 alineatul (3) al patrulea paragraf şi pe transmiterea informaţiilor către Comisie, în special de către:
a)EPPO, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, sau de către OLAF, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, în cazul în care o investigaţie în curs sau finalizată a Oficiului arată că ar putea fi oportun să se întreprindă măsuri sau acţiuni asigurătorii pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ţinând cont în mod corespunzător de respectarea drepturilor procedurale şi fundamentale şi de protecţia denunţătorilor;
b)un ordonator de credite al Comisiei, al unui oficiu european instituit de Comisie sau al unei agenţii executive;
c)o instituţie a Uniunii, un oficiu european, o agenţie, altele decât cele menţionate la prezentul alineat litera (b), sau un organism sau o persoană căreia i s-a încredinţat punerea în aplicare a unor acţiuni PESC;
d)entităţi care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi persoane şi entităţi care execută fonduri, în cadrul execuţiei bugetare în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), împreună cu statele membre, în cazul faptelor şi constatărilor stabilite numai în contextul hotărârilor judecătoreşti definitive sau al deciziilor administrative definitive cu referire la motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) şi litera (d), precum şi în cazurile în care se detectează fraude şi/sau nereguli şi se iau măsuri subsecvente, atunci când normele sectoriale impun transmiterea informaţiilor;
e)persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în cazurile în care se detectează fraude şi/sau nereguli şi se iau măsuri subsecvente.
(3)Cu excepţia cazurilor în care informaţiile urmează să fie transmise în conformitate cu normele sectoriale, informaţiile care urmează să fie transmise în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol includ:
a)identificarea entităţii sau a persoanei în cauză;
b)o sinteză a riscurilor detectate sau a faptelor în cauză;
c)informaţii care ar putea fi de ajutor ordonatorului de credite în contextul verificării menţionate la alineatul (4) de la prezentul articol sau al luării unei decizii de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) sau (3) ori a unei decizii de impunere a unei sancţiuni financiare menţionate la articolul 140;
d)după caz, informaţii privind orice măsură specială necesară pentru asigurarea confidenţialităţii informaţiilor transmise, inclusiv măsuri de salvgardare a dovezilor pentru protejarea investigaţiei sau a procedurilor judiciare naţionale.
(4)Comisia transmite fără întârziere informaţiile menţionate la alineatul (3) ordonatorilor proprii de credite şi celor ai agenţiilor sale executive, tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene şi agenţii, prin intermediul bazei de date menţionate la alineatul (1), pentru a le permite să efectueze verificarea necesară cu privire la procedurile lor de atribuire în curs şi la angajamentele lor juridice existente.
La efectuarea respectivei verificări, ordonatorul de credite competent îşi exercită competenţele prevăzute la articolul 74 şi nu încalcă clauzele şi condiţiile prevăzute în procedura de atribuire şi în angajamentele juridice.
Perioada de păstrare a informaţiilor legate de detectarea timpurie care au fost transmise în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol nu depăşeşte un an. Dacă, în perioada menţionată, ordonatorul de credite competent solicită comitetului să emită o recomandare într-un caz de excludere sau de impunere a unor sancţiuni financiare, perioada de păstrare se poate prelungi până în momentul în care ordonatorul de credite competent ia o decizie.
(5)Comisia acordă tuturor persoanelor şi entităţilor implicate în execuţia bugetară în conformitate cu articolul 62 acces la informaţiile privind deciziile de excludere în temeiul articolului 138 pentru a le permite să verifice dacă există o excludere marcată în sistemul de detectare timpurie şi de excludere atunci când atribuie contracte sau selectează beneficiarii pentru execuţia fondurilor Uniunii.
Cu excepţia cazului în care execuţia bugetului este încredinţată unor persoane sau entităţi în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în conformitate cu modalităţile menţionate la articolul 157 alineatul (4), toate persoanele şi entităţile implicate în execuţia bugetară asigură respectarea unor astfel de decizii în ceea ce priveşte persoana sau entitatea care solicită sau este selectată pentru a executa fonduri din partea Uniunii.
(6)În cadrul raportului anual al Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE, Comisia furnizează informaţii agregate cu privire la deciziile luate de ordonatorii de credite în temeiul articolelor 137-144 din prezentul regulament. Raportul respectiv furnizează, de asemenea, informaţii suplimentare referitoare la orice decizie luată de ordonatorii de credite în temeiul articolului 138 alineatul (9) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament şi al articolului 142 alineatul (2) din prezentul regulament şi la orice decizie luată de ordonatorii de credite de a se abate de la recomandarea comitetului în temeiul articolului 145 alineatul (6) al treilea paragraf din prezentul regulament.
Informaţiile menţionate la prezentul alineat primul paragraf se furnizează acordând atenţia cuvenită cerinţelor de confidenţialitate şi, în special, nu permit identificarea persoanei sau a entităţii în cauză, astfel cum este menţionată la articolul 137 alineatul (2).
Art. 145: Comitetul
(1)La solicitarea unui ordonator de credite al oricărei instituţii a Uniunii, organ al Uniunii, oficiu european sau organ sau persoană căreia i se încredinţează executarea unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, se convoacă un comitet.
(2)Comitetul este compus din:
a)un preşedinte permanent independent la nivel înalt, desemnat de Comisie;
b)un vicepreşedinte permanent independent la nivel înalt numit de Comisie, care îl înlocuieşte pe preşedinte;
c)doi reprezentanţi permanenţi ai Comisiei, ca proprietar al sistemului de detectare timpurie şi de excludere, care exprimă o poziţie comună; şi
d)un reprezentant al ordonatorului de credite solicitant.
Componenţa comitetului se stabileşte astfel încât membrii acestuia să aibă un nivel adecvat de cunoştinţe de specialitate în domeniul juridic şi tehnic. Comitetul este asistat de un secretariat permanent asigurat de Comisie, care asigură administrarea continuă a comitetului.
(3)Preşedintele este ales din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ai Curţii de Conturi sau din rândul foştilor funcţionari care au avut cel puţin rangul de director general în cadrul unei instituţii a Uniunii, alta decât Comisia. Preşedintele este selectat pe baza calităţilor sale personale şi profesionale, a unei vaste experienţe în domeniul juridic şi financiar şi a competenţei, independenţei şi integrităţii de care a dat dovadă. Mandatul este de cinci ani şi nu se poate reînnoi. Preşedintele este numit în funcţia de consilier special în înţelesul articolului 5 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene. Preşedintele prezidează toate reuniunile comitetului. Preşedintele este independent în exercitarea atribuţiilor sale. Preşedintele nu se află într-un conflict de interese între atribuţiile sale în calitate de preşedinte şi orice alte atribuţii oficiale.
(4)Regulamentul de procedură al comitetului se adoptă de către Comisie.
(5)Comitetul garantează, înainte de a adopta recomandări, dreptul persoanei sau al entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2) de a prezenta observaţii cu privire la faptele sau constatările menţionate la articolul 138 alineatul (3) şi la încadrarea juridică preliminară. Exercitarea dreptului de a prezenta observaţii poate fi amânată în circumstanţe excepţionale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime încetează să existe.
(6)Recomandarea comitetului de a exclude şi/sau de a impune o sancţiune financiară conţine, după caz, următoarele elemente:
a)faptele sau constatările menţionate la articolul 138 alineatul (3) şi încadrarea lor juridică preliminară;
b)o evaluare a necesităţii de a impune o sancţiune financiară şi a cuantumului acesteia;
c)o evaluare a necesităţii de a exclude persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi, în cazul respectiv, durata propusă pentru o astfel de excludere;
d)o evaluare a necesităţii de publicare a informaţiilor legate de persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) care este exclusă şi/sau căreia i s-a impus o sancţiune financiară;
e)o evaluare a eventualelor măsuri de remediere luate de persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2).
Dacă intenţionează să ia o decizie mai severă decât cea recomandată de comitet, ordonatorul de credite competent se asigură că decizia este luată cu respectarea dreptului de a fi audiat şi a normelor privind protecţia datelor cu caracter personal.
Dacă decide să se abată de la recomandarea comitetului, ordonatorul de credite competent justifică această decizie în faţa comitetului.
(7)La cererea ordonatorului de credite competent, comitetul îşi revizuieşte recomandarea pe parcursul perioadei de excludere în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (11) sau în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive prin care se stabilesc motivele excluderii în situaţiile în care o astfel de hotărâre sau o astfel de decizie nu stabileşte durata excluderii, astfel cum se menţionează la articolul 138 alineatul (3) al doilea paragraf.
(8)Comitetul notifică fără întârziere recomandarea sa revizuită ordonatorului de credite solicitant, iar acesta îşi revizuieşte decizia în consecinţă.
(9)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are competenţa nelimitată de a exercita controlul judiciar al deciziilor prin care ordonatorul de credite exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi/sau impune o sancţiune financiară unui destinatar, inclusiv competenţa de a anula excluderea, de a reduce sau a extinde durata acesteia şi/sau de a anula, a reduce sau a majora sancţiunea financiară impusă. Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 nu se aplică atunci când decizia ordonatorului de credite de a exclude sau de a impune o sancţiune financiară este luată pe baza unei recomandări a comitetului.
Art. 146: Comunicarea în contextul procedurilor de detectare timpurie şi de excludere
(1)Toate comunicările, în special notificarea deciziilor, a scrisorilor, a documentelor sau a informaţiilor legate de procedurile de detectare timpurie şi de excludere, se efectuează în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic.
(2)Notificările pentru comunicările care produc efecte juridice sau declanşează termene se efectuează pe suport de hârtie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciu de curierat cu confirmare de primire, printr-un sistem electronic securizat de schimb de informaţii, în conformitate cu articolul 151, sau prin e-mail sau alte mijloace electronice.
(3)Comunicările:
a)în cazul în care se realizează pe suport de hârtie, se consideră că au fost notificate odată ce au fost livrate la cea mai recentă adresă poştală indicată de destinatar. Notificările prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciu de curierat cu confirmare de primire se consideră primite fie la data de livrare înregistrată de serviciul poştal sau de curierat, fie după expirarea termenului de colectare la oficiul poştal sau, în absenţa unui astfel de termen, la trei săptămâni de la data la care s-a încercat livrarea, cu condiţia ca notificarea să fi fost trimisă a doua oară şi anunţată pe cale electronică la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar;
b)în cazul în care se realizează prin intermediul unui sistem electronic securizat de schimb de informaţii menţionat la articolul 151, se consideră că au fost notificate la data şi ora la care sunt accesate, astfel cum se indică în fişierele-jurnal din sistem cu timpii de conectare sau, în cazul comunicărilor care nu au fost accesate, în termen de 10 zile de la data transmiterii;
c)în cazul în care se realizează prin e-mail sau prin alte mijloace electronice, se consideră că au fost notificate în ziua expedierii e-mailului, cu condiţia ca acesta să fie trimis la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar, iar expeditorul să nu primească un raport de nelivrare.
În cazul în care destinatarul poate demonstra că a fost împiedicat de circumstanţe independente de voinţa sa să acceseze o comunicare, efectele juridice ale comunicării încep din momentul în care destinatarul poate demonstra că a avut acces la conţinutul acesteia.
Art. 147: Transmiterea informaţiilor în scopul sistemului de detectare timpurie şi de excludere
(1)Informaţiile solicitate de la entităţile menţionate la articolul 144 alineatul (2) litera (d) se transmit Comisiei în conformitate cu articolul 36 alineatul (8) şi cu normele sectoriale.
(2)Fără a se aduce atingere articolului 138 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizarea datelor primite prin sistemul de gestionare a neregulilor ia în considerare stadiul în care se află procedura naţională existentă la data la care au fost transmise informaţiile. O astfel de utilizare este precedată de o consultare a statului membru care a transmis datele relevante prin sistemul de gestionare a neregulilor.
Art. 148: Excepţia aplicabilă Centrului Comun de Cercetare
Articolele 137-147 nu se aplică în cazul JRC.
Art. 149: Gestionarea electronică a operaţiunilor
(1)În cazul în care operaţiunile de venituri şi cheltuieli sau schimburile de documente sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică care să ofere o autentificare a semnatarului. Astfel de sisteme informatice includ o descriere completă şi actualizată a sistemului, care defineşte conţinutul tuturor câmpurilor de date, descrie modul în care este tratată fiecare operaţiune şi explică în detaliu modul în care sistemul informatic garantează existenţa unei piste de audit complete pentru fiecare operaţiune. Informaţiile electronice pot face obiectul controalelor şi auditurilor digitale, astfel cum sunt menţionate la articolul 36 alineatul (11).
(2)Cu condiţia existenţei unui acord prealabil între instituţiile Uniunii şi statele membre implicate, orice transmitere de documente între acestea poate fi efectuată prin mijloace electronice.
Art. 150: E-guvernarea
(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 stabilesc şi aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informaţii cu participanţii. În special, acestea elaborează şi aplică, în măsura posibilului, soluţii pentru transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de atribuire şi, în acest scop, creează un "spaţiu unic pentru schimburi de date electronice" destinat participanţilor. Comisia raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în această privinţă.
(2)În cazul gestiunii partajate, toate schimburile oficiale de informaţii dintre statele membre şi Comisie se efectuează prin mijloacele indicate în norme sectoriale. Normele respective asigură interoperabilitatea datelor colectate sau primite şi transmise în procesul de gestiune bugetară.
Art. 151: Sisteme electronice de schimb de informaţii
(1)Toate schimburile de informaţii cu destinatarii şi cu participanţii, inclusiv asumarea de angajamente juridice şi orice modificare a acestora, pot fi efectuate prin intermediul unor sisteme electronice de schimb de informaţii.
(2)Sistemele electronice de schimb de informaţii îndeplinesc următoarele condiţii:
a)numai persoanele autorizate pot avea acces la sistem şi la documentele transmise prin intermediul său;
b)numai persoanele autorizate pot semna sau transmite electronic un document prin intermediul sistemului;
c)persoanele autorizate sunt identificate în cadrul sistemului prin mijloacele convenite;
d)ora şi data operaţiunii electronice sunt stabilite cu exactitate;
e)este păstrată integritatea documentelor;
f)este păstrată disponibilitatea documentelor;
g)după caz, este păstrat caracterul confidenţial al documentelor;
h)este asigurată protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.
(3)Sistemul electronic de schimb poate fi utilizat şi de ordonatorul de credite competent sau, după caz, de comitetul menţionat la articolul 145, pentru a comunica participanţilor, destinatarilor sau altor persoane ori entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2):
a)includerea lor în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere în cazurile menţionate la articolul 137 alineatul (1) litera (a);
b)conţinutul scrisorilor prezentate în cadrul procedurilor contradictorii şi al altor informaţii sau cereri emise de comitetul menţionat la articolul 145, pentru a proteja drepturile menţionate la articolul 145 alineatul (5), precum şi în exercitarea competenţelor acordate prin prezentul regulament;
c)conţinutul deciziilor şi al altor informaţii sau solicitări emise de ordonatorul de credite competent în exercitarea competenţelor prevăzute la articolele 137-147.
(4)Datele transmise sau primite prin intermediul unui astfel de sistem se bucură de prezumţia legală a integrităţii datelor şi a exactităţii datei şi a orei de transmitere sau de primire a datelor indicate de sistem.
Un document transmis sau notificat prin intermediul unui astfel de sistem este considerat ca fiind echivalent cu un document pe suport de hârtie, este admisibil ca probă în procedurile judiciare, se consideră original şi se bucură de prezumţia legală a autenticităţii şi integrităţii sale, cu condiţia ca documentul să nu conţină niciun element dinamic în măsură să permită modificarea sa automată.
Semnăturile electronice menţionate la alineatul (2) litera (b) au un efect juridic echivalent semnăturilor olografe.
Art. 152: Transmiterea documentelor aferente cererii
(1)Modalităţile de transmitere a documentelor aferente cererii se stabilesc de către ordonatorul de credite competent, care poate alege o modalitate exclusivă de transmitere.
Mijloacele de comunicare alese sunt de aşa natură încât să asigure o concurenţă autentică şi îndeplinirea următoarelor condiţii:
a)fiecare document transmis cuprinde toate informaţiile necesare evaluării sale;
b)se păstrează integritatea datelor;
c)se păstrează confidenţialitatea documentelor aferente cererii;
d)protecţia datelor cu caracter personal se asigură în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.
(2)Comisia se asigură, prin mijloace corespunzătoare şi în conformitate cu articolul 150 alineatul (1), că participanţii pot prezenta documentele aferente cererii şi orice documente justificative în format electronic. Sistemele electronice de comunicaţii utilizate pentru schimburile de comunicări şi informaţii sunt nediscriminatorii, general disponibile şi interoperabile cu produsele din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor utilizate în general şi nu restricţionează accesul participanţilor la procedura de atribuire.
Comisia raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în aplicarea prezentului alineat.
(3)Dispozitivele de primire în format electronic a documentelor aferente cererii garantează, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, că:
a)participantul poate fi identificat cu certitudine;
b)data şi ora exactă a primirii documentelor aferente cererii pot fi stabilite cu precizie;
c)numai persoanele autorizate au acces la datele transmise şi pot stabili sau modifica datele de accesare a documentelor aferente cererii;
d)în timpul diferitelor etape ale procedurii de atribuire, numai persoanele autorizate au acces la toate datele transmise şi pot acorda acces la date dacă acest lucru este necesar pentru procedură;
e)se asigură în mod rezonabil că se poate detecta orice încercare de a încălca vreuna dintre condiţiile prevăzute la literele (a)-(d).
Primul paragraf nu se aplică în cazul contractelor cu o valoare mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1).
(4)În cazul în care ordonatorul de credite competent autorizează transmiterea documentelor aferente cererii prin mijloace electronice, documentele electronice transmise prin intermediul unor astfel de sisteme sunt considerate a fi originale.
(5)În cazul în care transmiterea se face prin scrisoare, participanţii pot opta să transmită documentele aferente cererii:
a)prin poştă sau printr-un serviciu de curierat, caz în care dovada transmiterii o constituie ştampila poştei sau data avizului de trimitere;
b)prin livrare directă la sediul ordonatorului de credite competent de către participant în persoană sau de către un agent, caz în care dovada transmiterii o constituie confirmarea de primire.
Pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau atribuite exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, autoritatea contractantă poate limita transmiterea prin scrisoare la doar unul dintre mijloacele indicate mai sus. În cazul în care autoritatea contractantă face uz de această dispoziţie, aceasta este obligată să justifice motivele restricţiei respective.
(6)Prin transmiterea documentelor aferente cererii, participanţii acceptă să fie informaţi cu privire la rezultatul procedurii prin mijloace electronice.
(7)Participanţii sau destinatarii sau orice alte persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) acceptă să primească notificări în conformitate cu clauzele angajamentului juridic sau ale contractului de concesiune specific, inclusiv orice notificare privind aplicarea oricăreia dintre măsurile menţionate la articolul 137 alineatul (1). În cazul în care sunt vizate persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) litera (b), solicitantul este responsabil de comunicarea către autoritatea contractantă a adresei entităţii în cauză.
Cu excepţia cazului în care schimburile se efectuează prin intermediul sistemului electronic de schimb menţionat la articolul 151, în cazul în care notificarea a fost transmisă persoanei sau entităţii prin mijloace electronice la adresa indicată în cerere şi nu există o confirmare explicită de primire a notificării electronice, se prezumă că persoana sau entitatea a fost în măsură să ia cunoştinţă de conţinutul schimburilor şi, prin urmare, se consideră că acesta este notificat.
(8)Alineatele (1)-(7) de la prezentul articol nu se aplică selectării persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), cu excepţia cazului în care selecţia este efectuată în urma unei cereri de exprimare a interesului.
Art. 153: Comitetul de evaluare
(1)Documentele aferente cererii sunt evaluate de către un comitet de evaluare.
(2)Comitetul de evaluare este desemnat de către ordonatorul de credite competent.
Comitetul de evaluare este alcătuit din cel puţin trei persoane.
(3)Membrii comitetului de evaluare care evaluează cererile de grant, cererile de donaţii nefinanciare sau ofertele reprezintă cel puţin două entităţi organizaţionale ale instituţiilor Uniunii sau ale organelor Uniunii menţionate la articolele 68, 69, 70 şi 71, fără nicio legătură ierarhică între ele, din care cel puţin una nu este subordonată ordonatorului de credite competent. În cazul în care reprezentanţele şi unităţile locale din afara Uniunii, cum ar fi o delegaţie, un birou sau o antenă a Uniunii dintr-o ţară terţă, şi organele Uniunii menţionate la articolele 68, 69, 70 şi 71 nu au entităţi separate, cerinţa privind entităţile organizaţionale fără nicio legătură ierarhică între ele nu se aplică.
În temeiul unei decizii a ordonatorului de credite competent, comitetul de evaluare poate fi asistat de experţi externi.
Membrii comitetului de evaluare pot fi experţi externi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în actul de bază.
(4)Membrii comitetului de evaluare care evaluează candidaturile din cadrul unui concurs cu premii pot fi persoanele menţionate la alineatul (3) primul paragraf sau experţi externi.
(5)Membrii comitetului de evaluare şi experţii externi respectă articolul 61.
Art. 154: Clarificarea şi corectarea documentelor aferente cererii
Ordonatorul de credite competent poate corecta erorile materiale evidente din documentele aferente cererii după confirmarea de către participant a corecţiei preconizate.
În cazul în care un participant nu prezintă documentele justificative sau nu face declaraţiile necesare, comitetul de evaluare sau, după caz, ordonatorul de credite competent îi solicită acestuia, cu excepţia unor cazuri justificate corespunzător, să furnizeze informaţiile lipsă sau să clarifice documentele justificative.
Aceste informaţii, clarificări sau confirmări nu aduc modificări de fond documentelor aferente cererii.
Art. 155: Garanţii
(1)Cu excepţia contractelor şi a granturilor a căror valoare nu depăşeşte 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita, dacă acest lucru este proporţional şi în urma unei analize a riscurilor pe care ordonatorul de credite a efectuat-o, depunerea unei garanţii de către:
a)contractanţi sau beneficiari, pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanţării (denumită în continuare "garanţie de prefinanţare");
b)contractanţi, pentru a asigura respectarea obligaţiilor contractuale substanţiale în cazul unor lucrări, produse sau servicii complexe (denumită în continuare "garanţie de bună execuţie");
c)contractanţi, pentru a asigura executarea integrală a contractului pe perioada de răspundere contractuală (denumită în continuare "garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani").
JRC este scutit de obligaţia de a depune garanţii.
Ca alternativă la solicitarea unei garanţii de prefinanţare, în cazul granturilor, ordonatorul de credite competent poate decide să împartă plata în mai multe tranşe.
(2)Ordonatorul de credite competent decide dacă garanţia se exprimă în euro sau în moneda contractului ori a acordului de grant.
(3)Garanţia este emisă de către o bancă sau o instituţie financiară autorizată acceptată de ordonatorul de credite competent.
La cererea contractantului sau a beneficiarului şi cu condiţia acceptării de către ordonatorul de credite competent:
a)garanţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) pot fi înlocuite cu o garanţie personală şi solidară oferită de contractant sau de beneficiar şi de un terţ;
b)garanţia menţionată la alineatul (1) primul paragraf litera (a) poate fi înlocuită cu o garanţie solidară irevocabilă şi necondiţionată a beneficiarilor care sunt părţi la acelaşi acord de grant.
(4)Prin această garanţie, banca, instituţia financiară sau terţul asigură o garanţie colaterală irevocabilă sau devine garant la prima solicitare pentru obligaţiile contractantului ori ale beneficiarului.
(5)În cazul în care, în cursul punerii în aplicare a contractului sau a acordului de grant, ordonatorul de credite competent descoperă că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanţii în conformitate cu dreptul intern aplicabil, acesta îi solicită contractantului sau beneficiarului să înlocuiască garanţia emisă de un astfel de garant.
Art. 156: Garanţia de prefinanţare
(1)O garanţie de prefinanţare vizează un cuantum care nu depăşeşte cuantumul prefinanţării şi este valabilă pentru o perioadă suficient de lungă pentru a permite activarea acesteia.
(2)Garanţia de prefinanţare se eliberează pe parcurs în momentul deducerii prefinanţării din plăţile intermediare sau din plăţile de solduri efectuate în beneficiul contractantului ori ale beneficiarului, în conformitate cu clauzele contractuale sau cu condiţiile acordului de grant.
Art. 157: Gestiunea indirectă
(1)Selectarea persoanelor şi a entităţilor cărora li se încredinţează executarea fondurilor sau a garanţiilor bugetare ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) este transparentă şi justificată de natura acţiunii şi nu generează niciun conflict de interese. În cazul entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (v), (vi) şi (vii), pentru selectare se ţine seama şi de capacitatea lor financiară şi operaţională.
În cazul în care persoana sau entitatea este identificată într-un act de bază, declaraţia financiară prevăzută la articolul 35 cuprinde o justificare pentru alegerea respectivei persoane sau entităţi.
În cazul execuţiei de către o reţea, care necesită desemnarea a cel puţin unui organism sau a unei entităţi pe stat membru sau pe ţară vizată, organismul sau entitatea este desemnată de statul membru sau de ţara vizată în conformitate cu actul de bază. În toate celelalte cazuri, Comisia desemnează astfel de organisme sau entităţi de comun acord cu statele membre sau ţările în cauză.
În cazul în care selecţia se face în urma unei cereri de exprimare a interesului, aceasta se efectuează în conformitate cu principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării, fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute la prezentul alineat.
(2)Persoanele şi entităţile cărora li se încredinţează execuţia fondurilor sau garanţiilor bugetare ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei, nediscriminării şi vizibilităţii acţiunilor Uniunii. În cazul în care Comisia încheie acorduri-cadru de parteneriat financiar în conformitate cu articolul 131, principiile respective se descriu în detaliu în acorduri.
(3)Înainte de semnarea acordurilor de contribuţie, a acordurilor de finanţare sau a acordurilor de garantare, Comisia asigură un nivel de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii echivalent cu cel prevăzut atunci când Comisia execută bugetul în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a). Comisia asigură acest lucru prin efectuarea unei evaluări a sistemelor, a normelor şi a procedurilor persoanelor sau entităţilor care execută fondurile Uniunii, dacă intenţionează să se bazeze pe aceste sisteme, norme şi proceduri pentru punerea în aplicare a acţiunii, sau prin luarea unor măsuri de supraveghere adecvate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.
(4)În conformitate cu principiul proporţionalităţii, Comisia evaluează dacă persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):
a)instituie şi asigură funcţionarea unui sistem de control intern eficace şi eficient, care este bazat pe bune practici internaţionale, inclusiv pe o gestionare adecvată a riscurilor, şi care permite în special prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor şi a fraudelor; sistemul de control intern instituit se poate baza, dacă este cazul, pe controale digitale;
b)utilizează un sistem contabil care oferă, în timp util, informaţii exacte, complete şi fiabile;
c)fac obiectul unui audit extern independent, efectuat în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional de către un serviciu de audit independent din punct de vedere funcţional de persoana sau de entitatea în cauză;
d)aplică norme şi proceduri adecvate pentru acordarea finanţărilor către terţi, inclusiv proceduri de control transparente, nediscriminatorii, eficiente şi eficace, norme pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit şi norme privind excluderea de la accesul la finanţare;
e)pun la dispoziţia publicului informaţii adecvate referitoare la destinatarii lor, echivalente celor prevăzute la articolul 38;
f)asigură o protecţie a datelor cu caracter personal echivalentă cu cea menţionată la articolul 5.
În plus, de comun acord cu persoanele sau entităţile respective, Comisia poate evalua alte norme şi proceduri, cum ar fi practicile de contabilitate analitică a costurilor de administrare a persoanelor sau entităţilor. Pe baza rezultatelor respectivei evaluări, Comisia poate decide să se bazeze pe normele şi procedurile respective.
Persoanele sau entităţile care au fost evaluate în conformitate cu primul şi al doilea paragraf informează Comisia fără întârzieri nejustificate dacă se aduc modificări de fond sistemelor, normelor sau procedurilor lor care pot afecta fiabilitatea evaluării Comisiei.
(5)În cazul în care persoanele sau entităţile în cauză îndeplinesc doar parţial alineatul (4), Comisia ia măsuri de supraveghere adecvate care să asigure protecţia intereselor financiare ale Uniunii. Respectivele măsuri se precizează în acordurile relevante. Informaţii despre orice astfel de măsuri se pun la dispoziţia Parlamentului European şi Consiliului la solicitarea acestora.
(6)În cazul acţiunilor cu donatori multipli, atunci când contribuţia Uniunii rambursează cheltuielile, procedura prevăzută la articolul 158 alineatul (4) constă în a verifica dacă un cuantum care corespunde celui plătit de Comisie pentru acţiunea în cauză a fost utilizat de persoană sau entitate în conformitate cu condiţiile stabilite în acordul de grant, de contribuţie sau de finanţare relevant.
(7)Comisia nu solicită o evaluare ex ante astfel cum se menţionează la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol:
a)în cazul organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 şi în cazul organismelor sau persoanelor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (viii) care au adoptat norme financiare cu acordul prealabil al Comisiei;
b)în cazul procedurilor impuse în mod specific de către Comisie, inclusiv al procedurilor sale proprii şi al celor precizate în actele de bază sau în cazul în care normele şi procedurile sunt aliniate la cele solicitate de Comisie.
Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante astfel cum se menţionează la alineatele (3) şi (4):
(a)în cazul ţărilor terţe sau al organismelor pe care le desemnează acestea, în măsura în care Comisia reţine responsabilităţi de gestiune financiară care garantează o protecţie suficientă a intereselor financiare ale Uniunii;
(b)în cazul organizaţiilor din statele membre însărcinate cu execuţia fondurilor Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul subparagraf litera (b) pentru care Comisia a confirmat că sistemul de gestiune şi control al programului funcţionează.
(8)În cazul în care sistemele, normele sau procedurile persoanelor sau ale entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sunt evaluate ca fiind adecvate, contribuţiile Uniunii acordate acestor persoane sau entităţi pot fi executate în conformitate cu prezentul titlu. În cazul în care astfel de persoane sau entităţi participă la o cerere de propuneri, ele respectă normele aferente cererilor de propuneri din titlul VIII. În acest caz, ordonatorul de credite poate decide să semneze un acord de contribuţie sau un acord de finanţare în locul unui acord de grant.
Art. 158: Execuţia fondurilor şi garanţiile bugetare ale Uniunii
(1)Persoanele şi entităţile care execută fonduri sau garanţii bugetare ale Uniunii transmit Comisiei:
a)un raport privind execuţia fondurilor sau a garanţiilor bugetare ale Uniunii, inclusiv îndeplinirea condiţiilor sau obţinerea rezultatelor menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a);
b)în cazul în care contribuţia rambursează cheltuielile, contabilitatea cheltuielilor suportate;
c)o declaraţie de gestiune care cuprinde informaţiile menţionate la litera (a) şi, după caz, la litera (b) care atestă că:
(i)informaţiile sunt prezentate în mod adecvat, complete şi exacte;
(ii)fondurile Uniunii au fost utilizate în scopul preconizat pentru acestea, astfel cum este definit în acordurile de contribuţie, în acordurile de finanţare sau în acordurile de garantare sau, după caz, în normele sectoriale relevante;
(iii)sistemele de control instituite oferă garanţiile necesare cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;
d)un rezumat al rapoartelor finale de audit şi al controalelor realizate, care să includă o analiză a naturii şi a amplorii erorilor şi deficienţelor identificate în cadrul sistemelor, precum şi măsurile de remediere luate sau planificate.
Atunci când se recunoaşte valabilitatea transversală a auditurilor, astfel cum se menţionează la articolul 127, rezumatul menţionat la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat include toate documentele relevante de audit care trebuie să servească drept bază.
În cazul acţiunilor care se încheie înainte de sfârşitul exerciţiului financiar respectiv, raportul final poate înlocui declaraţia de gestiune menţionată la primul paragraf litera (c), cu condiţia ca acesta să fie depus înainte de data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor.
Documentele menţionate la primul paragraf sunt însoţite de un aviz al unui organism independent de audit, elaborat în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel internaţional. În aviz se stabileşte dacă sistemele de control instituite funcţionează în mod corespunzător şi sunt eficace din punctul de vedere al costurilor şi dacă operaţiunile subiacente sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare. În aviz se precizează şi dacă auditul formulează rezerve cu privire la afirmaţiile din declaraţia de gestiune menţionată la primul paragraf litera (c). În lipsa unui astfel de aviz, ordonatorul de credite poate încerca să obţină un nivel de asigurare echivalent prin alte mijloace independente.
Documentele menţionate la primul paragraf se pun la dispoziţia Comisiei până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor. Avizul menţionat la al treilea paragraf se transmite Comisiei până la data de 15 martie a respectivului exerciţiu.
Obligaţiile prevăzute la prezentul alineat nu aduc atingere acordurilor încheiate cu BEI, cu FEI, cu organizaţii din statele membre, cu organizaţii internaţionale şi cu ţări terţe. În ceea ce priveşte declaraţia de gestiune, aceste acorduri includ cel puţin obligaţia entităţilor respective de a pune la dispoziţia Comisiei, în fiecare an, o declaraţie din care să rezulte că, în cursul exerciţiului financiar în cauză, fondurile Uniunii au fost utilizate şi înregistrate în contabilitate în conformitate cu articolul 157 alineatele (3) şi (4) şi cu obligaţiile stabilite în acordurile respective. O astfel de declaraţie poate fi inclusă în raportul final dacă acţiunea pusă în aplicare se limitează la 18 luni.
(2)Atunci când execută fonduri ale Uniunii, o persoană sau o entitate menţionată la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):
a)nu sprijină acţiuni care contribuie la spălarea banilor, finanţarea terorismului, evitarea obligaţiilor fiscale, frauda fiscală sau evaziunea fiscală în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii şi cu standardele internaţionale şi ale Uniunii aplicabile;
b)atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, nu desfăşoară operaţiuni noi sau reînnoite cu entităţi înregistrate sau stabilite în jurisdicţiile enumerate în cadrul politicii Uniunii relevante privind jurisdicţiile necooperante, ori care sunt identificate ca ţări terţe cu grad înalt de risc în sensul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849.
Entităţile pot deroga de la primul paragraf litera (b) numai în cazul în care acţiunea este pusă în aplicare efectiv într-una dintre aceste jurisdicţii şi nu prezintă niciun indiciu că operaţiunea în cauză se încadrează în oricare dintre categoriile enumerate la primul paragraf litera (a).
Entităţile care execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X se asigură că:
(a)terţii cărora le furnizează în mod direct sprijin din buget respectă primul paragraf literele (a) şi (b) de la prezentul alineat;
(b)pentru alţi terţi există norme, proceduri şi măsuri de remediere evaluate ca fiind adecvate în conformitate cu articolul 157 alineatul (4), în special cu primul paragraf litera (a) de la alineatul respectiv, pentru a se asigura că terţii respectivi beneficiază de sprijin din buget cu condiţia respectării standardelor Uniunii sau a standardelor internaţionale echivalente privind spălarea banilor, finanţarea terorismului, evitarea obligaţiilor fiscale, frauda fiscală sau evaziunea fiscală.
Atunci când încheie acorduri cu intermediari financiari, entităţile care execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X solicită intermediarilor financiari să raporteze cu privire la respectarea cerinţelor prevăzute la prezentul alineat.
(3)Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, persoanele şi entităţile aplică principiile şi standardele prevăzute de dreptul Uniunii cu privire la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului (59) şi în Directiva (UE) 2015/849. Acestea condiţionează finanţarea acordată în temeiul prezentului regulament de publicarea informaţiilor privind beneficiarii reali în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 şi publică datele de raportare pentru fiecare ţară în parte în înţelesul articolului 89 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (60).
(59)Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2015 privind informaţiile care însoţesc transferurile de fonduri şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).
(60)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(4)Comisia verifică dacă fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate în conformitate cu condiţiile prevăzute în acordurile relevante. În cazul în care costurile persoanei sau ale entităţii sunt rambursate pe baza unei opţiuni simplificate în materie de costuri în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e), articolul 184 alineatele (1)-(5) şi articolele 185-188 se aplică mutatis mutandis. În cazul în care fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate cu încălcarea obligaţiilor prevăzute în acordurile relevante, se aplică articolul 132.
(5)Articolul 36 alineatul (6) primul paragraf se aplică persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) în ceea ce priveşte destinatarii direcţi ai unor astfel de fonduri şi beneficiarii reali ai destinatarilor respectivi, în măsura în care datele privind beneficiarii reali sunt colectate în conformitate cu normele şi procedurile respectivelor persoane sau entităţi.
(6)Cerinţele de la articolul 38 alineatul (6) se aplică persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în cazul în care sprijinul financiar furnizat direct de respectivele persoane sau entităţi unor terţi are o valoarea mai mare de 500 000 EUR.
(7)În acordurile de contribuţie, acordurile de finanţare şi acordurile de garantare se stabilesc clar responsabilităţile şi obligaţiile persoanei sau entităţii care execută fondurile Uniunii, inclusiv obligaţiile prevăzute la articolul 129 şi condiţiile de plată a contribuţiei. Aceste acorduri stabilesc de asemenea, dacă este cazul, remuneraţia convenită de comun acord, care este proporţională cu condiţiile în temeiul cărora acţiunile sunt executate, ţinând cont în mod corespunzător de situaţiile de criză şi de fragilitate şi care, în situaţii adecvate, se bazează pe performanţă. Acordurile respective includ, de asemenea, norme privind raportarea către Comisie a modului de îndeplinire a sarcinilor, rezultatele preconizate, inclusiv indicatori pentru măsurarea performanţei, şi obligaţia ca persoanele sau entităţile care execută fonduri sau garanţii bugetare ale Uniunii să informeze fără întârziere Comisia cu privire la cazurile de fraudă şi nereguli stabilite şi măsurile subsecvente acestora, precum şi orice informaţii privind cazurile suspectate de fraudă, corupţie sau alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.
(8)La cerere, toate acordurile de contribuţie, acordurile de finanţare şi acordurile de garantare se pun la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului.
(9)Prezentul articol nu se aplică în cazul contribuţiei Uniunii destinate organelor Uniunii care fac obiectul unei proceduri separate de descărcare de gestiune în temeiul articolelor 70 şi 71, cu excepţia unor eventuale acorduri de contribuţie ad-hoc.
Art. 159: Gestiunea indirectă cu organizaţii internaţionale
(1)În conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), Comisia poate executa bugetul indirect cu organizaţii internaţionale din sectorul public constituite prin acorduri internaţionale (denumite în continuare "organizaţii internaţionale") şi cu agenţii specializate înfiinţate de astfel de organizaţii. Acordurile respective se transmit Comisiei în cadrul evaluării efectuate de Comisie, în conformitate cu articolul 157 alineatul (3).
(2)Sunt asimilate organizaţiilor internaţionale următoarele organizaţii:
a)Comitetul Internaţional al Crucii Roşii;
b)Federaţia Internaţională a Societăţilor Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.
(3)Comisia poate adopta o decizie justificată în mod corespunzător prin care asimilează o organizaţie non-profit unei organizaţii internaţionale, cu condiţia ca aceasta să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă personalitate juridică şi organe autonome de administrare;
b)să fi fost înfiinţată în vederea îndeplinirii unor sarcini specifice de interes internaţional general;
c)cel puţin şase state membre să fie membre ale organizaţiei non-profit respective;
d)să funcţioneze pe baza unei structuri permanente şi în conformitate cu sisteme, norme şi proceduri care pot fi evaluate în conformitate cu articolul 157 alineatul (3).
Organizaţiilor non-profit respective li se oferă garanţii financiare adecvate, ţinând seama în mod corespunzător de contribuţia Uniunii care le este încredinţată.
(4)În cazul în care organizaţiile internaţionale execută fondurile în cadrul gestiunii indirecte, se aplică acordurile de verificare încheiate cu acestea.
Art. 160: Gestiunea indirectă cu organizaţii din statele membre
(1)În conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (v) şi (vi), Comisia poate executa bugetul indirect cu organizaţiile din statele membre.
(2)În cazul în care execută bugetul indirect cu organizaţii din statele membre, Comisia se bazează pe sistemele, normele şi procedurile organizaţiilor respective, care se evaluează în conformitate cu articolul 157 alineatele (2), (3) şi (4).
(3)Acordurile-cadru de parteneriat financiar încheiate cu organizaţii din statele membre în conformitate cu articolul 131 precizează, de asemenea, limitele şi modalităţile valabilităţii transversale a sistemelor, normelor şi procedurilor organizaţiilor din statele membre şi pot include dispoziţii specifice cu privire la valabilitatea transversală a evaluărilor şi auditurilor, astfel cum se prevede la articolele 126 şi 127.
Art. 161: Gestiunea indirectă cu ţări terţe
(1)Comisia poate executa bugetul indirect cu o ţară terţă sau cu organele desemnate de ţara respectivă, astfel cum se menţionează la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (i), prin încheierea unui acord de finanţare care descrie intervenţia Uniunii în ţara terţă şi care stabileşte metoda de execuţie pentru fiecare parte a acţiunii.
(2)Pentru partea acţiunii executată indirect cu ţara terţă sau organismele pe care le-a desemnat aceasta, în plus faţă de elementele menţionate la articolul 158 alineatul (7), acordul de finanţare defineşte clar rolurile şi responsabilităţile ţării terţe şi ale Comisiei în execuţia fondurilor. Acordul de finanţare stabileşte, de asemenea, normele şi procedurile ce urmează a fi aplicate de ţara terţă la execuţia fondurilor Uniunii.
Art. 162: Operaţiunile de finanţare mixtă
(1)Operaţiunile de finanţare mixtă sunt gestionate de către Comisie sau de către persoane sau entităţi care execută fondurile Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c).
(2)Atunci când instrumentele financiare şi garanţiile bugetare sunt executate în cadrul unui mecanism sau al unei platforme de finanţare mixtă, se aplică titlul X.
(3)În cazul instrumentelor financiare şi al garanţiilor bugetare executate din cadrul mecanismelor sau al platformelor de finanţare mixtă, se consideră că articolul 212 alineatul (2) primul paragraf litera (h) este respectat dacă înainte de instituirea mecanismului sau platformei de finanţare mixtă relevante s-a efectuat o evaluare ex ante.
(4)Rapoartele anuale prevăzute la articolul 41 alineatele (4) şi (5) se întocmesc la nivelul mecanismului sau platformei de finanţare mixtă, luând în considerare toate instrumentele financiare şi garanţiile bugetare grupate în cadrul mecanismului sau platformei şi identificând în mod clar diferitele tipuri de sprijin financiar în cadrul mecanismului/platformei.
Art. 163: Principii aplicabile contractelor şi domeniul de aplicare
(1)Toate contractele finanţate integral sau parţial de la buget respectă principiile transparenţei, proporţionalităţii, egalităţii de tratament şi nediscriminării.
(2)Toate contractele se atribuie prin proceduri care să asigure o concurenţă cât mai largă, cu excepţia cazului în care se recurge la procedura menţionată la articolul 167 alineatul (1) litera (d).
Valoarea estimată a unui contract nu poate fi determinată astfel încât să se eludeze normele aplicabile şi nici nu se poate scinda un contract în acest scop.
Autoritatea contractantă împarte contractele în loturi, după caz, ţinând cont în mod corespunzător de obiectivul asigurării unei concurenţe cât mai largi.
(3)Autorităţile contractante nu pot utiliza contractele-cadru în mod abuziv sau astfel încât, prin scopul sau efectul lor, acestea să conducă la împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei.
(4)JRC poate primi finanţări din alte credite decât cele pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică în ceea ce priveşte participarea sa la proceduri de achiziţii finanţate integral sau parţial din buget.
(5)Normele în materie de achiziţii prevăzute în prezentul regulament, cu excepţia principiilor transparenţei şi egalităţii de tratament, nu se aplică:
a)activităţilor JRC efectuate în numele unor terţi;
b)serviciilor financiare care au legătură cu emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de titluri de valoare sau de alte instrumente financiare în înţelesul Directivei 2014/65/UE, utilizate de Comisie în contextul operaţiunilor sale de împrumut şi creditare, de gestionare a activelor şi de trezorerie, inclusiv serviciilor furnizate de băncile centrale, de Mecanismul european de stabilitate, de BEI şi de alte instituţii financiare internaţionale, precum şi de entităţile naţionale însărcinate cu emiterea şi gestionarea datoriei suverane;
c)serviciilor care trebuie să fie furnizate de notari privind certificarea şi autentificarea documentelor, în cazul în care astfel de servicii nu sunt deschise concurenţei pe baza normelor naţionale aplicabile.
(6)Cu excepţia achiziţiilor publice din domeniul acţiunilor externe, înaintea oricăreia dintre măsurile menţionate la al doilea paragraf desfăşurate ca răspuns la o criză se face o declaraţie de criză în conformitate cu normele interne relevante.
Ordonatorul de credite competent se poate baza pe o declaraţie de criză pentru:
a)a lansa o procedură de achiziţii;
b)a adăuga autorităţi contractante în temeiul articolului 168 alineatul (1) al patrulea paragraf, al articolului 168 alineatul (2) al şaselea paragraf sau al articolului 175 alineatul (5) al doilea paragraf;
c)a contacta ofertanţii în temeiul articolului 172 alineatul (1) al doilea paragraf;
d)a modifica un contract în temeiul articolului 175 alineatul (5) primul paragraf; sau
e)a solicita documente justificative înainte de semnarea contractului în conformitate cu punctul 18.1 al patrulea paragraf şi cu punctul 18.4 al patrulea paragraf din anexa I,
dacă acest lucru este justificat de o situaţie de extremă urgenţă care rezultă dintr-o astfel de criză.
Art. 164: Anexa privind achiziţiile şi delegarea de competenţe
În anexa I la prezentul regulament sunt stabilite norme detaliate privind achiziţiile. Pentru a se asigura că instituţiile Uniunii, atunci când atribuie contracte în nume propriu, aplică aceleaşi standarde ca cele impuse autorităţilor contractante reglementate prin Directivele 2014/23/UE şi 2014/24/UE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 din prezentul regulament pentru a modifica anexa I la prezentul regulament cu scopul de a alinia anexa menţionată la modificările aduse directivelor menţionate şi de a introduce ajustările tehnice aferente.
Art. 165: Contracte mixte şi vocabularul comun privind achiziţiile publice
(1)Un contract mixt care vizează două sau mai multe tipuri de achiziţii (lucrări, produse sau servicii) ori de concesiuni (lucrări sau servicii) ori care vizează ambele categorii se atribuie în conformitate cu dispoziţiile aplicabile tipului de achiziţie care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.
(2)În cazul unor contracte mixte care constau în produse şi servicii, principalul obiect al contractului se determină printr-o comparaţie între valorile respectivelor produse sau servicii.
Un contract care are ca obiect un singur tip de achiziţii (lucrări, produse sau servicii) şi de concesiuni (lucrări sau servicii) se atribuie în conformitate cu dispoziţiile aplicabile contractului de achiziţii publice în cauză.
(3)Prezentul titlu nu se aplică în cazul contractelor de asistenţă tehnică încheiate cu BEI sau FEI.
(4)Orice trimitere la nomenclaturi în contextul achiziţiilor se efectuează cu ajutorul Vocabularului comun privind achiziţiile publice (CPV) prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului (61).
(61)Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).
Art. 166: Măsuri de publicitate
(1)În cazul procedurilor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181, autoritatea contractantă publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:
a)un anunţ de participare pentru a lansa o procedură, cu excepţia procedurii menţionate la articolul 167 alineatul (1) litera (d);
b)un anunţ de atribuire a contractului referitor la rezultatele procedurii.
(2)Procedurile cu o valoare mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 fac obiectul unei publicităţi adecvate.
(3)Publicarea anumitor informaţii privind atribuirea unui contract poate fi interzisă în cazul în care dezvăluirea acestora ar împiedica asigurarea respectării legii, ar contraveni interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici sau ar putea prejudicia concurenţa loială dintre aceştia.
Art. 167: Proceduri de achiziţii
(1)Procedurile de achiziţii pentru atribuirea unor contracte de concesiune sau a unor contracte de achiziţii publice, inclusiv a unor contracte-cadru, iau una din următoarele forme:
a)procedură deschisă;
b)procedură restrânsă, inclusiv în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii;
c)concurs de proiecte;
d)procedură de negociere, inclusiv fără publicare prealabilă;
e)dialog competitiv;
f)procedură competitivă cu negociere;
g)parteneriat pentru inovare;
h)proceduri care implică o cerere de exprimare a interesului.
(2)În procedurile deschise, orice operator economic interesat poate prezenta o ofertă.
(3)În cazul procedurilor restrânse, al dialogurilor competitive, al procedurilor competitive cu negociere şi al parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare furnizând informaţiile solicitate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă îi invită să prezinte o ofertă pe toţi candidaţii care satisfac criteriile de selecţie şi care nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1).
Prin derogare de la primul paragraf, autoritatea contractantă poate limita numărul de candidaţi care urmează să fie invitaţi să prezinte o ofertă la procedură pe baza unor criterii de selecţie obiective şi nediscriminatorii, care se indică în anunţul de participare sau în cererea de exprimare a interesului. Numărul candidaţilor invitaţi trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura o concurenţă autentică.
(4)În toate procedurile care implică negociere, autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi eventualele oferte ulterioare depuse de aceştia sau părţi ale acestora, cu excepţia ofertelor lor finale, pentru a le îmbunătăţi conţinutul. Cerinţele minime şi criteriile specificate în documentele achiziţiei nu fac obiectul negocierii.
O autoritate contractantă poate atribui un contract pe baza unei oferte iniţiale fără negociere în cazul în care a indicat, în documentele achiziţiei, că îşi rezervă posibilitatea de a face acest lucru.
(5)Autoritatea contractantă poate utiliza:
a)procedura deschisă sau restrânsă pentru orice achiziţie;
b)procedurile care implică o cerere de exprimare a interesului pentru contractele cu o valoare sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) pentru a preselecta candidaţii care urmează să fie invitaţi să prezinte oferte ca răspuns la viitoare invitaţii restrânse de participare la procedura de ofertare sau pentru a alcătui o listă de vânzători care urmează să fie invitaţi să depună cereri de participare sau să prezinte oferte;
c)concursul de proiecte pentru achiziţionarea unui plan sau proiect selectat de un juriu după ce a fost scos la concurs;
d)parteneriatul pentru inovare pentru dezvoltarea unui produs sau serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare şi pentru achiziţionarea ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate;
e)procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv pentru contractele de concesiune, pentru contractele de servicii menţionate în anexa XIV la Directiva 2014/24/UE, în cazurile în care s-au prezentat doar oferte neregulamentare sau inacceptabile ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, după ce procedura iniţială s-a încheiat şi în cazurile în care acest lucru este justificat de circumstanţe specifice legate, printre altele, de natura sau complexitatea obiectului contractului sau de tipul specific de contract, după cum se detaliază în anexa I la prezentul regulament;
f)procedura de negociere pentru contractele cu o valoare sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) sau procedura de negociere fără publicare prealabilă pentru tipuri specifice de achiziţii care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE sau în circumstanţele excepţionale clar definite în anexa I la prezentul regulament.
(6)Un sistem dinamic de achiziţii este deschis pe întreaga sa durată de funcţionare oricărui operator economic care satisface criteriile de selecţie.
Pentru achiziţii prin intermediul unui sistem dinamic de achiziţii, autoritatea contractantă aplică normele privind procedura restrânsă.
Art. 168: Achiziţii interinstituţionale, achiziţii comune şi achiziţii în numele statelor membre
(1)Atunci când un contract sau un contract-cadru prezintă interes pentru două sau mai multe instituţii ale Uniunii, agenţii executive sau organe ale Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 şi ori de câte ori este posibil să se obţină o eficienţă sporită, autorităţile contractante în cauză pot desfăşura procedura şi asigura gestionarea contractului sau a contractului-cadru ulterior la nivel interinstituţional, sub conducerea uneia dintre autorităţile contractante.
Organismele şi persoanele cărora li se încredinţează executarea unor acţiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, precum şi Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene pot, de asemenea, participa la procedurile interinstituţionale.
Clauzele unui contract-cadru se aplică doar între autorităţile contractante identificate în acest scop în documentele achiziţiei şi operatorii economici care sunt parte la contractul-cadru.
Prin derogare de la al treilea paragraf de la prezentul alineat, într-o situaţie de extremă urgenţă generată de o criză, autoritatea contractantă poate adăuga noi autorităţi contractante după lansarea procedurii de achiziţii şi înainte de semnarea contractului, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6) şi cu condiţia ca adăugirea să nu modifice obiectul contractului sau al contractului-cadru.
(2)Atunci când un contract sau un contract-cadru este necesar pentru punerea în aplicare a unei acţiuni comune de către o instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 şi una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre, procedura de achiziţii poate fi desfăşurată în comun de către instituţia Uniunii şi autorităţile contractante. În cazul în care este necesar să se efectueze o achiziţie comună între o instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 şi una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre, statele membre pot achiziţiona, închiria sau achiziţiona în sistem de leasing capacităţile achiziţionate în comun.
Se pot desfăşura proceduri de achiziţii comune împreună cu statele AELS şi cu statele candidate la aderarea la Uniune dacă respectiva posibilitate a fost prevăzută în mod expres într-un tratat bilateral sau multilateral sau împreună cu alte ţări terţe dacă respectiva posibilitate a fost prevăzută în mod expres în actul de bază aplicabil.
Dispoziţiile procedurale aplicabile instituţiilor Uniunii se aplică procedurii de achiziţii comune.
În cazul în care partea care îi revine autorităţii contractante a unui stat membru sau care este gestionată de aceasta este mai mare ori egală cu 50 % din valoarea totală estimată a contractului sau în alte cazuri justificate corespunzător, instituţia Uniunii poate decide că procedurii de achiziţii comune i se aplică normele procedurale aplicabile autorităţii contractante dintr-un stat membru, cu condiţia ca normele respective să poată fi considerate echivalente cu cele ale instituţiei Uniunii.
Instituţia Uniunii şi autoritatea contractantă dintr-un stat membru, un stat AELS sau dintr-o ţară candidată la aderarea la Uniune care sunt vizate de procedura de achiziţii comune convin în special asupra regulilor practice detaliate de evaluare a cererilor de participare sau a ofertelor, precum şi în privinţa atribuirii contractului, a legii aplicabile contractului şi a instanţei competente pentru soluţionarea litigiilor.
Într-o situaţie de extremă urgenţă generată de o criză, se pot adăuga noi autorităţi contractante după lansarea procedurii de achiziţii şi înainte de semnarea contractului, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6) şi cu condiţia ca modificarea să nu schimbe obiectul contractului sau al contractului-cadru.
(3)Dacă este cazul, două sau mai multe state membre pot mandata o instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 (denumită în continuare "autoritate contractantă mandatată") să acţioneze în calitate de organism central de achiziţie pentru a efectua achiziţii în numele statelor membre respective sau în nume propriu, în următoarele condiţii:
a)autoritatea contractantă mandatată evaluează utilitatea, necesitatea şi proporţionalitatea cererii formulate de statele membre respective;
b)dacă autoritatea contractantă mandatată intenţionează să nu dea curs cererii, aceasta informează statele membre în cauză şi îşi motivează refuzul;
c)autoritatea contractantă mandatată desfăşoară procedura de achiziţii în conformitate cu propriile norme;
d)dacă autoritatea contractantă mandatată decide să lanseze o procedură de achiziţii în numele statelor membre, aceasta informează toate statele membre cu privire la intenţia sa de a efectua achiziţia şi invită statele membre interesate să participe;
e)dacă este de acord să efectueze achiziţii în numele sau pe seama statelor membre, autoritatea contractantă mandatată elaborează propunerea pentru un acord de mandat care urmează să fie semnat de statele membre participante. Un astfel de acord prevede, în special, modalităţile practice de implicare a statelor membre participante, condiţiile şi termenele pentru o posibilă participare şi neparticipare voluntară şi, după caz, normele privind alocarea cantităţilor între statele membre participante.
O instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 poate acţiona în calitate de angrosist, cumpărând, stocând şi revânzând sau donând produse şi servicii, inclusiv închiriate, statelor membre sau organizaţiilor partenere selectate de instituţia Uniunii, de organul Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau de o agenţie executivă menţionată la articolul 69. În acest caz, instituţia Uniunii, organul Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau agenţia executivă menţionată la articolul 69 desfăşoară procedura de achiziţii în conformitate cu propriile norme privind achiziţiile publice.
Art. 169: Pregătirea unei proceduri de achiziţii
(1)Înainte de lansarea unei proceduri de achiziţii, autoritatea contractantă poate efectua o consultare preliminară a pieţei în vederea pregătirii procedurii.
(2)În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă indică obiectul achiziţiei, incluzând o descriere a nevoilor sale şi a caracteristicilor necesare ale lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate şi precizează criteriile de excludere, de selecţie şi de atribuire aplicabile. Autoritatea contractantă indică, de asemenea, elementele care definesc cerinţele minime pe care trebuie să le respecte toate ofertele. Printre cerinţele minime se numără respectarea obligaţiilor de drept al mediului, de drept social şi de dreptul muncii stabilite prin dreptul Uniunii, prin dreptul intern, prin acorduri colective sau prin convenţiile internaţionale aplicabile în domeniul social şi al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE.
Art. 170: Atribuirea contractelor
(1)Contractele se atribuie pe baza criteriilor de atribuire, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi verificat următoarele:
a)oferta este conformă cu cerinţele minime precizate în documentele achiziţiei;
b)candidatul sau ofertantul nu este exclus în temeiul articolului 138 sau respins în temeiul articolului 143;
c)candidatul sau ofertantul are acces la achiziţie şi îndeplineşte criteriile de selecţie precizate în documentele achiziţiei, inclusiv în ceea ce priveşte absenţa conflictelor de interese profesionale.
(2)Autoritatea contractantă aplică criteriile de selecţie pentru a evalua capacitatea candidatului sau a ofertantului. Criteriile de selecţie se referă doar la capacitatea candidatului sau a ofertantului, din punct de vedere juridic şi normativ, de a desfăşura o activitate profesională, la capacitatea sa economică şi financiară şi la capacitatea sa tehnică şi profesională. Se consideră că JRC îndeplineşte cerinţele referitoare la capacitatea financiară.
(3)Autoritatea contractantă aplică criteriile de atribuire pentru evaluarea ofertei.
(4)Autoritatea contractantă atribuie contractele pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, utilizând una dintre următoarele trei metode de atribuire: cel mai mic preţ, cel mai mic cost sau cel mai bun raport calitate/preţ.
Pentru metoda celui mai mic cost, autoritatea contractantă utilizează o abordare bazată pe eficacitatea costurilor, care include calcularea costurilor pe ciclu de viaţă.
Pentru cel mai bun raport calitate/preţ, autoritatea contractantă ţine cont de preţ sau de cost şi de o serie de criterii de calitate legate de obiectul contractului.
Art. 171: Depunere, comunicare electronică şi evaluare
(1)Autoritatea contractantă stabileşte termenele pentru primirea ofertelor şi a cererilor de participare în conformitate cu punctul 24 din anexa I şi ţinând cont de complexitatea achiziţiei, lăsând la dispoziţia operatorilor economici o perioadă corespunzătoare în care aceştia să îşi pregătească ofertele.
(2)În cazul în care consideră acest lucru adecvat şi proporţional, autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să depună o garanţie pentru a se asigura că ofertele prezentate nu vor fi retrase înainte de semnarea contractului. Garanţia solicitată reprezintă între 1 şi 2 % din valoarea totală estimată a contractului.
Autoritatea contractantă eliberează garanţiile:
a)în cazul ofertanţilor sau al ofertelor respinse, astfel cum se menţionează la punctul 30.2 litera (b) sau (c) din anexa I, după informarea cu privire la rezultatul procedurii;
b)în cazul ofertanţilor prezentaţi în ordinea punctajelor astfel cum se menţionează la punctul 30.2 litera (e) din anexa I, după ce se semnează contractul.
(3)Autoritatea contractantă deschide toate cererile de participare şi ofertele. Cu toate acestea, autoritatea contractantă respinge:
a)cererile de participare şi ofertele care nu respectă termenul de primire stabilit, fără a le deschide;
b)ofertele care erau deja deschise în momentul primirii, fără a analiza conţinutul acestora.
(4)Autoritatea contractantă evaluează toate cererile de participare sau ofertele care nu au fost respinse în etapa de deschidere astfel cum este stabilit la alineatul (3) pe baza criteriilor precizate în documentele achiziţiei, în vederea atribuirii contractului sau a desfăşurării unei licitaţii electronice.
(5)Ordonatorul de credite poate renunţa la cerinţa de desemnare a unui comitet de evaluare, astfel cum se prevede la articolul 153 alineatul (2), în următoarele cazuri:
a)valoarea contractului se situează sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1);
b)pe baza unei analize a riscurilor pentru cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf literele (c) şi (e), litera (f) punctele (i) şi (iii) şi literele (h) şi (m) din anexa I;
c)pe baza unei analize a riscurilor atunci când se reia procedura concurenţială în contextul unui contract-cadru;
d)în cazul procedurilor din domeniul acţiunilor externe cu o valoare mai mică sau egală cu 20 000 EUR;
e)pe baza unei analize a riscurilor pentru achiziţii specifice în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii.
(6)Cererile de participare şi ofertele care nu respectă toate cerinţele minime stabilite în documentele achiziţiei se resping.
Art. 172: Contacte pe parcursul procedurii de achiziţii
(1)Înainte de termenul pentru primirea cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă poate comunica informaţii suplimentare cu privire la documentele achiziţiei dacă descoperă o eroare sau omisiune în text sau la cererea candidaţilor ori a ofertanţilor. Informaţiile furnizate se comunică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor.
Prin derogare de la primul paragraf, într-o situaţie de extremă urgenţă generată de o criză, înainte de termenul de primire a cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă poate contacta în scris toţi candidaţii invitaţi, cu unicul scop de a clarifica intenţia acestora de a depune o cerere de participare sau o ofertă, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).
(2)După termenul pentru primirea cererilor de participare sau a ofertelor, de fiecare dată când are loc un contact, precum şi în cazurile justificate corespunzător în care nu a avut loc un contact în conformitate cu articolul 154, se ţine o evidenţă în dosarul achiziţiei.
Art. 173: Decizia de atribuire şi informarea candidaţilor sau a ofertanţilor
(1)Ordonatorul de credite responsabil decide cu privire la candidatul sau la ofertantul căruia urmează să i se atribuie contractul, în conformitate cu criteriile de selecţie şi de atribuire precizate în documentele achiziţiei.
(2)Autoritatea contractantă notifică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor ale căror cereri de participare sau oferte au fost respinse motivele pe care s-a întemeiat decizia. În plus, ofertanţilor câştigători şi celor necâştigători li se comunică data la care expiră perioada de aşteptare menţionată la articolul 178 alineatul (2) şi la articolul 181 alineatul (1), în cazurile în care această perioadă de aşteptare este aplicabilă.
Pentru atribuirea unor contracte specifice în temeiul unui contract-cadru care prevede reluarea procedurii concurenţiale, autoritatea contractantă informează ofertanţii cu privire la rezultatul evaluării.
(3)Autoritatea contractantă informează fiecare ofertant care nu este respins şi care formulează o cerere în scris, cu privire la oricare dintre următoarele:
a)numele ofertantului sau, în cazul unui contract-cadru, al ofertanţilor cărora li se atribuie contractul şi, cu excepţia cazului unui contract specific atribuit în temeiul unui contract-cadru care prevede reluarea procedurii concurenţiale, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei câştigătoare şi cuantumul total al ofertei sale financiare;
b)evoluţia negocierilor şi a dialogului cu ofertanţii.
Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate decide să nu divulge anumite informaţii în situaţia în care divulgarea acestora ar împiedica asigurarea respectării legii, ar contraveni interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici sau ar denatura concurenţa loială dintre aceştia.
Art. 174: Anularea procedurii de achiziţii
Înainte de semnarea contractului, autoritatea contractantă poate anula integral procedura de achiziţii. În cazul procedurilor atribuite pe loturi sau prin achiziţii cu mai mulţi furnizori, anularea se poate face parţial. Ofertanţii sau candidaţii nu au dreptul de a solicita despăgubiri.
Decizia se motivează şi se aduce la cunoştinţa candidaţilor sau a ofertanţilor în cel mai scurt timp posibil.
Art. 175: Executarea şi modificările contractului
(1)Executarea contractului nu începe înainte ca acesta să fie semnat.
(2)Autoritatea contractantă poate modifica un contract sau un contract-cadru fără a iniţia o procedură de achiziţii numai în cazurile prevăzute la alineatul (3) şi cu condiţia ca modificările să nu afecteze obiectul contractului sau al contractului-cadru, în înţelesul alineatului 4.
(3)Un contract, un contract-cadru sau un contract specific atribuit în temeiul unui contract-cadru poate fi modificat fără o nouă procedură de achiziţii în oricare dintre cazurile următoare:
a)pentru lucrări, produse sau servicii suplimentare asigurate de contractantul iniţial care au devenit necesare şi care nu au fost incluse în procedura de achiziţii iniţială, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile următoare:
(i)contractantul nu poate fi schimbat din motive tehnice care ţin de cerinţele de înlocuire sau interoperabilitate cu echipamentele, serviciile sau instalaţiile existente;
(ii)schimbarea contractantului ar determina o creştere substanţială a costurilor suportate de autoritatea contractantă;
(iii)orice creştere a preţului, inclusiv valoarea cumulată netă a modificărilor succesive, nu depăşeşte 50 % din valoarea iniţială a contractului;
b)atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
(i)necesitatea modificării a survenit în urma unor circumstanţe pe care o autoritate contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar fi putut să le prevadă;
(ii)orice creştere a preţului nu depăşeşte 50 % din valoarea iniţială a contractului;
c)dacă valoarea modificării se situează sub pragurile următoare:
(i)pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) şi la punctul 39 din anexa I în domeniul acţiunilor externe aplicabile la momentul modificării; şi
(ii)10 % din valoarea iniţială a contractului în cazul contractelor de achiziţii de servicii şi de produse şi al contractelor de concesiune de lucrări sau servicii şi 15 % din valoarea iniţială a contractului în cazul contractelor de achiziţii de lucrări;
d)dacă sunt îndeplinite ambele condiţii următoare:
(i)cerinţele minime ale procedurii iniţiale de achiziţii nu se modifică;
(ii)orice modificare ulterioară a valorii respectă condiţiile stabilite la litera (c) de la prezentul paragraf, în afara cazului în care o astfel de modificare a valorii rezultă din aplicarea strictă a documentelor achiziţiei sau a dispoziţiilor contractuale.
La stabilirea valorii iniţiale a contractului nu se iau în calcul revizuirile de preţuri.
Valoarea cumulată netă a mai multor modificări succesive efectuate în temeiul primului paragraf litera (c) nu depăşeşte niciunul dintre pragurile menţionate la litera respectivă.
Autoritatea contractantă aplică măsurile de publicitate ex post prevăzute la articolul 166.
(4)Se consideră că o modificare afectează obiectul contractului sau al contractului-cadru dacă în urma acesteia contractul sau contractul-cadru diferă substanţial de cel încheiat iniţial. În orice caz, se consideră că o modificare afectează obiectul contractului sau al contractului-cadru în cazul în care sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiţii:
a)modificarea introduce sau elimină condiţii importante care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de achiziţii, ar fi permis admiterea altor ofertanţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unui alt ofertant decât cel acceptat iniţial, ar fi atras mai mulţi participanţi la procedura de achiziţie sau nu ar fi condus la selectarea ofertantului care a fost declarat câştigător;
b)modificarea schimbă în mod semnificativ echilibrul economic al contractului sau al contractului-cadru, în favoarea contractantului, într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul sau acordul-cadru iniţial;
c)modificarea extinde în mod semnificativ domeniul de aplicare al contractului sau al contractului-cadru.
(5)Prin derogare de la alineatul (3) litera (b) punctul (ii), într-o situaţie de extremă urgenţă apărută în urma unei crize, autoritatea contractantă poate, de comun acord cu contractantul, să modifice un contract sau un contract-cadru peste pragul de 50 % şi până la 100 % din valoarea iniţială a contractului, cu condiţia ca acest lucru să fie justificat ca fiind strict necesar pentru a răspunde evoluţiei crizei, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).
Prin derogare de la alineatul (3), într-o situaţie de extremă urgenţă apărută în urma unei crize, clauzele unui contract-cadru pot fi modificate de comun acord pentru a se aplica noilor autorităţi contractante adăugate în urma unei modificări a contractului-cadru, inclusiv în cazul achiziţiilor interinstituţionale sau comune, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).
Art. 176: Garanţii de bună execuţie şi garanţii sub forma reţinerii unei sume de bani
(1)O garanţie de bună execuţie se ridică la maximum 10 % din valoarea totală a contractului.
Aceasta se eliberează integral după recepţia finală a lucrărilor, a produselor sau a serviciilor complexe, într-un termen stabilit în conformitate cu articolul 116 alineatul (1) şi care urmează să fie precizat în contract. Aceasta poate fi eliberată parţial sau integral în momentul recepţiei provizorii a lucrărilor, a produselor sau a serviciilor complexe.
(2)O garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani echivalente cu maximum 10 % din valoarea totală a contractului se poate constitui prin deduceri din plăţile intermediare, în momentul în care şi pe măsură ce acestea se efectuează sau printr-o deducere din plata finală.
Autoritatea contractantă stabileşte cuantumul garanţiei sub forma reţinerii unei sume de bani, care trebuie să fie proporţional cu riscurile identificate în legătură cu executarea contractului, ţinând cont de obiectul său, precum şi de clauzele comerciale uzuale aplicabile sectorului în cauză.
O garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani nu se utilizează într-un contract în cazul în care s-a solicitat o garanţie de bună execuţie care nu a fost eliberată.
(3)Sub rezerva aprobării de către autoritatea contractantă, contractantul poate solicita înlocuirea garanţiei sub forma reţinerii unei sume de bani cu un alt tip de garanţie menţionată la articolul 155.
(4)Autoritatea contractantă eliberează garanţia sub forma reţinerii unei sume de bani după expirarea perioadei de răspundere contractuală, într-un termen stabilit în conformitate cu articolul 116 alineatul (1) şi care urmează să fie precizat în contract.
Art. 177: Autoritatea contractantă
(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 sunt considerate autorităţi contractante în ceea ce priveşte contractele atribuite în nume propriu, cu excepţia cazului în care efectuează o achiziţie de la un organism central de achiziţie. Departamentele instituţiilor Uniunii nu sunt considerate autorităţi contractante dacă încheie între ele acorduri la nivel de servicii.
Instituţiile Uniunii care sunt considerate autorităţi contractante în conformitate cu primul paragraf deleagă, în conformitate cu articolul 60, competenţele necesare exercitării funcţiei de autoritate contractantă.
(2)Fiecare ordonator de credite delegat sau subdelegat din cadrul fiecărei instituţii a Uniunii evaluează dacă s-au atins pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1).
Art. 178: Praguri aplicabile şi perioada de aşteptare
(1)Pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice şi a contractelor de concesiune, autoritatea contractantă respectă pragurile prevăzute la articolul 4 literele (a) şi (b) din Directiva 2014/24/UE în momentul selectării unei proceduri menţionate la articolul 167 alineatul (1) din prezentul regulament şi, în cazul concesiunilor, pragul prevăzut la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2014/23/UE.
Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau atribuite exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, pragul aplicabil pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi de servicii este de 300 000 EUR, în locul pragului pentru contractele de achiziţii publice de produse şi de servicii prevăzut la articolul 4 litera (b) din Directiva 2014/24/UE.
- Articolul 152 alineatul (5), articolul 178 alineatul (1), articolul 179 alineatul (3), precum şi punctul 11.1 litera (m), punctul 14 şi punctul 18.1 din anexa I, care se referă la achiziţiile efectuate de delegaţiile Uniunii în ţări terţe, se aplică, de asemenea, birourilor Parlamentului European din ţări terţe.
(2)Sub rezerva excepţiilor şi a condiţiilor specificate în anexa I la prezentul regulament, în cazul contractelor ale căror valori depăşesc pragurile menţionate la alineatul (1), autoritatea contractantă nu semnează contractul sau contractul-cadru cu ofertantul declarat câştigător decât după expirarea unei perioade de aşteptare.
(3)Perioada de aşteptare are o durată de 10 zile atunci când se utilizează mijloace electronice de comunicare şi de 15 zile atunci când se utilizează alte mijloace.
Art. 179: Norme privind accesul la procedurile de achiziţii
(1)Participarea la procedurile de achiziţii este deschisă, în condiţii egale, tuturor persoanelor fizice şi juridice care se încadrează în domeniul de aplicare al tratatelor şi tuturor persoanelor fizice şi juridice dintr-o ţară terţă care a încheiat un acord special cu Uniunea în domeniul achiziţiilor, în condiţiile stabilite într-un astfel de acord. Se permite, de asemenea, participarea organizaţiilor internaţionale.
(2)În scopul articolului 163 alineatul (4), JRC este considerat persoană juridică stabilită într-un stat membru.
(3)Fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (2), pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau atribuite exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, participarea la procedurile de achiziţii este, de asemenea, deschisă în condiţii egale tuturor persoanelor fizice şi juridice stabilite în ţara terţă în care este stabilită delegaţia Uniunii în cauză. În plus, se poate decide ca, în circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent, să se permită cetăţenilor unor ţări terţe sau entităţilor din ţări terţe să participe la proceduri de ofertare pentru contracte.
(4)Participarea la procedurile de achiziţii şi executarea contractelor atribuite se desfăşoară în condiţiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/1031 şi în actele de punere în aplicare (măsurile IPI) adoptate în temeiul regulamentului respectiv.
Art. 180: Normele în materie de achiziţii ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului
În cazul în care se aplică Acordul multilateral privind achiziţiile publice încheiat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, procedura de achiziţii este deschisă şi operatorilor economici stabiliţi în statele care au ratificat acordul menţionat, în condiţiile prevăzute de acesta.
Art. 181: Achiziţii pentru acţiuni externe
(1)Dispoziţiile generale referitoare la achiziţii prevăzute în capitolul 1 din prezentul titlu se aplică contractelor reglementate de prezentul capitol, sub rezerva dispoziţiilor speciale referitoare la modalităţile de atribuire a contractelor externe prevăzute în capitolul 3 din anexa I. Articolele 177-180 nu se aplică în cazul achiziţiilor care fac obiectul prezentului capitol.
Sub rezerva excepţiilor şi a condiţiilor specificate în anexa I, autoritatea contractantă nu semnează contractul sau contractul-cadru cu ofertantul declarat câştigător decât după expirarea unei perioade de aşteptare. Perioada de aşteptare are o durată de 10 zile atunci când se utilizează mijloace electronice de comunicare şi de 15 zile atunci când se utilizează alte mijloace.
- Articolul 166, articolul 167 alineatul (1) literele (a) şi (b) şi al doilea paragraf de la prezentul alineat se aplică numai procedurilor cu o valoare de minimum:
a)300 000 EUR pentru contractele de achiziţii de servicii şi de produse;
b)5 000 000 EUR pentru contractele de achiziţii de lucrări.
(2)Prezentul capitol se aplică:
a)achiziţiilor în cazul cărora Comisia nu atribuie contracte în nume propriu;
b)achiziţiilor efectuate de persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în cazul în care se prevede acest lucru în acordurile de contribuţie sau de finanţare menţionate la articolul 157.
(3)Procedurile de achiziţii se stabilesc în acordurile de finanţare menţionate la articolul 161.
(4)Prezentul capitol nu se aplică acţiunilor din cadrul actelor de bază sectoriale referitoare la ajutorul pentru crize umanitară, operaţiuni de protecţie civilă şi operaţiuni de ajutor umanitar.
Art. 182: Norme privind accesul la achiziţiile din domeniul acţiunilor externe
(1)Participarea la procedurile de achiziţii este deschisă, în condiţii egale, tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul de aplicare al tratatelor şi oricărei alte persoane fizice sau juridice, în conformitate cu dispoziţiile specifice din actele de bază care reglementează domeniul de cooperare în cauză. Se permite, de asemenea, participarea organizaţiilor internaţionale.
(2)Se poate decide ca, în circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent, să se permită cetăţenilor unor ţări terţe, alţii decât cei menţionaţi la alineatul (1) de la prezentul articol, să participe la proceduri de ofertare pentru contracte.
(3)În cazul în care se aplică un acord privind extinderea pieţei de achiziţii de bunuri şi servicii la care Uniunea este parte, procedurile de achiziţii pentru contractele finanţate din buget sunt deschise şi persoanelor fizice şi juridice stabilite în ţări terţe, altele decât cele menţionate la alineatele (1) şi (2), în condiţiile prevăzute în acordul respectiv.
Art. 183: Domeniul de aplicare şi forma granturilor
(1)Prezentul titlu se aplică granturilor acordate în cadrul gestiunii directe.
(2)Granturile pot fi acordate pentru a finanţa următoarele:
a)o acţiune destinată să contribuie la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii (grant pentru acţiuni);
b)funcţionarea unui organism care urmăreşte un obiectiv care se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii şi susţine această politică (granturi de funcţionare).
Granturile de funcţionare iau forma unei contribuţii financiare la programul de lucru al organismului menţionat la primul paragraf litera (b).
(3)Granturile pot lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 125 alineatul (1).
În cazul în care grantul ia forma unei finanţări care nu este legată de costuri în temeiul articolului 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a):
a)dispoziţiile referitoare la eligibilitate şi la verificarea costurilor prevăzute în prezentul titlu, în special articolele 185, 187 şi 188, articolul 189 alineatele (2), (3) şi (4), articolul 193, articolul 194 alineatul (3), dispoziţiile privind un buget estimat sau costurile eligibile estimate de la articolul 199 alineatul (1) litera (e), precum şi articolul 206 alineatul (4), nu se aplică;
b)în ceea ce priveşte articolul 184, se aplică numai procedura şi cerinţele menţionate la alineatele (2) şi (3), alineatul (4) primul paragraf literele (a) şi (d) şi al doilea paragraf litera (a), precum şi alineatul (5) de la articolul menţionat.
(4)Fiecare instituţie a Uniunii poate acorda contracte de achiziţii publice sau granturi pentru activităţi de comunicare. Granturile se pot acorda în cazul în care utilizarea achiziţiilor nu este adecvată din cauza naturii activităţilor.
(5)JRC poate primi finanţări din alte credite decât cele pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică pentru participarea sa la proceduri de acordare de granturi finanţate integral sau parţial din buget. În astfel de cazuri, articolul 201 alineatul (4), în ceea ce priveşte capacitatea financiară, şi articolul 199 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică.
Art. 184: Sumele forfetare, costurile unitare şi finanţarea la rate forfetare
(1)În cazul în care grantul ia forma sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare, după cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (c), (d) sau (e), se aplică prezentul titlu, cu excepţia dispoziţiilor sau a părţilor de dispoziţii referitoare la verificarea costurilor eligibile suportate efectiv.
(2)Atunci când este posibil şi adecvat, sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc în aşa fel încât să permită plata acestora după obţinerea de performanţe şi/sau rezultate concrete.
(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul de bază, utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare este autorizată printr-o decizie a ordonatorului de credite responsabil, care acţionează în conformitate cu normele interne ale instituţiei Uniunii în cauză.
(4)Decizia de autorizare conţine cel puţin următoarele:
a)justificarea adecvării acestor forme de finanţare din perspectiva naturii acţiunilor sau a programelor de lucru sprijinite, precum şi a riscurilor de nereguli şi fraudă şi a costurilor controalelor;
b)identificarea costurilor sau a categoriilor de costuri acoperite de sumele forfetare, de costurile unitare sau de finanţarea la rate forfetare, care se consideră eligibile în conformitate cu articolul 189 alineatul (3) literele (c), (e) şi (f) şi cu articolul 189 alineatul (4) şi din care se exclud costurile neeligibile în temeiul normelor aplicabile ale Uniunii;
c)descrierea metodelor de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare. Metodele respective se bazează pe unul dintre următoarele elemente:
(i)date statistice, mijloace obiective similare sau avizul unui expert furnizat de experţi disponibili la nivel intern sau dobândit în conformitate cu normele aplicabile; sau
(ii)o abordare diferenţiată în funcţie de beneficiar, bazată pe date istorice certificate sau verificabile ale beneficiarului ori pe practicile sale obişnuite de contabilitate analitică;
d)în cazul în care este posibil, condiţiile esenţiale care determină plata, inclusiv, după caz, obţinerea de performanţe şi/sau rezultate;
e)în cazul în care sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare nu se bazează pe performanţe şi/sau pe rezultate, o justificare privind motivul pentru care o abordare bazată pe performanţe şi/sau pe rezultate nu este posibilă sau adecvată.
Metodele menţionate la primul paragraf litera (c) asigură:
(a)respectarea principiului bunei gestiuni financiare, în special caracterul adecvat al cuantumurilor respective în ceea ce priveşte performanţele şi/sau rezultatele obligatorii, ţinând seama de veniturile preconizate a fi generate de acţiuni sau de programele de lucru;
(b)respectarea rezonabilă a principiilor cofinanţării şi evitării dublei finanţări.
(5)Decizia de autorizare se aplică pe durata programului sau a programelor, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.
Decizia de autorizare poate acoperi utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare aplicabile mai multor programe de finanţare specifice în cazul în care natura activităţilor sau a cheltuielilor permite o abordare comună. În astfel de cazuri, decizia de autorizare poate fi adoptată de:
a)ordonatorii de credite competenţi, în cazul în care toate activităţile vizate se încadrează în domeniul lor de competenţă;
b)Comisie, în cazul în care acest lucru este adecvat având în vedere natura activităţilor sau a cheltuielilor ori numărul de ordonatori de credite vizaţi.
(6)Ordonatorul de credite competent poate autoriza sau impune, sub formă de rate forfetare, finanţarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 7 % din costurile directe totale eligibile ale acţiunii. O rată forfetară mai ridicată poate fi autorizată printr-o decizie motivată a Comisiei. Ordonatorul de credite competent raportează în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la orice astfel de decizie adoptată, rata forfetară autorizată şi motivele care au stat la baza deciziei.
(7)Proprietarii de IMM-uri şi alte persoane fizice care nu primesc salariu pot declara drept eligibile costurile cu personalul ocazionate de activitatea desfăşurată de ei înşişi în cadrul unei acţiuni sau al unui program de lucru, pe baza costurilor unitare autorizate în conformitate cu alineatele (1)-(6).
(8)Beneficiarii pot declara costurile cu personalul pentru activitatea desfăşurată de voluntari în cadrul unei acţiuni sau al unui program de lucru, pe baza costurilor unitare autorizate în conformitate cu alineatele (1)-(6).
Art. 185: Sume forfetare unice
(1)O sumă forfetară astfel cum este menţionată la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (d) poate acoperi toate costurile eligibile ale unei acţiuni sau ale unui program de lucru (denumită în continuare "sumă forfetară unică").
(2)În conformitate cu articolul 184 alineatul (4), sumele forfetare unice pot fi determinate pe baza bugetului estimat al acţiunii sau al programului de lucru. Un buget astfel estimat trebuie să respecte principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii. Respectarea acestor principii se verifică ex ante la momentul evaluării cererii de grant.
(3)La autorizarea sumelor forfetare unice, ordonatorul de credite competent respectă articolul 184.
Art. 186: Verificări şi controale asupra beneficiarilor referitoare la sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare
(1)Cel târziu înainte de plata soldului, ordonatorul de credite competent verifică:
a)îndeplinirea condiţiilor care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, obţinerea de performanţe şi/sau de rezultate;
b)faptul că sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare au fost indicate în bugetul total estimat al acţiunii sau al programului de lucru;
c)faptul că au fost îndeplinite condiţiile menţionate la litera (a) pe durata acţiunii sau a programului de lucru.
În plus, îndeplinirea condiţiilor respective poate fi supusă unor controale ex post.
Cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare stabilit ex ante prin aplicarea metodei autorizate de către ordonatorul de credite competent sau de către Comisie în conformitate cu articolul 184, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a verifica îndeplinirea condiţiilor care determină plata, astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, şi de a reduce grantul în conformitate cu articolul 132 alineatul (4) în cazul în care condiţiile respective nu sunt îndeplinite sau în caz de nereguli, de fraudă sau de încălcare a altor obligaţii. În cazul în care sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc pe baza practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, se aplică articolul 188 alineatul (2).
(2)Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale verificărilor şi controalelor pot depinde, printre altele, de natura acţiunii sau de beneficiar, inclusiv de neregulile sau fraudele din trecut care pot fi imputate beneficiarului respectiv.
(3)Condiţiile care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare nu impun raportarea costurilor suportate efectiv de beneficiar.
(4)Plata grantului pe baza sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare nu aduce atingere dreptului de acces al beneficiarilor la documentele statutare în scopurile menţionate la articolele 129 şi 187.
Art. 187: Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau ratelor forfetare
Metoda de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare, datele subiacente şi cuantumurile rezultate, precum şi caracterul adecvat al acestor cuantumuri din perspectiva performanţelor şi/sau a rezultatelor obţinute se evaluează periodic şi, dacă este cazul, se ajustează în conformitate cu articolul 184. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluărilor depind de evoluţia şi natura costurilor, în special ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante.
Art. 188: Practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului
(1)În cazul în care se autorizează recurgerea la practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, ordonatorul de credite competent poate evalua conformitatea acestor practici cu condiţiile prevăzute la articolul 184 alineatul (4). Evaluarea respectivă poate fi efectuată ex ante sau prin utilizarea unei strategii corespunzătoare de controale ex post.
(2)În cazul în care conformitatea practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului cu condiţiile prevăzute la articolul 184 alineatul (4) se stabileşte ex ante, cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit prin aplicarea practicilor respective, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a reduce grantul în conformitate cu articolul 132 alineatul (4).
(3)Ordonatorul de credite competent poate considera că practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului respectă condiţiile prevăzute la articolul 184 alineatul (4) dacă sunt acceptate de autorităţile naţionale în cadrul unor sisteme de finanţare comparabile.
Art. 189: Costurile eligibile
(1)Granturile nu depăşesc un plafon global exprimat ca valoare absolută (denumit în continuare "cuantumul maxim al grantului") care se stabileşte pe baza:
a)cuantumului total al fondurilor care nu sunt legate de costuri în cazul menţionat la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a);
b)costurilor eligibile estimate, acolo unde este posibil, în cazul menţionat la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b);
c)cuantumului total al costurilor eligibile estimate, stabilit în mod clar în prealabil sub forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare astfel cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e).
Fără a aduce atingere actului de bază, granturile pot fi exprimate şi ca procent din costurile eligibile estimate, în cazul în care grantul ia forma precizată la primul paragraf litera (b), sau ca procent din sumele forfetare, costurile unitare sau finanţările la rate forfetare menţionate la primul paragraf litera (c).
În cazul în care grantul ia forma precizată la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat şi în cazul în care, date fiind particularităţile unei acţiuni, grantul poate fi exprimat doar ca valoare absolută, verificarea costurilor eligibile se efectuează în conformitate cu articolul 158 alineatul (4) şi, acolo unde este cazul, articolul 158 alineatul (6).
(2)Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanţare precizate în actul de bază:
a)grantul nu depăşeşte costurile eligibile;
b)în cazul în care grantul ia forma precizată la alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi în cazul în care costurile eligibile estimate includ costurile aferente activităţii voluntarilor menţionate la articolul 184 alineatul (8), grantul nu depăşeşte costurile eligibile estimate, altele decât costurile aferente activităţii voluntarilor.
(3)Costurile eligibile suportate efectiv de beneficiar, astfel cum sunt menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b), îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
a)sunt suportate pe durata acţiunii sau a programului de lucru, cu excepţia costurilor legate de rapoartele finale şi de certificatele de audit;
b)sunt indicate în bugetul general total estimat al acţiunii sau al programului de lucru;
c)sunt necesare pentru punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru care face obiectul grantului;
d)pot fi identificate şi verificate, în special fiind înregistrate în contabilitatea beneficiarului şi stabilite în conformitate cu standardele contabile aplicabile în ţara în care este stabilit beneficiarul şi cu practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului;
e)respectă dispoziţiile legislaţiei fiscale şi sociale aplicabile;
f)sunt rezonabile şi justificate şi respectă principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce priveşte economia şi eficienţa.
(4)În cererile de propuneri se precizează categoriile de costuri considerate eligibile pentru finanţare din partea Uniunii.
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul de bază şi în completarea alineatului (3) de la prezentul articol, următoarele categorii de costuri sunt eligibile atunci când sunt declarate eligibile de către ordonatorul de credite competent în cadrul cererii de propuneri:
a)costurile legate de garanţia de prefinanţare depusă de beneficiar, atunci când garanţia respectivă este solicitată de către ordonatorul de credite competent în conformitate cu articolul 156 alineatul (1);
b)costurile legate de certificatele privind situaţiile financiare şi rapoartele de verificare operaţională, atunci când astfel de certificate sau rapoarte sunt solicitate de către ordonatorul de credite competent;
c)TVA, atunci când este nerecuperabilă în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA şi este plătită de un alt beneficiar decât o persoană neimpozabilă în înţelesul articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (62);
(62)Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).
d)costurile de amortizare, cu condiţia ca acestea să fie suportate efectiv de beneficiar;
e)costurile salariale ale personalului administraţiilor naţionale, în măsura în care aceste costuri corespund costului unor activităţi pe care autoritatea publică respectivă nu le-ar desfăşura dacă nu s-ar derula proiectul în cauză.
În sensul celui de al doilea paragraf litera (c):
(a)TVA este considerat nerecuperabilă dacă, în conformitate cu legislaţia naţională, se poate atribui oricăreia dintre următoarele activităţi:
(i)activităţile scutite fără drept de deducere;
(ii)activităţile care nu intră în sfera de aplicare a TVA;
(iii)activităţile astfel cum sunt menţionate la punctul (i) sau (ii) pentru care TVA nu este deductibilă, dar este rambursată prin intermediul unor sisteme specifice de rambursare sau al unor fonduri de compensare care nu sunt menţionate în Directiva 2006/112/CE, chiar dacă sistemul sau fondul respectiv este instituit prin legislaţia naţională privind TVA;
(b)TVA aferentă activităţilor enumerate la articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE este considerată ca fiind plătită de un alt beneficiar decât o persoană neimpozabilă în înţelesul articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din directiva respectivă, indiferent dacă activităţile respective sunt considerate de statul membru în cauză ca activităţi desfăşurate de către organisme de drept public care acţionează în calitate de autorităţi publice.
Art. 190: Entităţi afiliate şi beneficiari unici
(1)În scopul prezentului titlu, următoarele entităţi sunt considerate entităţi afiliate beneficiarului:
a)entităţile care formează beneficiarul unic, în conformitate cu alineatul (2);
b)entităţile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, care nu se află într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi care au o legătură cu beneficiarul, în special o legătură juridică sau de capital, care nu este nici limitată la acţiune, nici stabilită în scopul unic al punerii în aplicare a acţiunii respective.
- Titlul V capitolul 2 secţiunea 2 se aplică şi entităţilor afiliate.
(2)În cazul în care mai multe entităţi îndeplinesc criteriile pentru a primi un grant şi formează împreună o entitate, respectiva entitate poate fi tratată ca beneficiar unic, inclusiv atunci când entitatea este înfiinţată în mod special pentru punerea în aplicare a acţiunii care urmează să fie finanţată prin intermediul grantului.
(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în cererea de propuneri, entităţile afiliate unui beneficiar pot participa la punerea în aplicare a acţiunii, cu condiţia ca ambele următoarele condiţii să fie îndeplinite:
a)entităţile în cauză sunt identificate în acordul de grant;
b)entităţile în cauză respectă normele aplicabile beneficiarului în temeiul acordului de grant în ceea ce priveşte:
(i)eligibilitatea costurilor sau a condiţiilor care declanşează plata;
(ii)drepturile de verificare şi audit ale Comisiei, ale OLAF şi ale Curţii de Conturi.
Costurile suportate de către aceste entităţi pot fi acceptate drept costuri eligibile suportate efectiv sau pot fi acoperite prin sumele forfetare, costurile unitare şi finanţarea la rate forfetare.
Art. 191: Principii generale aplicabile granturilor
Granturile sunt supuse principiilor:
(a)egalităţii de tratament;
(b)transparenţei;
(c)cofinanţării;
(d)acordării necumulative şi evitării dublei finanţări;
(e)neretroactivităţii;
(f)nonprofitului.
Art. 192: Transparenţă
(1)Granturile se acordă în urma publicării de cereri de propuneri, cu excepţia cazurilor menţionate la articolul 198.
(2)Toate granturile acordate în cursul unui exerciţiu financiar se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4).
(3)În urma publicării menţionate la alineatele (1) şi (2), la solicitarea Parlamentului European şi a Consiliului, Comisia le transmite acestora un raport privind:
a)numărul de solicitanţi din exerciţiul financiar precedent;
b)numărul şi procentajul de cereri câştigătoare pentru fiecare cerere de propuneri;
c)durata medie a procedurii de la data încheierii cererii de propuneri până la data acordării grantului;
d)numărul şi valoarea granturilor pentru care publicarea ex post nu a avut loc în exerciţiul financiar precedent, în conformitate cu articolul 38 alineatul (4);
e)orice grant acordat instituţiilor financiare, inclusiv BEI sau FEI, în conformitate cu articolul 198 primul paragraf litera (g).
Art. 193: Cofinanţare
(1)Granturile implică o cofinanţare. Ca urmare, resursele necesare pentru desfăşurarea acţiunii sau a programului de lucru nu sunt furnizate integral de grant.
Cofinanţarea poate fi asigurată sub forma resurselor proprii ale beneficiarului, a veniturilor generate de acţiunea sau programul de lucru ori a contribuţiilor financiare sau în natură din partea unor terţi.
(2)Contribuţiile în natură din partea unor terţi sub forma activităţii voluntarilor, cărora li se atribuie o valoare în conformitate cu articolul 184 alineatul (8), se prezintă drept costuri eligibile în bugetul estimat. Acestea se prezintă separat de alte costuri eligibile. Activitatea voluntarilor poate însemna până la 50 % din cofinanţarea globală. Pentru calcularea respectivului procent, contribuţiile în natură şi alte cofinanţări se bazează pe estimări furnizate de solicitant.
Alte contribuţii în natură din partea unor terţi se prezintă separat de contribuţiile la costurile eligibile în bugetul estimat. Valoarea lor aproximativă se indică în bugetul estimat şi nu poate fi modificată ulterior.
(3)Prin derogare de la alineatul (1), o acţiune externă poate fi finanţată integral prin grant dacă acest lucru este esenţial pentru punerea sa în aplicare. În acest caz, se furnizează o justificare în decizia de acordare.
(4)Prezentul articol nu se aplică în cazul subvenţiilor pentru dobândă şi al subvenţiilor pentru comisioanele de garantare.
Art. 194: Principiul acordării necumulative şi interzicerea dublei finanţări
(1)Aceleiaşi acţiuni i se poate acorda un singur grant alocat din buget în favoarea aceluiaşi beneficiar, cu excepţia cazurilor în care actele de bază relevante dispun altfel.
Unui beneficiar i se poate acorda din buget un singur grant de funcţionare pe exerciţiu financiar.
O acţiune poate fi finanţată în comun din linii bugetare separate de mai mulţi ordonatori de credite competenţi.
(2)Solicitantul informează de îndată ordonatorii de credite cu privire la cererile şi granturile multiple pentru aceeaşi acţiune sau acelaşi program de lucru.
(3)Aceleaşi costuri nu pot fi finanţate în niciun caz de două ori din buget.
(4)În ceea ce priveşte următoarele tipuri de sprijin, alineatele (1) şi (2) nu se aplică şi, după caz, Comisia poate decide să nu verifice dacă aceleaşi costuri au fost finanţate de două ori:
a)sprijinul pentru studii, cercetare, formare profesională sau educaţie plătit persoanelor fizice;
b)sprijinul direct plătit persoanelor fizice aflate în nevoie, cum ar fi şomerii şi refugiaţii.
Art. 195: Principiul nonprofitului
(1)Granturile nu au scopul sau efectul de a produce profit în contextul acţiunii sau al programului de lucru al beneficiarului (denumit în continuare "principiul nonprofitului").
(2)În sensul alineatului (1), profitul se defineşte drept un surplus, calculat la plata soldului, de încasări faţă de costurile eligibile ale acţiunii sau ale programului de lucru, în cazul în care încasările se limitează la grantul Uniunii şi la veniturile generate de respectiva acţiune sau de respectivul program de lucru.
În cazul unui grant de funcţionare, cuantumurile destinate constituirii de rezerve nu sunt luate în considerare pentru verificarea conformităţii cu principiul nonprofitului.
(3)Alineatul (1) nu se aplică:
a)acţiunilor care au ca obiectiv consolidarea capacităţii financiare a beneficiarului sau acţiunilor care generează venit pentru a îşi asigura continuitatea după perioada de finanţare din partea Uniunii prevăzută în acordul de grant;
b)sprijinului pentru studii, cercetare, formare profesională sau educaţie plătit persoanelor fizice şi altor modalităţi de sprijin direct plătit persoanelor fizice aflate în nevoie, cum ar fi şomerii şi refugiaţii;
c)acţiunilor implementate de organizaţiile nonprofit;
d)granturilor sub forma menţionată la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a);
e)granturilor de valoare mică.
(4)În cazul în care se obţine profit, Comisia are dreptul să recupereze procentajul din profit corespunzător contribuţiei Uniunii la costurile eligibile suportate de beneficiar pentru a realiza acţiunea sau programul de lucru.
Art. 196: Principiul neretroactivităţii
(1)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel la prezentul articol, granturile nu se acordă retroactiv.
(2)Se poate acorda un grant pentru o acţiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acţiunii înainte de semnarea acordului de grant.
În astfel de cazuri, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile, cu excepţia:
a)unor cazuri excepţionale justificate corespunzător prevăzute în actul de bază; sau
b)unui caz de extremă urgenţă pentru măsurile menţionate la articolul 198 primul paragraf litera (a) sau (b), situaţie în care o intervenţie timpurie a Uniunii ar fi de importanţă majoră.
În cazul menţionat la al doilea paragraf litera (b), costurile suportate de beneficiar înainte de data depunerii cererii sunt eligibile pentru finanţare din partea Uniunii în următoarele condiţii:
(a)motivele care stau la baza acestei derogări au fost justificate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent;
(b)în acordul de grant, data de eligibilitate se stabileşte în mod explicit înainte de data depunerii cererilor.
Ordonatorul de credite delegat raportează cu privire la fiecare dintre cazurile menţionate în prezentul alineat la rubrica "Derogări de la principiul neretroactivităţii în temeiul articolului 196 din Regulamentul financiar" în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9).
(3)Nu se pot acorda retroactiv granturi pentru acţiuni deja încheiate.
(4)În cazul granturilor de funcţionare, acordul de grant se semnează în termen de patru luni de la începutul exerciţiului financiar al beneficiarului. Costurile anterioare datei de depunere a cererii de grant sau anterioare începutului exerciţiului financiar al beneficiarului nu sunt eligibile pentru finanţare. Prima tranşă se plăteşte beneficiarului în termen de 30 de zile calendaristice de la semnarea acordului de grant.
Art. 197: Conţinutul şi publicarea cererilor de propuneri
(1)În cererile de propuneri se precizează:
a)obiectivele urmărite;
b)criteriile de eligibilitate, excludere, selecţie şi acordare, precum şi documentele justificative relevante;
c)modalităţile de acordare a finanţării din partea Uniunii, specificându-se toate tipurile de contribuţii ale Uniunii, în special formele grantului;
d)modalităţile şi data-limită de depunere a propunerilor;
e)data planificată până la care toţi solicitanţii vor fi informaţi despre rezultatul evaluării cererii lor şi data orientativă pentru semnarea acordurilor de grant.
(2)Datele menţionate la alineatul (1) litera (e) se stabilesc pe baza următoarelor perioade:
a)pentru informarea tuturor solicitanţilor cu privire la rezultatul evaluării cererii lor, maximum şase luni de la data-limită de depunere a propunerilor complete;
b)pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanţii, maximum trei luni de la data informării solicitanţilor selectaţi.
Perioadele respective se pot ajusta pentru a ţine seama de orice interval de timp necesar pentru a respecta procedurile speciale care pot fi impuse prin actul de bază în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 şi se pot depăşi în cazuri excepţionale, justificate în mod corespunzător, în special în cazul acţiunilor complexe, atunci când există un număr mare de propuneri sau întârzieri imputabile solicitanţilor.
Ordonatorul de credite delegat prezintă în cadrul raportului său anual de activitate intervalul de timp mediu necesar pentru informarea solicitanţilor şi semnarea acordurilor de grant. În cazul în care perioadele menţionate la primul paragraf sunt depăşite, ordonatorul de credite delegat prezintă motivele depăşirii şi propune acţiuni de remediere atunci când depăşirea nu este justificată în mod corespunzător în conformitate cu al doilea paragraf.
(3)Cererile de propuneri se publică pe site-urile instituţiilor Uniunii şi prin orice alt mijloc adecvat, inclusiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care este necesar să se asigure publicitate suplimentară în rândul potenţialilor beneficiari. Cererile de propuneri pot fi publicate sub rezerva adoptării deciziei de finanţare menţionate la articolul 110, inclusiv în exerciţiul care precedă execuţia bugetară. Orice modificare a conţinutului cererilor de propuneri se publică în aceleaşi condiţii.
Art. 198: Derogări de la cererile de propuneri
Granturile se pot acorda fără o cerere de propuneri numai:
(a)în cazul ajutorului umanitar, al operaţiunilor de sprijin de urgenţă, al operaţiunilor de protecţie civilă sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor;
(b)în alte situaţii de urgenţă excepţionale şi justificate corespunzător;
(c)organismelor care deţin un monopol de jure sau de facto sau organismelor desemnate de statele membre, sub responsabilitatea acestora, atunci când statele membre respective se află într-o situaţie de monopol de jure sau de facto;
(d)organismelor identificate ca beneficiari printr-un act de bază, în înţelesul articolului 58, sau organismelor desemnate de statele membre, sub responsabilitatea acestora, atunci când statele membre respective sunt identificate ca beneficiari printr-un act de bază;
(e)în cazul cercetării şi dezvoltării tehnologice, organismelor identificate în programul de lucru menţionat la articolul 110, în cazul în care actul de bază prevede în mod expres această posibilitate şi cu condiţia ca proiectul să nu facă obiectul unei cereri de propuneri;
(f)în cazul activităţilor cu caracteristici specifice care necesită un anumit tip de organism datorită competenţei sale tehnice, gradului său ridicat de specializare sau competenţelor sale administrative, cu condiţia ca activităţile respective să nu facă obiectul unei cereri de propuneri;
(g)BEI sau FEI pentru acţiunile de asistenţă tehnică. În astfel de cazuri, articolul 199 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică.
În cazul în care tipul anumit de organism menţionat la primul paragraf litera (f) este un stat membru, grantul se poate acorda şi fără o cerere de propuneri organismului desemnat de statul membru, sub responsabilitatea acestuia, pentru a pune în aplicare acţiunea.
Cazurile menţionate la primul paragraf literele (c) şi (f) se justifică în mod corespunzător în decizia de acordare.
Art. 199: Conţinutul cererilor de grant
(1)Cererea de grant conţine următoarele:
a)informaţii privind statutul juridic al solicitantului, indicând inclusiv dacă acesta este o organizaţie neguvernamentală;
b)o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, conformă cu articolul 139 alineatul (1), referitoare la respectarea criteriilor de eligibilitate şi de selecţie; o astfel de declaraţie nu este necesară în cazul unei cereri de grant de valoare foarte scăzută;
c)informaţiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară şi operaţională a solicitantului de a pune în aplicare acţiunea sau programul de lucru propus şi, în cazul în care ordonatorul de credite competent decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informaţii, cum ar fi contul de profit şi pierderi şi bilanţul pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare pentru care conturile au fost închise.
Astfel de informaţii şi documente justificative nu se solicită din partea solicitanţilor cărora nu li se aplică verificarea capacităţii financiare sau operaţionale în conformitate cu articolul 201 alineatul (5) sau (6). În plus, în cazul granturilor cu valoare mică nu se solicită documente justificative;
d)în cazul în care cererea vizează un grant pentru o acţiune a cărei valoare depăşeşte 750 000 EUR sau un grant de funcţionare care depăşeşte 100 000 EUR, un raport de audit întocmit de un auditor extern autorizat, dacă este disponibil, şi întotdeauna în cazurile în care dreptul Uniunii sau dreptul intern impune un audit statutar, care certifică conturile pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile. În toate celelalte cazuri, solicitantul prezintă o declaraţie pe propria răspundere, semnată de reprezentantul său autorizat, prin care certifică valabilitatea conturilor sale pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile.
Primul paragraf de la prezenta literă se aplică numai primei cereri introduse de un beneficiar în atenţia unui ordonator de credite competent în cursul unui exerciţiu financiar.
În cazul acordurilor dintre Comisie şi mai mulţi beneficiari, pragurile stabilite la primul paragraf de la prezenta literă se aplică fiecărui beneficiar.
În cazul parteneriatelor menţionate la articolul 131 alineatul (4), raportul de audit menţionat la primul paragraf de la prezenta literă, care vizează ultimele două exerciţii financiare disponibile, se întocmeşte înainte de semnarea acordului-cadru de parteneriat financiar.
În funcţie de evaluarea riscurilor, ordonatorul de credite competent poate exonera de obligaţia menţionată la primul paragraf de la prezenta literă instituţiile de învăţământ şi de formare şi, în cazul acordurilor cu mai mulţi beneficiari, beneficiarii care au acceptat răspunderea solidară sau care nu au nicio răspundere financiară.
Primul paragraf de la prezenta literă nu se aplică persoanelor şi entităţilor eligibile în cadrul gestiunii indirecte, în măsura în care acestea respectă condiţiile menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi la articolul 157;
e)o descriere a acţiunii sau a programului de lucru şi un buget estimat, care:
(i)este echilibrat în privinţa veniturilor şi a cheltuielilor; şi
(ii)precizează costurile eligibile estimate ale acţiunii sau ale programului de lucru.
Punctele (i) şi (ii) nu se aplică acţiunilor cu donatori multipli.
Prin derogare de la punctul (i), în cazuri justificate în mod corespunzător, bugetul estimat poate include provizioane pentru cheltuieli neprevăzute sau posibile variaţii ale cursului de schimb;
f)sursele şi cuantumul finanţării din partea Uniunii primite sau solicitate în legătură cu aceeaşi acţiune sau o parte a acţiunii sau pentru funcţionarea solicitantului în cursul aceluiaşi exerciţiu financiar, precum şi orice altă finanţare primită sau solicitată pentru aceeaşi acţiune.
(2)Cererea poate fi divizată în mai multe părţi care pot fi depuse în etape diferite, în conformitate cu articolul 203 alineatul (2).
Art. 200: Criterii de eligibilitate
(1)Criteriile de eligibilitate determină condiţiile de participare la o cerere de propuneri.
(2)Oricare dintre solicitanţii următori sunt eligibili să participe la o cerere de propuneri:
a)persoanele juridice;
b)persoanele fizice, în măsura în care acest lucru este cerut de natura sau de particularităţile acţiunii sau ale obiectivului urmărit de solicitant;
c)entităţile care nu au personalitate juridică în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, cu condiţia ca reprezentanţii acestora să aibă capacitatea de a-şi asuma obligaţii legale în numele entităţilor şi ca entităţile să ofere garanţii privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice. În special, solicitantul are o capacitate financiară şi operaţională echivalentă cu cea a persoanelor juridice. Reprezentanţii solicitantului demonstrează că respectivele condiţii sunt îndeplinite.
(3)În cererea de propuneri se pot prevedea criterii de eligibilitate suplimentare, care se stabilesc în funcţie de obiectivele acţiunii şi respectă principiile transparenţei şi nediscriminării.
(4)În sensul articolului 183 alineatul (5) şi al prezentului articol, JRC este considerat persoană juridică stabilită într-un stat membru.
Art. 201: Criterii de selecţie
(1)Criteriile de selecţie trebuie să permită evaluarea capacităţii solicitantului de a realiza acţiunea sau programul de lucru propus.
(2)Solicitantul trebuie să deţină surse stabile şi suficiente de finanţare pentru a-şi menţine activitatea pe tot parcursul perioadei pentru care se acordă grantul şi pentru a participa la finanţarea acesteia (denumită în continuare "capacitate financiară").
(3)Solicitantul trebuie să aibă competenţele şi calificările profesionale necesare pentru a finaliza acţiunea sau programul de lucru propus, cu excepţia cazului în care actul de bază conţine dispoziţii care prevăd în mod expres contrariul (denumită în continuare "capacitate operaţională").
(4)Capacitatea financiară şi operaţională se verifică în special pe baza analizei informaţiilor sau a documentelor justificative menţionate la articolul 199.
În cazul în care în cererea de propuneri nu s-au solicitat documente justificative şi ordonatorul de credite competent are motive întemeiate să pună la îndoială capacitatea financiară sau operaţională a unui solicitant, acesta îi cere solicitantului să prezinte orice documente pe care le consideră adecvate.
În cazul parteneriatelor, verificarea se efectuează în conformitate cu articolul 131 alineatul (6).
(5)Verificarea capacităţii financiare nu se aplică:
a)persoanelor fizice care primesc sprijin pentru educaţie;
b)persoanelor fizice aflate în nevoie care primesc sprijin direct, cum ar fi şomerii şi refugiaţii;
c)organismelor publice, inclusiv organizaţii din statele membre;
d)organizaţiilor internaţionale;
e)persoanelor sau entităţilor care solicită subvenţii pentru dobândă şi subvenţii pentru comisioanele de garantare, atunci când obiectivul acestor subvenţii este întărirea capacităţii financiare a beneficiarului sau generarea unui venit;
f)persoanelor sau entităţilor care solicită granturi de valoare foarte scăzută.
În cazul în care o cerere este depusă de mai mulţi solicitanţi, ordonatorul de credite competent poate decide, în urma unei evaluări a riscurilor, să verifice doar capacitatea financiară a solicitantului principal.
(6)În funcţie de evaluarea riscurilor, ordonatorul de credite competent poate renunţa la obligaţia de verificare a capacităţii operaţionale a organismelor publice, a organizaţiilor din statele membre sau a organizaţiilor internaţionale.
Art. 202: Criterii de acordare
Criteriile de acordare sunt de aşa natură încât să permită:
(a)evaluarea calităţii propunerilor depuse, ţinând cont de obiectivele şi priorităţile fixate şi de rezultatele preconizate;
(b)acordarea granturilor pentru acţiunile sau programele de lucru care maximizează eficacitatea globală a finanţării din partea Uniunii;
(c)evaluarea cererilor de grant.
Art. 203: Procedura de evaluare
(1)Propunerile se evaluează pe baza criteriilor de selecţie şi de acordare anunţate în prealabil, pentru a se stabili propunerile care pot beneficia de finanţare.
(2)Dacă este cazul, ordonatorul de credite competent împarte procesul în mai multe etape procedurale. Regulile care reglementează procedura se anunţă în cererea de propuneri.
Solicitanţii ale căror propuneri sunt respinse într-una dintre etape sunt informaţi în conformitate cu alineatul (7).
În cursul unei proceduri nu se solicită aceleaşi documente şi informaţii de mai multe ori.
(3)Comitetul de evaluare menţionat la articolul 153 sau, după caz, ordonatorul de credite competent poate cere unui solicitant să furnizeze informaţii suplimentare sau să clarifice documentele justificative transmise în conformitate cu articolul 154. Ordonatorul de credite ţine în mod corespunzător evidenţa contactelor avute cu solicitanţii în cursul procedurii.
(4)La finalizarea lucrărilor, membrii comitetului de evaluare semnează un proces-verbal al tuturor propunerilor examinate, care conţine o evaluare a calităţii acestora şi le identifică pe cele care pot beneficia de finanţare.
Dacă este necesar, procesul-verbal în cauză ierarhizează propunerile examinate şi conţine recomandări privind cuantumul maxim care poate fi acordat şi eventualele ajustări neesenţiale ale cererii de grant.
Procesul-verbal în cauză se păstrează pentru consultare ulterioară.
(5)Ordonatorul de credite competent poate invita un solicitant să îşi adapteze propunerea în funcţie de recomandările comitetului de evaluare. Ordonatorul de credite competent ţine în mod corespunzător evidenţa contactelor avute cu solicitanţii în cursul procedurii.
(6)Pe baza evaluării, ordonatorul de credite competent ia o decizie, în care se precizează cel puţin:
a)obiectul şi cuantumul total al deciziei;
b)numele solicitanţilor selectaţi, denumirea acţiunilor, cuantumurile acceptate şi motivele acestei alegeri, inclusiv în cazul în care nu este conformă cu avizul comitetului de evaluare;
c)numele eventualilor solicitanţi respinşi şi motivele respingerii.
(7)Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanţii în privinţa deciziei referitoare la cererea lor. În cazul neacordării grantului solicitat, instituţia Uniunii în cauză prezintă motivele respingerii cererii. Solicitanţii respinşi sunt informaţi cât mai curând posibil cu privire la rezultatul evaluării cererii lor şi, în orice caz, în termen de 15 zile calendaristice de la informarea solicitanţilor selectaţi.
(8)În cazul granturilor acordate în conformitate cu articolul 198, ordonatorul de credite poate:
a)decide să nu aplice alineatele (2) şi (4) de la prezentul articol şi articolul 153;
b)fuziona conţinutul raportului de evaluare şi al deciziei de acordare într-un singur document şi îl poate semna.
Art. 204: Acordul de grant
(1)Granturile fac obiectul unui acord scris.
(2)În acordul de grant se includ cel puţin următoarele:
a)obiectul;
b)beneficiarul;
c)durata, şi anume:
(i)data intrării sale în vigoare;
(ii)data de începere şi durata acţiunii sau exerciţiul financiar al finanţării;
d)o descriere a acţiunii sau, în cazul unui grant de funcţionare, a programului de lucru, însoţită de o descriere a rezultatelor preconizate;
e)cuantumul maxim al finanţării acordate de Uniune exprimat în euro, bugetul estimat al acţiunii sau al programului de lucru şi forma grantului;
f)normele privind raportarea şi plăţile şi normele în materie de achiziţii prevăzute la articolul 208;
g)acceptarea de către beneficiar a obligaţiilor menţionate la articolul 129;
h)dispoziţii care reglementează vizibilitatea sprijinului financiar acordat de Uniune, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător în care punerea informaţiilor la dispoziţia publicului nu este posibilă sau adecvată;
i)dreptul aplicabil, care este dreptul Uniunii, completat, atunci când este necesar, de dreptul intern, astfel cum se specifică în acordul de grant. Se poate face o derogare în acordurile de grant încheiate cu organizaţii internaţionale;
j)instanţa sau curtea de arbitraj competentă pentru soluţionarea litigiilor.
(3)Obligaţiile pecuniare ale entităţilor sau ale persoanelor, altele decât statele, care decurg din punerea în aplicare a unui acord de grant sunt executorii în conformitate cu articolul 100 alineatul (2).
(4)Modificările acordurilor de grant nu au ca scop sau efect producerea unor schimbări care să conteste decizia de acordare a grantului sau care să nu respecte principiul egalităţii de tratament a solicitanţilor.
Art. 205: Cuantumul grantului şi amploarea constatărilor auditului
(1)Cuantumul grantului se definitivează numai după ce ordonatorul de credite competent aprobă rapoartele şi, după caz, conturile finale, fără a aduce atingere auditurilor, verificărilor şi investigaţiilor ulterioare efectuate de instituţia Uniunii în cauză, OLAF sau Curtea de Conturi. Articolul 132 alineatul (4) se aplică de asemenea şi după definitivarea cuantumului grantului.
(2)În cazul în care controalele sau auditurile constată nereguli, fraude sau o încălcare a obligaţiilor sistemice sau recurente care pot fi imputate beneficiarului şi care afectează semnificativ mai multe granturi acordate beneficiarului respectiv în condiţii similare, ordonatorul de credite competent poate suspenda execuţia acordului de grant sau a plăţilor aferente tuturor granturilor în cauză sau, după caz, poate rezilia acordurile de grant în cauză cu beneficiarul respectiv, având în vedere gravitatea celor constatate.
În plus, ordonatorul de credite competent poate să reducă valoarea granturilor, să respingă costurile neeligibile şi să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit în cazul tuturor granturilor afectate de neregulile, fraudele sau încălcările obligaţiilor sistemice sau recurente menţionate la primul paragraf, care pot face obiectul unor audituri, verificări şi investigaţii în conformitate cu acordurile de grant afectate.
(3)Ordonatorul de credite competent stabileşte cuantumurile care trebuie reduse sau recuperate, ori de câte ori acest lucru este posibil şi realizabil, pe baza costurilor declarate în mod necuvenit drept eligibile pentru fiecare grant în cauză, în urma acceptării rapoartelor şi a situaţiilor financiare revizuite prezentate de beneficiar.
(4)Atunci când nu este posibil sau realizabil să se cuantifice exact cuantumul costurilor neeligibile pentru fiecare grant vizat, cuantumurile care trebuie reduse sau recuperate pot fi stabilite prin extrapolarea ratei de reducere sau de recuperare aplicate granturilor în cazul cărora s-au demonstrat nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor sistemice sau recurente sau, atunci când costurile neeligibile nu pot servi drept bază pentru stabilirea cuantumurilor care trebuie reduse sau recuperate, prin aplicarea unei rate forfetare, ţinând seama de principiul proporţionalităţii. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a propune o metodă sau o rată alternativă motivată corespunzător înainte de efectuarea reducerii sau a recuperării.
Art. 206: Documentele justificative pentru cererile de plată
(1)Ordonatorul de credite competent precizează care sunt documentele justificative ce trebuie să însoţească cererile de plată.
(2)Pentru fiecare grant, prefinanţarea poate fi fracţionată în mai multe tranşe în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Cererea de transferare a unei noi tranşe de prefinanţare se însoţeşte de o declaraţie a beneficiarului privind utilizarea prefinanţării anterioare. Tranşa se plăteşte integral dacă s-a utilizat cel puţin 70 % din cuantumul total al oricărei prefinanţări anterioare. În caz contrar, tranşa se reduce cu cuantumurile care mai trebuie consumate până la atingerea pragului respectiv.
(3)Fără a aduce atingere obligaţiei de a furniza documente justificative, beneficiarul certifică, pe propria răspundere, că informaţiile cuprinse în cererile de plată sunt complete, fiabile şi reale. De asemenea, beneficiarul certifică faptul că toate costurile suportate sunt eligibile în conformitate cu acordul de grant şi că cererile de plată sunt justificate cu documente justificative adecvate care pot fi verificate.
(4)Pentru justificarea plăţilor intermediare sau a plăţii soldurilor de orice valoare, ordonatorul de credite competent poate solicita un certificat referitor la situaţiile financiare ale acţiunii sau ale programului de lucru şi la conturile subiacente. Un astfel de certificat se solicită pe baza unei evaluări a riscurilor în cadrul căreia se ţine seama, în special, de valoarea grantului, de valoarea plăţii, de natura beneficiarului şi de natura activităţilor care beneficiază de sprijin.
Certificatul se emite de către un auditor extern autorizat sau, în cazul organismelor publice, de un funcţionar public competent şi independent.
Certificatul atestă, în conformitate cu metodologia aprobată de ordonatorul de credite competent şi pe baza procedurilor convenite conforme cu standardele internaţionale, că toate costurile declarate de beneficiar în situaţiile financiare pe care se bazează cererea de plată sunt reale, sunt înregistrate cu exactitate şi sunt eligibile în conformitate cu acordul de grant. În cazuri specifice şi justificate în mod corespunzător, ordonatorul de credite competent poate solicita certificatul sub forma unui aviz sau sub orice altă formă care respectă standardele internaţionale.
(5)Pentru justificarea oricărei plăţi, ordonatorul de credite competent poate solicita, pe baza unei evaluări a riscurilor, un raport de verificare operaţională, întocmit de un terţ independent aprobat de ordonatorul de credite competent. În raportul de verificare operaţională se precizează că verificarea operaţională s-a efectuat în conformitate cu o metodologie aprobată de ordonatorul de credite competent şi se menţionează dacă acţiunea sau programul de lucru s-a pus efectiv în aplicare în conformitate cu condiţiile stabilite în acordul de grant.
Art. 207: Sprijinul financiar acordat terţilor
Atunci când punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru necesită acordarea de sprijin financiar unor terţi, beneficiarul poate acorda un astfel de sprijin financiar dacă condiţiile de acordare a acestuia sunt definite în acordul de grant dintre beneficiar şi Comisie, fiind exclusă orice marjă de discreţie pentru beneficiar.
Se consideră că nu există nicio marjă de discreţie dacă în acordul de grant se precizează următoarele:
(a)cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unui terţ, care nu depăşeşte 60 000 EUR, şi criteriile de stabilire a cuantumului exact;
(b)diferitele tipuri de activităţi care pot primi un astfel de sprijin financiar, pe baza unei liste fixe;
(c)definiţia persoanelor sau a categoriilor de persoane care pot primi un astfel de sprijin financiar, precum şi criteriile de acordare a acestuia.
Plafonul menţionat la al doilea paragraf litera (a) poate fi depăşit în cazul ajutorului umanitar, al operaţiunilor de sprijin de urgenţă, al operaţiunilor de protecţie civilă, al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor sau în cazul în care realizarea obiectivelor acţiunilor ar fi imposibilă sau excesiv de dificilă.
Ordonatorul de credite competent furnizează informaţii privind cazurile menţionate la al treilea paragraf de la prezentul articol în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9).
Art. 208: Contractele de executare
(1)Fără a aduce atingere Directivelor 2014/24/UE şi 2014/25/UE, în cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract, beneficiarul poate atribui contractul în conformitate cu practicile sale obişnuite de achiziţii, cu condiţia ca respectivul contract să fie atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic sau, după caz, ofertei cu preţul cel mai scăzut, evitându-se în acelaşi timp orice conflict de interese.
(2)În cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract cu o valoare mai mare de 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita beneficiarului, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător, să respecte norme speciale pe lângă cele menţionate la alineatul (1).
Aceste norme speciale se bazează pe normele incluse în prezentul regulament şi sunt proporţionale cu valoarea contractelor respective, cu dimensiunea relativă a contribuţiei Uniunii în raport cu costul total al acţiunii şi cu riscul implicat. Aceste norme speciale se includ în acordul de grant.
Art. 209: Norme generale
(1)Premiile se acordă în conformitate cu principiile egalităţii de tratament şi transparenţei şi promovează realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii.
(2)Premiile nu se acordă direct fără un concurs.
Concursurile cu premii cu o valoare unitară de cel puţin 1 000 000 EUR se pot publica numai în cazul în care premiile sunt precizate în decizia de finanţare menţionată la articolul 110 şi după ce informaţiile privind premiile au fost transmise Parlamentului European şi Consiliului.
(3)Valoarea premiului nu trebuie să fie legată de costurile suportate de câştigător.
(4)Atunci când punerea în aplicare a unei acţiuni sau a unui program de lucru necesită acordarea de premii unor terţi de către beneficiar, acesta poate acorda astfel de premii cu condiţia ca criteriile de eligibilitate şi de acordare, valoarea sau tipul premiilor şi modalităţile de plată sau de livrare să fie definite în acordul de grant încheiat între beneficiar şi Comisie, fiind exclusă orice marjă de discreţie.
Art. 210: Regulile de concurs, acordarea şi publicarea
(1)În cadrul regulilor de concurs:
a)se precizează criteriile de eligibilitate;
b)se precizează modalităţile şi data-limită de înscriere a candidaţilor, dacă aceasta este necesară, precum şi de depunere a candidaturilor;
c)se precizează criteriile de excludere, astfel cum se prevede la articolul 138 şi motivele de respingere stabilite la articolul 143;
d)se prevede răspunderea exclusivă a candidatului în cazul unei reclamaţii referitoare la activităţile desfăşurate în cadrul concursului;
e)se prevede acceptarea de către câştigători a obligaţiilor menţionate la articolul 128 şi a obligaţiilor privind publicitatea specificate în regulile de concurs;
f)se precizează criteriile de acordare, care trebuie să permită să se evalueze calitatea candidaturilor în ceea ce priveşte obiectivele urmărite şi rezultatele preconizate şi să se stabilească în mod obiectiv dacă dosarele de candidatură sunt câştigătoare;
g)se precizează cuantumul sau tipul premiului sau al premiilor;
h)se precizează modalităţile de plată sau de înmânare a premiilor către câştigători după acordarea lor.
În sensul primului paragraf litera (a), beneficiarii sunt eligibili, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în regulile de concurs.
- Articolul 197 alineatul (3) se aplică mutatis mutandis publicării concursurilor.
(2)În cadrul regulilor de concurs se pot stabili condiţiile de anulare a concursului, în special în cazul în care obiectivele acestuia nu pot fi îndeplinite.
(3)Premiile se acordă de către ordonatorul de credite competent în urma unei evaluări efectuate de comitetul de evaluare menţionat la articolul 153.
- Articolul 203 alineatele (4) şi (6) se aplică mutatis mutandis deciziei de acordare.
(4)Candidaţii sunt informaţi cât mai curând posibil cu privire la rezultatul evaluării candidaturii lor şi, în orice caz, în termen de 15 zile calendaristice după ce ordonatorul de credite adoptă decizia de acordare.
Decizia de a acorda premiul este notificată candidatului câştigător şi serveşte ca angajament juridic.
(5)Toate premiile acordate în cursul unui exerciţiu financiar se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4).
După publicare, la solicitarea Parlamentului European şi a Consiliului, Comisia le transmite acestora un raport privind:
a)numărul de solicitanţi din ultimul exerciţiu;
b)numărul de candidaţi şi procentajul de candidaturi câştigătoare pentru fiecare concurs;
c)o listă a experţilor care au făcut parte din comitetele de evaluare în ultimul exerciţiu, împreună cu o trimitere la procedura de selecţie a acestora.
Art. 211: Domeniul de aplicare şi punerea în aplicare
(1)În cazul în care se dovedesc a fi cel mai adecvat mijloc pentru atingerea obiectivelor politicilor Uniunii, Uniunea poate să instituie instrumente financiare sau să furnizeze garanţii bugetare ori asistenţă financiară din buget prin intermediul unui act de bază, care defineşte domeniul de aplicare şi perioada de punere în aplicare ale acestora.
(2)Statele membre pot contribui la instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară a Uniunii. Pot contribui şi terţii în cazul în care prin actul de bază se autorizează acest lucru.
(3)În cazul în care instrumentele financiare sau garanţiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii directe, Comisia asigură conformitatea, mutatis mutandis, cu articolul 158 alineatul (2) în ceea ce priveşte intermediarii financiari şi destinatarii finali.
(4)Atunci când instrumentele financiare sunt executate în cadrul gestiunii partajate cu statele membre, se aplică normele sectoriale.
(5)Atunci când instrumentele financiare sau garanţiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii indirecte, Comisia încheie acorduri cu entităţi în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi). În cazul în care sistemele, normele şi procedurile respectivelor entităţi au fost evaluate în temeiul articolului 157 alineatele (3) şi (4), aceste entităţi pot să se bazeze în întregime pe respectivele sisteme, norme şi proceduri. Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în cadrul gestiunii indirecte, respectivele entităţi pot încheia acorduri cu intermediari financiari care sunt selectaţi în conformitate cu proceduri echivalente cu cele aplicate de Comisie. Respectivele entităţi transpun cerinţele prevăzute la articolul 158 alineatul (2) în acordurile respective.
Comisia rămâne responsabilă de asigurarea conformităţii cadrului de executare a instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare cu principiul bunei gestiuni financiare şi sprijină realizarea obiectivelor de politică definite şi încadrate în timp, măsurabile în termeni de performanţe şi/sau rezultate. Comisia poartă răspunderea pentru executarea instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare, fără a se aduce atingere răspunderii juridice şi contractuale a entităţilor cărora li s-au încredinţat sarcini, în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi cu articolul 129.
Atunci când ţările terţe contribuie la instrumentele financiare sau la garanţiile bugetare în temeiul alineatului (2), actul de bază poate permite desemnarea unor entităţi de executare sau contrapărţi eligibile din ţările în cauză.
(6)Curtea de Conturi are acces deplin la orice informaţii legate de instrumentele financiare, garanţiile bugetare şi asistenţa financiară, inclusiv prin intermediul verificărilor la faţa locului.
Curtea de Conturi este auditorul extern responsabil pentru proiectele şi programele susţinute printr-un instrument financiar, o garanţie bugetară sau prin asistenţă financiară.
Art. 212: Principii şi condiţii aplicabile instrumentelor financiare şi garanţiilor bugetare
(1)Instrumentele financiare şi garanţiile bugetare se utilizează în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei, proporţionalităţii, nediscriminării, egalităţii de tratament şi subsidiarităţii, precum şi în conformitate cu obiectivele lor.
(2)Instrumentele financiare şi garanţiile bugetare:
a)abordează disfuncţionalităţile pieţei sau situaţiile investiţionale aflate sub nivelul optim şi oferă sprijin, în mod proporţional, numai destinatarilor finali care sunt consideraţi viabili din punct de vedere economic în conformitate cu standardele acceptate la nivel internaţional în momentul în care li se acordă sprijinul financiar din partea Uniunii;
b)asigură adiţionalitatea prin evitarea înlocuirii sprijinului şi a investiţiilor potenţiale din alte surse publice sau private;
c)nu denaturează concurenţa pe piaţa internă şi respectă normele privind ajutoarele de stat;
d)asigură un efect de levier şi un efect multiplicator cu un interval de valori ţintă bazat pe o evaluare ex ante a instrumentului financiar sau a garanţiei bugetare corespunzătoare, prin mobilizarea unei investiţii globale care depăşeşte dimensiunea contribuţiei sau a garanţiei din partea Uniunii, inclusiv, după caz, prin maximizarea investiţiilor private;
e)sunt executate astfel încât să asigure existenţa unui interes comun al entităţilor de executare sau al contrapărţilor implicate în executare privind îndeplinirea obiectivelor de politică definite în actul de bază relevant, prin dispoziţii referitoare, de exemplu, la coinvestiţii, cerinţe privind partajarea riscului sau stimulente financiare, prevenind, în acelaşi timp, conflictele de interese cu alte activităţi ale entităţilor sau contrapărţilor;
f)dispun o remunerare a Uniunii care este compatibilă cu partajarea riscului între participanţii financiari şi cu obiectivele de politică ale instrumentului financiar sau ale garanţiei bugetare;
g)în cazul în care entităţile de executare sau contrapărţile implicate în executare trebuie remunerate, prevăd ca această remunerare să se bazeze pe performanţă şi să cuprindă:
(i)onorariile administrative pentru remunerarea entităţii sau a contrapărţii pentru activitatea desfăşurată în cadrul execuţiei unui instrument financiar sau a unei garanţii bugetare, care, în măsura posibilului, se bazează pe operaţiunile desfăşurate sau cuantumurile plătite; şi
(ii)după caz, stimulente legate de politici pentru a promova îndeplinirea obiectivelor de politică sau a stimula performanţa financiară a instrumentului financiar sau a garanţiei bugetare.
Cheltuielile excepţionale pot fi rambursate în cazuri justificate corespunzător;
h)se bazează pe evaluări ex ante efectuate cu titlu individual sau ca parte a unui program, în conformitate cu articolul 34, cuprinzând explicaţii privind alegerea tipului de operaţiune financiară ţinând cont de obiectivele de politică urmărite şi de riscurile financiare şi economiile pentru bugetul Uniunii pe care le antrenează respectiva alegere.
Evaluările menţionate la primul paragraf litera (h) se revizuiesc şi se actualizează pentru a ţine cont de efectul schimbărilor socioeconomice majore asupra raţiunii existenţei instrumentului financiar sau a garanţiei bugetare.
(3)Fără a aduce atingere normelor sectoriale legate de gestiunea partajată, veniturile, inclusiv dividendele, câştigurile de capital, comisioanele de garanţie şi dobânzile la împrumuturi şi la cuantumurile din conturi fiduciare rambursate Comisiei sau la conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului din buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare sunt înregistrate în buget după deducerea costurilor şi onorariilor de gestiune.
Rambursările anuale, inclusiv rambursările de capital, garanţiile eliberate şi rambursările de capital principal al împrumuturilor rambursate Comisiei sau conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului din buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) şi sunt folosite pentru acelaşi instrument financiar sau aceeaşi garanţie bugetară, fără a aduce atingere articolului 218 alineatul (4), pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada de angajament bugetar plus doi ani, dacă nu se specifică altfel într-un act de bază.
Comisia ia în considerare aceste venituri alocate intern atunci când propune cuantumul alocărilor viitoare pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare.
În pofida celui de al doilea paragraf, soldul veniturilor alocate autorizate în temeiul unui act de bază care urmează să fie abrogat sau a cărui valabilitate expiră poate fi de asemenea alocat unui alt instrument financiar care urmăreşte obiective similare, în cazul în care se prevede astfel în actul de bază de instituire a respectivului instrument financiar.
(4)Ordonatorul de credite competent pentru un instrument financiar, o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară întocmeşte o situaţie financiară care acoperă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie, în conformitate cu articolul 249, cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu Standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS).
Pentru instrumentele financiare şi garanţiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte, ordonatorul de credite competent se asigură că situaţiile financiare neauditate care acoperă perioada 1 ianuarie-31 decembrie şi care sunt întocmite în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu IPSAS, precum şi orice alte informaţii necesare pentru a întocmi situaţiile financiare în conformitate cu articolul 82 alineatul (2) sunt furnizate de entităţile prevăzute la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor, iar situaţiile financiare auditate sunt furnizate de entităţile respective până la data de 15 aprilie a exerciţiului financiar următor.
(5)În cazul în care instrumentele financiare sau garanţiile bugetare sunt combinate în cadrul unui acord unic cu forme auxiliare de sprijin din buget, inclusiv granturi, prezentul titlu se aplică întregii măsuri. Raportarea se efectuează în conformitate cu articolul 41 alineatele (4) şi (5) şi indică în mod clar care părţi ale măsurii sunt instrumente financiare sau garanţii bugetare.
Art. 213: Datoria financiară a Uniunii
(1)Datoria financiară şi plăţile totale nete din buget nu depăşesc în niciun moment:
a)pentru instrumentele financiare: cuantumul angajamentului bugetar relevant prevăzut pentru acestea;
b)pentru garanţiile bugetare: cuantumul garanţiei bugetare autorizat prin actul de bază;
c)pentru asistenţa financiară: cuantumul maxim al fondurilor pe care Comisia este împuternicită să le ia cu împrumut în vederea finanţării asistenţei financiare, astfel cum este autorizată prin actul de bază, precum şi al dobânzilor relevante.
(2)Garanţiile bugetare şi asistenţa financiară pot genera o datorie contingentă pentru Uniune care nu poate depăşi activele financiare furnizate pentru a acoperi răspunderea financiară a Uniunii decât dacă există dispoziţii în acest sens în actul de bază de constituire a unei garanţii bugetare sau a asistenţei financiare şi în conformitate cu condiţiile prevăzute în acesta.
(3)În scopul evaluării anuale prevăzute la articolul 256, datoriile contingente care rezultă din garanţiile bugetare sau asistenţa financiară suportate de buget se consideră sustenabile dacă evoluţia lor multianuală preconizată este compatibilă cu limitele stabilite prin regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 alineatul (2) din TFUE şi cu plafonul creditelor anuale pentru plăţi prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
Art. 214: Constituirea de provizioane pentru datoriile financiare
(1)Pentru garanţiile bugetare şi asistenţa financiară acordată ţărilor terţe, un act de bază stabileşte o rată de provizionare ca procentaj din cuantumul autorizat al datoriei financiare. Respectivul cuantum nu include contribuţiile menţionate la articolul 211 alineatul (2).
Actul de bază prevede revizuirea ratei de provizionare cel puţin o dată la trei ani.
(2)Stabilirea ratei de provizionare se bazează pe o evaluare calitativă şi cantitativă de către Comisie a riscurilor financiare care decurg dintr-o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară acordată unei ţări terţe, evaluare care se efectuează în conformitate cu principiul prudenţei, conform căruia activele şi profiturile nu se supraestimează, iar pasivele şi pierderile nu se subestimează.
În absenţa unor dispoziţii contrare în actul de bază de instituire a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare acordate unei ţări terţe, rata de provizionare se bazează pe provizionarea globală necesară în avans pentru acoperirea pierderilor preconizate nete, alături de o rezervă de siguranţă adecvată. Fără a aduce atingere competenţelor Parlamentului European şi Consiliului, provizionarea globală se constituie în decursul perioadei prevăzute în situaţia financiară pertinentă, astfel cum se prevede la articolul 35.
(3)În cazul instrumentului financiar se constituie provizioane, atunci când este cazul, pentru a răspunde plăţilor viitoare legate de un angajament bugetar al instrumentului financiar respectiv.
(4)La constituirea provizioanelor contribuie următoarele resurse:
a)contribuţii din buget, cu respectarea deplină a regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual şi după examinarea posibilităţilor de realocare;
b)profiturile obţinute din investirea resurselor deţinute în fondul comun de provizionare;
c)cuantumurile recuperate de la debitorii care nu şi-au achitat datoriile, în conformitate cu procedura de recuperare prevăzută în acordul de garantare sau de împrumut;
d)venituri şi orice alte plăţi primite de Uniune în conformitate cu acordul de garantare sau de împrumut;
e)dacă este cazul, contribuţiile în numerar ale statelor membre şi ale terţilor furnizate în temeiul articolului 211 alineatul (2).
La calcularea provizionării care rezultă din rata de provizionare menţionată la alineatul (1) se iau în considerare numai resursele menţionate la primul paragraf literele (a)-(d) de la prezentul alineat.
(5)Provizioanele se utilizează pentru plata:
a)cererilor de executare a garanţiei bugetare;
b)obligaţiilor de plată legate de un angajament bugetar pentru un instrument financiar;
c)obligaţiilor financiare care decurg din luarea cu împrumut de fonduri în temeiul articolului 223 alineatul (1);
d)dacă este cazul, a altor cheltuieli legate de execuţia instrumentelor financiare, a garanţiilor bugetare şi a asistenţei financiare acordate ţărilor terţe.
(6)În cazul în care provizioanele pentru o garanţie bugetară depăşesc cuantumul provizionării rezultate din rata de provizionare menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, se utilizează resursele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (b), (c) şi (d) de la prezentul articol legate de garanţia respectivă, în limitele perioadei eligibile prevăzute în actul de bază, fără a depăşi, totuşi, faza de constituire a provizionării şi fără a aduce atingere articolului 216 alineatul (4), pentru a restabili garanţia bugetară la valoarea sa iniţială.
(7)Comisia informează imediat Parlamentul European şi Consiliul şi poate propune măsuri adecvate de realimentare sau o majorare a ratei de provizionare în cazul în care:
a)ca urmare a cererilor de executare a garanţiei, nivelul provizioanelor pentru acea garanţie bugetară scade sub 50 % din rata de provizionare menţionată la alineatul (1) şi din nou în cazul în care acesta scade sub 30 % din rata de provizionare respectivă sau în cazul în care ar putea scădea sub oricare din procentele respective în termen de un an, conform unei evaluări a riscurilor efectuate de Comisie;
b)o ţară care beneficiază de asistenţă financiară din partea Uniunii nu efectuează plata la scadenţă.
Art. 215: Fondul comun de provizionare
(1)Provizioanele constituite pentru a acoperi datoriile financiare care decurg din instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară se păstrează într-un fond comun de provizionare.
Gestiunea financiară a activelor fondului comun de provizionare este încredinţată Comisiei.
(2)Profiturile sau pierderile globale rezultate din investirea resurselor deţinute în fondul comun de provizionare se alocă proporţional între instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară respectivă.
Administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare păstrează un cuantum minim din resursele fondului în numerar sau echivalente de numerar în conformitate cu normele prudenţiale şi cu previziunile privind plăţile furnizate de ordonatorii de credite ai instrumentelor financiare, ai garanţiilor bugetare sau ai asistenţei financiare.
Administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare poate încheia acorduri repo, utilizând resursele fondului comun de provizionare ca garanţie, pentru a efectua plăţi din fond în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că această procedură este mai avantajoasă pentru buget decât cesionarea de resurse în termenul cererii de plată. Durata sau perioada de reînnoire a acordurilor repo legate de o plată se limitează la minimul necesar pentru a se reduce la minimum pierderea din buget.
(3)În temeiul articolului 77 alineatul (1) primul paragraf litera (d) şi al articolului 86 alineatele (1) şi (2), contabilul stabileşte procedurile care se aplică pentru operaţiunile aferente veniturilor şi cheltuielilor, precum şi, în acord cu administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare, pentru activele şi pasivele legate de fondul comun de provizionare.
(4)În cazurile excepţionale în care Comisia efectuează un transfer în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) primul paragraf litera (g), Comisia informează imediat Parlamentul European şi Consiliul în acest sens şi propune de urgenţă măsurile necesare pentru a restabili postul bugetar al garanţiei din care s-a efectuat transferul, cu respectarea deplină a plafoanelor prevăzute în regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual.
Art. 216: Rata efectivă de provizionare
(1)Constituirea de provizioane pentru garanţiile bugetare şi asistenţa financiară acordată ţărilor terţe în cadrul fondului comun de provizionare se bazează pe o rată efectivă de provizionare. Respectiva rată oferă un nivel de protecţie împotriva datoriilor financiare ale Uniunii echivalent cu nivelul care ar fi oferit de respectivele rate de provizionare dacă resursele ar fi deţinute şi gestionate separat.
(2)Rata efectivă de provizionare aplicabilă reprezintă un procentaj din fiecare rată de provizionare iniţială stabilită în conformitate cu articolul 214 alineatul (2) al doilea paragraf. Aceasta se aplică numai cuantumului resurselor din fondul comun de provizionare prevăzut pentru plata cererilor de executare a garanţiei pe o perioadă de un an. Aceasta prevede un raport, sub forma unui procentaj, între cuantumul în numerar şi echivalente de numerar din fondul comun de provizionare necesar pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei şi cuantumul total în numerar şi echivalente de numerar care ar fi necesar în fiecare fond de garantare pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei dacă resursele se păstrează şi se gestionează separat, ambele cuantumuri prezentând un risc de lichiditate echivalent. Raportul respectiv nu scade sub 95 %. Calcularea ratei efective de provizionare ia în considerare:
a)previziunile privind intrările şi ieşirile în şi din fondul comun de provizionare, ţinând seama de etapa iniţială de constituire a provizionării globale în conformitate cu articolul 214 alineatul (2) al doilea paragraf;
b)corelaţia dintre riscul aferent garanţiilor bugetare şi cel aferent asistenţei financiare acordate ţărilor terţe;
c)condiţiile pieţei.
Până la 1 iulie 2020, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 275 pentru completarea prezentului regulament cu condiţii detaliate de calculare a ratei efective de provizionare, inclusiv cu o metodologie de calcul.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 pentru modificarea raportului minim prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat în lumina experienţei dobândite pe parcursul funcţionării fondului comun de provizionare şi menţinând o abordare prudentă în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Raportul minim nu poate fi stabilit la un nivel mai mic de 85 %.
(3)Rata efectivă de provizionare se calculează anual de către administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare şi este referinţa pentru calcularea de către Comisie a contribuţiilor din buget în temeiul articolului 214 alineatul (4) litera (a) şi, ulterior, al alineatului (4) litera (b) de la prezentul articol.
(4)După calcularea ratei efective de provizionare anuale în conformitate cu alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, următoarele operaţiuni în contextul procedurii bugetare se efectuează şi se prezintă în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (5) litera (h):
a)orice excedent de provizioane pentru o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară acordată unei ţări terţe se returnează la buget;
b)orice realimentare a fondului se efectuează în tranşe anuale în cursul unei perioade de maximum trei ani, fără a aduce atingere articolului 214 alineatul (6).
(5)După consultarea contabilului, Comisia stabileşte orientările aplicabile gestionării resurselor din fondul comun de provizionare în conformitate cu normele prudenţiale corespunzătoare şi excluzând operaţiunile cu instrumente financiare derivate efectuate în scopuri speculative. Orientările se anexează la acordul cu administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare.
O dată la trei ani se efectuează şi se transmite Parlamentului European şi Consiliului o evaluare independentă cu privire la gradul de adecvare al orientărilor.
Art. 217: Raportarea anuală
(1)În plus faţă de obligaţiile de raportare de la articolul 256, Comisia prezintă un raport anual Parlamentului European şi Consiliului referitor la fondul comun de provizionare.
(2)Raportul menţionat la alineatul (1) include informaţii privind gestiunea financiară, performanţa şi riscul fondului comun de provizionare la sfârşitul anului calendaristic precedent, precum şi fluxurile financiare din fondul comun de provizionare din cursul anului calendaristic precedent, tranzacţiile semnificative şi orice informaţii relevante privind expunerea Uniunii la riscul financiar.
Art. 218: Norme şi punere în aplicare
(1)În pofida articolului 211 alineatul (1), în cazuri justificate corespunzător, se pot institui instrumente financiare fără ca acestea să fie autorizate printr-un act de bază, cu condiţia ca respectivele instrumente să fie incluse în proiectul de buget în conformitate cu articolul 41 alineatul (4) primul paragraf litera (e).
(2)Comisia asigură gestionarea armonizată şi simplificată a instrumentelor financiare, în special în domeniile contabilităţii, raportării, monitorizării şi gestionării riscului financiar.
(3)Atunci când Uniunea participă la un instrument financiar în calitate de acţionar minoritar, Comisia asigură respectarea prezentului titlu în conformitate cu principiul proporţionalităţii, în funcţie de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument. Cu toate acestea, indiferent de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument, Comisia asigură respectarea articolului 129, a articolului 158, a articolului 212 alineatele (2) şi (4), a articolului 41 alineatul (4) şi, în ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) litera (d), a titlului V capitolul 2 secţiunea 2.
(4)În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul consideră că un instrument financiar nu şi-a realizat în mod eficace obiectivele, aceste instituţii pot solicita Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a actului de bază în vederea închiderii instrumentului. În cazul închiderii instrumentului financiar, orice cuantum nou rambursat acestui instrument în temeiul articolului 212 alineatul (3) se consideră venit general şi se returnează la buget.
(5)Scopul instrumentelor financiare sau al unei grupări de instrumente financiare în cadrul unui mecanism şi, după caz, forma lor juridică specifică şi locul de înregistrare se publică pe site-ul Comisiei.
(6)Entităţile însărcinate cu executarea instrumentelor financiare pot deschide conturi fiduciare în înţelesul articolului 85 alineatul (3) în numele Uniunii. Entităţile respective transmit extrasele de cont corespunzătoare serviciului responsabil din cadrul Comisiei. Plăţile în conturile fiduciare sunt efectuate de către Comisie pe baza unor cereri de plată motivate corespunzător prin previziuni de plată, ţinându-se seama de soldurile disponibile în conturile fiduciare şi de necesitatea de a evita existenţa unor solduri excesive în aceste conturi.
Art. 219: Instrumentele financiare executate direct de către Comisie
(1)Instrumentele financiare pot fi executate direct în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), prin oricare dintre următoarele mijloace:
a)un vehicul investiţional special conceput la care Comisia participă împreună cu alţi investitori publici sau privaţi cu scopul de a spori efectul de levier al contribuţiei Uniunii;
b)împrumuturi, garanţii, participaţii la capital şi alte instrumente de partajare a riscului, altele decât investiţiile în vehicule investiţionale special concepute, oferite direct destinatarilor finali sau prin intermediari financiari.
(2)Vehiculele investiţionale special concepute menţionate la alineatul (1) litera (a) se înfiinţează în temeiul legislaţiei unui stat membru. În domeniul acţiunilor externe, acestea pot fi înfiinţate şi în temeiul legislaţiei unei ţări diferite de statele membre. Administratorii acestor vehicule sunt obligaţi prin lege sau prin contract să acţioneze cu diligenţa unui administrator profesionist şi de bună credinţă.
(3)Administratorii de vehicule investiţionale special concepute menţionate la alineatul (1) litera (a) şi intermediarii financiari sau destinatarii finali ai instrumentelor financiare sunt selectaţi ţinându-se seama în mod corespunzător de natura instrumentului financiar care urmează să fie executat, de experienţa şi capacitatea financiară şi operaţională a entităţilor în cauză şi de viabilitatea economică a proiectelor destinatarilor finali. Această selecţie este transparentă, justificată prin argumente obiective şi nu generează niciun conflict de interese.
Art. 220: Combinarea cu fondurile executate în cadrul gestiunii partajate
(1)În cazul unei combinaţii de fonduri executate în cadrul gestiunii partajate cu sprijin din partea instrumentelor financiare instituite în temeiul prezentei secţiuni se păstrează evidenţe separate.
(2)Fondurile executate în cadrul gestiunii partajate se introduc în conturi separate şi se utilizează în conformitate cu obiectivele fondurilor respective pentru acţiuni şi destinatari finali, în concordanţă cu programul sau programele din care sunt efectuate combinaţiile.
(3)În ceea ce priveşte combinaţiile de fonduri executate în cadrul gestiunii partajate cu sprijin din partea instrumentelor financiare instituite în temeiul prezentei secţiuni, se aplică normele sectoriale.
Art. 221: Norme pentru garanţiile bugetare
(1)În actul de bază se definesc:
a)cuantumul garanţiei bugetare care nu poate fi depăşit în niciun moment, fără a aduce atingere articolului 211 alineatul (2);
b)tipurile de operaţiuni acoperite de garanţia bugetară.
(2)Contribuţiile statelor membre la garanţiile bugetare în temeiul articolului 211 alineatul (2) pot fi furnizate sub formă de garanţii sau de numerar.
Contribuţiile terţilor la garanţiile bugetare în temeiul articolului 211 alineatul (2) pot fi furnizate sub formă de numerar.
Garanţia bugetară se majorează cu contribuţiile menţionate la primul şi la al doilea paragraf. Plăţile pentru cererile de executare a garanţiei se fac, atunci când este necesar, de către statele membre sau părţile terţe contribuitoare în condiţii de egalitate (pari passu). Comisia semnează un acord cu părţile contribuitoare care conţine în special dispoziţii privind condiţiile de plată.
Art. 222: Executarea garanţiilor bugetare
(1)Garanţiile bugetare sunt irevocabile, necondiţionate şi se acordă la cerere pentru tipurile de operaţiuni acoperite.
(2)Garanţiile bugetare se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau, în cazuri excepţionale, în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a).
(3)O garanţie bugetară acoperă numai operaţiunile de finanţare şi de investiţii care respectă articolul 212 alineatul (2) primul paragraf literele (a)-(d).
(4)Contrapărţile contribuie cu resurse proprii la operaţiunile care sunt acoperite de garanţia bugetară.
(5)Comisia încheie un acord de garantare cu contrapartea. Acordarea garanţiei bugetare este condiţionată de intrarea în vigoare a acordului de garantare.
(6)Contrapărţile furnizează anual Comisiei:
a)o evaluare a riscurilor şi informaţiile referitoare la clasificarea operaţiunilor acoperite de garanţia bugetară, precum şi cazurile preconizate de nerespectare a obligaţiilor de plată;
b)informaţii privind obligaţia financiară restantă care îi revine Uniunii din garanţia bugetară, defalcată pe operaţiuni individuale;
c)valoarea totală a profiturilor sau a pierderilor rezultate din operaţiunile acoperite de garanţia bugetară.
Art. 223: Norme şi punere în aplicare
(1)Asistenţa financiară acordată de Uniune statelor membre sau ţărilor terţe se acordă în conformitate cu condiţii prestabilite şi ia forma unui credit, a unei linii de credit sau a oricărui alt instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului. În acest scop, Comisia este împuternicită, în actul de bază relevant, să ia cu împrumut în numele Uniunii fondurile necesare, pe pieţele de capital sau de la instituţii financiare.
(2)Asistenţa financiară se acordă în euro, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător.
(3)Asistenţa financiară se execută direct de către Comisie.
(4)Comisia încheie cu ţara beneficiară un acord ce cuprinde dispoziţii care:
a)asigură faptul că ţara beneficiară verifică periodic dacă finanţarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu condiţii prestabilite, adoptă măsurile corespunzătoare de prevenire a neregulilor şi a fraudelor şi, după caz, întreprinde acţiuni juridice pentru recuperarea fondurilor furnizate în cadrul asistenţei financiare care au fost deturnate;
b)asigură protecţia intereselor financiare ale Uniunii;
c)autorizează în mod expres Comisia, OLAF şi Curtea de Conturi să îşi exercite drepturile prevăzute la articolul 129;
d)asigură faptul că Uniunea are dreptul la rambursarea anticipată a creditului atunci când s-a stabilit că, în ceea ce priveşte gestionarea asistenţei financiare, ţara beneficiară s-a angajat într-un act de fraudă sau corupţie sau într-o altă activitate ilegală care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii;
e)asigură faptul că toate costurile înregistrate de Uniune care au legătură cu o asistenţă financiară sunt suportate de ţara beneficiară.
(5)Comisia acordă creditele, atunci când este posibil în tranşe, cu respectarea condiţiilor asociate asistenţei financiare. În cazul în care condiţiile respective nu sunt îndeplinite, Comisia suspendă temporar sau anulează plata asistenţei financiare.
Art. 224: Strategia de finanţare diversificată
(1)Comisia pune în aplicare o strategie de finanţare diversificată care include împrumuturile autorizate în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 şi, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, operaţiuni de împrumut şi de gestionare a datoriei pentru a finanţa programe de asistenţă financiară. Strategia de finanţare diversificată este pusă în aplicare prin intermediul tuturor operaţiunilor necesare care vizează o prezenţă regulată pe piaţa de capital, se bazează pe punerea în comun a instrumentelor de finanţare şi utilizează o rezervă comună de lichidităţi.
(2)Comisia ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a strategiei de finanţare diversificate. Comisia informează periodic şi în detaliu Parlamentul European şi Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale în materie de împrumuturi şi de gestionare a datoriei.
Art. 225: Dispoziţii generale
Contribuţiile financiare directe din buget pot fi acordate în beneficiul partidelor politice europene, în sensul definiţiei de la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (denumite în continuare "partide politice europene"), în vederea contribuţiei lor la formarea conştiinţei politice europene şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor Uniunii, în conformitate cu regulamentul menţionat.
Art. 226: Principii
(1)Contribuţiile se utilizează pentru a rambursa numai procentajul, stabilit la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, din costurile de funcţionare ale partidelor politice europene care sunt legate direct de obiectivele partidelor în cauză, astfel cum sunt precizate la articolul 17 alineatul (5) şi la articolul 21 din regulamentul menţionat.
(2)Contribuţiile pot fi folosite pentru a rambursa cheltuieli legate de contractele încheiate de partidele politice europene, cu condiţia să nu fi existat vreun conflict de interese în momentul atribuirii acestora.
(3)Contribuţiile nu se utilizează pentru a acorda, direct sau indirect, un avantaj personal, în numerar sau în natură, niciunui membru sau membru al personalului unui partid politic european. Contribuţiile nu se utilizează pentru a finanţa, direct sau indirect, activităţi ale terţilor, în special ale partidelor politice naţionale sau ale fundaţiilor politice de la nivel european sau naţional, sub formă de granturi, donaţii, credite sau orice alt acord similar. În sensul prezentului alineat, entităţile asociate partidelor politice europene nu sunt considerate terţi în cazul în care astfel de entităţi fac parte din organizarea administrativă a partidelor politice europene, astfel cum se prevede în statutele acestora din urmă. Contribuţiile nu se utilizează pentru niciunul dintre scopurile excluse prin articolul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(4)Contribuţiile se supun principiilor transparenţei şi egalităţii de tratament, în conformitate cu criteriile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(5)Contribuţiile se acordă anual de către Parlamentul European şi se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4) din prezentul regulament şi cu articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(6)Partidele politice europene care beneficiază de o contribuţie nu beneficiază nici direct, nici indirect, de alte fonduri din buget. Sunt interzise în special donaţiile din bugetele grupurilor politice din Parlamentul European. Aceleaşi cheltuieli nu sunt finanţate în niciun caz de două ori din buget.
Contribuţiile nu aduc atingere capacităţii partidelor politice europene de a constitui rezerve din cuantumul resurselor lor proprii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(7)În cazul în care, la sfârşitul unui exerciţiu financiar în care a beneficiat de un grant de funcţionare, o fundaţie politică europeană astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 înregistrează un excedent de venituri faţă de cheltuieli, o parte din acest excedent, care nu poate depăşi 25 % din venitul total pentru acel exerciţiu, poate fi reportată în exerciţiul financiar următor, cu condiţia ca aceasta să fie utilizată înainte de încheierea primului trimestru al exerciţiului respectiv.
Art. 227: Aspecte bugetare
Contribuţiile, precum şi creditele alocate pentru organismele de audit externe independente sau experţii de audit externi independenţi menţionaţi la articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 se plătesc din secţiunea din buget aferentă Parlamentului European.
Art. 228: Cererea de contribuţii
(1)Contribuţiile se acordă prin intermediul unei cereri de contribuţii publicate în fiecare an cel puţin pe site-ul Parlamentului European.
(2)Unui partid politic european i se poate acorda o singură contribuţie pe an.
(3)Un partid politic european poate beneficia de o contribuţie numai dacă acesta solicită finanţare în conformitate cu clauzele şi condiţiile prevăzute în cererea de contribuţii.
(4)În cererea de contribuţii se stabilesc condiţiile în care solicitantul poate beneficia de o contribuţie în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, precum şi criteriile de excludere.
(5)În cererea de contribuţii se stabileşte cel puţin natura cheltuielilor care pot fi rambursate prin contribuţie.
(6)În cererea de contribuţii se solicită prezentarea bugetului estimat.
Art. 229: Procedura de acordare
(1)Cererile de contribuţii se depun în mod corespunzător în termenul stabilit, în scris, inclusiv, dacă este cazul, într-un format electronic securizat.
(2)Contribuţiile nu se pot acorda solicitanţilor care, la data procedurii de acordare, se află într-una sau mai multe dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi celor care sunt înregistraţi ca excluşi în baza de date menţionată la articolul 144.
(3)Solicitanţii au obligaţia să certifice faptul că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la alineatul (2).
(4)Ordonatorul de credite competent poate fi asistat de un comitet pentru a evalua cererile de contribuţii. Ordonatorul de credite competent specifică normele privind alcătuirea, desemnarea şi funcţionarea acestui comitet, precum şi normele de prevenire a conflictelor de interese.
(5)Cererile care respectă criteriile de eligibilitate şi de excludere sunt selecţionate pe baza criteriilor de acordare stabilite la articolul 19 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(6)În decizia ordonatorului de credite competent privind cererile depuse se menţionează cel puţin:
a)obiectul şi cuantumul total al contribuţiilor;
b)numele solicitanţilor selectaţi şi cuantumul acceptat pentru fiecare dintre aceştia;
c)numele eventualilor solicitanţi respinşi şi motivele respingerii.
(7)Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanţii cu privire la decizia referitoare la cererile lor. Dacă cererea de finanţare este respinsă sau cuantumurile solicitate nu sunt acordate în parte sau în totalitate, ordonatorul de credite competent comunică motivele pentru care a respins cererea sau nu a acordat cuantumurile solicitate, făcând trimitere în special la criteriile de eligibilitate şi de acordare menţionate la alineatul (5) de la prezentul articol şi la articolul 228 alineatul (4). Dacă cererea este respinsă, ordonatorul de credite competent îl informează pe solicitant cu privire la căile de atac administrative şi/sau judiciare pe care le are la dispoziţie, astfel cum se prevede la articolul 134 alineatul (2).
(8)Contribuţiile fac obiectul unui acord scris.
Art. 230: Forma contribuţiilor
(1)Contribuţiile pot avea oricare dintre următoarele forme:
a)rambursarea unui procentaj din cheltuielile rambursabile suportate efectiv;
b)rambursare pe baza costurilor unitare;
c)sume forfetare;
d)finanţări la rate forfetare;
e)o combinaţie între formele menţionate la literele (a)-(d).
(2)Se pot rambursa numai cheltuieli care îndeplinesc criteriile stabilite în cererile de contribuţii şi care nu au fost efectuate înainte de data de depunere a cererii.
(3)Acordul menţionat la articolul 229 alineatul (8) cuprinde dispoziţii care permit verificarea respectării condiţiilor de acordare a sumelor forfetare, a finanţărilor la rate forfetare sau a costurilor unitare.
(4)Contribuţiile se plătesc integral printr-o plată unică de prefinanţare, cu excepţia cazului în care, în situaţii justificate în mod corespunzător, ordonatorul de credite competent decide altfel.
Art. 231: Garanţii
În cazul în care consideră că acest lucru este adecvat şi proporţional, ordonatorul de credite competent poate, de la caz la caz şi pe baza unei analize a riscurilor, să solicite unui partid politic european să depună o garanţie în avans pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanţării numai atunci când din analiza riscurilor reiese că partidul politic european prezintă un risc iminent de a se afla într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) şi (d) din prezentul regulament sau atunci când o decizie a Autorităţii pentru partidele politice europene şi fundaţiile politice europene înfiinţate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (denumită în continuare "autoritatea") a fost comunicată Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul respectiv.
- Articolul 156 se aplică mutatis mutandis garanţiilor care pot fi solicitate în cazurile prevăzute la primul paragraf de la prezentul articol pentru plăţile de prefinanţare efectuate în beneficiul partidelor politice europene.
Art. 232: Utilizarea contribuţiilor
(1)Contribuţiile se cheltuiesc în conformitate cu articolul 226.
(2)Orice parte a contribuţiei care nu a fost utilizată în exerciţiul financiar vizat de contribuţia respectivă (exerciţiul n) se utilizează pentru eventualele cheltuieli rambursabile efectuate până la data de 31 decembrie a exerciţiului n+1. Partea rămasă a contribuţiei care nu este cheltuită în termenul respectiv se recuperează în conformitate cu titlul IV capitolul 6.
(3)Partidele politice europene respectă rata maximă de cofinanţare stabilită la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Cuantumurile rămase din contribuţiile aferente exerciţiului financiar precedent nu se utilizează pentru a finanţa partea pe care partidele politice europene urmează să o asigure din resurse proprii. Contribuţiile aduse de terţi la evenimente comune nu se consideră ca făcând parte din resursele proprii ale unui partid politic european.
(4)Partidele politice europene utilizează partea din contribuţie care nu a fost utilizată în exerciţiul financiar vizat de contribuţia în cauză înainte de a utiliza contribuţiile acordate după sfârşitul respectivului exerciţiu financiar.
(5)Orice dobândă generată de plăţile de prefinanţare se consideră ca făcând parte din contribuţie.
Art. 233: Raportul privind utilizarea contribuţiilor
(1)În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, un partid politic european prezintă spre aprobare ordonatorului de credit competent raportul său anual privind utilizarea contribuţiei şi situaţiile sale financiare anuale.
(2)Raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) se întocmeşte de către ordonatorul de credite competent pe baza raportului anual şi a situaţiilor financiare anuale menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol. La întocmirea raportului respectiv se pot utiliza şi alte documente justificative.
Art. 234: Cuantumul contribuţiei
(1)Cuantumul contribuţiei se definitivează doar după ce ordonatorul de credite competent aprobă raportul anual şi situaţiile financiare anuale menţionate la articolul 233 alineatul (1). Aprobarea raportului anual şi a situaţiilor financiare anuale nu aduce atingere verificărilor ulterioare efectuate de către autoritate.
(2)Cuantumul fondurilor necheltuite din prefinanţare se definitivează doar după utilizarea lor de către partidul politic european pentru a plăti cheltuielile rambursabile care îndeplinesc criteriile definite în cererea de contribuţii.
(3)Atunci când partidul politic european nu îşi respectă obligaţiile legate de utilizarea contribuţiilor, contribuţiile se suspendă, se reduc sau se suprimă, după ce partidului politic european i s-a oferit posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.
(4)Ordonatorul de credite competent verifică înainte de efectuarea plăţii dacă partidul politic european figurează încă în registrul menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 şi nu a făcut obiectul niciuneia dintre sancţiunile prevăzute la articolul 27 din regulamentul respectiv între data depunerii cererii şi sfârşitul exerciţiului financiar vizat de contribuţia în cauză.
(5)În cazul în care partidul politic european nu mai figurează în registrul menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau a făcut obiectul uneia dintre sancţiunile prevăzute la articolul 27 din regulamentul respectiv, ordonatorul de credite competent poate suspenda, reduce sau suprima contribuţia şi poate recupera cuantumurile plătite necuvenit în temeiul acordului menţionat la articolul 229 alineatul (8) din prezentul regulament, proporţional cu gravitatea erorilor, a neregulilor, a fraudei sau a altor încălcări ale obligaţiilor referitoare la utilizarea contribuţiei, după ce partidului politic european i s-a oferit posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.
Art. 235: Control şi sancţiuni
(1)În fiecare acord menţionat la articolul 229 alineatul (8) se prevede în mod expres exercitarea de către Parlamentul European a competenţelor sale de control asupra documentelor şi la faţa locului, precum şi exercitarea de către OLAF şi Curtea de Conturi a competenţelor şi prerogativelor care le revin, menţionate la articolul 129, în cazul tuturor partidelor politice europene care au primit finanţare din partea Uniunii, al contractanţilor şi al subcontractanţilor acestora.
(2)Ordonatorul de credite competent poate impune sancţiuni administrative şi financiare eficace, proporţionale şi disuasive, în conformitate cu articolele 138 şi 139 din prezentul regulament şi cu articolul 27 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
Art. 236: Păstrarea evidenţelor
(1)Partidele politice europene păstrează toate evidenţele şi documentele justificative referitoare la contribuţia primită timp de cinci ani de la ultima plată legată de contribuţie.
(2)Evidenţele referitoare la audituri, căi de atac, litigii, soluţionări ale contestaţiilor legate de utilizarea contribuţiei sau la investigaţiile OLAF, în cazul în care acestea sunt notificate destinatarului, se păstrează până la încheierea acestor audituri, căi de atac, litigii, soluţionări ale contestaţiilor sau investigaţii.
Art. 237: Selectarea organismelor de audit externe sau a experţilor de audit externi
Organismele de audit externe sau experţii de audit externi independenţi menţionaţi la articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 se selectează printr-o procedură de achiziţii. Durata contractului acestora nu depăşeşte cinci ani. După două mandate consecutive, se consideră că aceştia se află într-o situaţie de conflict de interese care poate avea efecte negative asupra efectuării auditului.
Art. 238: Fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe
(1)Pentru acţiunile de urgenţă şi acţiunile ulterioare unor situaţii de urgenţă necesare pentru a reacţiona la o criză sau pentru acţiunile tematice, Comisia poate institui fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe (denumite în continuare "fonduri fiduciare ale Uniunii") în temeiul unui acord încheiat cu alţi donatori.
Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie numai atunci când acordurile cu alţi donatori au obţinut contribuţii din alte surse decât bugetul.
Comisia se consultă cu Parlamentul European şi Consiliul cu privire la intenţia sa de a institui un fond fiduciar al Uniunii pentru acţiunile de urgenţă şi acţiunile ulterioare unor situaţii de urgenţă.
Instituirea unui fond fiduciar al Uniunii pentru acţiuni tematice se supune aprobării Parlamentului European şi a Consiliului.
În sensul celui de al treilea şi al patrulea paragraf de la prezentul alineat, Comisia pune la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului proiectele sale de decizii privind instituirea unui fond fiduciar al Uniunii. Astfel de proiecte de decizii includ o descriere a obiectivelor fondului fiduciar al Uniunii, motivele instituirii sale în conformitate cu alineatul (3), o indicaţie privind durata sa şi acordurile preliminare cu alţi donatori. Proiectele de decizii cuprind, de asemenea, un proiect de acord constitutiv care trebuie încheiat cu alţi donatori.
(2)Comisia transmite comisiei competente proiectele sale de decizii privind finanţarea unui fond fiduciar al Uniunii atunci când acest lucru este prevăzut în actul de bază în temeiul căruia se efectuează contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii. Comisia competentă nu este invitată să se pronunţe cu privire la aspectele care au fost deja transmise Parlamentului European şi Consiliului pentru consultare sau pentru aprobare în temeiul alineatul (1) al treilea, al patrulea şi, respectiv, al cincilea paragraf.
(3)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie şi se execută cu respectarea următoarelor condiţii:
a)intervenţia Uniunii are valoare adăugată: obiectivele fondurilor fiduciare ale Uniunii, în special având în vedere amploarea sau efectele potenţiale ale acestora, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii decât la nivel naţional şi utilizarea instrumentelor de finanţare existente nu ar fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor politicilor Uniunii;
b)fondurile fiduciare ale Uniunii contribuie la asigurarea unei vizibilităţi politice clare a Uniunii, comportă avantaje clare de gestiune şi asigură un control mai bun din partea Uniunii asupra riscurilor şi plăţilor contribuţiilor din partea Uniunii şi a altor donatori;
c)fondurile fiduciare ale Uniunii nu dublează alte canale de finanţare sau instrumente similare existente fără a aduce elemente suplimentare;
d)obiectivele fondurilor fiduciare ale Uniunii sunt aliniate cu obiectivele instrumentului Uniunii sau postului bugetar din care sunt finanţate.
(4)Pentru fiecare fond fiduciar al Uniunii se instituie un consiliu prezidat de Comisie pentru a asigura o reprezentare echitabilă a donatorilor şi pentru a decide cu privire la utilizarea fondurilor. Consiliul include, în calitate de observator, un reprezentant din fiecare stat membru care nu este contribuitor. Normele privind componenţa consiliului şi regulamentul intern al acestuia se stabilesc în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii. Normele respective prevăd necesitatea obţinerii unui vot favorabil din partea Comisiei în vederea adoptării finale a deciziei privind utilizarea fondurilor.
(5)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie pentru o durată limitată, astfel cum este stabilit în acordul lor de constituire. Respectiva durată poate fi prelungită printr-o decizie a Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1), la cererea consiliului fondului fiduciar al Uniunii respectiv şi în urma prezentării de către Comisie a unui raport care să justifice prelungirea şi care să confirme în special faptul că sunt respectate condiţiile prevăzute la alineatul (3).
Parlamentul European şi/sau Consiliul pot solicita Comisiei să întrerupă acordarea de credite pentru un fond fiduciar al Uniunii sau să revizuiască acordul de constituire în vederea lichidării unui fond fiduciar al Uniunii, dacă este cazul, în special pe baza informaţiilor prezentate în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (6). În acest caz, fondurile rămase se returnează proporţional la buget cu titlu de venituri generale, precum şi statelor membre contribuitoare şi altor donatori.
Art. 239: Execuţia fondurilor fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe
(1)Fondurile fiduciare ale Uniunii se execută în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei, proporţionalităţii, nediscriminării şi egalităţii de tratament, precum şi în conformitate cu obiectivele specifice definite în fiecare acord de constituire şi cu respectarea deplină a drepturilor Parlamentului European şi ale Consiliului de verificare şi control al contribuţiei Uniunii.
(2)Acţiunile finanţate de fondurile fiduciare ale Uniunii pot fi executate direct de către Comisie, în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), şi indirect cu entităţile care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (i), (ii), (iii), (v) şi (vi).
(3)Fondurile se angajează şi se plătesc de către actorii financiari ai Comisiei, în înţelesul titlului IV capitolul 4. Contabilul Comisiei îndeplineşte şi rolul contabilului fondurilor fiduciare ale Uniunii. Acestuia îi revine responsabilitatea de a stabili procedurile contabile şi planul de conturi comune pentru toate fondurile fiduciare ale Uniunii. Auditorul intern al Comisiei, OLAF şi Curtea de Conturi exercită aceleaşi competenţe cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii ca şi în cazul altor acţiuni întreprinse de Comisie.
(4)Contribuţiile Uniunii şi ale altor donatori se depun într-un cont bancar specific şi nu se includ în buget. Contul bancar specific al fondului financiar al Uniunii este deschis şi închis de către contabil. Toate operaţiunile efectuate în cursul exerciţiului în contul bancar specific se contabilizează în mod corespunzător în conturile fondului fiduciar al Uniunii.
Contribuţiile Uniunii se transferă în contul bancar specific pe baza unor cereri de plată motivate în mod corespunzător prin previziuni de plată, ţinându-se seama de soldul disponibil în cont şi de necesitatea în consecinţă a unor plăţi suplimentare. Previziunile de plată se prezintă o dată pe an sau, dacă este cazul, de două ori pe an.
Contribuţiile altor donatori se iau în considerare atunci când sunt încasate în contul bancar specific al fondului fiduciar al Uniunii, la valoarea în euro care rezultă din conversia efectuată la primirea lor în contul bancar specific. Dobânzile acumulate în contul bancar specific al fondului fiduciar al Uniunii se investesc în fondul fiduciar al Uniunii, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii.
(5)Comisia este autorizată să utilizeze maximum 5 % din cuantumurile plasate în fondul fiduciar al Uniunii pentru a-şi acoperi costurile de gestiune din exerciţiul în care a început utilizarea contribuţiilor menţionate la alineatul (4). În pofida primei teze şi pentru a se evite decontarea de două ori a costurilor, costurile de gestiune care decurg din contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii se acoperă din contribuţia respectivă numai în măsura în care costurile respective nu au fost deja acoperite de alte linii bugetare. Pe durata fondului fiduciar al Uniunii, aceste comisioane de gestiune sunt asimilate veniturilor alocate în înţelesul articolului 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii).
Pe lângă raportul anual menţionat la articolul 258, raportarea financiară privind operaţiunile efectuate de fiecare fond fiduciar al Uniunii se realizează de două ori pe an de către ordonatorul de credite.
Comisia prezintă, de asemenea, un raport lunar privind stadiul punerii în aplicare a fiecărui fond fiduciar al Uniunii.
În fiecare an, fondurile fiduciare ale Uniunii fac obiectul unui audit extern independent.
Art. 240: Contribuţiile Uniunii la iniţiative globale
(1)În vederea unei coordonări adecvate a acţiunilor întreprinse cu mai mulţi parteneri pentru a aborda provocările globale, Uniunea poate aduce contribuţii sub formă de finanţare care nu este legată de costuri la iniţiative globale finanţate în comun cu donatori multipli atunci când acestea sprijină realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii şi atunci când alte instrumente de execuţie bugetară nu ar fi suficiente pentru realizarea unor astfel de obiective. Atunci când este posibil şi oportun, Comisia se alătură oricărui consiliu de guvernanţă sau oricărui comitet director echivalent.
(2)Înainte de orice decizie de a contribui la o iniţiativă globală şi cât mai curând posibil, Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la cuantumul contribuţiei la iniţiativa globală în temeiul actului de bază relevant, explicând motivele şi caracterul adecvat al contribuţiei, inclusiv modul în care contribuţia ar oferi vizibilitate Uniunii prin intermediul finanţării din partea Uniunii.
(3)Contribuţiilor Uniunii la iniţiativele globale li se aplică următoarele condiţii, ţinând seama de natura finanţării din partea Uniunii:
a)contribuţia Uniunii reprezintă o contribuţie minoritară la iniţiativă, ţinând seama de cuantumul global al contribuţiei plătite iniţiativei la momentul contribuţiei;
b)contribuţia Uniunii este tratată în condiţii de egalitate cu donatorii de o anvergură similară şi, în cazul în care unul sau mai multe state membre contribuie, la rândul lor, la iniţiativă, contribuţia Uniunii beneficiază de un nivel de protecţie care nu este mai puţin favorabil decât cel aplicat contribuţiei sau contribuţiilor statelor membre respective;
c)există o raportare adecvată cu privire la rezultatele obţinute de iniţiativă, inclusiv prin intermediul indicatorilor de performanţă şi impact relevanţi;
d)iniţiativa funcţionează în temeiul unor norme care asigură buna gestiune financiară, transparenţa, nediscriminarea şi egalitatea de tratament în utilizarea fondurilor Uniunii, în conformitate cu principiul proporţionalităţii;
e)există sisteme interne şi externe adecvate de prevenire şi combatere a neregulilor şi a fraudei, precum şi de raportare cu privire la funcţionarea acestora la intervale regulate şi se prevăd norme adecvate pentru recuperarea fondurilor prin iniţiativă, inclusiv utilizarea unor astfel de fonduri pentru aceeaşi iniţiativă.
În cazul unor cazuri suspectate de nereguli grave, cum ar fi frauda, corupţia sau conflictele de interese, ordonatorul de credite competent, EPPO în ceea ce priveşte statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, OLAF, organele de audit ale Comisiei şi Curtea de Conturi primesc, în temeiul normelor iniţiativei, informaţiile relevante şi efectuează misiuni comune de audit, control sau investigare împreună cu organismul relevant din cadrul iniţiativei, în conformitate cu articolul 129.
(4)Decizia de finanţare a contribuţiei la iniţiativă cuprinde o justificare a respectării condiţiilor menţionate la alineatul (3) primul paragraf.
(5)Procedura prevăzută la articolul 157 alineatul (6) se aplică mutatis mutandis contribuţiei Uniunii la iniţiativa globală.
Art. 241: Utilizarea sprijinului bugetar
(1)În cazul în care acest lucru este prevăzut în actele de bază relevante, Comisia poate acorda sprijin bugetar unei ţări terţe dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)gestionarea finanţelor publice ale ţării terţe este suficient de transparentă, de fiabilă şi de eficace;
b)ţara terţă a instituit politici sectoriale sau naţionale suficient de credibile şi de relevante;
c)ţara terţă a instituit politici macroeconomice orientate spre stabilitate;
d)ţara terţă a asigurat un acces suficient şi în timp util la informaţii bugetare cuprinzătoare şi fiabile.
(2)Plata contribuţiei Uniunii se bazează pe îndeplinirea condiţiilor menţionate la alineatul (1), inclusiv îmbunătăţirea gestionării finanţelor publice. În plus, anumite plăţi pot fi condiţionate şi de îndeplinirea unor obiective de etapă, măsurate prin indicatori de performanţă obiectivi, ce reflectă rezultatele şi progresele în materie de reforme înregistrate de-a lungul timpului în sectorul respectiv.
(3)Comisia sprijină în ţările terţe respectarea statului de drept, dezvoltarea controlului parlamentar şi a capacităţilor de audit şi luptă împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea transparenţei şi a accesului public la informaţii.
(4)Acordurile financiare corespunzătoare încheiate cu ţara terţă cuprind:
a)obligaţia ţării terţe de a furniza la timp Comisiei informaţii fiabile care să îi permită acesteia să evalueze îndeplinirea condiţiilor menţionate la alineatul (2);
b)un drept al Comisiei de a suspenda acordul financiar în cazul în care ţara terţă încalcă obligaţia referitoare la respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice şi a statului de drept, precum şi în cazuri grave de corupţie;
c)dispoziţii corespunzătoare în temeiul cărora ţara terţă se angajează să ramburseze imediat, integral sau parţial, finanţarea operaţională relevantă în cazul în care se constată că plata respectivelor fonduri ale Uniunii a fost afectată de nereguli grave imputabile ţării în cauză.
Pentru tratarea rambursării menţionate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat se poate aplica articolul 101 alineatul (1) al doilea paragraf.
Art. 242: Experţi externi remuneraţi
(1)Instituţiile Uniunii pot selecta şi remunera experţi externi care să le asiste la evaluarea cererilor de grant, a proiectelor şi a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de ofertare şi să furnizeze avize şi recomandări în cazuri specifice.
(2)Pe site-ul instituţiei Uniunii în cauză se publică o cerere de exprimare a interesului.
Cererea de exprimare a interesului cuprinde o descriere a sarcinilor, durata acestora şi condiţiile de remunerare stabilite.
(3)Orice persoană fizică interesată poate depune o cerere în orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a cererii de exprimare a interesului, cu excepţia ultimelor trei luni din perioada respectivă.
(4)În urma cererii de exprimare a interesului se întocmeşte o listă de experţi. Aceasta este valabilă cel mult cinci ani de la data publicării sau pe durata unui program multianual legat de sarcinile în cauză. Dacă se asigură rotaţia experţilor, durata de valabilitate a listei poate depăşi durata programului financiar multianual.
(5)Valoarea contractului se situează sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1). Această valoare poate fi depăşită numai în mod excepţional şi în cazuri justificate în mod corespunzător, pentru a permite instituţiilor Uniunii să concureze în condiţii de egalitate cu alţi actori de pe piaţă.
(6)Experţii externi remuneraţi sunt remuneraţi pe baza unui cuantum fix anunţat în prealabil şi sunt aleşi în funcţie de capacitatea lor profesională. Selecţia se face pe baza unor criterii de selecţie ce respectă principiile nediscriminării, egalităţii de tratament şi absenţei conflictului de interese.
(7)În scopul titlului V capitolul 2 secţiunea 2, astfel de experţi sunt trataţi ca destinatari.
Art. 243: Experţi neremuneraţi
Instituţiile Uniunii le pot rambursa cheltuielile de călătorie şi de şedere sau, după caz, le pot plăti orice alte indemnizaţii persoanelor invitate sau mandatate de ele.
Art. 244: Donaţii nefinanciare
(1)Instituţiile Uniunii şi organele Uniunii pot furniza donaţii nefinanciare sub formă de servicii, produse sau lucrări.
(2)Donaţiile nefinanciare se acordă în conformitate cu principiile transparenţei şi egalităţii de tratament şi, după caz, cu cerinţele stabilite în normele sectoriale. Acestea promovează realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii.
(3)Ordonatorul de credite competent furnizează informaţii privind donaţiile nefinanciare în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9).
(4)În cazul produselor neperisabile finanţate din credite administrative şi în conformitate cu normele şi standardele contabile menţionate la articolul 80, instituţiile şi organele Uniunii nu pot acorda donaţii nefinanciare înainte ca oferta să fie parţial depreciată.
Art. 245: Cotizaţii de membru şi plata altor abonamente
Uniunea poate plăti contribuţii sub formă de abonamente organismelor din care face parte în calitate de membru sau de observator.
Art. 246: Cheltuieli cu membrii şi personalul instituţiilor Uniunii
Instituţiile Uniunii pot plăti cheltuielile cu membrii şi personalul instituţiilor Uniunii, inclusiv contribuţiile către asociaţiile actualilor şi foştilor deputaţi în Parlamentul European, precum şi contribuţiile la şcolile europene.
Art. 247: Structura conturilor
Conturile anuale ale Uniunii se întocmesc pentru fiecare exerciţiu financiar, care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie. Respectivele conturi includ următoarele:
(a)situaţiile financiare consolidate, care prezintă, în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80, consolidarea informaţiilor financiare conţinute în situaţiile financiare ale instituţiilor Uniunii, ale organelor Uniunii menţionate la articolul 70 şi ale altor organisme care îndeplinesc criteriile de consolidare contabilă;
(b)rapoartele agregate privind execuţia bugetară, care prezintă informaţiile conţinute în rapoartele privind execuţia bugetară ale instituţiilor Uniunii.
Art. 248: Documente justificative
Fiecare înregistrare în contabilitate se bazează pe documente justificative corespunzătoare, în conformitate cu articolul 75.
Art. 249: Situaţii financiare
(1)Situaţiile financiare se prezintă în milioane de euro şi, în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80, cuprind:
a)bilanţul, care prezintă toate activele şi pasivele, precum şi situaţia financiară existentă la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar precedent;
b)contul de rezultat, care prezintă rezultatul economic pentru exerciţiul financiar precedent;
c)situaţia fluxurilor de numerar, care prezintă cuantumurile încasate şi plătite în cursul exerciţiului financiar şi poziţia finală a lichidităţii;
d)situaţia modificărilor în structura activelor nete, care conţine o prezentare de ansamblu a mişcărilor înregistrate în cursul exerciţiului financiar la rezerve şi la rezultatele acumulate.
(2)Notele la situaţiile financiare completează şi comentează informaţiile prezentate în situaţiile menţionate la alineatul (1) şi furnizează toate informaţiile suplimentare prevăzute de normele contabile menţionate la articolul 80 şi de practica contabilă acceptată la nivel internaţional, în cazul în care aceste informaţii sunt relevante pentru activităţile Uniunii. Notele conţin cel puţin următoarele informaţii:
a)principiile, normele şi metodele contabile;
b)note explicative, care prezintă informaţii suplimentare ce nu sunt incluse în cuprinsul situaţiilor financiare, dar sunt necesare pentru o prezentare fidelă a conturilor.
(3)După încheierea exerciţiului financiar şi până la data transmiterii conturilor generale, contabilul face orice ajustări care, fără să implice plăţi sau încasări pentru exerciţiul în cauză, sunt necesare pentru o imagine corectă şi fidelă a conturilor respective.
Art. 250: Rapoarte privind execuţia bugetară
(1)Rapoartele privind execuţia bugetară se prezintă în milioane euro şi permit comparaţii pe ani. Acestea sunt formate din:
a)rapoarte în care sunt agregate toate operaţiunile bugetare ale exerciţiului financiar pe venituri şi cheltuieli;
b)rezultatul bugetar, care se calculează pe baza soldului bugetar anual menţionat în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053;
c)note explicative, care completează şi comentează informaţiile prezentate în rapoarte.
(2)Rapoartele privind execuţia bugetară respectă aceeaşi structură ca şi bugetul.
(3)Rapoartele privind execuţia bugetară conţin:
a)informaţii privind veniturile, în special modificările estimărilor privind veniturile, veniturile rezultate şi drepturile constatate;
b)informaţii privind modificările survenite în totalul creditelor de angajament şi de plată disponibile;
c)informaţii privind utilizarea totalului creditelor de angajament şi de plată disponibile;
d)informaţii privind angajamentele restante, angajamentele reportate din exerciţiul financiar precedent şi angajamentele făcute în cursul exerciţiului financiar.
(4)În ceea ce priveşte informaţiile privind veniturile, se anexează, de asemenea, la raportul privind execuţia bugetară o situaţie care prezintă, pentru fiecare stat membru, defalcarea cuantumurilor din resurse proprii care nu au fost încă recuperate la sfârşitul exerciţiului financiar şi care fac obiectul unui ordin de recuperare.
Art. 251: Conturi provizorii
(1)Contabilii instituţiilor Uniunii, altele decât Comisia, şi ai organismelor menţionate la articolul 247 transmit, până la data de 1 martie a exerciţiului financiar următor, conturile lor provizorii contabilului Comisiei şi Curţii de Conturi.
(2)Contabilii instituţiilor Uniunii, altele decât Comisia, şi ai organismelor menţionate la articolul 247 transmit contabilului Comisiei, până la data de 1 martie a exerciţiului financiar următor, informaţiile contabile necesare în scopuri de consolidare, în modul şi formatul stabilite de acesta din urmă.
(3)Contabilul Comisiei consolidează conturile provizorii menţionate la alineatul (2) şi conturile provizorii ale Comisiei şi trimite Curţii de Conturi prin mijloace electronice, până la data de 31 martie a exerciţiului financiar următor, conturile provizorii ale Comisiei şi conturile provizorii consolidate ale Uniunii.
Art. 252: Aprobarea conturilor consolidate finale
(1)Până la data de 1 mai, Curtea de Conturi formulează observaţii cu privire la conturile provizorii ale celorlalte instituţii ale Uniunii decât Comisia şi ale fiecăruia dintre organismele menţionate la articolul 247 şi, până la data de 15 mai, formulează observaţii cu privire la conturile provizorii ale Comisiei şi la conturile provizorii consolidate ale Uniunii.
(2)Contabilii instituţiilor Uniunii altele decât Comisia şi organisme menţionate la articolul 247 transmit contabilului Comisiei, până la data de 15 mai, informaţiile contabile necesare, în modul şi formatul stabilite de acesta din urmă, în vederea întocmirii conturilor consolidate finale.
Instituţiile Uniunii, altele decât Comisia, şi fiecare dintre organismele menţionate la articolul 247 transmit, până la 1 iunie, conturile lor finale Parlamentului European, Consiliului, Curţii de Conturi şi contabilului Comisiei.
(3)Contabilul fiecărei instituţii a Uniunii şi al fiecărui organism menţionat la articolul 247 transmite Curţii de Conturi şi, în copie, contabilului Comisiei, la aceeaşi dată la care transmite conturile finale, o scrisoare cuprinzând declaraţiile conducerii cu privire la conturile finale respective.
Conturile finale sunt însoţite de o notă redactată de contabil, în care acesta declară că respectivele conturi finale au fost întocmite în conformitate cu prezentul titlu şi cu principiile, normele şi metodele contabile aplicabile descrise în notele la situaţiile financiare.
(4)Contabilul Comisiei întocmeşte conturile consolidate finale pe baza informaţiilor prezentate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol de către toate celelalte instituţii ale Uniunii în afara Comisiei şi de către organismele menţionate la articolul 247.
Conturile consolidate finale sunt însoţite de o notă redactată de contabilul Comisiei, în care acesta declară că respectivele conturi consolidate finale au fost întocmite în conformitate cu prezentul titlu şi cu principiile, normele şi metodele contabile aplicabile descrise în notele la situaţiile financiare.
(5)După aprobarea conturilor consolidate finale şi a propriilor sale conturi finale, Comisia le transmite, până la data de 30 iunie, prin mijloace electronice Parlamentului European, Consiliului şi Curţii de Conturi.
Până la aceeaşi dată, contabilul Comisiei transmite Curţii de Conturi o scrisoare cuprinzând declaraţiile conducerii cu privire la conturile consolidate finale.
Curtea de Conturi îşi adoptă avizul privind fiabilitatea conturilor anuale ale Uniunii şi a conturilor fiecăreia dintre instituţiile şi organismele menţionate la articolul 247 până la data de 31 iulie.
(6)Conturile consolidate finale se publică până la 15 noiembrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu declaraţia de asigurare furnizată de Curtea de Conturi în conformitate cu articolul 287 din TFUE şi cu articolul 106a din Tratatul Euratom.
Art. 253: Rapoarte financiare şi de răspundere integrate
(1)Până la data de 31 iulie a următorului exerciţiu financiar, Comisia comunică Parlamentului European şi Consiliului un set integrat de rapoarte financiare şi de răspundere, care include:
a)conturile finale consolidate, astfel cum sunt menţionate la articolul 252;
b)raportul anual privind gestiunea şi performanţa, care oferă un rezumat clar şi concis al realizărilor în materie de control intern şi gestiune financiară menţionate în rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat şi incluzând informaţii cu privire la principalele mecanisme de guvernanţă ale Comisiei, precum şi:
(i)o estimare a nivelului de eroare din cheltuielile Uniunii, bazată pe o metodologie consecventă şi o estimare a corecţiilor viitoare;
(ii)informaţii privind măsurile preventive şi corective pentru buget, care prezintă impactul financiar al măsurilor luate pentru a proteja bugetul de cheltuielile care constituie încălcări ale legislaţiei;
(iii)informaţii privind punerea în aplicare a strategiei antifraudă a Comisiei;
c)o prognoză pe termen lung a viitoarelor intrări şi ieşiri pentru următorii cinci ani, bazată pe cadrele financiare multianuale aplicabile şi pe Decizia (UE, Euratom) 2020/2053;
d)raportul anual de audit intern, astfel cum este menţionat la articolul 118 alineatul (8);
e)evaluarea finanţelor Uniunii bazată pe rezultatele obţinute, astfel cum se menţionează la articolul 318 din TFUE, în special în ceea ce priveşte progresul către atingerea obiectivelor de politică, ţinând seama de indicatorii de performanţă menţionaţi la articolul 33 din prezentul regulament;
f)raportul privind măsurile luate în urma descărcării de gestiune, astfel cum este menţionat la articolul 268 alineatul (2).
(2)Rapoartele financiare şi de răspundere integrate menţionate la alineatul (1) prezintă fiecare raport într-un mod separat şi clar identificabil. Fiecare raport în parte se pune la dispoziţia Parlamentului European, a Consiliului şi a Curţii de Conturi până la 30 iunie, cu excepţia conturilor finale consolidate.
Art. 254: Rapoarte lunare privind execuţia bugetară
Pe lângă situaţiile şi rapoartele anuale prevăzute la articolele 249 şi 250, contabilul Comisiei transmite lunar Parlamentului European şi Consiliului cifre, agregate cel puţin la nivel de capitol, precum şi defalcate separat pe capitole, articole şi posturi, cu privire la execuţia bugetară, în ceea ce priveşte atât veniturile, cât şi cheltuielile referitoare la ansamblul creditelor disponibile. Aceste cifre furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate.
Cifrele se pun la dispoziţie în termen de 10 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei luni, pe site-ul Comisiei.
Art. 255: Raportul anual privind gestiunea bugetară şi financiară
(1)Fiecare instituţie a Uniunii şi fiecare organism dintre cele menţionate la articolul 247 elaborează un raport privind gestiunea bugetară şi financiară pentru exerciţiul financiar.
Raportul respectiv se pune la dispoziţia Parlamentului European, a Consiliului şi a Curţii de Conturi până la data de 31 martie a următorului exerciţiu financiar.
(2)Raportul menţionat la alineatul (1) furnizează informaţii rezumative privind transferurile de credite între diverse posturi bugetare.
Art. 256: Raportul anual privind datoriile contingente care decurg din garanţiile bugetare şi din asistenţa financiară şi sustenabilitatea respectivelor datorii contingente
Comisia prezintă anual Parlamentului European şi Consiliului un raport privind datoriile contingente care decurg din garanţiile bugetare şi din asistenţa financiară şi, în temeiul articolului 213 alineatul (3), privind evaluarea sustenabilităţii respectivelor datorii contingente suportate de buget. Informaţiile respective se pun la dispoziţia Curţii de Conturi în acelaşi timp.
Art. 257: Raportul de situaţie privind aspectele contabile
Până la data de 15 septembrie a fiecărui exerciţiu financiar, contabilul Comisiei transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport care cuprinde informaţii privind riscurile actuale remarcate, tendinţele generale observate, noile aspecte contabile întâlnite şi progresele în materie de contabilitate, inclusiv cele identificate de Curtea de Conturi, precum şi informaţii privind recuperările.
Art. 258: Raportarea cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe
În conformitate cu articolul 41 alineatul (6), Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport anual cu privire la activităţile sprijinite prin intermediul fondurilor fiduciare ale Uniunii menţionate la articolul 238, cu privire la execuţia şi performanţa acestora, precum şi cu privire la conturile acestora.
Consiliul de administraţie al fondului fiduciar al Uniunii în cauză aprobă raportul anual privind fondul fiduciar al Uniunii întocmit de ordonatorul de credite. Consiliul respectiv aprobă şi conturile finale întocmite de contabil. Conturile finale sunt prezentate Parlamentului European şi Consiliului de consiliul de administraţie al fondului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei.
Art. 259: Publicarea de informaţii referitoare la destinatari
Comisia publică informaţii referitoare la destinatari în conformitate cu articolul 38.
Art. 260: Auditul extern efectuat de Curtea de Conturi
Parlamentul European, Consiliul şi Comisia informează Curtea de Conturi, cât mai curând posibil, cu privire la toate deciziile şi normele adoptate în temeiul articolelor 12, 16, 21, 29, 30, 32 şi 43.
Art. 261: Norme şi proceduri în materie de audit
(1)Examinarea de către Curtea de Conturi a legalităţii şi conformităţii tuturor veniturilor încasate şi a tuturor cheltuielilor efectuate are loc în conformitate cu tratatele, bugetul, prezentul regulament, actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament şi toate celelalte acte relevante adoptate în temeiul tratatelor. Respectiva examinare poate ţine seama de caracterul multianual al programelor şi al sistemelor de supraveghere şi de control aferente acestora.
(2)În îndeplinirea sarcinilor sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condiţiile menţionate la articolul 263, toate documentele şi informaţiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau a organismelor în ceea ce priveşte operaţiunile finanţate sau cofinanţate de Uniune. Curtea de Conturi are competenţa de a audia orice funcţionar responsabil de o operaţiune de venituri sau de cheltuieli şi de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate pentru departamentele sau organele respective. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituţiile naţionale de audit sau, dacă acestea nu dispun de competenţele necesare, cu departamentele naţionale competente. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de audit ale statelor membre cooperează într-un spirit de încredere reciprocă, păstrându-şi totodată independenţa.
Pentru a obţine toate informaţiile necesare îndeplinirii sarcinilor care i-au fost atribuite prin tratate sau prin actele adoptate în temeiul acestora, Curtea de Conturi poate fi prezentă, la cererea sa, la operaţiunile de audit efectuate în cadrul execuţiei bugetare de către sau în numele oricărei instituţii a Uniunii.
La cererea Curţii de Conturi, fiecare instituţie a Uniunii autorizează instituţiile financiare care deţin depozite ale Uniunii să permită Curţii de Conturi să verifice dacă datele externe corespund situaţiei contabile.
(3)În vederea îndeplinirii sarcinilor sale, Curtea de Conturi notifică instituţiilor Uniunii şi autorităţilor cărora li se aplică prezentul regulament lista cu numele membrilor personalului său împuterniciţi să efectueze auditul la instituţiile respective.
Art. 262: Verificări privind titlurile de valoare şi numerarul
Curtea de Conturi veghează ca toate titlurile de valoare şi numerarul din depozite şi din casă să fie verificate pe baza documentelor justificative semnate de depozitari sau pe baza unor procese-verbale privind situaţia casei şi a portofoliului. Curtea de Conturi poate efectua ea însăşi aceste verificări.
Art. 263: Dreptul de acces al Curţii de Conturi
(1)Instituţiile Uniunii, organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi destinatarii acordă Curţii de Conturi toate facilităţile şi îi furnizează toate informaţiile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Toate aceste părţi pun la dispoziţia Curţii de Conturi, la cererea acesteia, toate documentele privind atribuirea şi executarea contractelor finanţate de la buget şi toate conturile de numerar sau de materiale, toate evidenţele contabile şi toate documentele justificative, precum şi documentele administrative relevante, toate documentele referitoare la venituri şi cheltuieli, toate inventarele, toate organigramele departamentelor pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a verifica conturile anuale şi rapoartele privind execuţia bugetară, pe bază de documente sau de audituri la faţa locului, şi, în acelaşi scop, toate documentele şi datele create sau păstrate în format electronic. Dreptul de acces al Curţii de Conturi include accesul la sistemul informatic utilizat pentru administrarea veniturilor sau cheltuielilor care fac obiectul auditului, în cazul în care un astfel de acces este relevant pentru audit.
Organismele de audit intern şi alte servicii relevante ale administraţiilor naţionale acordă Curţii de Conturi toate facilităţile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.
(2)Funcţionarii ale căror operaţiuni sunt verificate de Curtea de Conturi:
a)prezintă atât documentele cu privire la casă, alte fonduri şi titluri de valoare sau materiale de orice fel, cât şi documentele justificative cu privire la gestionarea fondurilor care le-au fost încredinţate, precum şi toate registrele, evidenţele şi documentele relevante;
b)prezintă corespondenţa şi orice alte documente solicitate în vederea efectuării integrale a auditului menţionat la articolul 261.
Informaţiile furnizate în temeiul primului paragraf litera (b) pot fi solicitate numai de către Curtea de Conturi.
(3)Curtea de Conturi este împuternicită să verifice documentele referitoare la veniturile şi cheltuielile Uniunii păstrate de departamentele instituţiilor Uniunii şi, în special, de departamentele cu responsabilitate decizională în privinţa acestor venituri şi cheltuieli, de organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi de persoanele fizice sau juridice care beneficiază de plăţi de la buget.
(4)Sarcina de a verifica legalitatea şi conformitatea veniturilor încasate şi ale cheltuielilor efectuate şi de a controla buna gestiune financiară se aplică şi utilizării de către organismele exterioare instituţiilor Uniunii a fondurilor Uniunii primite sub formă de contribuţii.
(5)Finanţările de la bugetul Uniunii pentru destinatari din afara instituţiilor Uniunii necesită din partea respectivilor destinatari acordul în scris sau, în lipsa acordului acestora, acordul contractanţilor sau subcontractanţilor cu privire la efectuarea unui audit de către Curtea de Conturi cu privire la utilizarea fondurilor acordate.
(6)Comisia pune la dispoziţia Curţii de Conturi, la cererea acesteia, orice informaţie cu privire la operaţiunile de împrumut şi de credit.
(7)Utilizarea sistemelor informatice integrate nu are ca efect reducerea accesului Curţii de Conturi la documentele justificative. Ori de câte ori este posibil din punct de vedere tehnic, Curţii de Conturi i se permite accesul electronic la datele şi documentele necesare pentru audit, la sediul său şi cu respectarea normelor de securitate relevante.
Art. 264: Raportul anual al Curţii de Conturi
(1)Până la data de 30 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei şi altor instituţii în cauză ale Uniunii orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze în raportul său anual. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii. Fiecare instituţie a Uniunii adresează Curţii de Conturi propriul răspuns până la data de 15 octombrie. Răspunsurile altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se trimit în acelaşi timp şi Comisiei.
(2)Raportul anual al Curţii de Conturi conţine o evaluare a bunei gestiuni financiare.
(3)Raportul anual al Curţii de Conturi conţine o secţiune pentru fiecare instituţie a Uniunii şi pentru fondul comun de provizionare. Curtea de Conturi poate adăuga orice raport de sinteză sau observaţii generale pe care le consideră necesare.
(4)Curtea de Conturi transmite autorităţilor responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune şi celorlalte instituţii ale Uniunii, până la data de 15 noiembrie, raportul său anual însoţit de răspunsurile instituţiilor Uniunii şi asigură publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 265: Rapoarte speciale ale Curţii de Conturi
(1)Curtea de Conturi transmite instituţiei Uniunii sau organismului în cauză orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze într-un raport special. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii.
Instituţia Uniunii sau organismul în cauză informează Curtea de Conturi, în general, în termen de şase săptămâni de la transmiterea observaţiilor respective, cu privire la eventualele răspunsuri pe care doreşte să le formuleze în legătură cu observaţiile respective. Perioada respectivă se suspendă în cazuri justificate corespunzător, în special atunci când, pe parcursul procedurii contradictorii, este necesar ca instituţia Uniunii sau organismul în cauză să obţină un feedback de la statele membre pentru a-şi finaliza răspunsul.
Răspunsurile instituţiei Uniunii sau ale organismului în cauză abordează în mod direct şi exclusiv observaţiile Curţii de Conturi.
La cererea Curţii de Conturi sau a instituţiei Uniunii sau a organismului în cauză, răspunsurile pot fi examinate de Parlamentul European şi de Consiliu după publicarea raportului.
Curtea de Conturi se asigură că rapoartele speciale se întocmesc şi se adoptă într-un interval de timp adecvat, care nu depăşeşte, în general, 13 luni.
Rapoartele speciale, însoţite de răspunsurile instituţiei Uniunii sau ale organismului în cauză, se transmit de îndată Parlamentului European şi Consiliului, iar fiecare dintre cele două instituţii decide, dacă este cazul împreună cu Comisia, cu privire la măsurile care se impun.
Curtea de Conturi ia toate măsurile necesare pentru a garanta că răspunsurile la observaţiile sale formulate de fiecare instituţie a Uniunii sau organism în cauză, precum şi calendarul pentru întocmirea raportului special sunt publicate împreună cu raportul special.
(2)Avizele menţionate la articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf din TFUE care nu se referă la propuneri sau proiecte care fac obiectul procedurii legislative de consultare pot fi publicate de Curtea de Conturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Curtea de Conturi decide în privinţa publicării după consultarea instituţiei Uniunii care a solicitat avizul sau la care se referă acesta. Avizele publicate sunt însoţite de eventualele comentarii ale instituţiilor în cauză ale Uniunii.
Art. 266: Calendarul procedurii de descărcare de gestiune
(1)La recomandarea Consiliului hotărând cu majoritate calificată, Parlamentul European aprobă, înainte de data de 15 mai a exerciţiului n+2, descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuţia bugetului aferent exerciţiului n.
(2)În cazul în care nu poate fi respectat termenul prevăzut la alineatul (1), Parlamentul European sau Consiliul informează Comisia cu privire la motivele nerespectării.
(3)Dacă Parlamentul European amână luarea deciziei de descărcare de gestiune, Comisia depune toate eforturile pentru a lua măsuri, cât mai repede posibil, în scopul de a înlătura obstacolele sau a facilita înlăturarea obstacolelor din calea deciziei în cauză.
Art. 267: Procedura de descărcare de gestiune
(1)Decizia de descărcare de gestiune vizează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii, soldul rezultat şi activele şi pasivele Uniunii prezentate în bilanţ.
(2)În vederea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul European examinează conturile, situaţiile financiare şi raportul de evaluare menţionate la articolul 318 din TFUE, după ce Consiliul a făcut deja acest lucru. De asemenea, Parlamentul European examinează raportul anual întocmit de Curtea de Conturi, însoţit de răspunsurile instituţiilor Uniunii care fac obiectul auditului, precum şi rapoartele speciale relevante ale Curţii de Conturi cu privire la exerciţiul financiar în cauză şi declaraţia de asigurare a Curţii de Conturi privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.
(3)Comisia prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informaţii necesare pentru buna derulare a procedurii de descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar respectiv, în conformitate cu articolul 319 din TFUE.
Art. 268: Măsuri luate în urma descărcării de gestiune
(1)În conformitate cu articolul 319 din TFUE şi cu articolul 106a din Tratatul Euratom, instituţiile Uniunii şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 din prezentul regulament iau toate măsurile necesare pentru a da curs observaţiilor care însoţesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European şi comentariilor care însoţesc recomandarea privind descărcarea de gestiune adoptată de Consiliu.
(2)La solicitarea Parlamentului European sau a Consiliului, instituţiile Uniunii şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 prezintă un raport privind măsurile luate ca răspuns la observaţiile şi comentariile respective şi, în special, privind dispoziţiile date departamentelor lor care sunt responsabile cu execuţia bugetară. Statele membre cooperează cu Comisia, informând-o în privinţa măsurilor luate pentru a da curs observaţiilor, astfel încât Comisia să le poată lua în considerare la întocmirea propriului raport. Rapoartele instituţiilor Uniunii şi ale organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 se transmit, de asemenea, Curţii de Conturi.
Art. 269: Dispoziţii speciale privind SEAE
În cazul SEAE, se aplică procedurile prevăzute la articolul 319 din TFUE şi la articolele 266, 267 şi 268 din prezentul regulament. SEAE cooperează pe deplin cu instituţiile Uniunii implicate în procedura de descărcare de gestiune şi furnizează, dacă este cazul, orice informaţii suplimentare necesare, inclusiv prin participarea la reuniunile organismelor relevante.
Art. 270: Dispoziţii generale
(1)Creditele administrative sunt credite nediferenţiate.
(2)Prezentul titlu se aplică creditelor administrative menţionate la articolul 47 alineatul (4) şi celor ale instituţiilor Uniunii, altele decât Comisia.
Angajamentele bugetare corespunzătoare creditelor administrative al căror tip este comun pentru mai multe titluri şi care sunt gestionate global pot fi înregistrate global în contabilitatea bugetară în funcţie de clasificarea sintetică pe tipuri stabilită la articolul 47 alineatul (4).
Cheltuielile corespunzătoare se înscriu la liniile bugetare pentru fiecare titlu în funcţie de aceeaşi distribuţie ca cea utilizată pentru credite.
(3)Cheltuielile administrative care decurg din contracte care acoperă perioade ce depăşesc durata exerciţiului financiar, fie în conformitate cu practica locală, fie referitoare la furnizarea de echipamente se impută din bugetul exerciţiului financiar în cursul căruia se efectuează.
(4)Personalului şi membrilor instituţiilor Uniunii li se pot plăti avansuri, în conformitate cu condiţiile prevăzute în Statutul funcţionarilor şi în dispoziţiile specifice privind membrii instituţiilor Uniunii.
Art. 271: Plăţi efectuate în avans
Cheltuielile menţionate la articolul 11 alineatul (2) care trebuie plătite în avans în temeiul dispoziţiilor legale sau contractuale pot ocaziona plăţi începând cu data de 1 decembrie, fiind imputate din creditele pentru următorul exerciţiu financiar. În acest caz, limita prevăzută la articolul 11 alineatul (2) litera (a) nu se aplică.
Art. 272: Dispoziţii speciale privind proiectele imobiliare
(1)Fiecare instituţie a Uniunii prezintă Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 1 iunie a fiecărui exerciţiu, un document de lucru privind politica sa imobiliară, care conţine următoarele informaţii:
a)pentru fiecare clădire, cheltuielile şi suprafaţa vizată de creditele de la liniile bugetare corespunzătoare. Cheltuielile includ costurile de amenajare a clădirilor, dar nu şi celelalte cheltuieli conexe;
b)evoluţia preconizată a programării generale a suprafeţei, ţinând seama de tendinţele în evoluţia muncii la distanţă, şi a locaţiilor pentru exerciţiile viitoare, cu o descriere a proiectelor imobiliare aflate în faza de planificare ce sunt deja identificate şi o evaluare a evoluţiei pieţei imobiliare din jurul amplasării proiectului care conduce la costuri suplimentare;
c)condiţiile şi costurile finale, precum şi informaţii relevante privind executarea noilor proiecte imobiliare prezentate anterior Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (2) şi (3) şi neincluse în documentele de lucru aferente exerciţiului precedent.
Comisia furnizează informaţiile respective în cadrul documentelor de lucru anexate la proiectul de buget, astfel cum se prevede la articolul 41 alineatul (3).
(2)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză informează Parlamentul European şi Consiliul cât mai curând cu putinţă şi în orice caz înainte de a se întreprinde orice prospectare a pieţei locale, în cazul contractelor imobiliare, sau înainte de a se lansa invitaţii de participare la procedura de ofertare, în cazul lucrărilor de construcţie, cu privire la suprafaţa construită necesară, la motivele pentru care este necesar proiectul imobiliar şi la planificarea provizorie.
(3)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză prezintă Parlamentului European şi Consiliului proiectul imobiliar, în special estimarea detaliată a costurilor, cu evidenţierea celor care ţin de lucrările de îmbunătăţire a eficienţei energetice, şi finanţarea, inclusiv orice utilizare posibilă a veniturilor alocate interne menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (e), precum şi o listă a proiectelor de contracte preconizate a fi utilizate, şi solicită aprobarea acestora înainte de a încheia contracte. La cererea instituţiei Uniunii în cauză, documentele prezentate care se referă la proiectul imobiliar sunt tratate în condiţii de confidenţialitate.
Cu excepţia situaţiilor de forţă majoră, astfel cum se menţionează la alineatul (4), Parlamentul European şi Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de patru săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituţii.
Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de patru săptămâni, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menţionat.
În cazul în care Parlamentul European şi/sau Consiliul formulează rezerve în termenul de patru săptămâni, acesta se prelungeşte o singură dată, cu două săptămâni.
În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă proiectului imobiliar, instituţia Uniunii în cauză îşi retrage propunerea şi poate depune o altă propunere.
(4)În situaţii de forţă majoră justificate în mod corespunzător, informaţiile prevăzute la alineatul (2) pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar. Parlamentul European şi Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de două săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituţii. Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de două săptămâni, cu excepţia cazului în care Parlamentul European şi/sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menţionat.
(5)Reprezintă proiecte imobiliare care pot avea implicaţii financiare semnificative pentru buget următoarele:
a)toate achiziţiile de terenuri;
b)achiziţia, vânzarea, renovarea structurală, construcţia de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente şi care urmează să fie implementat în acelaşi interval de timp, în valoare de peste 3 000 000 EUR;
c)achiziţia, renovarea structurală, construcţia de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente şi care urmează să fie implementat în acelaşi interval de timp, în valoare de peste 2 000 000 EUR, în cazul în care preţul reprezintă peste 110 % din preţul local al unor proprietăţi comparabile, pe baza evaluării unui expert independent;
d)vânzarea de terenuri sau clădiri, în cazul în care preţul reprezintă sub 90 % din preţul local al unor proprietăţi comparabile, pe baza evaluării unui expert independent;
e)toate contractele imobiliare noi, inclusiv uzufructul, închirierile pe termen lung şi reînnoirea contractelor imobiliare existente în condiţii mai puţin favorabile, care nu sunt menţionate la litera (b), cu un cost anual de cel puţin 750 000 EUR;
f)prelungirea sau reînnoirea contractelor imobiliare existente, inclusiv uzufructul şi închirierile pe termen lung, în aceleaşi condiţii sau în condiţii mai favorabile, cu un cost anual de cel puţin 3 000 000 EUR.
Dispoziţiile prezentului alineat se aplică şi proiectelor imobiliare cu caracter interinstituţional, precum şi delegaţiilor Uniunii.
Pragurile menţionate la primul paragraf literele (b)-(f) includ costurile de amenajare a clădirii. În cazul contractelor de închiriere şi de uzufruct, pragurile în cauză iau în considerare costurile de amenajare a clădirii, dar nu şi celelalte cheltuieli conexe.
(6)Fără a aduce atingere articolului 17 şi în cazuri justificate în mod corespunzător, un proiect de achiziţie imobiliară sau de renovare structurală poate fi finanţat prin intermediul unui împrumut care face obiectul unei aprobări prealabile de către Parlamentul European şi Consiliu.
Împrumuturile se contractează şi se rambursează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare şi ţinând cont de interesele financiare ale Uniunii.
În cazul în care instituţia Uniunii propune ca achiziţia sau renovarea structurală să fie finanţată prin intermediul unui împrumut, în planul de finanţare care trebuie prezentat de instituţia Uniunii în cauză împreună cu cererea de aprobare prealabilă se precizează în special nivelul maxim al finanţării, perioada de finanţare, tipul finanţării, condiţiile de finanţare şi economiile care s-ar realiza în raport cu alte tipuri de condiţii contractuale. Documentele prezentate referitoare la proiectele de renovare structurală conţin elemente care indică economiile estimate legate de consumul de energie, de costurile de exploatare sau de performanţa de mediu îmbunătăţită.
Parlamentul European şi Consiliul deliberează pe marginea cererii de aprobare prealabilă în termen de patru săptămâni de la data primirii acesteia de către ambele instituţii, termenul putând fi prelungit o singură dată, cu două săptămâni. Achiziţia sau renovarea structurală finanţată prin intermediul unui împrumut se consideră respinsă în cazul în care Parlamentul European şi Consiliul nu au aprobat-o în mod explicit în termenul menţionat.
Art. 273: Procedura de informare rapidă şi procedura de aprobare prealabilă
(1)Procedura de informare rapidă stabilită la articolul 272 alineatul (2) şi procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 272 alineatele (3) şi (4) nu se aplică în cazul achiziţionării de terenuri cu titlu gratuit sau pentru o sumă simbolică.
(2)Procedura de informare rapidă stabilită la articolul 272 alineatul (2) şi procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 272 alineatele (3) şi (4) se aplică şi în cazul clădirilor rezidenţiale dacă achiziţia, renovarea structurală, construcţia de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente în acelaşi interval de timp depăşeşte 2 000 000 EUR, iar preţul reprezintă peste 110 % din preţul sau chiria locală pentru proprietăţi comparabile. Parlamentul European şi Consiliul pot solicita din partea instituţiei responsabile a Uniunii orice informaţie referitoare la clădirile rezidenţiale.
(3)În circumstanţe politice excepţionale sau urgente, procedura de informare rapidă menţionată la articolul 272 alineatul (2) referitoare la proiectele imobiliare ale delegaţiilor sau oficiilor Uniunii din ţări terţe poate fi lansată împreună cu proiectul imobiliar în temeiul articolului 272 alineatul (3). În astfel de cazuri, procedurile de informare rapidă şi de aprobare prealabilă se desfăşoară în cel mai scurt timp posibil.
În cazul proiectelor imobiliare rezidenţiale în ţări terţe, procedurile de informare rapidă şi de aprobare prealabilă se desfăşoară în comun.
(4)Procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 272 alineatele (3) şi (4) nu se aplică în cazul contractelor sau al studiilor pregătitoare necesare pentru evaluarea detaliată a costurilor şi a finanţării proiectului imobiliar.
Art. 274: Cererile de informaţii din partea Parlamentului European şi a Consiliului
Parlamentul European şi Consiliul sunt împuternicite să obţină informaţiile sau explicaţiile necesare privind aspectele bugetare din domeniile lor de competenţă.
Art. 275: Exercitarea delegării
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 164 şi articolul 216 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf se conferă Comisiei pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2020. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cel târziu la 31 decembrie 2018. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioadele corespunzătoare următoarelor cadre financiare multianuale, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade corespunzătoare respectivului cadru financiar multianual.
(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 164 şi articolul 216 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 70 alineatul (1), al articolului 71 al treilea paragraf, al articolului 164 sau al articolului 216 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Termenul respectiv se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 276: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Art. 277: Dispoziţii tranzitorii
(1)Fără a aduce atingere normelor sectoriale şi aplicării voluntare şi sub rezerva alineatului (2) de la prezentul articol, obligaţiile prevăzute la articolul 36 alineatul (8), articolul 130, articolul 137 alineatul (2), articolul 138 alineatul (2) şi articolul 144 alineatul (5) privind aplicarea sistemului de detectare timpurie şi de excludere în cazul gestiunii partajate şi al gestiunii directe în cazurile în care bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) cu statele membre se aplică numai programelor adoptate sau finanţate începând cu 1 ianuarie 2028.
(2)Fără a aduce atingere normelor sectoriale specifice şi aplicării voluntare, sistemul de detectare timpurie şi de excludere nu se aplică Regulamentului (UE) 2021/241.
(3)Angajamentele juridice pentru granturile care execută bugetul în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020 pot continua să ia forma deciziilor de grant. Dispoziţiile titlului VIII aplicabile acordurilor de grant se aplică mutatis mutandis şi deciziilor de grant.
(4)Regulamentele (UE, Euratom) nr. 966/2012 şi (UE, Euratom) 2018/1046 şi Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 continuă să se aplice angajamentelor juridice asumate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Evaluările existente pe bază de piloni, modelele de acorduri de contribuţie şi acordurile-cadru de parteneriat financiar pot continua să se aplice şi se revizuiesc după caz.
(5)Obligaţia prevăzută la articolul 36 alineatul (2) litera (d) şi alineatul (6) privind acordarea accesului la datele referitoare la destinatarii fondurilor şi beneficiarii reali ai acestora se aplică numai programelor adoptate în cadrele financiare multianuale de după 2027 şi finanţate din acestea.
(6)Articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf şi alineatul (6) se aplică numai programelor adoptate în cadrele financiare multianuale de după 2027 şi finanţate din acestea.
(7)Termenele prevăzute la articolul 252 alineatele (1), (2) şi (5) din prezentul regulament se aplică începând cu conturile pentru exerciţiul financiar 2026. Termenele prevăzute la articolul 246 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 continuă să se aplice până atunci.
(8)Derogările de la obligaţia de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere în cazul cererilor de granturi cu valoare foarte scăzută, astfel cum sunt prevăzute la articolul 139 alineatul (1) al şaselea paragraf şi la articolul 199 alineatul (1) litera (b) al doilea paragraf, se aplică procedurilor de acordare de granturi finanţate în cadrele financiare multianuale de după 2027.
Art. 278: Revizuire
Prezentul regulament se revizuieşte ori de câte ori se dovedeşte a fi necesar şi, în orice caz, cu cel puţin doi ani înainte de încheierea fiecărui cadru financiar multianual.
Revizuirea vizează, printre altele, punerea în aplicare a titlurilor VIII şi X şi termenele prevăzute la articolul 265.
Art. 279: Abrogare
Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.
Art. 280: Intrare în vigoare şi aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 30 septembrie 2024.
- Articolul 48 alineatul (2) litera (b) se aplică până la 31 decembrie 2027.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 23 septembrie 2024.

Pentru Parlamentul European

Preşedinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Preşedintele

NAGY I.

ANEXA I:
CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune
SECŢIUNEA 1:CONTRACTE-CADRU ŞI PUBLICITATE
1.Contracte-cadru şi contracte specifice

1.1.

Durata unui contract-cadru nu poate depăşi patru ani, cu excepţia unor cazuri excepţionale, justificate în mod corespunzător în special de obiectul contractului-cadru.

Contractele specifice atribuite în temeiul unor contracte-cadru se atribuie în conformitate cu condiţiile prevăzute în contractul-cadru.

Atunci când încheie contracte specifice, părţile nu se pot abate în mod substanţial de la contractul-cadru.

1.2.

Atunci când se încheie un contract-cadru cu un singur operator economic, contractele specifice se atribuie sau se modifică în limitele condiţiilor prevăzute în contractul-cadru.

În astfel de circumstanţe şi în cazuri justificate în mod corespunzător, autorităţile contractante îi pot cere în scris contractantului să îşi completeze, dacă este necesar, oferta.

1.3.

Atunci când un contract-cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici (denumit în continuare "contract-cadru multiplu"), acesta poate lua forma unor contracte separate, semnate în condiţii identice cu fiecare contractant.

Contractele specifice bazate pe contracte-cadru multiple se execută în unul dintre următoarele moduri:

(a) în conformitate cu condiţiile prevăzute în contractul-cadru: fără reluarea procedurii concurenţiale, atunci când acesta stabileşte toate condiţiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză şi condiţiile obiective pe baza cărora se stabileşte contractantul responsabil de executarea acestora;

(b) în cazul în care în contractul-cadru nu se precizează toate condiţiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză: prin reluarea procedurii concurenţiale pentru contractanţi, în conformitate cu punctul 1.4, şi pe baza unuia dintre elementele enumerate în continuare:

(i) aceloraşi condiţii, dacă este necesar formulate mai precis;

(ii) după caz, pe baza altor condiţii menţionate în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru;

(c) parţial fără reluarea procedurii concurenţiale, în conformitate cu litera (a), şi parţial cu reluarea procedurii concurenţiale pentru contractanţi, în conformitate cu litera (b), în cazul în care autoritatea contractantă a stipulat respectiva posibilitate în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru.

În documentele achiziţiei menţionate la al doilea paragraf litera (c) se precizează, de asemenea, condiţiile care pot face obiectul unei reluări a procedurii concurenţiale.

1.4.

Un contract-cadru multiplu cu reluarea procedurii concurenţiale se încheie cu cel puţin trei operatori economici, cu condiţia să existe un număr suficient de oferte admisibile, astfel cum se menţionează la punctul 29.3.

Atunci când atribuie un contract specific prin reluarea procedurii concurenţiale între contractanţi, autoritatea contractantă îi consultă în scris şi stabileşte un termen suficient pentru a permite depunerea ofertelor specifice. Ofertele specifice se prezintă în scris. Autoritatea contractantă atribuie fiecare contract specific ofertantului care prezintă oferta specifică cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în baza criteriilor de atribuire stabilite în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru.

1.5.

În sectoarele în care se înregistrează o tendinţă de evoluţie rapidă a preţurilor şi a tehnologiei, contractele-cadru fără reluarea procedurii concurenţiale conţin o clauză care prevede fie o evaluare la jumătatea perioadei, fie un sistem de analiză comparativă. În cazul în care, după evaluarea la jumătatea perioadei, condiţiile stabilite iniţial nu mai corespund evoluţiei preţurilor sau a tehnologiei, autoritatea contractantă nu utilizează contractul-cadru în cauză şi ia măsurile corespunzătoare pentru a-l rezilia.

1.6.

Contractele specifice atribuite în temeiul unor contracte-cadru sunt precedate de un angajament bugetar.

2.Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contractele care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE

2.1.

Anunţurile prevăzute pentru publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cuprind toate informaţiile prevăzute în formularele standard relevante menţionate în Directiva 2014/24/UE, pentru a se asigura transparenţa procedurii.

2.2.

Autoritatea contractantă îşi poate face cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate pentru exerciţiul financiar prin publicarea unui anunţ de intenţie. Acesta acoperă o perioadă de maximum 12 luni de la data la care anunţul se transmite Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene (denumit în continuare "Oficiul pentru Publicaţii").

Autoritatea contractantă poate publica anunţul de intenţie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau pe profilul său de cumpărător. În acest din urmă caz, un anunţ de publicare pe profilul cumpărătorului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.3.

Autoritatea contractantă trimite Oficiului pentru Publicaţii un anunţ de atribuire privind rezultatele procedurii în termen de cel mult 30 de zile de la semnarea unui contract sau a unui contract-cadru cu o valoare egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1).

În pofida primului paragraf, anunţurile de atribuire referitoare la contractele bazate pe un sistem dinamic de achiziţii se pot grupa trimestrial. În astfel de cazuri, autoritatea contractantă trimite anunţul de atribuire în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

Anunţurile de atribuire nu se publică în cazul contractelor specifice care au la bază un contract-cadru.

2.4.

Autoritatea contractantă publică un anunţ de atribuire:

(a) înainte de a încheia un contract sau un contract-cadru a cărui valoare este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) şi care se atribuie în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (b);

(b) după încheierea unui contract sau a unui contract-cadru a cărui valoare este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), inclusiv contractele care se atribuie în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (a), literele (c)-(f) şi litera (m).

2.5.

Autoritatea contractantă publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un anunţ de modificare a contractului pe durata acestuia în cazurile prevăzute la articolul 175 alineatul (3) primul paragraf literele (a) şi (b), atunci când valoarea modificării este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) ori egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la articolul 181 alineatul (1) pentru procedurile din domeniul acţiunilor externe.

2.6.

În cazul unei proceduri interinstituţionale, autoritatea contractantă responsabilă de procedură răspunde de măsurile de publicitate aplicabile.

3.Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contracte care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE.

3.1.

Procedurile cu o valoare estimată a contractului mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) fac obiectul unei publicităţi adecvate. Această publicitate implică publicitate adecvată ex ante pe internet sau un anunţ de participare sau, în cazul contractelor atribuite în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 13, publicarea unui anunţ de cerere de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Respectiva obligaţie nu se aplică procedurii descrise la punctul 11 şi nici procedurii de negociere a contractelor cu o valoare foarte scăzută stabilite la punctul 14.4.

3.2.

Pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf literele (g) şi (i), autoritatea contractantă transmite Parlamentului European şi Consiliului o listă a contractelor până cel târziu la data de 30 iunie a exerciţiului financiar următor. În cazul în care autoritatea contractantă este Comisia, respectiva listă se anexează la rezumatul raportului anual de activitate prevăzut la articolul 74 alineatul (9).

3.3.

Informaţiile privind atribuirea contractului conţin numele contractantului, cuantumul angajat din punct de vedere juridic şi obiectul contractului, iar în cazul contractelor directe şi al contractelor specifice trebuie să respecte articolul 38 alineatul (3).

Până cel târziu la data de 30 iunie a exerciţiului financiar următor, autoritatea contractantă publică pe site-ul său o listă care cuprinde:

(a) contractele cu o valoare mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1);

(b) contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (h) şi literele (j)-(m);

(c) modificări ale contractelor, astfel cum se prevede la articolul 175 alineatul (3) primul paragraf litera (c);

(d) modificări ale contractelor, astfel cum se prevede la articolul 171 alineatul (3) primul paragraf literele (a) şi (b), atunci când valoarea modificării este mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1);

(e) contractele specifice atribuite în temeiul unui contract-cadru.

În sensul celui de al doilea paragraf litera (e), informaţiile publicate se pot agrega pentru fiecare contractant pentru contracte specifice încheiate în temeiul aceluiaşi contract-cadru.

3.4.

În cazul contractelor-cadru interinstituţionale, fiecare autoritate contractantă este responsabilă de asigurarea publicităţii pentru propriile contracte specifice şi pentru modificările acestora în conformitate cu punctul 3.3.

4.Publicarea anunţurilor

4.1.

Autoritatea contractantă redactează şi transmite Oficiului pentru Publicaţii, prin mijloace electronice, anunţurile menţionate la punctele 2 şi 3.

4.2.

Oficiul pentru Publicaţii publică anunţurile prevăzute la punctele 2 şi 3 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în termen de cel mult:

(a) şapte zile de la trimiterea lor, în cazul în care autoritatea contractantă foloseşte sistemul electronic pentru completarea formularelor standard menţionate la punctul 2.1 şi limitează textul liber la 500 de cuvinte;

(b) 12 zile de la trimiterea lor în toate celelalte cazuri.

4.3.

Autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să furnizeze dovezi cu privire la data trimiterii.

5.Alte forme de publicitate
Pe lângă publicitatea prevăzută la punctele 2 şi 3, procedurile de achiziţii pot beneficia de publicitate în orice alt mod, în special în format electronic. Orice astfel de publicitate face trimitere la anunţul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care acesta a fost publicat, şi nu poate preceda publicarea respectivului anunţ, care este singurul anunţ autentic.
O astfel de publicitate nu poate introduce discriminare între candidaţi sau ofertanţi şi nu poate conţine alte detalii decât cele incluse în anunţul de participare, dacă acesta a fost publicat.
SECŢIUNEA 2:PROCEDURI DE ACHIZIŢII
6.Numărul minim de candidaţi şi modalităţile de negociere

6.1.

În cazul procedurii restrânse şi al procedurilor menţionate la punctul 13.1 literele (a) şi (b) şi pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 14.2, numărul minim de candidaţi este de cinci.

6.2.

În cazul unei proceduri competitive cu negociere, al unui dialog competitiv, al unui parteneriat pentru inovare, al unei prospectări a pieţei locale în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (g) şi al unei proceduri de negociere pentru contractele cu valoare scăzută în conformitate cu punctul 14.3, numărul minim de candidaţi este de trei.

6.3.

Punctele 6.1 şi 6.2 nu se aplică:

(a) în cazul procedurilor de negociere pentru contractele cu valoare foarte scăzută, în conformitate cu punctul 14.4;

(b) în cazul procedurilor de negociere fără publicare prealabilă, în conformitate cu punctul 11, cu excepţia concursurilor de proiecte, în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (d), şi al prospectărilor pieţei locale, în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (g).

6.4.

Atunci când numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie este mai mic decât numărul minim specificat la punctele 6.1 şi 6.2, autoritatea contractantă poate continua procedura invitându-i să participe la procedura de ofertare pe candidaţii care posedă capacităţile necesare. Autoritatea contractantă nu poate să includă alţi operatori economici care nu au depus iniţial o cerere de participare sau pe care nu i-a invitat iniţial.

6.5.

În cursul negocierii, autoritatea contractantă asigură un tratament egal pentru toţi ofertanţii.

O negociere se poate desfăşura în etape succesive, cu scopul de a se reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate prin aplicarea criteriilor de atribuire specificate în documentele achiziţiei. Autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei dacă va recurge la această opţiune.

6.6.

Pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf literele (d) şi (g) şi cu punctele 14.2 şi 14.3, autoritatea contractantă invită cel puţin toţi operatorii economici care şi-au exprimat interesul în urma publicităţii ex ante, astfel cum se prevede la punctul 3.1, sau în urma prospectării pieţei locale ori a unui concurs de proiecte.

7.Parteneriatul pentru inovare

7.1.

Un parteneriat pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs inovator, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum şi achiziţionarea ulterioară a lucrărilor, produselor sau serviciilor rezultate, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de performanţă şi costurilor maxime convenite de autorităţile contractante cu partenerii.

Parteneriatul pentru inovare se structurează în etape succesive, urmând succesiunea etapelor din procesul de cercetare şi de inovare, care poate include finalizarea lucrărilor, fabricarea produselor sau prestarea serviciilor. Parteneriatul pentru inovare stabileşte obiective intermediare pe care trebuie să le îndeplinească partenerii.

Pe baza obiectivelor intermediare, autoritatea contractantă poate hotărî după fiecare etapă să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul partenerilor prin rezilierea unor contracte individuale, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi menţionat în documentele achiziţiei posibilităţile respective, precum şi condiţiile în care se poate face uz de ele.

7.2.

Înainte de lansarea unui parteneriat pentru inovare, autoritatea contractantă consultă piaţa, astfel cum se prevede la punctul 15, pentru a se asigura că lucrările, produsele sau serviciile respective nu există pe piaţă sau ca activitate de dezvoltare aproape-de-piaţă.

Se respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) şi la punctul 6.5.

În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă descrie nevoile în materie de lucrări, produse sau servicii inovatoare care nu pot fi satisfăcute prin achiziţionarea unor lucrări, produse sau servicii deja disponibile pe piaţă. Autoritatea indică acele elemente ale descrierii care definesc cerinţele minime. Informaţiile furnizate sunt suficient de precise pentru a le permite operatorilor economici să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă depun sau nu o cerere de participare la procedură.

Autoritatea contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează activităţi de cercetare şi dezvoltare separate.

Contractele se atribuie exclusiv pe baza celui mai bun raport calitate-preţ, astfel cum se prevede la articolul 170 alineatul (4).

7.3.

În cadrul documentelor achiziţiei, autoritatea contractantă defineşte normele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală.

În cadrul parteneriatului pentru inovare, autoritatea contractantă nu dezvăluie celorlalţi parteneri soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un partener, dacă acesta nu şi-a dat acordul.

Autoritatea contractantă se asigură că structura parteneriatului şi, în special, durata şi valoarea diferitelor etape reflectă gradul de inovare al soluţiei propuse şi succesiunea activităţilor de cercetare şi inovare necesare pentru dezvoltarea unei soluţii inovatoare care nu este încă disponibilă pe piaţă. Valoarea estimată a lucrărilor, produselor sau serviciilor trebuie să fie proporţională cu investiţiile necesare pentru dezvoltarea acestora.

8.Concursuri de proiecte

8.1.

Concursurile de proiecte sunt supuse normelor privind publicitatea prevăzute la punctul 2 şi pot include acordarea de premii.

În cazul în care concursurile de proiecte se adresează unui număr limitat de candidaţi, autoritatea contractantă stabileşte criterii de selecţie clare şi nediscriminatorii.

Numărul candidaţilor invitaţi să participe la concursuri trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală.

8.2.

Juriul este numit de către ordonatorul de credite competent. Acesta este format exclusiv din persoane fizice independente faţă de candidaţii la concurs. Atunci când, pentru a participa la concurs, li se cere candidaţilor să aibă o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din membrii juriului trebuie să aibă aceeaşi calificare sau o calificare echivalentă.

Juriul dispune de autonomie în emiterea avizelor sale. Adoptarea avizelor sale se bazează pe proiectele care îi sunt transmise anonim de către candidaţi şi numai în funcţie de criteriile stabilite în anunţul de concurs.

8.3.

Juriul consemnează, într-un raport semnat de membrii săi, atât propunerile sale bazate pe meritele fiecărui proiect, cât şi clasamentul şi observaţiile sale.

Candidaţii rămân anonimi până la emiterea avizului de către juriu.

Juriul le poate cere candidaţilor să răspundă la întrebările consemnate în raport pentru a clarifica un proiect. Se redactează un raport complet privind dialogul respectiv.

8.4.

Autoritatea contractantă adoptă apoi o decizie de atribuire care include numele şi adresa candidatului selectat şi motivele acestei alegeri, făcându-se trimitere la criteriile anunţate în anunţul de concurs, în special dacă alegerea se îndepărtează de propunerile din avizul juriului.

9.Sistemul dinamic de achiziţii

9.1.

Un sistem dinamic de achiziţii poate fi împărţit pe categorii de lucrări, produse sau servicii, care sunt definite în mod obiectiv pe baza caracteristicilor achiziţiilor care urmează să se realizeze în cadrul categoriei în cauză. În acest caz, se definesc criterii de selecţie pentru fiecare categorie.

9.2.

Autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei natura şi cantitatea estimată a achiziţiilor avute în vedere, precum şi toate informaţiile necesare privind sistemul de achiziţii, echipamentul electronic utilizat şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare.

9.3.

Autoritatea contractantă acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii, posibilitatea de a solicita să participe la sistem. Aceasta îşi finalizează evaluarea cererilor în termen de 10 zile lucrătoare din momentul în care le primeşte, dar poate prelungi perioada de evaluare dacă între timp nu s-a emis nicio invitaţie de participare la procedura de ofertare. Autorităţile contractante indică în documentele achiziţiei durata perioadei prelungite pe care intenţionează să o aplice.

Autoritatea contractantă informează candidatul în cel mai scurt timp posibil dacă a fost sau nu admis în sistemul dinamic de achiziţii.

9.4.

Autoritatea contractantă îi invită pe toţi candidaţii admişi să depună o ofertă. În cazul în care sistemul dinamic de achiziţii a fost divizat pe categorii de lucrări, produse sau servicii, autoritatea contractantă îi invită pe toţi participanţii care au fost admişi în categoria corespunzătoare achiziţiei specifice în cauză să depună o ofertă.

Autoritatea contractantă atribuie contractul ofertantului care prezintă cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, pe baza criteriilor de atribuire stabilite în anunţul de participare. După caz, aceste criterii pot fi formulate mai în detaliu în documentele achiziţiei.

9.5.

Autoritatea contractantă indică perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii în anunţul de participare.

Autoritatea contractantă nu poate recurge la un astfel de sistem pentru a împiedica, a restrânge sau a denatura concurenţa.

10.Dialogul competitiv

10.1.

Autoritatea contractantă îşi precizează nevoile şi cerinţele, criteriile de atribuire şi un calendar orientativ în anunţul de participare sau într-un document descriptiv.

Aceasta atribuie contractul ofertei care prezintă cel mai bun raport calitate-preţ.

10.2.

Autoritatea contractantă deschide un dialog cu candidaţii care îndeplinesc criteriile de selecţie, în scopul identificării şi stabilirii celor mai adecvate mijloace de satisfacere a nevoilor identificate. Aceasta poate discuta toate aspectele achiziţiei cu candidaţii selectaţi în cursul dialogului respectiv, dar nu poate să îşi modifice nevoile, cerinţele şi criteriile de atribuire astfel cum sunt prevăzute la punctul 10.1.

Pe durata dialogului, autoritatea contractantă asigură tratamentul egal al tuturor ofertanţilor şi nu dezvăluie soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un ofertant, dacă acesta nu a fost de acord să renunţe la confidenţialitatea informaţiilor respective.

Dialogul competitiv se poate derula în etape succesive, cu scopul reducerii numărului de soluţii care urmează să fie discutate, prin aplicarea criteriilor de atribuire anunţate, în cazul în care o astfel de posibilitate este prevăzută în anunţul de participare sau în documentul descriptiv.

10.3.

Autoritatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să identifice soluţia sau soluţiile care pot răspunde nevoilor sale.

După ce îi informează pe ceilalţi ofertanţi în legătură cu închiderea dialogului, autoritatea contractantă le cere acestora să îşi prezinte ofertele finale pe baza soluţiei sau a soluţiilor prezentate şi specificate pe parcursul dialogului. Respectivele oferte cuprind toate elementele solicitate care sunt necesare pentru realizarea proiectului.

La cererea autorităţii contractante, respectivelor oferte finale li se pot aduce clarificări, precizări şi îmbunătăţiri, cu condiţia ca acest lucru să nu presupună modificări substanţiale ale ofertei sau ale documentelor achiziţiei.

Autoritatea contractantă poate negocia cu ofertantul care a depus oferta cu cel mai bun raport calitate-preţ pentru a confirma unele angajamente din ofertă, cu condiţia ca acest lucru să nu aibă drept consecinţă modificarea aspectelor esenţiale ale ofertei şi să nu rişte să denatureze concurenţa sau să producă discriminare.

10.4.

Autoritatea contractantă îi poate informa pe candidaţii selectaţi care participă la dialog cu privire la plăţile care urmează a fi efectuate.

11.Utilizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

11.1.

Atunci când autoritatea contractantă utilizează procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, aceasta respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) şi la punctul 6.5.

Autoritatea contractantă poate utiliza procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, indiferent de valoarea estimată a contractului, în următoarele cazuri:

(a) dacă nu s-a depus nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată ori nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare, astfel cum se prevede la punctul 11.2, ca răspuns la:

(i) o procedură deschisă;

(ii) o procedură restrânsă;

(iii) o procedură competitivă cu negociere în cadrul căreia se publică un anunţ de participare;

după finalizarea procedurii respective, cu condiţia ca documentele iniţiale ale achiziţiei să nu fie modificate substanţial;

(b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate de un singur operator economic, în conformitate cu condiţiile stabilite la punctul 11.3 şi pentru unul dintre motivele următoare:

(i) scopul achiziţiei este crearea sau achiziţionarea unei opere de artă unice sau a unei reprezentaţii artistice unice;

(ii) nu există concurenţă din motive tehnice;

(iii) trebuie să se asigure protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv a drepturilor de proprietate intelectuală;

(c) în măsura în care este absolut necesar, atunci când, din motive de extremă urgenţă determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute, este imposibil să se respecte termenele stabilite la punctele 24, 26 şi 42 şi atunci când justificarea urgenţei extreme nu este imputabilă autorităţii contractante;

În urma unei declaraţii de criză astfel cum este menţionată la articolul 163 alineatul (6), ordonatorii de credite competenţi se pot baza pe aceasta numai dacă procedura specifică de achiziţii este justificată de o situaţie de extremă urgenţă care rezultă din criză;

(d) atunci când un contract de achiziţii de servicii este încheiat în urma unui concurs de proiecte şi urmează să fie atribuit câştigătorului sau unuia dintre câştigători. În acest din urmă caz, toţi câştigătorii trebuie să fie invitaţi să participe la negocieri;

(e) pentru servicii sau lucrări noi care constau în repetarea unor servicii sau lucrări similare încredinţate operatorului economic căruia aceeaşi autoritate contractantă i-a atribuit contractul iniţial, cu condiţia ca respectivele servicii sau lucrări să fie conforme cu proiectul de bază şi ca acest proiect să fi făcut obiectul unui contract iniţial atribuit după publicarea unui anunţ de participare, sub rezerva condiţiilor prevăzute la punctul 11.4;

(f) pentru contractele de achiziţii de produse:

(i) în cazul livrărilor suplimentare destinate fie unei înlocuiri parţiale a produselor sau a instalaţiilor, fie extinderii produselor sau a instalaţiilor existente, atunci când schimbarea unui furnizor ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze produse cu caracteristici tehnice diferite care ar cauza incompatibilitate sau ar crea dificultăţi tehnice de utilizare şi întreţinere disproporţionate. În cazul în care instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, durata unor astfel de contracte nu depăşeşte trei ani;

(ii) atunci când produsele sunt fabricate numai în scopul cercetării, experimentării, studierii sau dezvoltării; Cu toate acestea, astfel de contracte nu includ producţia în serie pentru a asigura viabilitatea comercială sau a amortiza costurile de cercetare şi dezvoltare;

(iii) pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri;

(iv) pentru achiziţionarea de produse în condiţii deosebit de avantajoase, fie de la un operator economic care îşi încetează definitiv activităţile economice, fie de la lichidatorul dintr-o procedură de insolvenţă, un concordat preventiv sau o procedură similară prevăzută în dreptul intern;

(v) pentru achiziţionarea de medicamente de uz uman sau de mijloace medicale de contracarare, precum şi pentru produse care permit eradicarea sau izolarea anumitor boli ale animalelor, zoonoze şi organisme dăunătoare de carantină pentru plante, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: produsele respective sunt inovatoare, nu sunt uşor disponibile pe piaţă sau este necesar să se adopte o soluţie uşor accesibilă.

(g) pentru contractele de achiziţii de bunuri imobiliare, după prospectarea pieţei locale;

(h) pentru contractele încheiate cu unul dintre următoarele scopuri:

(i) reprezentare juridică de către un avocat, în înţelesul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului (1), în proceduri de arbitraj sau de conciliere sau în cadrul procedurilor judiciare;

(1) Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertăţii de a presta servicii de către avocaţi (JO L 78, 26.3.1977, p. 17).

(ii) consiliere juridică oferită în vederea pregătirii procedurilor menţionate la punctul (i) sau în cazul în care există un indiciu tangibil şi o mare probabilitate ca respectiva cauză la care face referire consilierea să devină obiectul unor astfel de proceduri, cu condiţia ca serviciile de consiliere respective să fie asigurate de un avocat în înţelesul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE;

(iii) servicii de arbitraj şi de conciliere;

(i) pentru contractele declarate secrete sau a căror executare trebuie să fie însoţită de măsuri de securitate speciale, în conformitate cu dispoziţiile administrative în vigoare, sau atunci când protejarea intereselor esenţiale ale Uniunii impune acest lucru, cu condiţia ca interesele esenţiale în cauză să nu poată fi garantate prin alte măsuri; astfel de măsuri pot consta în cerinţe de protejare a naturii confidenţiale a informaţiilor pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziţie în procedura de achiziţii;

(j) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu legate de emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare în înţelesul Directivei 2014/65/UE;

(k) pentru achiziţionarea de reţele publice de comunicaţii şi de servicii de comunicaţii electronice în înţelesul Directivei (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului (2);

(2) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(l) servicii furnizate de o organizaţie internaţională menţionată la articolul 159 alineatul (1) sau de o organizaţie dintr-un stat membru, în cazul în care aceasta nu poate participa la proceduri competitive conform statutului sau actului său de constituire;

(m) în cazul în care s-a decis deschiderea unei noi delegaţii a Uniunii într-o ţară terţă sau redeschiderea unei delegaţii în urma unei închideri temporare, pentru toate contractele atribuite de delegaţiile Uniunii sau atribuite exclusiv în interesul respectivelor delegaţii ale Uniunii în cursul primului an de la data unei astfel de decizii.

11.2.

O ofertă este considerată neadecvată în cazul în care aceasta nu are legătură cu obiectul contractului. O ofertă sau o cerere de participare este considerată neadecvată în cazul în care participantul nu beneficiază de accesul la achiziţii menţionat la articolele 179, 180 şi 182, se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 138 alineatul (1) sau nu îndeplineşte criteriile de selecţie.

11.3.

Excepţiile prevăzute la punctul 11.1 al doilea paragraf litera (b) punctele (ii) şi (iii) se aplică numai atunci când nu există o alternativă sau un substitut rezonabil, iar absenţa concurenţei nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor operate în momentul definirii achiziţiei.

11.4.

În cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf litera (e), proiectul de bază precizează care sunt eventualele servicii sau lucrări noi şi condiţiile în care vor fi atribuite. De îndată ce proiectul de bază este supus procedurii de ofertare, se face cunoscută posibilitatea utilizării procedurii de negociere, iar valoarea totală estimată a serviciilor sau a lucrărilor ulterioare se ia în considerare la aplicarea pragurilor menţionate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 alineatul (1) în domeniul acţiunilor externe. În cazul în care instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, o astfel de procedură se utilizează numai în timpul executării contractului iniţial şi cel târziu în termen de trei ani de la încheierea acestuia.

12.Utilizarea unei proceduri competitive cu negociere sau a dialogului competitiv

12.1.

Atunci când utilizează procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv, autoritatea contractantă respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) şi la punctul 6.5. Autoritatea contractantă poate utiliza respectivele proceduri, indiferent de valoarea estimată a contractului, în următoarele cazuri:

(a) dacă s-au depus numai oferte neregulamentare sau inacceptabile, astfel cum sunt definite la punctele 12.2 şi 12.3, ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, după ce respectiva procedură a fost finalizată, cu condiţia ca documentele achiziţiei iniţiale să nu fie modificate substanţial;

(b) în cazul lucrărilor, produselor sau serviciilor care îndeplinesc unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

(i) atunci când nevoile autorităţii contractante nu pot fi îndeplinite fără adaptarea unei soluţii disponibile imediat;

(ii) lucrările, produsele sau serviciile includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;

(iii) contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza anumitor circumstanţe specifice legate de natura, complexitatea sau structura juridică şi financiară a contractului sau de riscurile aferente obiectului său;

(iv) specificaţiile tehnice nu se pot defini cu suficientă precizie de către autoritatea contractantă prin trimitere la un standard, astfel cum se prevede la punctul 17.4;

(c) pentru contractele de concesiune;

(d) pentru contractele de achiziţii de servicii menţionate în anexa XIV la Directiva 2014/24/UE;

(e) pentru servicii de cercetare şi dezvoltare, altele decât cele acoperite de codurile CPV 73000000-2-73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 şi 73430000-5 astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2195/2002, cu excepţia cazului în care beneficiarul exclusiv este autoritatea contractantă care le utilizează în desfăşurarea propriilor activităţi sau cu excepţia cazului în care serviciul oferit este remunerat în întregime de autoritatea contractantă;

(f) pentru contractele de achiziţii de servicii pentru dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru programe destinate serviciilor mass-media audiovizuale, astfel cum sunt definite în Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (3), sau serviciilor de radiodifuziune sau pentru contractele pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe.

(3) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

12.2.

O ofertă este considerată neregulamentară în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care nu este conformă cu cerinţele minime specificate în documentele achiziţiei;

(b) în cazul în care nu este conformă cu cerinţele privind depunerea ofertelor prevăzute la articolul 171 alineatul (3);

(c) în cazul în care ofertantul este respins în temeiul articolului 143 alineatul (1) primul paragraf litera (b) sau (c);

(d) în cazul în care autoritatea contractantă a declarat că oferta este anormal de mică.

12.3.

O ofertă este considerată inacceptabilă în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care preţul ofertei depăşeşte bugetul maxim al autorităţii contractante, astfel cum a fost stabilit şi documentat înainte de lansarea procedurii de achiziţii;

(b) în cazul în care oferta nu respectă nivelurile minime de calitate pentru criteriile de atribuire.

12.4.

În cazurile menţionate la punctul 12.1 litera (a), autoritatea contractantă nu are obligaţia de a publica un anunţ de participare în cazul în care îi include în procedura competitivă cu negociere pe toţi ofertanţii care îndeplinesc criteriile de excludere şi de selecţie, cu excepţia celor care au prezentat o ofertă declarată a fi anormal de mică.

13.Procedura cu cerere de exprimare a interesului

13.1.

Pentru contractele cu o valoare aflată sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 alineatul (1) şi fără a aduce atingere punctelor 11 şi 12, autoritatea contractantă poate utiliza o cerere de exprimare a interesului pentru:

(a) preselectarea candidaţilor care urmează să fie invitaţi să depună oferte în cadrul unor viitoare proceduri restrânse de ofertare;

(b) constituirea unei liste de vânzători care să fie invitaţi să depună cereri de participare sau oferte.

13.2.

Lista întocmită ca urmare a unei cereri de exprimare a interesului este valabilă pentru cel mult patru ani de la data la care este publicat anunţul prevăzut la punctul 3.1.

Lista menţionată la primul paragraf poate include subliste.

Orice operator economic interesat îşi poate exprima interesul în orice moment în perioada de valabilitate a listei, cu excepţia ultimelor trei luni din perioada în cauză.

13.3.

Atunci când urmează să se atribuie un contract, autoritatea contractantă îi invită pe toţi candidaţii sau vânzătorii înscrişi pe lista sau sublista în cauză:

(a) fie să depună o ofertă în cazul menţionat la punctul 13.1 litera (a);

(b) fie să depună, în cazul menţionat la punctul 13.1 litera (b):

(i) oferte care includ documente referitoare la criteriile de excludere şi de selecţie;

(ii) documente referitoare la criteriile de excludere şi de selecţie şi, ca o a doua etapă, oferte pentru cei care îndeplinesc respectivele criterii.

14.Contracte cu valoare medie, scăzută şi foarte scăzută

14.1.

Un contract cu valoare medie, scăzută şi foarte scăzută poate fi atribuit prin procedura de negociere în conformitate cu modalităţile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) şi la punctul 6.5. Numai candidaţii care sunt invitaţi simultan, în scris, de către autoritatea contractantă depun o ofertă iniţială.

14.2.

Se consideră că un contract cu o valoare mai mare de 60 000 EUR şi mai mică decât pragurile prevăzute la articolul 178 alineatul (1) are o valoare medie. Pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, se consideră că un contract cu o valoare mai mare de 100 000 EUR şi mai mică de 300 000 EUR are o valoare medie. Punctele 3.1, 6.1 şi 6.4 se aplică în cazul unor astfel de contracte.

14.3.

Se consideră că un contract cu o valoare de maximum 60 000 EUR sau, respectiv, de maximum 100 000 EUR pentru contracte atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe ori exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, dar care depăşeşte pragul prevăzut la punctul 14.4, are o valoare scăzută. Punctele 3.1, 6.2 şi 6.4 se aplică în cazul unor astfel de contracte.

14.4.

Se consideră că un contract cu o valoare de maximum 15 000 EUR are o valoare foarte scăzută. Punctul 6.3 se aplică unor astfel de contracte. Pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, se consideră că un contract cu o valoare de maximum 20 000 EUR are o valoare foarte scăzută.

14.5.

Plăţile pentru elemente de cheltuieli cu o valoare mai mică de 1 000 EUR sau, respectiv, de 20 000 EUR în cazul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe se pot efectua pe baza unei simple facturi, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.

15.Consultarea preliminară a pieţei

15.1.

Pentru consultarea preliminară a pieţei, autoritatea contractantă poate solicita sau accepta consultanţă din partea unor experţi sau autorităţi independente sau din partea unor operatori economici. Respectiva consultanţă poate fi utilizată la planificarea şi derularea procedurii de achiziţii, cu condiţia ca o astfel de consultanţă să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei şi să nu ducă la o încălcare a principiilor nediscriminării şi transparenţei.

15.2.

În cazul în care un operator economic a oferit consultanţă autorităţii contractante sau a participat în alt mod la pregătirea procedurii de achiziţii, autoritatea contractantă ia măsurile corespunzătoare, astfel cum se prevede la articolul 143, pentru a garanta faptul că participarea operatorului economic respectiv nu conduce la denaturări ale concurenţei în procedura de atribuire.

16.Documentele achiziţiei

16.1.

Documentele achiziţiei conţin:

(a) dacă este cazul, anunţul de participare sau alte măsuri de publicitate, astfel cum se prevede la punctele 2-5;

(b) invitaţia la procedura de ofertare;

(c) caietul de sarcini sau documentele descriptive în cazul unui dialog competitiv, inclusiv specificaţiile tehnice şi criteriile relevante;

(d) proiectul de contract bazat pe modelul de contract.

Primul paragraf litera (d) nu se aplică atunci când, din cauza unor circumstanţe excepţionale şi justificate în mod corespunzător, modelul de contract nu poate fi utilizat.

16.2.

Invitaţia de participare la procedura de ofertare conţine:

(a) normele care reglementează depunerea ofertelor, în special condiţiile de menţinere a confidenţialităţii până la deschidere, data şi ora limită pentru primire şi adresa la care urmează să fie trimise sau depuse sau adresa de internet în cazul depunerii în format electronic;

(b) faptul că depunerea unei oferte implică acceptarea clauzelor şi condiţiilor menţionate în documentele achiziţiei şi faptul că o astfel de depunere creează obligaţii pentru contractantul căruia i se atribuie contractul, pe perioada de execuţie a contractului;

(c) perioada în care oferta va rămâne valabilă şi nu poate fi modificată în niciun fel;

(d) faptul că se interzice orice contact între autoritatea contractantă şi ofertant pe parcursul procedurii, mai puţin în cazuri excepţionale, în condiţiile prevăzute la articolul 172 şi, dacă se prevede o vizită la faţa locului, detaliile referitoare la vizita în cauză;

(e) mijloacele de probă care atestă faptul că s-a respectat termenul pentru primirea ofertelor;

(f) faptul că depunerea unei oferte implică acceptarea primirii prin mijloace electronice a comunicării privind rezultatul procedurii.

16.3.

Caietul de sarcini conţine:

(a) criteriile de excludere şi de selecţie;

(b) criteriile de atribuire şi ponderea relativă a acestora sau, în cazul în care ponderarea nu este posibilă din motive obiective, ordinea descrescătoare a importanţei lor, care se aplică şi în cazul variantelor, dacă acestea sunt autorizate în anunţul de participare;

(c) specificaţiile tehnice prevăzute la punctul 17;

(d) în cazul în care sunt autorizate variante, cerinţele minime pe care acestea trebuie să le îndeplinească;

(e) informaţii referitoare la aplicabilitatea Protocolului nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, anexat la TUE şi la TFUE sau, după caz, a Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice sau a Convenţiei de la Viena privind relaţiile consulare;

(f) cerinţa de a indica ţara în care ofertanţii îşi au sediul şi de a prezenta, la cerere, documente justificative acceptabile uzual conform dreptului ţării respective;

(g) în cazul unui sistem dinamic de achiziţii sau al unor cataloage electronice, informaţii privind echipamentul electronic utilizat şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare necesare;

(h) cerinţa de a notifica autorităţii contractante contribuţiile financiare străine primite în ultimii trei ani anteriori notificării sau, în cazul în care astfel de contribuţii nu sunt supuse obligaţiei de notificare în temeiul articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, o declaraţie în care sunt enumerate toate contribuţiile financiare străine primite şi care confirmă că astfel de contribuţii nu fac obiectul obligaţiei de notificare în conformitate cu actele de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

În ceea ce priveşte litera (h), în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în declaraţia respectivă nu se includ contribuţiile financiare străine al căror cuantum total pentru fiecare ţară terţă în cauză este mai mic decât cuantumul ajutoarelor de minimis, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei (4), care au fost acordate în cursul perioadei de trei ani consecutivi anteriori notificării. Contribuţiile financiare străine se notifică, cu excepţia cazului în care se prevede altfel, în conformitate cu actele de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560.

(4) Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L, 2023/2831, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2831/oj).

16.4.

Proiectul de contract conţine:

(a) daunele-interese pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale;

(b) detaliile care trebuie menţionate pe facturi şi în documentele justificative relevante în conformitate cu articolul 111;

(c) precizarea că, atunci când instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, legislaţia care se aplică contractului este dreptul Uniunii, completat, dacă este necesar, de dreptul intern, sau exclusiv dreptul intern, în cazul în care acest lucru este necesar pentru contractele imobiliare;

(d) instanţa competentă pentru soluţionarea litigiilor;

(e) precizarea că contractantul respectă obligaţiile aplicabile în domeniul mediului, social şi al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul intern, prin acorduri colective sau prin convenţii internaţionale din domeniul social şi din domeniul mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE;

(f) precizarea dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală;

(g) precizarea că preţul menţionat în ofertă este definitiv şi că nu poate fi revizuit sau descrierea condiţiilor sau a formulelor de revizuire a preţurilor pe durata contractului.

În sensul primului paragraf litera (g), în cazul în care în contract se prevede o revizuire a preţurilor, autoritatea contractantă ţine seama în special de:

(a) obiectul procedurii de achiziţii şi situaţia economică în care are loc;

(b) tipul de contract şi sarcinile şi durata acestuia;

(c) interesele financiare ale autorităţii contractante.

Se poate aplica o derogare de la primul paragraf literele (c) şi (d) de la prezentul punct pentru contractele semnate în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (l).

17.Specificaţii tehnice

17.1.

Specificaţiile tehnice asigură accesul egal al operatorilor economici la procedurile de achiziţii şi nu au drept efect crearea unor obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurenţă a achiziţiilor.

Specificaţiile tehnice includ caracteristicile necesare pentru lucrări, produse sau servicii, inclusiv cerinţele minime, astfel încât acestea să corespundă utilizării prevăzute de autoritatea contractantă.

17.2.

Caracteristicile menţionate la punctul 17.1 pot include, după caz:

(a) nivelurile de calitate;

(b) performanţele în materie de protecţie a mediului şi de combatere a schimbărilor climatice;

(c) nivelurile şi procedurile de evaluare a conformităţii;

(d) performanţele sau utilizarea produsului;

(e) siguranţa sau dimensiunile, inclusiv, în cazul produselor, denumirea sub care se comercializează produsul şi instrucţiunile de utilizare şi, pentru toate contractele, terminologia, simbolurile, metodele de încercare şi testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, procesele şi metodele de producţie;

(f) pentru contractele de achiziţii de lucrări, procedurile de asigurare a calităţii şi normele de proiectare şi de evaluare a costurilor, condiţiile de testare, verificare şi recepţie pentru lucrări şi metodele sau tehnicile de construcţie, precum şi toate celelalte condiţii tehnice pe care autoritatea contractantă le poate impune în temeiul reglementărilor generale sau specifice pentru lucrările finalizate şi pentru materialele şi piesele componente.

17.3.

Specificaţiile tehnice sunt formulate astfel încât să includă, pentru toate achiziţiile destinate utilizării de către persoane fizice, criterii de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau proiectarea pentru toţi utilizatorii, cu excepţia unor cazuri justificate în mod corespunzător.

În cazul în care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în ceea ce priveşte criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele respective. În special în ceea ce priveşte produsele şi serviciile menţionate la articolul 2 din Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European şi a Consiliului (5), cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I la directiva respectivă constituie cerinţe obligatorii de accesibilitate în înţelesul directivei respective.

(5) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).

Se prezumă că orice produs sau serviciu ale cărui caracteristici, elemente sau funcţii sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2019/882 îndeplineşte obligaţiile relevante în materie de accesibilitate prevăzute în prezentul regulament pentru respectivele caracteristici, elemente sau funcţii, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.

17.4.

Specificaţiile tehnice sunt formulate în unul dintre următoarele moduri:

(a) în ordinea preferinţei, prin trimitere la standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme tehnice de referinţă stabilite de organismele europene de standardizare sau, în absenţa acestora, de organismele naţionale echivalente; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent";

(b) în termeni de performanţă sau de cerinţe funcţionale, inclusiv de caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de exacţi pentru ca ofertanţii să poată stabili obiectul contractului şi pentru ca autoritatea contractantă să poată atribui contractul;

(c) printr-o combinaţie a metodelor prevăzute la literele (a) şi (b).

17.5.

Atunci când recurge la posibilitatea de a face trimitere la caracteristicile prevăzute la punctul 17.4 litera (a), autoritatea contractantă nu respinge o ofertă pe motiv că nu respectă caracteristicile în cauză dacă ofertantul îi demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că soluţia propusă îndeplineşte în mod echivalent cerinţele stabilite în specificaţiile tehnice.

17.6.

În cazul în care recurge la opţiunea prevăzută la punctul 17.4 litera (b) de a formula specificaţiile tehnice în termeni de performanţă sau de cerinţe funcţionale, autoritatea contractantă nu respinge o ofertă care respectă un standard naţional care transpune un standard european, un agrement tehnic european, o specificaţie tehnică comună, un standard internaţional sau sisteme tehnice de referinţă stabilite de un organism european de standardizare dacă aceste caracteristici corespund performanţelor sau cerinţelor funcţionale pe care le-a stabilit.

Ofertantul dovedeşte, prin orice mijloc adecvat, că lucrările, produsele sau serviciile conforme cu standardul corespund performanţelor sau cerinţelor funcţionale stabilite de autoritatea contractantă.

17.7.

În cazul în care intenţionează să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, o autoritate contractantă poate impune o etichetă specifică sau cerinţe specifice prevăzute de o etichetă, cu condiţia ca toate condiţiile de mai jos să fie îndeplinite:

(a) cerinţele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului şi sunt adecvate pentru a defini caracteristicile achiziţiei;

(b) cerinţele de etichetare se bazează pe criterii verificabile în mod obiectiv şi nediscriminatorii;

(c) etichetele se stabilesc printr-o procedură deschisă şi transparentă, la care pot participa toate părţile interesate relevante;

(d) etichetele sunt accesibile tuturor părţilor interesate;

(e) cerinţele de etichetare sunt stabilite de o terţă parte asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influenţă decisivă.

Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici obligaţia de a furniza, ca dovadă a conformităţii cu documentele achiziţiei, un raport de încercare sau un certificat emis de un organism de evaluare a conformităţii acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (6) sau de un organism de evaluare a conformităţii echivalent.

(6) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

17.8.

Autoritatea contractantă acceptă orice alte mijloace de probă adecvate diferite de cele menţionate la punctul 17.7, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare şi nici posibilitatea de a le obţine sau de a obţine o etichetă specifică în termenele stabilite, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele specifice indicate de autoritatea contractantă.

17.9.

Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu fac trimitere la un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie specifică, fapt care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor produse sau operatori economici.

O astfel de trimitere este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de detaliată şi de inteligibilă a obiectului contractului. Trimiterea respectivă este însoţită de cuvintele "sau echivalent".

18.Criterii de excludere şi de selecţie

18.1.

În sensul articolului 139, autoritatea contractantă acceptă documentul european de achiziţie unic (DEAU) menţionat în Directiva 2014/24/UE sau, în lipsa acestuia, o declaraţie pe propria răspundere semnată şi datată.

Un operator economic poate reutiliza un DEAU sau o declaraţie pe propria răspundere semnată şi datată deja utilizată într-o procedură de achiziţii anterioară, cu condiţia să confirme că informaţiile cuprinse în acesta sunt în continuare corecte.

Ofertantul prezumat câştigător prezintă, într-un termen definit de autoritatea contractantă şi anterior atribuirii contractului, dovezi că nu se află în vreuna din situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1), care să confirme DEAU sau declaraţia pe proprie răspundere, în următoarele cazuri:

(a) în cazul contractelor atribuite de instituţii ale Uniunii, cu o valoare care este egală cu pragurile prevăzute la articolul 178 alineatul (1) sau depăşeşte aceste praguri;

(b) prin derogare de la litera (a) de la prezentul paragraf, pentru contractele din domeniul acţiunilor externe cu o valoare egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la punctul 39.2 litera (a) şi pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe cu o valoare egală sau mai mare de 300 000 EUR.

Prin derogare de la al treilea paragraf, într-o situaţie de extremă urgenţă cauzată de o criză, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului prezumat câştigător să furnizeze, într-un termen rezonabil după decizia de atribuire a contractului, dar înainte de semnarea contractului, dovezile menţionate la al treilea paragraf, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).

18.2.

Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei criteriile de selecţie, nivelurile minime de capacitate şi dovezile necesare pentru a demonstra respectiva capacitate. Toate cerinţele sunt legate de obiectul contractului şi sunt proporţionale cu acesta.

Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei modul în care grupurile de operatori economici trebuie să îndeplinească criteriile de selecţie, ţinând seama de punctul 18.6.

În cazul în care un contract este împărţit în loturi, autoritatea contractantă poate să stabilească niveluri minime de capacitate pentru fiecare lot. Aceasta poate stabili niveluri minime de capacitate suplimentare în cazul în care mai multe loturi sunt atribuite aceluiaşi contractant.

18.3.

În ceea ce priveşte capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, autoritatea contractantă poate impune unui operator economic obligaţia de a îndeplini cel puţin una dintre următoarele condiţii:

(a) să fie înscris într-un registru profesional sau de comerţ relevant, cu excepţia cazului în care operatorul economic este o organizaţie internaţională;

(b) pentru contractele de achiziţii de servicii, să deţină o autorizaţie specială care să dovedească faptul că este autorizat să execute contractul în ţara în care îşi are sediul principal sau că este membru al unei anumite organizaţii profesionale.

18.4.

La primirea cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă acceptă DEAU sau, în lipsa acestuia, o declaraţie pe propria răspundere conform căreia ofertantul sau candidatul îndeplineşte criteriile de selecţie. În cazul contractelor cu o valoare foarte scăzută, se poate renunţa la cerinţa de a prezenta un DEAU sau o declaraţie pe propria răspundere.

Autoritatea contractantă le poate cere ofertanţilor şi candidaţilor, în orice moment în timpul procedurii, să depună o declaraţie actualizată sau toate documentele justificative ori o parte din ele, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii.

Autoritatea contractantă, după cum se precizează în caietul de sarcini, fie le solicită candidaţilor sau ofertanţilor să prezinte documente justificative actualizate, fie îi solicită ofertantului prezumat câştigător să prezinte documente justificative actualizate înainte de luarea deciziei de atribuire, cu excepţia cazului în care aceasta le-a primit deja pentru o altă procedură, iar documentele respective sunt în continuare de actualitate sau a cazului în care le poate accesa gratuit într-o bază de date naţională.

Prin derogare de la al treilea paragraf de la prezentul alineat, într-o situaţie de extremă urgenţă cauzată de o criză, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului prezumat câştigător să furnizeze, într-un termen rezonabil după decizia de atribuire a contractului, dar înainte de semnarea contractului, dovezile menţionate la al treilea paragraf de la prezentul alineat, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).

Autoritatea contractantă le solicită operatorilor economici şi, după caz, entităţilor pe a căror capacitate intenţionează să se bazeze operatorul economic, precum şi subcontractanţilor avuţi în vedere, să semneze o declaraţie pe propria răspundere prin care să confirme absenţa conflictelor de interese profesionale şi să furnizeze, la cererea autorităţii contractante şi atunci când este necesar, orice informaţii relevante.

18.5.

Autoritatea contractantă poate, în funcţie de evaluarea riscurilor efectuată de aceasta, să hotărască să nu solicite dovada capacităţii juridice, regulamentare, financiare, economice, tehnice şi profesionale a operatorului economic în următoarele cazuri:

(a) în cazul procedurilor pentru contracte atribuite de instituţii ale Uniunii în nume propriu cu o valoare care nu depăşeşte pragul menţionat la articolul 178 alineatul (1);

(b) în cazul procedurilor pentru contracte atribuite în domeniul acţiunilor externe cu o valoare care nu depăşeşte pragurile menţionate la articolul 181 alineatul (1);

(c) în cazul procedurilor pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf literele (b) şi (e), litera (f) punctele (i) şi (iv) şi literele (h) şi (l).

În cazul în care autoritatea contractantă hotărăşte să nu solicite dovada capacităţii juridice, regulamentare, financiare, economice, tehnice şi profesionale a operatorilor economici, nu se acordă prefinanţare decât în cazuri justificate în mod corespunzător.

18.6.

Un operator economic poate, dacă este cazul şi pentru un anumit contract, să se bazeze pe capacităţile altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorităţii contractante că va dispune de resursele necesare pentru executarea contractului, prezentând angajamentul respectivelor entităţi în acest sens.

În ceea ce priveşte criteriile tehnice şi profesionale, un operator economic se bazează pe capacităţile altor entităţi numai atunci când acestea din urmă vor executa lucrările sau serviciile pentru care sunt necesare respectivele capacităţi.

În cazul în care un operator economic se bazează pe capacităţile altor entităţi în ceea ce priveşte criteriile referitoare la capacitatea economică şi financiară, autoritatea contractantă poate impune ca operatorul economic şi entităţile respective să fie răspunzătoare solidar pentru executarea contractului.

Autoritatea contractantă poate solicita ofertantului informaţii privind orice parte a contractului pe care ofertantul intenţionează să o subcontracteze şi privind identitatea eventualilor subcontractanţi.

Pentru lucrări sau servicii prestate la o instalaţie aflată direct sub supravegherea autorităţii contractante, autoritatea contractantă cere contractantului să indice numele, datele de contact şi reprezentanţii autorizaţi ai tuturor subcontractanţilor implicaţi în executarea contractului precum şi orice modificări ale subcontractanţilor.

18.7.

Autoritatea contractantă verifică dacă entităţile pe a căror capacitate operatorul economic intenţionează să se bazeze, indiferent dacă sunt sau nu subcontractanţi, îndeplinesc criteriile de selecţie relevante.

Autoritatea contractantă cere ca operatorul economic să înlocuiască o entitate sau un subcontractant care nu îndeplineşte criteriile de selecţie relevante.

18.8.

În cazul contractelor de achiziţii de lucrări sau de servicii şi al lucrărilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achiziţii de produse, autoritatea contractantă poate impune ca anumite sarcini critice să fie efectuate direct de către ofertantul însuşi sau, în cazul unei oferte depuse de un grup de operatori economici, de un membru al acestui grup.

18.9.

Autoritatea contractantă nu impune unui grup de operatori economici să aibă o anumită formă juridică pentru a putea depune o ofertă sau o cerere de participare, însă grupului selectat i se poate cere să adopte o anumită formă juridică după ce i se atribuie contractul, în cazul în care o astfel de modificare este necesară pentru executarea corespunzătoare a contractului.

19.Capacitatea economică şi financiară

19.1.

Pentru a asigura faptul că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul, autoritatea contractantă poate cere în special ca:

(a) operatorii economici să aibă o anumită cifră de afaceri anuală minimă, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul acoperit de contract;

(b) operatorii economici să furnizeze informaţii privind conturile lor anuale care să arate raporturile dintre active şi pasive;

(c) operatorii economici să furnizeze o asigurare la nivel adecvat împotriva riscurilor profesionale.

În sensul primului paragraf litera (a), cifra de afaceri anuală minimă nu depăşeşte dublul valorii anuale estimate a contractului, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător legate de natura achiziţiei, pe care autoritatea contractantă le explică în documentele achiziţiei.

În sensul primului paragraf litera (b), autoritatea contractantă explică în documentele achiziţiei metodele şi criteriile aplicabile acestor raporturi.

19.2.

În cazul unor sisteme dinamice de achiziţii, cifra de afaceri anuală maximă se calculează pe baza dimensiunii maxime anticipate a contractelor care urmează să fie atribuite în cadrul sistemului respectiv.

19.3.

Autoritatea contractantă defineşte în documentele achiziţiei elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-şi demonstra capacitatea economică şi financiară. Aceasta poate cere în special unul sau mai multe dintre următoarele documente:

(a) declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări împotriva riscurilor profesionale;

(b) declaraţiile financiare sau extrasele acestora pentru o perioadă care să nu depăşească ultimele trei exerciţii financiare în care s-au închis conturile;

(c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate acoperit de contract, pentru o perioadă care să nu depăşească ultimele trei exerciţii financiare disponibile.

În cazul în care, din motive întemeiate, nu poate prezenta referinţele solicitate de autoritatea contractantă, operatorul economic poate face dovada capacităţii sale economice şi financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră adecvat.

20.Capacitatea tehnică şi profesională

20.1.

Autoritatea contractantă verifică dacă ofertanţii sau candidaţii îndeplinesc criteriile minime de selecţie referitoare la capacitatea tehnică şi profesională în conformitate cu punctele 20.2-20.5. Autoritatea contractantă evaluează, de asemenea, existenţa conflictelor de interese profesionale menţionate la punctul 20.6, pe baza unei declaraţii privind conflictele de interese profesionale şi, după caz, a informaţiilor suplimentare solicitate de autoritatea contractantă în temeiul punctului 18.4.

20.2.

Autoritatea contractantă defineşte în documentele achiziţiei elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică şi profesională. Aceasta poate cere în special unul sau mai multe dintre următoarele documente:

(a) pentru achiziţionare de lucrări sau produse care necesită operaţiuni sau servicii de amplasare sau instalare, informaţii privind studiile şi calificările profesionale, competenţele, experienţa şi cunoştinţele de specialitate ale persoanelor responsabile cu executarea;

(b) o listă cu:

(i) principalele servicii prestate şi produsele livrate în ultimii trei ani, cu indicarea valorilor lor, a datelor şi a clienţilor, publici sau privaţi, însoţite, la cerere, de declaraţii ale clienţilor;

(ii) lucrările executate în decursul ultimilor cinci ani, alături de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante;

(c) o descriere a echipamentelor tehnice, a instrumentelor şi a utilajelor de care dispune operatorul economic pentru a executa contractul de achiziţii de servicii sau de lucrări;

(d) o descriere a instalaţiilor şi a mijloacelor tehnice de care dispune operatorul economic pentru a asigura calitatea, precum şi o descriere a mijloacelor de studiu şi de cercetare disponibile;

(e) o indicaţie privind tehnicienii sau organismele tehnice de care dispune operatorul economic, indiferent dacă îi aparţin sau nu direct, în special a celor care răspund de controlul calităţii;

(f) în ceea ce priveşte produsele, eşantioane, descrieri sau fotografii ori certificate autentice întocmite de institute sau agenţii oficiale pentru controlul calităţii a căror competenţă este recunoscută şi care atestă conformitatea produselor clar identificată prin trimitere la caracteristicile sau la standardele tehnice;

(g) pentru lucrări sau servicii, o declaraţie privind media anuală a forţei de muncă şi efectivul personalului de conducere al operatorului economic în ultimii trei ani;

(h) o indicaţie privind sistemele de gestionare şi de trasabilitate a lanţului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica în cursul executării contractului;

(i) o indicaţie referitoare la măsurile de management de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica în cursul executării contractului.

În sensul primului paragraf litera (b) punctul (i), atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de concurenţă, autoritatea contractantă poate preciza faptul că se vor lua în considerare elementele care atestă livrarea produselor relevante sau prestarea serviciilor relevante cu mai mult de trei ani în urmă.

În sensul primului paragraf litera (b) punctul (ii), atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de concurenţă, autoritatea contractantă poate preciza faptul că se vor lua în considerare elementele care atestă prestarea sau executarea lucrărilor relevante cu mai mult de cinci ani în urmă.

20.3.

Dacă produsele sau serviciile sunt complexe sau, în mod excepţional, sunt necesare pentru un scop special, dovada capacităţii tehnice şi profesionale se poate face prin intermediul unei verificări efectuate de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de către un organism oficial competent din ţara în care este stabilit operatorul economic, cu acordul organismului în cauză. Aceste verificări vizează capacitatea tehnică şi de producţie a furnizorului şi, dacă este necesar, mijloacele de studiu şi de cercetare şi măsurile de control al calităţii.

20.4.

Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calităţii, inclusiv cu privire la accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, autoritatea contractantă face trimitere la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autoritatea contractantă acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calităţii de la un operator economic care poate demonstra că nu are acces la astfel de certificate sau nu are posibilitatea de a obţine aceste certificate în termenele relevante, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca operatorul economic să dovedească faptul că măsurile de asigurare a calităţii propuse respectă standardele de asigurare a calităţii cerute.

20.5.

Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, autoritatea contractantă face trimitere la sistemul de management de mediu şi audit al Uniunii Europene sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (7) sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaţionale relevante emise de organisme acreditate. În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la astfel de certificate sau nu a avut posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri de management de mediu, cu condiţia ca operatorul economic să dovedească faptul că respectivele măsuri sunt echivalente cu cele impuse în temeiul sistemului sau al standardului de management de mediu aplicabil.

(7) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

20.6.

O autoritate contractantă poate ajunge la concluzia că un operator economic nu deţine capacităţile profesionale necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător în cazul în care autoritatea contractantă a constatat că operatorul economic se află într-o situaţie de conflict de interese profesionale care ar putea afecta executarea contractului.

21.Criterii de atribuire

21.1.

Criteriile de calitate pot include elemente cum ar fi meritul tehnic, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare, procesul de producţie, furnizare şi de tranzacţionare şi orice alt proces specific în orice stadiu al ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor; organizarea, calificările şi experienţa personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică sau condiţiile de livrare, cum ar fi data de livrare, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

21.2.

Autoritatea contractantă precizează, în documentele achiziţiei, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care se aplică metoda preţului celui mai mic. Aceste ponderi se pot exprima ca un interval a cărui întindere maximă trebuie să fie adecvată.

Ponderea atribuită preţului sau costurilor faţă de celelalte criterii trebuie să nu conducă la neutralizarea criteriului preţului sau al costului.

În cazul în care ponderarea nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică criteriile în ordinea descrescătoare a importanţei lor.

21.3.

Autoritatea contractantă poate stabili niveluri minime de calitate. Ofertele aflate sub aceste niveluri de calitate sunt respinse.

21.4.

Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă acoperă parţial sau integral următoarele costuri, în măsura în care sunt relevante, pe durata ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor:

(a) costurile suportate de autoritatea contractantă sau de alţi utilizatori, cum ar fi:

(i) costuri legate de achiziţie;

(ii) costuri de utilizare, cum ar fi consumul de energie şi de alte resurse;

(iii) costuri de întreţinere;

(iv) costuri aferente sfârşitului ciclului de viaţă, cum ar fi costurile de colectare şi de reciclare;

(b) costurile atribuite externalităţilor de mediu legate de lucrări, produse sau servicii în cursul ciclului lor de viaţă, cu condiţia ca valoarea lor monetară să poată fi determinată şi verificată.

21.5.

În cazul în care evaluează costurile folosind o abordare ce are la bază costul pe ciclu de viaţă, autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei datele pe care trebuie să le furnizeze ofertanţii şi metoda pe care o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viaţă pe baza datelor respective.

Metoda utilizată pentru evaluarea costurilor atribuite externalităţilor de mediu îndeplineşte următoarele condiţii:

(a) se bazează pe criterii verificabile în mod obiectiv şi nediscriminatorii;

(b) este accesibilă tuturor părţilor interesate;

(c) operatorii economici pot furniza datele solicitate cu un efort rezonabil.

După caz, autoritatea contractantă utilizează metodele comune obligatorii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viaţă prevăzute în actele juridice ale Uniunii enumerate în anexa XIII la Directiva 2014/24/UE.

22.Utilizarea licitaţiilor electronice

22.1.

Autoritatea contractantă poate să utilizeze licitaţiile electronice, în cadrul cărora sunt prezentate noi preţuri, revizuite în sens descrescător sau valori noi pentru anumite elemente ale ofertelor.

Autoritatea contractantă structurează licitaţia electronică sub forma unui proces electronic repetitiv, care are loc după o evaluare iniţială integrală a ofertelor, permiţând stabilirea unui clasament prin metode automate de evaluare.

22.2.

În procedurile deschise, restrânse sau competitive cu negociere, autoritatea contractantă poate decide ca atribuirea unui contract de achiziţii publice să fie precedată de o licitaţie electronică în cazul în care documentele achiziţiei se pot stabili cu exactitate.

O licitaţie electronică poate avea loc în momentul restabilirii concurenţei între părţile la un contract-cadru, astfel cum se menţionează la punctul 1.3 al doilea paragraf litera (b), şi cu ocazia lansării unei invitaţii la o procedură concurenţială de ofertare pentru contractele care urmează să fie atribuite prin sistemul dinamic de achiziţii menţionat la punctul 9.

Licitaţia electronică se bazează pe una dintre metodele de atribuire prevăzute la articolul 170 alineatul (4).

22.3.

Autoritatea contractantă care decide să organizeze o licitaţie electronică precizează acest lucru în anunţul de participare.

Documentele achiziţiei includ următoarele detalii:

(a) valorile elementelor care vor face obiectul unei licitaţii electronice, cu condiţia ca aceste elemente să fie cuantificabile şi să poată fi exprimate în cifre sau procente;

(b) eventualele limite ale valorilor care pot fi prezentate, astfel cum rezultă din specificaţiile privind obiectul contractului;

(c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor în timpul licitaţiei electronice şi, după caz, momentul în care acestea le vor fi puse la dispoziţie;

(d) informaţiile relevante privind procesul de licitaţie electronică, inclusiv informaţii legate de eventualele runde şi de modul în care acesta va fi închis, astfel cum se prevede la punctul 22.7;

(e) condiţiile în care ofertanţii vor putea licita şi în special diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi cerute la depunerea ofertei;

(f) informaţiile relevante privind echipamentul electronic utilizat şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare.

22.4.

Toţi ofertanţii care au depus oferte admisibile sunt invitaţi simultan, prin mijloace electronice, să participe la licitaţia electronică utilizând conexiunile în conformitate cu instrucţiunile. Invitaţia precizează data şi ora la care începe licitaţia electronică.

Licitaţia electronică poate avea loc în mai multe runde succesive. Licitaţia electronică nu poate începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitaţiilor.

22.5.

Invitaţia este însoţită de rezultatul unei evaluări complete a ofertei relevante.

În invitaţie se precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în licitaţia electronică pentru a se determina modificările automate ale clasamentului în funcţie de noile preţuri şi/sau de noile valori prezentate. Formula respectivă include ponderarea tuturor criteriilor stabilite pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, astfel cum se menţionează în documentele achiziţiei. În acest scop, eventualele intervale valorice se reduc în prealabil la o valoare determinată.

În cazul în care sunt permise variante, pentru fiecare variantă în parte se furnizează o formulă.

22.6.

În cursul fiecărei runde a unei licitaţii electronice, autoritatea contractantă comunică instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile necesare pentru a le permite acestora să îşi aprecieze, în orice moment, poziţia în clasament. Aceasta poate, de asemenea, dacă acest lucru a fost indicat anterior, să comunice şi alte informaţii referitoare la alte preţuri sau valori prezentate şi să anunţe numărul de ofertanţi în oricare dintre rundele licitaţiei. Cu toate acestea, autoritatea contractantă nu poate dezvălui, în nicio rundă a unei licitaţii electronice, identitatea ofertanţilor.

22.7.

Autoritatea contractantă închide o licitaţie electronică în unul sau în mai multe dintre următoarele moduri:

(a) la data şi ora indicate anterior;

(b) dacă nu mai primeşte alte preţuri noi sau alte valori noi care să corespundă cerinţelor privind diferenţele minime, cu condiţia să fi specificat anterior termenul pe care îl vor lăsa să treacă de la primirea ultimei oferte înainte să închidă licitaţia electronică;

(c) când se atinge un număr de runde de licitaţie indicat în prealabil.

22.8.

După închiderea unei licitaţii electronice, autoritatea contractantă atribuie contractul pe baza rezultatelor licitaţiei electronice.

23.Oferte anormal de mici

23.1.

În cazul în care, pentru un anumit contract, preţul sau costurile propuse în ofertă par anormal de mici, autoritatea contractantă solicită în scris detalii privind elementele constitutive ale preţului sau ale costurilor pe care aceasta le consideră relevante şi îi oferă ofertantului posibilitatea de a prezenta observaţii.

Autoritatea contractantă poate, în special, să ia în considerare observaţii referitoare la:

(a) aspectele economice ale procesului de producţie, ale prestării de servicii sau ale metodei de construcţie;

(b) soluţiile tehnice alese sau condiţiile extrem de favorabile de care dispune ofertantul;

(c) originalitatea ofertei;

(d) respectarea de către ofertant a obligaţiilor aplicabile în domeniile legislaţiei de mediu, sociale şi a muncii;

(e) respectarea de către subcontractanţi a obligaţiilor aplicabile în domeniile legislaţiei de mediu, sociale şi a muncii;

(f) posibilitatea ca ofertantul să obţină un ajutor de stat în conformitate cu normele aplicabile.

23.2.

Autoritatea contractantă respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod satisfăcător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse.

Autoritatea contractantă respinge oferta atunci când constată că aceasta este anormal de mică deoarece nu respectă obligaţiile aplicabile în domeniile legislaţiei de mediu, sociale şi a muncii.

23.3.

În cazul în care stabileşte că o ofertă este anormal de mică pentru că ofertantul a obţinut un ajutor de stat, autoritatea contractantă poate respinge oferta doar din acest motiv numai dacă ofertantul nu este în măsură să demonstreze, într-un interval de timp suficient stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piaţa internă în înţelesul articolului 107 din TFUE.

24.Termene pentru primirea ofertelor şi a cererilor de participare

24.1.

Termenele sunt mai lungi decât termenele minime stabilite la prezentul punct atunci când ofertele pot fi redactate doar după o vizită la faţa locului sau după consultarea la faţa locului a documentelor justificative ale documentelor achiziţiei.

Termenul se prelungeşte cu cinci zile în următoarele cazuri:

(a) autoritatea contractantă nu oferă acces direct şi gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziţiei;

(b) anunţul de participare este publicat în conformitate cu punctul 4.2 litera (b).

24.2.

În procedurile de ofertare deschise, termenul pentru primirea ofertelor este de minimum 37 de zile din ziua următoare datei la care este transmis anunţul de participare.

24.3.

În procedurile restrânse, în dialogurile competitive, în procedurile competitive cu negociere, în sistemele dinamice de achiziţii şi în parteneriatele pentru inovare, termenul pentru primirea cererilor de participare este de minimum 32 de zile din ziua următoare datei la care este transmis anunţul de participare. Într-un sistem dinamic de achiziţii nu se mai aplică alte termene pentru primirea cererilor de participare odată ce a fost trimisă invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziţie specifică din cadrul sistemului dinamic de achiziţii.

24.4.

În procedurile restrânse şi în procedurile competitive cu negociere, termenul pentru primirea ofertelor este de minimum 30 de zile din ziua următoare datei la care este transmisă invitaţia de participare la procedura de ofertare.

24.5.

În sistemul dinamic de achiziţii, termenul minim pentru primirea ofertelor este de minimum 10 zile din ziua următoare datei la care este transmisă invitaţia de participare la procedura de ofertare.

24.6.

În procedurile cu cerere de exprimare a interesului menţionate la punctul 13.1, termenul este:

(a) de minimum 10 zile din ziua următoare datei la care se transmite invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru primirea ofertelor în cazul procedurii menţionate la punctul 13.1 litera (a) şi la punctul 13.3 litera (b) punctul (i);

(b) de minimum 10 zile pentru primirea cererilor de participare la procedura de ofertare şi de minimum 10 zile pentru primirea ofertelor în cazul procedurii în două etape menţionate la punctul 13.3 litera (b) punctul (ii).

24.7.

Autoritatea contractantă poate reduce termenele stabilite pentru primirea ofertelor cu cinci zile pentru procedurile deschise sau restrânse, în cazul în care acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice.

25.Accesul la documentele achiziţiei şi termenul pentru furnizarea informaţiilor suplimentare

25.1.

Autoritatea contractantă oferă acces direct şi gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziţiei de la data publicării anunţului de participare sau, pentru procedurile fără anunţ de participare şi pentru cele menţionate la punctul 13, de la data trimiterii invitaţiei de participare la procedura de ofertare.

În cazuri justificate, autoritatea contractantă poate transmite documentele achiziţiei prin alte mijloace pe care le precizează dacă accesul direct prin mijloace electronice nu este posibil din motive tehnice sau dacă documentele achiziţiei conţin informaţii cu caracter confidenţial. În astfel de cazuri se aplică dispoziţiile de la punctul 24.1 al doilea paragraf, cu excepţia cazurilor urgente, astfel cum se prevede la punctul 26.1.

Autoritatea contractantă le poate impune operatorilor economici cerinţe care vizează protejarea caracterului confidenţial al informaţiilor conţinute în documentele achiziţiei. Autoritatea anunţă respectivele cerinţe, precum şi modul în care se poate obţine accesul la documentele achiziţiei în cauză.

25.2.

Autoritatea contractantă furnizează, cât mai curând posibil, tuturor operatorilor economici interesaţi informaţii suplimentare legate de documentele achiziţiei, simultan şi în scris.

Autoritatea contractantă nu este obligată să răspundă la cererile de informaţii suplimentare făcute cu mai puţin de şase zile lucrătoare înainte de termenul pentru primirea ofertelor.

25.3.

Autoritatea contractantă prelungeşte termenul pentru primirea ofertelor în cazul în care:

(a) nu a furnizat informaţii suplimentare cu cel puţin şase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor, deşi operatorul economic le-a solicitat la timp;

(b) aduce modificări semnificative documentelor achiziţiei.

26.Termene în cazuri de urgenţă

26.1.

Atunci când o urgenţă bine justificată face imposibilă respectarea termenelor minime prevăzute la punctele 24.2 şi 24.3 pentru procedurile deschise sau restrânse, autoritatea contractantă poate stabili:

(a) un termen pentru primirea cererilor de participare sau a ofertelor în cazul procedurilor deschise de minimum 15 zile de la data trimiterii anunţului de participare;

(b) un termen pentru primirea ofertelor în cazul procedurilor restrânse de minimum 10 zile de la data trimiterii invitaţiei de participare la procedura de ofertare.

26.2.

În situaţii urgente, termenul stabilit la punctul 25.2 al doilea paragraf şi la punctul 25.3 litera (a) este de patru zile.

27.Cataloage electronice

27.1.

În cazul în care se impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, autoritatea contractantă poate impune obligaţia ca ofertele să fie prezentate sub formă de cataloage electronice sau să includă un catalog electronic.

27.2.

Atunci când se acceptă sau se impune obligaţia ca ofertele să fie prezentate sub formă de cataloage electronice, autoritatea contractantă:

(a) precizează acest lucru în anunţul de participare;

(b) indică în documentele achiziţiei toate informaţiile necesare în ceea ce priveşte formatul, echipamentul electronic utilizat şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare la catalog.

27.3.

În cazul în care s-a încheiat un contract-cadru multiplu în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, autoritatea contractantă poate prevedea ca reluarea procedurii concurenţiale pentru contractele specifice să se realizeze pe baza cataloagelor actualizate, utilizând una dintre metodele următoare:

(a) autoritatea contractantă invită contractanţii să îşi depună din nou cataloagele electronice, adaptate la cerinţele contractului specific în cauză;

(b) autoritatea contractantă le comunică contractanţilor că intenţionează să colecteze din cataloagele electronice care au fost deja prezentate informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului specific în cauză, cu condiţia ca utilizarea acestei metode să fi fost anunţată în documentele achiziţiei pentru contractul-cadru.

27.4.

În cazul în care se utilizează metoda menţionată la punctul 27.3 litera (b), autoritatea contractantă notifică contractanţilor data şi ora la care intenţionează să colecteze informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului specific în cauză şi le oferă contractanţilor posibilitatea de a refuza această colectare de informaţii.

Autoritatea contractantă prevede o perioadă corespunzătoare de timp între notificare şi colectarea efectivă a informaţiilor.

Înainte de atribuirea contractului specific, autoritatea contractantă prezintă informaţiile colectate contractantului în cauză, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a contesta sau confirma că oferta astfel constituită nu conţine erori materiale.

27.5.

Autorităţile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziţii solicitând ca ofertele să fie prezentate sub forma unui catalog electronic.

Autorităţile contractante pot, de asemenea, să atribuie contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziţii prin informarea candidaţilor cu privire la intenţia lor de a colecta din cataloagele electronice care au fost deja depuse informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele achiziţiei specifice în cauză.

28.Deschiderea ofertelor şi a cererilor de participare

28.1.

În procedurile deschise, reprezentanţii autorizaţi ai ofertanţilor pot participa la sesiunea de deschidere în persoană sau, dacă acest lucru este prevăzut în documentele achiziţiei, de la distanţă, prin videoconferinţă.

28.2.

În cazul în care valoarea unui contract este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), ordonatorul de credite competent numeşte o comisie de deschidere a ofertelor. Ordonatorul de credite poate elimina respectiva obligaţie, pe baza unei analize a riscurilor, atunci când procedura concurenţială se reia în contextul unui contract-cadru, pentru anumite achiziţii desfăşurate în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii şi în cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf, cu excepţia literelor (d) şi (g) de la paragraful menţionat.

Comisia de deschidere este formată din cel puţin două persoane, reprezentând cel puţin două entităţi organizaţionale ale instituţiei Uniunii implicate care nu au nicio legătură ierarhică între ele. Pentru a evita eventualele conflicte de interese, persoanele în cauză sunt supuse obligaţiilor prevăzute la articolul 61.

În cazul reprezentanţelor sau al unităţilor locale prevăzute la articolul 153 sau izolate într-un stat membru, dacă nu există entităţi separate, nu se aplică cerinţa privind inexistenţa unei legături ierarhice între entităţile organizatorice.

28.3.

În cazul unei proceduri de achiziţii lansate la nivel interinstituţional, comisia de deschidere este numită de ordonatorul de credite competent din instituţia Uniunii responsabilă de procedura de achiziţii.

28.4.

Autoritatea contractantă verifică şi garantează integritatea ofertei iniţiale, inclusiv a ofertei financiare şi a dovezilor cu privire la data şi ora primirii acesteia, astfel cum se prevede la articolul 152 alineatele (3) şi (5), prin orice metodă corespunzătoare.

28.5.

În cadrul procedurilor deschise, în cazul în care contractul se atribuie pe baza metodelor care au în vedere preţul sau costul cel mai scăzut, în conformitate cu articolul 170 alineatul (4), preţurile menţionate în ofertele care îndeplinesc cerinţele se citesc cu voce tare.

28.6.

Procesul-verbal de deschidere a ofertelor primite se semnează de către persoana sau persoanele responsabile de deschidere sau de membri ai comisiei de deschidere. În procesul-verbal se identifică ofertele care respectă articolul 152, precum şi pe cele care nu respectă aceste cerinţe, şi precizează motivele pentru care s-au respins ofertele, astfel cum se prevede la articolul 171 alineatul (4). Procesul-verbal respectiv poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului.

29.Evaluarea ofertelor şi a cererilor de participare

29.1.

Ordonatorul de credite competent poate decide ca evaluarea şi ierarhizarea ofertanţilor să fie realizată de comitetul de evaluare exclusiv pe baza criteriilor de atribuire şi ca respectivele criterii de excludere şi de selecţie să fie evaluate prin alte mijloace adecvate care garantează absenţa conflictelor de interese.

29.2.

În cazul unei proceduri de achiziţii lansate la nivel interinstituţional, comitetul de evaluare este numit de ordonatorul de credite competent al instituţiei Uniunii responsabile de procedura de achiziţii. Componenţa comitetului de evaluare reflectă, pe cât posibil, caracterul interinstituţional al procedurii de achiziţii.

29.3.

Cererile de participare şi ofertele care sunt considerate adecvate conform punctului 11.2 şi care nu sunt considerate neregulamentare conform punctului 12.2 sau inacceptabile conform punctului 12.3 sunt considerate admisibile.

30.Rezultatele evaluării şi decizia de atribuire

30.1.

Rezultatul evaluării constă într-un raport de evaluare care conţine propunerea de atribuire a contractului. Raportul de evaluare se datează şi semnează de către persoana sau persoanele care au efectuat evaluarea sau de către membrii comitetului de evaluare. Raportul poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului.

În cazul în care comitetul de evaluare nu a fost însărcinat cu verificarea ofertelor pe baza criteriilor de excludere şi de selecţie, raportul de evaluare este semnat, de asemenea, de către persoanele cărora ordonatorul de credite competent le-a încredinţat această responsabilitate.

30.2.

Raportul de evaluare conţine următoarele informaţii:

(a) denumirea şi adresa autorităţii contractante (în cazul achiziţiilor interinstituţionale sau comune trebuie precizată doar adresa autorităţii contractante principale) şi obiectul şi valoarea contractului sau obiectul contractului-cadru şi valoarea maximă a acestuia;

(b) numele candidaţilor sau ale ofertanţilor respinşi şi motivele pentru care au fost respinşi, prin referire la accesul la achiziţii, la una dintre situaţiile menţionate la articolul 143 alineatul (1) sau la criteriile de selecţie;

(c) referinţele ofertelor respinse şi motivele pentru care acestea au fost respinse prin trimitere la unul dintre următoarele elemente:

(i) nerespectarea cerinţelor minime prevăzute la articolul 170 alineatul (1) litera (a);

(ii) neîndeplinirea nivelurilor minime de calitate stabilite la punctul 21.3;

(iii) oferte considerate anormal de mici, astfel cum sunt menţionate la punctul 23;

(d) numele candidaţilor sau ale ofertanţilor selectaţi şi motivele pentru care au fost selecţionaţi;

(e) numele ofertanţilor, prezentate în ordinea punctajelor obţinute, împreună cu justificările acestor punctaje;

(f) numele candidaţilor propuşi sau ale ofertanţilor declaraţi câştigători şi motivele respectivei alegeri;

(g) dacă se cunoaşte, proporţia din contract sau din contractul-cadru pe care contractantul intenţionează să o subcontracteze unor terţi.

30.3.

În continuare, autoritatea contractantă adoptă o decizie de atribuire, prezentând unul dintre următoarele elemente:

(a) aprobarea raportului de evaluare care conţine toate informaţiile enumerate la punctul 30.2, la care se adaugă:

(i) numele ofertantului declarat câştigător şi motivele acestei alegeri prin trimitere la criteriile de selecţie şi de atribuire anunţate în prealabil, inclusiv, atunci când este cazul, motivele pentru care nu s-a dat curs recomandării din raportul de evaluare;

(ii) în cazul procedurii de negociere fără publicare prealabilă, al procedurii competitive cu negociere sau al dialogului competitiv, circumstanţele menţionate la punctele 11, 12 şi 40 care justifică utilizarea lor;

(b) dacă este cazul, motivele pentru care autoritatea contractantă a decis să nu atribuie un contract.

30.4.

Ordonatorul de credite poate să fuzioneze conţinutul raportului de evaluare şi al deciziei de atribuire într-un singur document şi să îl semneze, în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) pentru procedurile situate sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), în cazul în care s-a primit o singură ofertă;

(b) atunci când se reia procedura concurenţială în contextul unui contract-cadru, dacă nu s-a numit niciun comitet de evaluare;

(c) pentru cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf literele (c) şi (e), litera (f) punctele (i) şi (iii) şi literele (h) şi (m), în cazul în care nu s-a numit niciun comitet de evaluare.

30.5.

În cazul unei proceduri de achiziţii lansate pe o bază interinstituţională, decizia menţionată la punctul 30.3 este adoptată de către autoritatea contractantă responsabilă cu procedura de achiziţii.

31.Informaţii pentru candidaţi şi ofertanţi

31.1.

Autoritatea contractantă comunică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor, simultan şi individual, prin mijloace electronice, deciziile adoptate în ceea ce priveşte rezultatul procedurii, cât mai curând posibil după una dintre următoarele etape:

(a) etapa de deschidere pentru cazurile menţionate la articolul 171 alineatul (3);

(b) luarea unei decizii pe baza criteriilor de excludere şi de selecţie în cazul procedurilor de achiziţii organizate în două etape separate;

(c) luarea deciziei de atribuire.

Autoritatea contractantă precizează, pentru fiecare caz, motivele pentru care cererea de participare sau oferta nu a fost acceptată, precum şi căile legale de atac disponibile.

Atunci când îl informează pe ofertantul declarat câştigător, autoritatea contractantă precizează că decizia comunicată nu constituie un angajament din partea sa.

În cazurile prevăzute la primul paragraf litera (a), notificarea se transmite numai ofertantului vizat în mod direct de decizie. În cazurile prevăzute la primul paragraf litera (b), notificările privind decizia luată pe baza criteriilor de excludere şi de selecţie într-un sistem dinamic de achiziţii se trimit individual candidaţilor în cauză.

31.2.

Autoritatea contractantă comunică informaţiile prevăzute la articolul 173 alineatul (3) cât mai curând posibil şi, în orice caz, în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise. În cazul în care atribuie contracte în nume propriu, autoritatea contractantă utilizează mijloace electronice. De asemenea, ofertantul poate să trimită cererea prin mijloace electronice.

31.3.

Atunci când autoritatea contractantă comunică prin mijloace electronice, se consideră că informaţiile au fost primite de către candidaţi sau ofertanţi dacă autoritatea contractantă poate demonstra că le-a trimis la adresa electronică menţionată în ofertă sau în cererea de participare.

În acest caz, se consideră că informaţiile au fost primite de candidat sau ofertant la data la care au fost expediate de către autoritatea contractantă.

CAPITOLUL 2:Dispoziţii aplicabile contractelor atribuite de instituţiile Uniunii în nume propriu
32.Organismul central de achiziţie

32.1.

Un organism central de achiziţie poate acţiona:

(a) ca angrosist, prin activităţi de cumpărare, depozitare şi revânzare de produse şi servicii către alte autorităţi contractante;

(b) ca intermediar, prin atribuirea de contracte-cadru sau operarea de sisteme dinamice de achiziţii pe care le pot utiliza alte autorităţi contractante, astfel cum s-a precizat în anunţul iniţial.

32.2.

Organismul central de achiziţie efectuează toate procedurile de achiziţie utilizând mijloace electronice de comunicare.

33.Loturi

33.1.

Ori de câte ori este adecvat, fezabil din punct de vedere tehnic şi eficient din punctul de vedere al costurilor, contractele se atribuie sub formă de loturi separate în cadrul aceleiaşi proceduri.

33.2.

Atunci când obiectul unui contract este subdivizat în mai multe loturi, fiecare făcând obiectul unui contract individual, pentru evaluarea globală în temeiul pragului aplicabil se ia în considerare valoarea totală a tuturor loturilor.

Atunci când valoarea totală a tuturor loturilor este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), fiecărui lot i se aplică articolul 166 alineatul (1) şi articolele 167 şi 168.

33.3.

În cazul în care un contract trebuie atribuit sub formă de loturi separate, ofertele sunt evaluate separat pentru fiecare lot. Dacă mai multe loturi sunt atribuite aceluiaşi ofertant, se poate semna un contract unic pentru toate aceste loturi.

34.Aprovizionarea de la mai mulţi furnizori

34.1.

Achiziţiile cu mai mulţi furnizori pot fi utilizate numai în cazul în care este necesar să se evite dependenţa excesivă de un singur furnizor de produse, lucrări sau servicii critice sau în cazul în care este necesar ca servicii, produse sau lucrări identice sau cvasiidentice să fie prestate în paralel de contractanţi diferiţi.

34.2

Atunci când se utilizează o achiziţie cu mai mulţi furnizori, contractele se atribuie în cadrul aceleiaşi proceduri. Pentru evaluarea globală în funcţie de pragul aplicabil este luată în considerare valoarea totală a tuturor contractelor prevăzute cu obiect identic sau cvasiidentic.

În cazul în care valoarea totală a tuturor contractelor de atribuit este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), fiecărui contract i se aplică articolul 166 alineatul (1) şi articolele 167 şi 168.

34.3

Autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei numărul maxim de contracte de atribuit. Contractele care rezultă dintr-o achiziţie cu mai mulţi furnizori se atribuie în ordinea punctajelor obţinute astfel cum se menţionează la punctul 30.2 litera (e), şi se semnează în aceeaşi ordine, cu excepţia cazului în care există motive justificate în mod corespunzător pentru a se proceda altfel.

35.Modalităţile de estimare a valorii unui contract

35.1.

Pentru a determina măsurile de publicitate aplicabile prevăzute la articolul 166 alineatele (1) şi (2) şi pentru a alege procedura de achiziţie, autoritatea contractantă estimează valoarea unui contract pe baza cuantumului total de plată care include orice formă de opţiuni şi orice reînnoire.

Această estimare se face cel târziu în momentul în care autoritatea contractantă lansează procedura de achiziţii.

35.2.

În cazul contractelor-cadru şi al sistemelor dinamice de achiziţii, valoarea care trebuie luată în calcul este valoarea maximă a tuturor contractelor avute în vedere pentru întreaga durată a contractului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii.

În cazul parteneriatelor pentru inovare, valoarea care trebuie luată în calcul este valoarea maximă estimată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare care urmează să aibă loc pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în vedere, precum şi a lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate la sfârşitul parteneriatului avut în vedere.

În cazul în care prevede plăţi pentru candidaţi sau ofertanţi, autoritatea contractantă ţine seama de acestea la calcularea valorii estimate a contractului.

35.3.

Pentru contractele de achiziţii de servicii se iau în considerare următoarele elemente:

(a) în cazul serviciilor de asigurare, prima care trebuie plătită şi alte tipuri de remuneraţie;

(b) în cazul serviciilor bancare sau financiare, onorariile, comisioanele, dobânda şi alte tipuri de remuneraţie;

(c) în cazul contractelor de proiectare, onorariile, comisioanele care trebuie plătite şi alte forme de remuneraţie.

35.4.

În cazul contractelor de achiziţii de servicii care nu precizează un preţ total sau al contractelor de achiziţii de produse care au ca obiect leasingul, închirierea în numele unui terţ, închirierea sau cumpărarea de produse în rate, baza de calcul pentru valoarea estimată a contractului este:

(a) în cazul contractelor cu durată determinată:

(i) dacă durata acestora este de maximum 48 de luni în cazul serviciilor sau de maximum 12 luni în cazul produselor, valoarea totală a contractului pe durata acestora;

(ii) dacă durata acestora este de peste 12 luni în cazul produselor, valoarea totală, inclusiv valoarea reziduală estimată;

(b) în cazul contractelor cu durată nedeterminată sau, în cazul serviciilor, cu o durată de peste 48 de luni, valoarea lunară înmulţită cu 48.

35.5.

În cazul contractelor de achiziţii de servicii sau de produse care sunt atribuite periodic sau care urmează să fie reînnoite într-o perioadă determinată, calculul valorii estimate a contractului se bazează pe una dintre următoarele valori:

(a) valoarea totală reală a contractelor succesive de acelaşi tip atribuite în cursul celor 12 luni precedente sau în exerciţiul financiar precedent, ajustată, dacă este posibil, pentru a se ţine seama de modificările de cantitate sau de valoare care pot apărea în cursul celor 12 luni ulterioare contractului iniţial;

(b) valoarea totală estimată a contractelor succesive de acelaşi tip care urmează să fie atribuite în cursul exerciţiului financiar.

35.6.

În cazul contractelor de achiziţii de lucrări, se ţine seama nu numai de valoarea lucrărilor, ci şi de valoarea totală estimată a produselor şi serviciilor care sunt necesare pentru executarea lucrărilor şi pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziţia contractantului.

35.7.

În cazul contractelor de concesiune, valoarea este cifra totală de afaceri estimată a concesionarului generată pe durata contractului.

Valoarea se calculează utilizându-se o metodă obiectivă specificată în documentele achiziţiei, ţinând seama în special de:

(a) veniturile din achitarea onorariilor şi a amenzilor de către utilizatorii lucrărilor sau serviciilor, altele decât cele colectate în numele autorităţii contractante;

(b) valoarea granturilor sau a oricăror altor avantaje financiare primite de la terţi pentru executarea concesiunii;

(c) venitul obţinut din vânzarea oricăror active care fac parte din concesiune;

(d) valoarea tuturor produselor şi serviciilor pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziţia concesionarului, cu condiţia ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor;

(e) plăţile către candidaţi sau ofertanţi.

36.Perioada de aşteptare dinaintea semnării contractului

36.1.

Această perioadă începe de la una dintre datele următoare:

(a) ziua următoare datei notificărilor simultane prin mijloace electronice către ofertanţii câştigători şi cei necâştigători;

(b) în cazul în care contractul sau contractul-cadru este atribuit în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (b), ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţului de atribuire menţionat la punctul 2.4.

Dacă este necesar, autoritatea contractantă poate suspenda semnarea contractului în scopul efectuării unei analize suplimentare, în cazul în care acest lucru este justificat de solicitările sau observaţiile formulate de candidaţii sau ofertanţii necâştigători sau lezaţi sau de orice altă informaţie relevantă primită în perioada stabilită la articolul 178 alineatul (3). În caz de suspendare, toţi candidaţii sau ofertanţii sunt informaţi în termen de trei zile lucrătoare de la data deciziei de suspendare.

În cazul în care contractul sau contractul-cadru nu poate fi semnat de ofertantul câştigător avut în vedere, autoritatea contractantă îl poate atribui ofertantului clasat pe locul doi.

36.2.

Termenul stabilit la punctul 36.1 nu se aplică în următoarele cazuri:

(a) în cazul procedurilor deschise în cadrul cărora s-a depus o singură ofertă;

(b) în cazul contractelor specifice atribuite în temeiul unui contract-cadru;

(c) în cazul sistemelor dinamice de achiziţii;

(d) în cazul procedurii de negociere fără publicare prealabilă menţionate la punctul 11, cu excepţia contractelor atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (b).

CAPITOLUL 3:Achiziţii în domeniul acţiunilor externe
37.Dispoziţii speciale privind pragurile şi modalităţile de atribuire a contractelor în domeniul acţiunilor externe
Punctul 2, cu excepţia punctului 2.5, punctele 3, 4 şi 6, punctul 12.1 litera (a) şi literele (c)-(f), punctul 12.4, punctul 13.3, punctele 14 şi 15, punctele 17.4-17.8, punctele 20.4 şi 23.3, punctul 24, punctele 25.2 şi 25.3, punctele 26, 28 şi 29, cu excepţia punctului 29.3, nu se aplică în cazul contractelor de achiziţii publice încheiate de autorităţile contractante menţionate la articolul 181 alineatul (2) sau în numele acestora. Punctele 32, 33 şi 35 nu se aplică în cazul achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe. Punctul 36 se aplică achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe. În scopul punctului 36.1 al doilea paragraf, durata perioadei de aşteptare este cea stabilită la articolul 181 alineatul (1).
Aplicarea dispoziţiilor privind achiziţiile din prezentul capitol, inclusiv privind controalele corespunzătoare care trebuie efectuate de ordonatorul de credite competent atunci când Comisia nu este autoritatea contractantă, face obiectul unei decizii a Comisiei.
38.Publicitatea

38.1.

Dacă este cazul, anunţul de intenţie pentru procedurile de ofertare în conformitate cu procedura restrânsă sau cu procedura deschisă, astfel cum se menţionează la punctul 39.1 literele (a) şi (b), se transmite Oficiului pentru Publicaţii prin mijloace electronice cât mai curând posibil.

38.2.

Anunţul de atribuire se trimite după semnarea contractului, cu excepţia cazurilor în care, dacă este încă necesar, contractul a fost declarat secret sau executarea contractului trebuie să fie însoţită de măsuri speciale de securitate sau atunci când acest lucru este necesar pentru protecţia intereselor esenţiale ale Uniunii sau la cererea ţării beneficiare şi atunci când publicarea anunţului de acordare este considerată a fi inadecvată.

39.Praguri şi proceduri

39.1.

Procedurile de achiziţii în domeniul acţiunilor externe sunt următoarele:

(a) procedura restrânsă prevăzută la articolul 167 alineatul (1) litera (b);

(b) procedura deschisă prevăzută la articolul 167 alineatul (1) litera (a);

(c) procedura deschisă locală;

(d) procedura simplificată;

39.2.

În funcţie de praguri, se utilizează următoarele proceduri de achiziţii:

(a) procedura deschisă sau restrânsă se poate utiliza pentru:

(i) contracte de achiziţii de servicii şi produse şi contracte de concesiune de servicii cu o valoare de cel puţin 300 000 EUR;

(ii) contracte de lucrări şi contracte de concesionare de lucrări cu o valoare de cel puţin 5 000 000 EUR;

(b) procedura deschisă locală poate fi utilizată pentru:

(i) contracte de achiziţii de produse cu o valoare de cel puţin 100 000 EUR, dar mai mică de 300 000 EUR;

(ii) contracte de lucrări şi contracte de concesionare de lucrări cu o valoare de cel puţin 300 000 EUR, dar mai mică de 5 000 000 EUR;

(c) procedura simplificată se poate utiliza pentru:

(i) contracte de achiziţii de servicii, contracte de concesionare de servicii, contracte de lucrări şi contracte de concesionare de lucrări cu o valoare mai mică de 300 000 EUR;

(ii) contracte de achiziţii de produse cu o valoare mai mică de 100 000 EUR;

(d) contractele cu o valoare de cel mult 20 000 EUR se pot atribui pe baza unei singure oferte;

(e) plăţile pentru cheltuieli cu un cuantum de cel mult 2 500 EUR se pot realiza pe baza unei simple facturi, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.

39.3.

În cadrul procedurii restrânse menţionate la punctul 39.1 litera (a), anunţul de participare precizează numărul de candidaţi care urmează să fie invitaţi să depună oferte. Pentru contractele de achiziţii de servicii sunt invitaţi cel puţin patru candidaţi. Numărul candidaţilor cărora li se permite să depună oferte trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală.

În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie sau nivelurile minime de capacitate este inferior numărului minim, autoritatea contractantă îi poate invita să depună o ofertă numai pe acei candidaţi care îndeplinesc criteriile de depunere a unei oferte.

39.4.

În cadrul procedurii deschise locale menţionate la punctul 39.1 litera (c), anunţul de participare se publică cel puţin în monitorul oficial al statului beneficiar sau într-o publicaţie echivalentă pentru invitaţiile de participare la procedurile de ofertare locale.

39.5.

În cadrul procedurii competitive cu negociere menţionate la punctul 39.1 litera (d), autoritatea contractantă întocmeşte o listă cu minimum trei ofertanţi la alegere, fără publicarea unui anunţ.

Ofertanţii pentru procedura competitivă cu negociere pot fi aleşi dintre cei înscrişi pe o listă de vânzători, astfel cum se prevede la punctul 13.1 litera (b), care a beneficiat de publicitate printr-o cerere de exprimare a interesului.

În cazul în care, în urma consultării ofertanţilor, autoritatea contractantă primeşte o singură ofertă valabilă din punct de vedere administrativ şi tehnic, contractul poate fi atribuit cu condiţia îndeplinirii criteriilor de atribuire.

39.6.

Pentru serviciile juridice care nu intră sub incidenţa punctului 11.1 al doilea paragraf litera (h), autorităţile contractante pot recurge la procedura simplificată, indiferent de valoarea estimată a contractului.

40.Utilizarea procedurii de negociere pentru contractele de achiziţii de servicii, de produse şi de lucrări

40.1.

Autorităţile contractante pot utiliza procedura de negociere pe baza unei singure oferte în următoarele cazuri:

(a) atunci când serviciile sunt încredinţate unor organisme din sectorul public sau unor instituţii ori asociaţii nonprofit şi privesc activităţi de natură instituţională sau sunt destinate să acorde asistenţă populaţiilor în domeniul social;

(b) atunci când procedura de ofertare a eşuat, adică dacă nu s-a primit nicio ofertă adecvată din punct de vedere calitativ şi/sau financiar, caz în care, după anularea procedurii de ofertare, autoritatea contractantă poate negocia cu unul sau mai mulţi ofertanţi aleşi de ea dintre cei care au participat la procedura de ofertare, cu condiţia ca documentele achiziţiei să nu fie modificate substanţial;

(c) atunci când trebuie încheiat un nou contract în urma rezilierii anticipate a unui contract existent.

40.2.

În sensul punctului 11.1 al doilea paragraf litera (c), se consideră că operaţiunile desfăşurate în cadrul unei crize corespund testului de extremă urgenţă. Ordonatorul de credite delegat, dacă este cazul în colaborare cu ceilalţi ordonatori de credite delegaţi implicaţi, constată existenţa unei situaţii de extremă urgenţă şi îşi revizuieşte periodic decizia, ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare.

40.3.

Activităţile de natură instituţională menţionate la punctul 40.1 litera (a) includ servicii direct legate de misiunea statutară a organismelor din sectorul public.

41.Caietul de sarcini
Prin derogare de la punctul 16.3, pentru toate procedurile care implică o cerere de participare, caietul de sarcini poate fi împărţit în funcţie de cele două etape ale procedurii, iar prima etapă poate conţine doar informaţiile menţionate la punctul 16.3 literele (a) şi (f).
42.Termenele pentru proceduri

42.1.

Pentru contractele de achiziţii de servicii, intervalul minim dintre ziua următoare datei de expediere a scrisorii de invitaţie de participare la procedura de ofertare şi data-limită de primire a ofertelor este de 50 de zile. Cu toate acestea, în cazuri urgente se pot autoriza alte termene.

42.2.

Ofertanţii pot adresa întrebări în scris înainte de data-limită pentru primirea ofertelor. Autoritatea contractantă transmite răspunsurile la întrebări înainte de data-limită pentru primirea ofertelor.

42.3.

În procedurile restrânse, termenul pentru primirea cererilor de participare este de cel puţin 30 de zile din ziua următoare datei la care s-a publicat anunţul de participare. Perioada dintre ziua următoare datei la care se expediază scrisoarea de invitaţie şi data-limită de primire a ofertelor este de cel puţin 50 de zile. Cu toate acestea, în anumite cazuri excepţionale, se pot autoriza şi alte termene.

42.4.

În procedurile deschise, termenele pentru primirea ofertelor, calculate din ziua următoare datei la care se transmite anunţul de participare, sunt de cel puţin:

(a) 90 de zile pentru contractele de achiziţii de lucrări;

(b) 60 de zile pentru contractele de achiziţii de produse.

Cu toate acestea, în anumite cazuri excepţionale, se pot autoriza şi alte termene.

42.5.

În procedurile deschise locale, termenele pentru primirea ofertelor, calculate de la data publicării anunţului de participare, sunt de cel puţin:

(a) 60 de zile pentru contractele de achiziţii de lucrări;

(b) 30 de zile pentru contractele de achiziţii de produse.

Cu toate acestea, în anumite cazuri excepţionale, se pot autoriza şi alte termene.

42.6.

Pentru procedurile simplificate menţionate la punctul 39.1 litera (d), candidaţii au la dispoziţie cel puţin 30 de zile de la data expedierii scrisorii de invitaţie de participare la procedura de ofertare pentru a-şi prezenta ofertele.

ANEXA II:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 7

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 10

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 10 alineatul (5)

Articolul 10 alineatul (5)

Articolul 10 alineatul (6)

Articolul 11

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 15

Articolul 15 alineatul (2) litera (a)

-

Articolul 15 alineatul (2) litera (b)

-

Articolul 16

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 19

Articolul 20

Articolul 20

Articolul 21

Articolul 21

Articolul 21 alineatul (2) litera (a) punctul (i)

-

Articolul 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii)

-

Articolul 22

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 23

Articolul 24

Articolul 24

Articolul 25

Articolul 25

Articolul 26

Articolul 26

Articolul 27

Articolul 27

Articolul 28

Articolul 28

Articolul 29

Articolul 29

Articolul 30

Articolul 30

Articolul 31

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 32

Articolul 33

Articolul 33

Articolul 34

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 35

Articolul 36

Articolul 36

Articolul 36 alineatul (3) litera (c)

-

Articolul 36 alineatul (3) litera (d)

Articolul 36 alineatul (3) litera (c)

Articolul 36 alineatul (3) litera (e)

Articolul 36 alineatul (3) litera (d)

Articolul 36 alineatul (3) litera (f)

Articolul 36 alineatul (3) litera (e)

Articolul 36 alineatul (3) litera (g)

Articolul 36 alineatul (3) litera (f)

Articolul 37

Articolul 37

Articolul 38

Articolul 38

Articolul 38 alineatul (6)

Articolul 38 alineatul (7)

Articolul 39

Articolul 39

Articolul 40

Articolul 40

Articolul 41

Articolul 41

Articolul 41 alineatul (5) litera (g)

Articolul 217 alineatul (2)

Articolul 41 alineatul (5) litera (i)

Articolul 217 alineatul (2)

Articolul 41 alineatul (5) litera (j)

Articolul 256

Articolul 41 alineatul (8)

-

Articolul 41 alineatul (9)

Articolul 41 alineatul (8)

Articolul 41 alineatul (10)

Articolul 41 alineatul (9)

Articolul 41 alineatul (11)

Articolul 41 alineatul (10)

Articolul 42

Articolul 42

Articolul 43

Articolul 43

Articolul 44

Articolul 44

Articolul 45

Articolul 45

Articolul 46

Articolul 46

Articolul 47

Articolul 47

Articolul 48

Articolul 48

Articolul 48 alineatul (2)

Articolul 48 alineatul (3)

Articolul 49

Articolul 49

Articolul 50

Articolul 50

Articolul 51

Articolul 51

Articolul 52

Articolul 52

Articolul 53

Articolul 53

Articolul 54

Articolul 54

Articolul 55

Articolul 55

Articolul 56

Articolul 56

Articolul 57

Articolul 57

Articolul 58

Articolul 58

Articolul 59

Articolul 59

Articolul 60

Articolul 60

Articolul 61

Articolul 61

Articolul 62

Articolul 62

Articolul 63

Articolul 63

Articolul 64

Articolul 64

Articolul 65

Articolul 65

Articolul 66

Articolul 66

Articolul 67

Articolul 67

Articolul 68

Articolul 68

Articolul 69

Articolul 69

Articolul 70

Articolul 70

Articolul 71

Articolul 71

Articolul 72

Articolul 72

Articolul 73

Articolul 73

Articolul 74

Articolul 74

Articolul 75

Articolul 75

Articolul 76

Articolul 76

Articolul 77

Articolul 77

Articolul 78

Articolul 78

Articolul 79

Articolul 79

Articolul 80

Articolul 80

Articolul 81

Articolul 81

Articolul 82

Articolul 82

Articolul 83

Articolul 83

Articolul 84

Articolul 84

Articolul 85

Articolul 85

Articolul 86

Articolul 86

Articolul 87

Articolul 87

Articolul 88

Articolul 88

Articolul 88 alineatul (1)

Articolul 88 alineatul (2)

Articolul 88 alineatul (2)

-

Articolul 89

Articolul 89

Articolul 89 alineatul (2)

-

Articolul 89 alineatul (3)

-

Articolul 89 alineatul (5)

Articolul 89 alineatul (3)

Articolul 89 alineatul (6)

Articolul 89 alineatul (4)

Articolul 90

Articolul 90

Articolul 91

Articolul 91

Articolul 92

Articolul 92

Articolul 93

Articolul 93

Articolul 94

Articolul 94

Articolul 95

Articolul 95

Articolul 96

Articolul 96

Articolul 97

Articolul 97

Articolul 98

Articolul 98

Articolul 99

Articolul 99

Articolul 100

Articolul 100

Articolul 101

Articolul 101

Articolul 102

Articolul 102

Articolul 103

Articolul 103

Articolul 104

Articolul 104

Articolul 105

Articolul 105

Articolul 106

Articolul 106

Articolul 107

Articolul 107

Articolul 108

Articolul 108

Articolul 109

Articolul 109

Articolul 110

Articolul 110

Articolul 111

Articolul 111

Articolul 112

Articolul 112

Articolul 113

Articolul 113

Articolul 114

Articolul 114

Articolul 115

Articolul 115

Articolul 116

Articolul 116

Articolul 117

Articolul 117

Articolul 118

Articolul 118

Articolul 119

Articolul 119

Articolul 120

Articolul 120

Articolul 121

Articolul 121

Articolul 122

Articolul 122

Articolul 123

Articolul 123

Articolul 124

Articolul 124

Articolul 125

Articolul 125

Articolul 126

Articolul 126

Articolul 127

Articolul 127

Articolul 128

Articolul 128

Articolul 129

Articolul 129

Articolul 130

Articolul 131

Articolul 131

Articolul 132

Articolul 132

Articolul 133

Articolul 133

Articolul 134

Articolul 134

Articolul 135

Articolul 135

Articolul 137

Articolul 135 alineatul (3)

Articolul 137 alineatul (4)

Articolul 135 alineatul (4)

Articolul 137 alineatul (5)

Articolul 136

Articolul 138

Articolul 136 alineatul (2)

Articolul 138 alineatul (3)

Articolul 136 alineatul (3)

Articolul 138 alineatul (4)

Articolul 136 alineatul (4)

Articolul 138 alineatul (5)

Articolul 136 alineatul (5)

Articolul 138 alineatul (7)

Articolul 136 alineatul (6)

Articolul 138 alineatul (9)

Articolul 136 alineatul (7)

Articolul 138 alineatul (10)

Articolul 136 alineatul (8)

Articolul 138 alineatul (11)

Articolul 136 alineatul (9)

Articolul 138 alineatul (12)

Articolul 137

Articolul 139

Articolul 138

Articolul 140

Articolul 139

Articolul 141

Articolul 140

Articolul 142

Articolul 141

Articolul 143

Articolul 142

Articolul 144

Articolul 143

Articolul 145

Articolul 143 alineatul (2) litera (b)

Articolul 145 alineatul (2) litera (c)

Articolul 143 alineatul (2) litera (c)

Articolul 145 alineatul (2) litera (d)

Articolul 144

Articolul 147

Articolul 145

Articolul 148

Articolul 146

Articolul 149

Articolul 147

Articolul 150

Articolul 148

Articolul 151

Articolul 148 alineatul (3)

Articolul 151 alineatul (4)

Articolul 149

Articolul 152

Articolul 149 alineatul (7)

Articolul 152 alineatul (8)

Articolul 150

Articolul 153

Articolul 151

Articolul 154

Articolul 152

Articolul 155

Articolul 153

Articolul 156

Articolul 154

Articolul 157

Articolul 154 alineatul (6)

Articolul 157 alineatul (7)

Articolul 154 alineatul (7)

Articolul 157 alineatul (8)

Articolul 155

Articolul 158

Articolul 155 alineatul (5)

Articolul 157 alineatul (6)

Articolul 155 alineatul (6)

Articolul 158 alineatul (7)

Articolul 155 alineatul (7)

Articolul 158 alineatul (8)

Articolul 155 alineatul (8)

Articolul 158 alineatul (9)

Articolul 156

Articolul 159

Articolul 157

Articolul 160

Articolul 158

Articolul 161

Articolul 159

Articolul 162

Articolul 160

Articolul 163

Articolul 161

Articolul 164

Articolul 162

Articolul 165

Articolul 163

Articolul 166

Articolul 164

Articolul 167

Articolul 165

Articolul 168

Articolul 166

Articolul 169

Articolul 167

Articolul 170

Articolul 168

Articolul 171

Articolul 169

Articolul 172

Articolul 170

Articolul 173

Articolul 171

Articolul 174

Articolul 172

Articolul 175

Articolul 173

Articolul 176

Articolul 174

Articolul 177

Articolul 175

Articolul 178

Articolul 176

Articolul 179

Articolul 177

Articolul 180

Articolul 178

Articolul 181

Articolul 179

Articolul 182

Articolul 180

Articolul 183

Articolul 181

Articolul 184

Articolul 182

Articolul 185

Articolul 183

Articolul 186

Articolul 183 alineatul (5)

-

Articolul 184

Articolul 187

Articolul 185

Articolul 188

Articolul 186

Articolul 189

Articolul 187

Articolul 190

Articolul 188

Articolul 191

Articolul 189

Articolul 192

Articolul 190

Articolul 193

Articolul 191

Articolul 194

Articolul 192

Articolul 195

Articolul 193

Articolul 196

Articolul 194

Articolul 197

Articolul 195

Articolul 198

Articolul 196

Articolul 199

Articolul 197

Articolul 200

Articolul 198

Articolul 201

Articolul 199

Articolul 202

Articolul 200

Articolul 203

Articolul 201

Articolul 204

Articolul 202

Articolul 205

Articolul 203

Articolul 206

Articolul 204

Articolul 207

Articolul 205

Articolul 208

Articolul 206

Articolul 209

Articolul 207

Articolul 210

Articolul 208

Articolul 211

Articolul 208 alineatul (3)

Articolul 211 alineatul (4)

Articolul 208 alineatul (4)

Articolul 211 alineatul (5)

Articolul 208 alineatul (5)

Articolul 211 alineatul (6)

Articolul 209

Articolul 212

Articolul 210

Articolul 213

Articolul 211

Articolul 214

Articolul 212

Articolul 215

Articolul 213

Articolul 216

Articolul 214

Articolul 217

Articolul 215

Articolul 218

Articolul 215 alineatul (2)

-

Articolul 215 alineatul (3)

Articolul 218 alineatul (2)

Articolul 215 alineatul (4)

Articolul 218 alineatul (3)

Articolul 215 alineatul (5)

Articolul 218 alineatul (4)

Articolul 215 alineatul (6)

Articolul 218 alineatul (5)

Articolul 215 alineatul (7)

Articolul 218 alineatul (6)

Articolul 216

Articolul 219

Articolul 217

Articolul 220

Articolul 218

Articolul 221

Articolul 219

Articolul 222

Articolul 220

Articolul 223

Articolul 220 alineatul (2)

-

Articolul 220 alineatul (3)

Articolul 223 alineatul (2)

Articolul 220 alineatul (4)

Articolul 223 alineatul (3)

Articolul 220 alineatul (5)

Articolul 223 alineatul (4)

Articolul 220 alineatul (6)

Articolul 223 alineatul (5)

Articolul 220 alineatul (7)

-

Articolul 220a

Articolul 224

Articolul 221

Articolul 225

Articolul 222

Articolul 226

Articolul 223

Articolul 227

Articolul 224

Articolul 228

Articolul 225

Articolul 229

Articolul 226

Articolul 230

Articolul 227

Articolul 231

Articolul 228

Articolul 232

Articolul 229

Articolul 233

Articolul 230

Articolul 234

Articolul 231

Articolul 235

Articolul 231 alineatul (3)

-

Articolul 232

Articolul 236

Articolul 233

Articolul 237

Articolul 234

Articolul 238

Articolul 235

Articolul 239

Articolul 236

Articolul 241

Articolul 237

Articolul 242

Articolul 237 alineatul (2)

-

Articolul 237 alineatul (3)

Articolul 237 alineatul (2)

Articolul 237 alineatul (4)

Articolul 237 alineatul (3)

Articolul 237 alineatul (5)

Articolul 237 alineatul (7)

Articolul 238

Articolul 243

Articolul 239

Articolul 245

Articolul 240

Articolul 246

Articolul 241

Articolul 247

Articolul 242

Articolul 248

Articolul 243

Articolul 249

Articolul 244

Articolul 250

Articolul 245

Articolul 251

Articolul 246

Articolul 252

Articolul 247

Articolul 253

Articolul 248

Articolul 254

Articolul 249

Articolul 255

Articolul 250

Articolul 256

Articolul 251

Articolul 257

Articolul 252

Articolul 258

Articolul 253

Articolul 259

Articolul 254

Articolul 260

Articolul 255

Articolul 261

Articolul 256

Articolul 262

Articolul 257

Articolul 263

Articolul 258

Articolul 264

Articolul 259

Articolul 265

Articolul 260

Articolul 266

Articolul 261

Articolul 267

Articolul 262

Articolul 268

Articolul 263

Articolul 269

Articolul 264

Articolul 270

Articolul 265

Articolul 271

Articolul 266

Articolul 272

Articolul 267

Articolul 273

Articolul 268

Articolul 274

Articolul 269

Articolul 275

Articolul 270

-

Articolul 271

-

Articolul 272

-

Articolul 273

-

Articolul 274

-

Articolul 275

-

Articolul 276

-

Articolul 277

-

Articolul 278

-

Articolul 279 alineatul (1)

Articolul 277 alineatul (3)

Articolul 279 alineatul (2)

-

Articolul 279 alineatul (3)

Articolul 277 alineatul (4)

Articolul 279 alineatul (4)

-

Articolul 280

Articolul 278

Articolul 281 alineatul (1)

Articolul 279 primul paragraf

Articolul 281 alineatul (2)

-

Articolul 281 alineatul (3)

Articolul 279 al doilea paragraf

Articolul 282 alineatul (1)

Articolul 280 primul paragraf

Articolul 282 alineatul (2)

Articolul 280 al doilea paragraf

Articolul 282 alineatul (3)

-

Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 26 septembrie 2024