Regulamentul 2509/23-sept-2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 26 Septembrie 2024

Dată act: 23-sept-2024

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (³) trebuie să facă obiectul mai multor modificări. Este necesar, din motive de claritate şi securitate juridică, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.

(3)Ţinând seama de experienţa dobândită în ceea ce priveşte punerea în aplicare a normelor financiare aplicabile bugetului şi în urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (⁴), ar trebui să fie efectuate anumite modificări specifice pentru a alinia normele financiare respective la noul cadru juridic, pentru a le adapta la nevoile de gestionare eficientă a crizelor şi pentru a spori protecţia intereselor financiare ale Uniunii. În plus, ar trebui să fie efectuate simplificări specifice, actualizări tehnice şi corecţii.

(4)În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093, trimiterile la actele de bază ar trebui să fie înlocuite, iar trimiterile la Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (⁵), la Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768 al Consiliului (⁶) şi la Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (⁷), ar trebui să fie adăugate la trimiterile utilizate în întregul regulament.

(5)Din motive de claritate, toate trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸), care a fost abrogat, ar trebui să fie înlocuite cu trimiteri la Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹).

(7)Este necesar să se reflecte mai bine natura specifică şi funcţionarea provizionării datoriilor financiare şi a garanţiilor bugetare. Anumite definiţii şi norme privind garanţiile bugetare, angajamentele bugetare, angajamentele juridice, creditele de plată, destinatarii şi publicarea informaţiilor privind destinatarii ar trebui, prin urmare, să fie ajustate. Ar trebui să fie adăugată o definiţie a fazei de constituire de provizioane pentru datoriile financiare. În plus, definiţiile ar trebui să fie actualizate, în special pentru a reflecta modificările aduse normelor privind achiziţiile şi introducerea unor norme privind donaţiile nefinanciare.

(9)În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o trimitere la regimul general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰). Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 este o componentă esenţială a cadrului juridic pentru execuţia bugetului.

(11)Prezentul regulament ar trebui să le permită ordonatorilor de credite, dacă este relevant în conformitate cu normele sectoriale, să adopte măsuri adecvate şi să întreprindă acţiuni pentru a proteja bugetul, de exemplu prin suspendarea plăţilor, în cazurile în care punerea în aplicare de către un stat membru a unei acţiuni finanţate din fonduri ale Uniunii este afectată de nerespectarea de către statul membru respectiv a valorilor relevante ale Uniunii şi a drepturilor fundamentale.

(15)În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 şi a actelor conexe de bază, ar trebui să fie încorporate în prezentul regulament anumite norme referitoare la principiile bugetare, în special în ceea ce priveşte anularea şi reportarea, dezangajările şi reconstituirea creditelor corespunzătoare dezangajărilor, prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/1060 (¹¹) şi (UE) 2021/2116 (¹²) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

(¹¹)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(18)Pentru a spori transparenţa şi vizibilitatea în prezentarea veniturilor alocate, menţinând totodată substanţa informaţiilor furnizate anterior, informaţii detaliate privind cuantumul estimat al veniturilor alocate interne şi externe care urmează să fie primite, precum şi alocarea prevăzută pentru liniile bugetare relevante ar trebui să fie furnizate într-o anexă, care să facă parte integrantă din buget. În plus, este oportun să se clarifice cerinţele de raportare privind execuţia veniturilor alocate interne şi externe în anul precedent. Acest lucru va garanta că toate informaţiile despre execuţia veniturilor alocate şi previziunile privind veniturile alocate care urmează să fie primite sunt prezentate într-un mod clar şi accesibil.

(21)Pentru a permite o reacţie rapidă în circumstanţe excepţionale, Comisia ar trebui să poată accepta donaţii în natură, indiferent de valoarea lor, în cazul în care donaţiile respective sunt destinate ajutorului umanitar, sprijinului de urgenţă, protecţiei civile sau ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Pentru a asigura garanţii adecvate, Comisia ar trebui să accepte astfel de donaţii numai în cazul în care acceptarea este conformă cu principiile bunei gestiuni financiare şi transparenţei, nu generează conflicte de interese, nu afectează imaginea Uniunii şi nu afectează sau nu riscă să afecteze securitatea sau ordinea publică a Uniunii sau a statelor membre. Donatorul nu ar trebui să se afle, în momentul acceptării, într-una dintre situaţiile de excludere din cadrul sistemului de detectare timpurie şi de excludere şi nu ar trebui să fie înregistrat ca fiind exclus în baza de date corespunzătoare. În cazul în care Comisia acceptă o donaţie, ordonatorul de credite competent ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la astfel de cazuri în raportul său anual de activitate.

(23)Conceptul de performanţă în ceea ce priveşte bugetul ar trebui să fie clarificat. Performanţa ar trebui să fie legată de aplicarea directă a principiului bunei gestiuni financiare. De asemenea, ar trebui să fie definit principiul bunei gestiuni financiare şi ar trebui să fie stabilită o legătură între obiectivele stabilite şi indicatorii de performanţă, rezultate şi economie, eficienţă şi eficacitate în utilizarea creditelor. Din motive de securitate juridică, evitând totodată conflictele cu cadrele de performanţă existente ale diferitelor programe, ar trebui să fie definită terminologia legată de performanţă, în special realizările şi rezultatele.

(24)În lumina obiectivului orizontal de integrare a dimensiunii de gen, a obiectivelor pentru monitorizarea cheltuielilor şi performanţei de mediu şi a cheltuielilor care contribuie la stoparea şi inversarea declinului biodiversităţii, ar trebui să fie introduşi indicatori de performanţă specifici pentru buget pentru a urmări cheltuielile pentru egalitatea de gen, precum şi pentru atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea şi pentru protecţia biodiversităţii. Astfel de indicatori ar trebui să fie concişi şi proporţionali, să evite suprapunerile, să aibă un număr limitat şi nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă. Aceştia ar trebui să se bazeze pe o metodologie eficace, transparentă şi cuprinzătoare şi, după caz, pe dovezi ştiinţifice recunoscute la scară largă. După caz, datele colectate în legătură cu astfel de indicatori ar trebui să fie defalcate în funcţie de gen şi ar trebui să fie colectate într-un mod care să permită agregarea lor în toate programele relevante.

(25)Având în vedere importanţa abordării provocărilor climatice şi de mediu şi pentru a se asigura că execuţia bugetară contribuie la realizarea Pactului verde european astfel cum se menţionează în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, a obiectivelor Uniunii în materie de climă şi energie şi a neutralităţii climatice până în 2050, conceptul de performanţă în ceea ce priveşte bugetul ar trebui să fie extins pentru a include punerea în aplicare a programelor şi a activităţilor într-un mod sustenabil, ceea ce nu ar împiedica realizarea obiectivelor de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi marine, tranziţia către o economie circulară, prevenirea şi controlul poluării, precum şi protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor.

(26)Este important să se promoveze drepturile sociale şi condiţiile de muncă şi de încadrare echitabile, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale şi cu articolul 9 din TFUE. Dacă este fezabil şi adecvat, atunci când pun în aplicare programe şi activităţi finanţate de buget, Comisia şi statele membre ar trebui să respecte dreptul intern, dreptul Uniunii, convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi contractele colective de muncă care sunt aplicabile şi relevante.

(27)În conformitate cu Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹³), legislaţia Uniunii ar trebui să fie de înaltă calitate şi ar trebui să se concentreze pe domeniile în care are cea mai mare valoare adăugată pentru cetăţeni şi este cât mai eficace şi eficientă cu putinţă în realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Evaluarea programelor de cheltuieli existente şi a celor noi, precum şi a activităţilor existente şi noi care presupun cheltuieli semnificative poate contribui la atingerea respectivelor obiective.

(29)Pentru a spori protecţia bugetului împotriva neregulilor, inclusiv a fraudei, corupţiei, conflictelor de interese şi a dublei finanţări, ar trebui să fie introduse măsuri standardizate de colectare, comparare şi agregare a informaţiilor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii. În special, pentru a preveni, a detecta, a investiga şi a corecta în mod eficace fraudele sau pentru a remedia neregulile, este necesar să se poată identifica persoanele fizice care sunt beneficiarii finali, direcţi sau indirecţi, ai finanţării din partea Uniunii sau ai utilizării abuzive a acestor fonduri. Înregistrarea şi stocarea electronică a datelor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii, inclusiv privind beneficiarii reali ai acesteia, în sensul definiţiei de la articolul 3 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁴), precum şi punerea periodică la dispoziţie a acestor date într-un sistem unic de informare şi monitorizare integrat şi interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor şi de evaluare a riscurilor (denumit în continuare "sistemul informatic unic integrat"), pus la dispoziţie de Comisie ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selectării, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului şi auditului şi să contribuie la prevenirea, depistarea, corectarea şi monitorizarea eficace a neregulilor, inclusiv a fraudei, corupţiei, conflictelor de interese şi a dublei finanţări. Normele referitoare la înregistrarea, stocarea, transferul şi prelucrarea datelor ar trebui să fie conforme cu normele aplicabile privind protecţia datelor. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie dezvoltat în vederea evitării dublei raportări şi a reducerii sarcinii administrative pentru statele membre şi pentru alte entităţi de punere în aplicare. Comisia ar trebui să acţioneze ca operator şi să fie responsabilă de dezvoltarea, gestionarea şi supravegherea sistemului informatic unic integrat. Statele membre, organismele de investigare, de control şi de audit ale Uniunii, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi şi Parchetul European (EPPO) ar trebui să aibă acces la datele respective în cadrul exercitării competenţelor care le revin. Un astfel de acces ar trebui să respecte principiul necesităţii şi al proporţionalităţii. Datele disponibile prin intermediul sistemului informatic unic integrat ar trebui să fie puse la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, de la caz la caz, în măsura în care acest lucru este necesar şi proporţional cu exercitarea competenţelor care le revin acestora, în contextul procedurii de descărcare de gestiune pentru Comisie.

(30)Sistemul informatic unic integrat ar trebui să se bazeze pe interoperabilitate, permiţând ca informaţiile şi datele actualizate privind destinatarii fondurilor Uniunii să fie extrase din sistemul respectiv şi transferate în acesta în mod automat, în timp real, atunci când este fezabil, utilizând, printre altele, bazele de date naţionale relevante, sistemele interne ale organismelor şi autorităţilor naţionale relevante, ale autorităţilor de gestionare şi de plată, bazele de date naţionale privind achiziţiile publice, datele disponibile public şi datele din alte baze de date ale Comisiei, asigurând astfel caracterul exhaustiv şi integralitatea informaţiilor şi datelor.

(31)Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput şi pus în aplicare astfel încât să permită agregarea informaţiilor relevante privind aceiaşi destinatari în cadrul diferitelor programe de finanţare ale Uniunii. Acesta ar trebui să utilizeze numai indicatori de risc obiectivi, proporţionali, necesari pentru evaluarea riscurilor, precum şi bazaţi pe surse fiabile de date şi informaţii actualizate, în timp real dacă este fezabil. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput pentru a fi utilizat în conformitate cu principiile generale de protecţie a datelor, inclusiv reducerea la minimum a datelor şi limitarea stocării acestora, aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal.

(32)Pentru a se asigura că funcţiile sistemului informatic unic integrat rămân la un standard ridicat, ar trebui să fie puse în aplicare anumite acţiuni şi măsuri atunci când este fezabil, inclusiv alinierea câmpurilor de date la sistemele informatice şi bazele de date relevante naţionale şi ale Comisiei, cu adăugirile necesare în scopul utilizării instrumentului de extragere a datelor şi de evaluare a riscurilor, inclusiv trimiterea la identificatorul unic al operaţiunilor; integrarea bazelor de date şi a sistemelor informatice naţionale relevante în sistemul informatic unic integrat pentru schimbul automat de informaţii; punerea la dispoziţia utilizatorilor a posibilităţii de a adapta şi de a grupa indicatorii de risc şi ponderile acestora în funcţie de nevoile şi particularităţile unui fond al Uniunii, ale unui program sau ale unei ţări; utilizarea inteligenţei artificiale pentru analizarea şi interpretarea datelor; punerea la dispoziţia utilizatorilor a mai multor posibilităţi de utilizare a opţiunilor de căutare şi a capacităţilor de filtrare; oferirea de orientări utilizatorilor cu privire la interpretarea şi utilizarea datelor şi a rezultatelor; şi formare cu privire la modul de navigare a sistemului informatic unic integrat, de evaluare a riscurilor şi de luare în considerare a acestor informaţii în cadrul verificărilor şi auditurilor.

(33)În conformitate cu principiul transparenţei consacrat la articolul 15 din TFUE, instituţiile Uniunii trebuie să acţioneze în mod cât mai deschis cu putinţă. În ceea ce priveşte execuţia bugetului, aplicarea principiului menţionat implică faptul că cetăţenii ar trebui să ştie unde şi în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii. Astfel de informaţii promovează dezbaterea democratică, contribuie la participarea cetăţenilor la procesul decizional al Uniunii, consolidează controlul instituţional şi supravegherea cheltuielilor Uniunii şi contribuie la creşterea credibilităţii acesteia. Comunicarea ar trebui să fie mai precisă şi să urmărească sporirea vizibilităţii contribuţiei Uniunii pentru cetăţeni. Obiectivele menţionate ar trebui să fie realizate prin publicarea, preferabil folosind instrumente moderne de comunicare, a unor informaţii relevante privind toţi destinatarii fondurilor finanţate din buget, care să ţină seama de interesele legitime ale respectivilor destinatari în materie de confidenţialitate şi securitate şi, în ceea ce priveşte persoanele fizice, de dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal. Prin urmare, instituţiile Uniunii ar trebui să adopte o abordare selectivă în ceea ce priveşte publicarea informaţiilor, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Deciziile de publicare ar trebui să se bazeze pe criterii relevante, pentru a se furniza informaţii de interes real.

(34)Fără a se aduce atingere normelor privind protecţia datelor cu caracter personal, ar trebui să se urmărească o transparenţă maximă în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la destinatari. Informaţiile privind destinatarii fondurilor Uniunii executate prin gestiune directă ar trebui să fie publicate pe un site centralizat şi dedicat al instituţiilor Uniunii, precum sistemul de transparenţă financiară, şi ar trebui să fie uşor accesibile prin soluţii tehnice adecvate şi sigure. Cerinţele în materie de publicare ar trebui să acopere toate metodele de execuţie bugetară, inclusiv cele aplicate de alte instituţii şi organe ale Uniunii.

(35)Comisia ar trebui să fie în măsură să execute bugetul în mod indirect, prin intermediul unor organizaţii din statele membre. Din motive de securitate juridică, este, prin urmare, oportun să se definească o organizaţie dintr-un stat membru ca fiind o entitate stabilită într-un stat membru ca organism de drept public, sau ca fiind un organism reglementat de dreptul privat căruia i-a fost încredinţată o misiune de serviciu public şi căruia i s-au oferit garanţii financiare adecvate de către statul membru respectiv. Sprijinul financiar furnizat unor astfel de organisme de drept privat de către un stat membru în conformitate cu cerinţele existente prevăzute în dreptul Uniunii sub o formă stabilită de statul membru respectiv şi care nu necesită neapărat o garanţie bancară ar trebui să fie considerat ca reprezentând o garanţie financiară adecvată.

(37)În majoritatea cazurilor care fac obiectul prezentului regulament, publicarea se referă la persoane juridice. Atunci când sunt vizate persoane fizice, publicarea datelor cu caracter personal ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii dintre valoarea cuantumului acordat şi necesitatea de a controla utilizarea optimă a fondurilor. În astfel de cazuri, publicarea regiunii corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) este în concordanţă cu obiectivul publicării informaţiilor privind destinatarii şi asigură egalitatea de tratament între state membre de dimensiuni diferite, respectând, totodată, dreptul destinatarilor la viaţă privată şi, în special, la protecţia datelor lor cu caracter personal.

(38)Din motive de securitate juridică şi în conformitate cu principiul proporţionalităţii, ar trebui să se specifice situaţiile în care nu ar trebui să aibă loc publicarea. De exemplu, informaţiile nu ar trebui să fie publicate privind bursele de studii sau alte forme de sprijin direct acordat persoanelor fizice aflate cel mai mult în nevoie, privind anumite contracte cu o valoare foarte mică sau privind sprijinul financiar sub un anumit prag prevăzut prin instrumente financiare ori garanţii bugetare, sau în cazurile în care divulgarea riscă să ameninţe drepturile şi libertăţile persoanelor fizice vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă prejudicii intereselor comerciale ale destinatarilor. Cu toate acestea, în cazul granturilor, nu ar trebui să existe nicio scutire specială de la obligaţia de a publica informaţiile pe baza unui prag specific, pentru a menţine practica actuală şi pentru a permite transparenţa.

(39)În cazul în care datele cu caracter personal ale destinatarilor sunt publicate în scopul transparenţei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor Uniunii şi controlul procedurilor de atribuire, destinatarii respectivi ar trebui să fie informaţi cu privire la o astfel de publicare, precum şi cu privire la drepturile lor şi la procedurile aplicabile pentru exercitarea drepturilor respective, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2018/1725 şi (UE) 2016/679 (¹⁵) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

(40)Pentru a asigura faptul că principiul egalităţii de tratament este respectat pentru toţi destinatarii, informaţiile referitoare la persoanele fizice ar trebui, de asemenea, să fie publicate, în conformitate cu obligaţia impusă statelor membre de a asigura un grad ridicat de transparenţă cu privire la contractele care depăşesc pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁶).

(41)În cazul gestiunii indirecte şi partajate, persoanele, entităţile sau organismele desemnate care execută fonduri ale Uniunii ar trebui să pună la dispoziţie informaţii privind destinatarii şi destinatarii finali. În cazul gestiunii partajate, informaţiile ar trebui să fie publicate în conformitate cu norme sectoriale specifice. Statele membre care primesc şi execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii directe ar trebui să pună la dispoziţie informaţii cu privire la destinatarii acestora, în conformitate cu prezentul regulament. Comisia ar trebui să pună la dispoziţie informaţii privind un site unic, inclusiv o menţiune privind adresa acestuia, unde se pot găsi informaţiile privind destinatarii şi destinatarii finali.

(46)În vederea promovării bunelor practici în execuţia Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură (FEAMPA), precum şi a Fondului european de garantare agricolă (FEGA), Comisia ar trebui, în scop informativ, să poată pune la dispoziţia organismelor responsabile de activităţi de gestiune şi de control un ghid metodologic fără caracter obligatoriu care să prezinte abordarea şi strategiile sale de control, inclusiv listele de verificare şi exemple de bune practici. Ghidul respectiv ar trebui să fie actualizat ori de câte ori este necesar.

(47)Jurisprudenţa (¹⁷) care obligă Comisia să plătească dobânzi sau alte taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor anulate sau reduse de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a generat o situaţie nouă şi imprevizibilă. Este necesar, prin urmare, să se permită deducerea din veniturile la buget a oricăror dobânzi sau a altor taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor ori ale altor sancţiuni anulate sau reduse, inclusiv a oricărui randament negativ aferent cuantumurilor respective. Această excepţie de la interdicţia privind veniturile negative ar trebui să fie limitată la această situaţie specifică. Pentru a respecta principiul general al restabilirii situaţiei anterioare (restitutio in integrum) aplicabil amenzilor sau altor sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii care sunt ulterior anulate sau reduse de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, este necesar să se prevadă că niciun randament negativ al cuantumului colectat cu titlu provizoriu al unor astfel de amenzi sau sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii nu se deduce din cuantumul care trebuie să fie rambursat. Pentru a compensa privarea de beneficiile unei creanţe de la data la care terţii în cauză au plătit cu titlu provizoriu amenda către Comisie până la data rambursării, la cuantumul care trebuie să fie rambursat ar trebui să se adauge o dobândă calculată la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, majorată cu un punct procentual şi jumătate, drept compensaţie adecvată pentru terţii respectivi aflate într-o astfel de situaţie, nemaifiind nevoie să se aplice nicio altă rată a dobânzii la cuantumul în cauză. În plus, rata respectivă corespunde ratei dobânzii aplicabile debitorului atunci când acesta alege să amâne plata unei amenzi sau a unei alte sancţiuni şi oferă o garanţie financiară în locul plăţii. Aceste dobânzi şi taxe ar trebui să fie deduse ca venituri negative numai până la 31 decembrie 2027, în aşteptarea unei soluţii definitive pentru cadrul financiar multianual de după 2027 în raport cu rata dobânzii şi a altor taxe care ar trebui să fie plătite drept compensaţie adecvată pentru rambursarea amenzilor sau a altor sancţiuni anulate sau reduse. Această soluţie definitivă ar trebui să ţină seama de experienţa anterioară şi de evoluţiile viitoare preconizate şi ar trebui să fie în conformitate cu aplicarea principiilor bugetare stabilite în prezentul regulament. Pentru a se asigura un flux de numerar suficient pentru a compensa terţii în cauză pentru privarea de beneficiile unei creanţe în cazurile în care o amendă sau o altă sancţiune a fost anulată sau cuantumul său a fost redus, ar putea fi necesar să se permită ca sumele primite sub formă de amenzi sau de alte sancţiuni, precum şi eventualele dobânzi acumulate sau alte venituri generate de acestea să fie înregistrate în buget până la sfârşitul exerciţiului financiar următor. Pentru a asigura transparenţa deplină a acestui mecanism, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European şi Consiliului toate informaţiile disponibile în cadrul procedurii bugetare anuale.

(48)Având în vedere creşterea volumului operaţiunilor de împrumut şi de credit efectuate de Comisie în numele Uniunii pentru a finanţa redresarea în urma pandemiei de COVID-19, transparenţa în ceea ce priveşte operaţiunile respective ar trebui să fie consolidată în continuare. Pentru a aborda complexitatea sporită a operaţiunilor respective şi a asigura o mai bună vizibilitate a conţinutului lor, la documentul anexat la secţiunea din buget referitoare la Comisie ar trebui să se adauge o prezentare de ansamblu cuprinzătoare a operaţiunilor de împrumut şi de credit efectuate de Comisie. Respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să includă, printre altele, informaţii detaliate privind scadenţele, calendarul plăţilor, dobânzile datorate la nivel agregat, baza de investitori de pe piaţa primară şi, după caz, dimensiunea şi costurile rezervei comune de lichidităţi care stă la baza strategiei de finanţare diversificate, precum şi planul de împrumut. În plus, respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să indice datele subiacente şi metodologia folosită de Comisie pentru a calcula dobânda suportată şi pentru a estima dobânda datorată, fără a include nicio informaţie sensibilă privind piaţa.

(49)Este necesar să se prevadă posibilitatea încheierii de către instituţiile Uniunii a unor acorduri între acestea la nivelul serviciilor, pentru a facilita executarea creditelor acestora şi, de asemenea, posibilitatea de a încheia astfel de acorduri între departamentele instituţiilor Uniunii, organele Uniunii, oficiile europene, organele sau persoanele cărora li se încredinţează punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul politicii externe şi de securitate comune (PESC) în temeiul titlului V din TUE şi Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare.

(51)Pentru sporirea incluziunii, organismele de drept privat sau de drept al Uniunii stabilite într-un stat membru şi eligibile pentru a li se încredinţa execuţia unor fonduri sau a unor garanţii bugetare ale Uniunii, în conformitate cu norme sectoriale specifice, ar trebui să fie adăugate la lista entităţilor cărora li se pot încredinţa sarcini de execuţie bugetară în măsura în care sunt controlate de organisme de drept public sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public eligibile în cadrul gestiunii indirecte şi care dispun de garanţii financiare adecvate. În cazul în care astfel de organisme de drept privat sau de drept al Uniunii nu beneficiază de sprijin financiar din partea unui stat membru, garanţiile financiare adecvate ar trebui să ia forma răspunderii solidare din partea organismelor de control sau a unor garanţii financiare echivalente.

(52)Este oportun să se stabilească procedura pentru înfiinţarea de noi oficii europene şi să se stabilească o distincţie între sarcinile obligatorii şi neobligatorii ale unor astfel de oficii. Ar trebui să fie introdusă posibilitatea ca instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi alte oficii europene să delege competenţele de ordonator de credite directorului unui oficiu european. Oficiile europene ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a încheia acorduri la nivelul serviciilor pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare. Este oportun să se stabilească norme specifice pentru ţinerea de evidenţe contabile, dispoziţii de autorizare a contabilului Comisiei să delege o parte din sarcinile sale personalului acestor oficii, precum şi proceduri de operare pentru conturile bancare pe care Comisia ar trebui să poată să le deschidă în numele unui oficiu european.

(54)Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că directorii agenţiilor executive acţionează în calitate de ordonatori de credite delegaţi atunci când gestionează creditele operaţionale ale programelor delegate agenţiilor lor. Pentru a asigura un impact maxim al creşterilor de eficienţă care decurg din centralizarea globală a anumitor servicii de sprijin, ar trebui să se prevadă în mod explicit posibilitatea ca agenţiile executive să execute cheltuielile administrative.

(58)Ar trebui, de asemenea, să se stabilească sarcinile, responsabilităţile şi principiile procedurilor de urmat de către ordonatorii de credite. Ordonatorii de credite delegaţi ar trebui să se asigure că ordonatorii de credite subdelegaţi şi personalul lor primesc informaţii şi formare privind standardele de control, precum şi metodele şi tehnicile respective şi că sunt luate măsuri pentru a asigura funcţionarea sistemului de control. Ordonatorul de credite delegat ar trebui să raporteze instituţiei Uniunii de care aparţine cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor sub forma unui raport anual. Raportul respectiv ar trebui să includă informaţiile financiare şi de gestiune necesare pentru a sprijini declaraţia de asigurare a ordonatorului în cauză referitoare la îndeplinirea funcţiilor sale, inclusiv informaţiile privind performanţa generală a operaţiunilor efectuate. Documentele justificative referitoare la operaţiunile efectuate ar trebui să fie păstrate pentru cel puţin cinci ani. Diversele forme de proceduri de negociere pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice ar trebui să facă obiectul unui raport special din partea ordonatorului de credite delegat adresat instituţiei Uniunii în cauză şi al unui raport de la respectiva instituţie a Uniunii către Parlamentul European şi Consiliu, întrucât procedurile respective reprezintă derogări de la procedurile obişnuite de atribuire.

(60)Delegarea de către Comisie a competenţelor de execuţie bugetară pentru creditele operaţionale înscrise în propria sa secţiune din buget către adjuncţii şefilor de delegaţii ale Uniunii ar trebui să fie limitată la situaţiile în care executarea respectivelor sarcini de către adjuncţii şefilor de delegaţii ale Uniunii este strict necesară pentru a asigura continuitatea activităţii pe durata absenţei şefilor de delegaţii ale Uniunii. Adjuncţiilor şefilor de delegaţii ale Uniunii nu ar trebui să li se permită să exercite respectivele competenţe în mod sistematic sau din motive care ţin de diviziunea activităţii interne.

(61)Contabilul ar trebui să fie responsabil cu buna executare a plăţilor, cu încasarea veniturilor şi cu recuperarea creanţelor. Contabilul ar trebui să gestioneze trezoreria, conturile bancare şi dosarele terţilor, să ţină evidenţa contabilă şi să fie responsabil cu întocmirea situaţiilor financiare ale instituţiilor Uniunii. Contabilul Comisiei ar trebui să fie singura persoană care are dreptul să stabilească normele contabile şi planurile de conturi armonizate, în timp ce contabilii tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii ar trebui să stabilească procedurile contabile aplicabile în instituţiile lor.

(66)Ar trebui să fie stabilite condiţiile de utilizare a conturilor de avans şi un sistem de gestiune care constituie o excepţie de la procedurile bugetare uzuale şi care se referă numai la cuantumuri limitate şi ar trebui să fie precizate sarcinile şi responsabilităţile administratorilor conturilor de avans, precum şi cele ale ordonatorului de credite şi ale contabilului în ceea ce priveşte controlul conturilor de avans. Din motive de eficienţă, în delegaţiile Uniunii ar trebui să se constituie conturi de avans pentru creditele înscrise atât în secţiunile din buget aferente Comisiei, cât şi în cele ale SEAE. De asemenea, este oportun să se permită, în condiţii specifice, utilizarea conturilor de avans în delegaţiile Uniunii pentru plăţile cu o valoare limitată, conform procedurilor bugetare. În ceea ce priveşte numirea administratorilor conturilor de avans, ar trebui să fie posibil ca aceştia să fie selectaţi şi din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul operaţiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor şi a celor de ajutor umanitar, ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor Uniunii Europene şi Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (¹⁸) (denumit în continuare "Statutul funcţionarilor").

(67)Pentru a ţine cont de situaţia existentă în domeniul operaţiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor şi a celor de ajutor umanitar ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, precum şi de dificultăţile tehnice de a avea toate angajamentele juridice semnate de ordonatorul de credite competent, ar trebui să se permită personalului angajat de Comisie în acest domeniu să îşi asume angajamente juridice cu o valoare foarte mică, de până la 2 500 EUR, care sunt legate de plăţile efectuate din conturile de avans, iar şefilor de delegaţii ale Uniunii sau adjuncţilor acestora să îşi asume angajamente juridice la solicitarea ordonatorului de credite competent al Comisiei.

(68)Odată definite sarcinile şi responsabilităţile actorilor financiari, aceştia pot fi ţinuţi răspunzători numai în condiţiile prevăzute de Statutul funcţionarilor. În cadrul instituţiilor Uniunii au fost constituite grupuri specializate în domeniul neregulilor financiare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁹). Însă, având în vedere numărul limitat de cazuri care le sunt prezentate, precum şi din motive de eficienţă, este oportun ca funcţiile lor să fie transferate unui comitet interinstituţional instituit în temeiul prezentului regulament (denumit în continuare "comitetul"). Comitetul ar trebui să fie creat cu scopul de a evalua cererile şi de a emite recomandări cu privire la nevoia de a lua decizii privind excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare în cazurile care îi sunt sesizate de Comisie sau de alte instituţii şi organe ale Uniunii, fără a aduce atingere autonomiei administrative a acestora în ceea ce priveşte personalul lor. Respectivul transfer vizează şi evitarea dublării eforturilor şi reducerea riscurilor de conflict între recomandări sau avize, în cazurile în care sunt implicaţi atât un operator economic, cât şi un membru al personalului unei instituţii sau al unui organ al Uniunii. Este necesar să se menţină procedura prin care un ordonator de credite să poată solicita confirmarea unei instrucţiuni despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, acesta fiind astfel exonerat de orice răspundere. Componenţa comitetului ar trebui să fie modificată atunci când îndeplineşte acest rol. Comitetul nu ar trebui să aibă competenţe de investigare.

(69)În ceea ce priveşte veniturile, este necesar să se abordeze ajustările negative ale resurselor proprii reglementate de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 (²⁰) şi (UE, Euratom) 2021/770 (²¹) ale Consiliului. Cu excepţia cazului resurselor proprii, este necesar să se menţină sarcinile existente şi controalele care ţin de responsabilitatea ordonatorilor de credite în diferitele etape ale procedurii: întocmirea unei estimări a creanţelor, emiterea ordinelor de recuperare, expedierea notei de debit care informează debitorul cu privire la constatarea creanţei şi, dacă este necesar, decizia de a renunţa la creanţă în conformitate cu criteriile care garantează respectarea bunei gestiuni financiare, pentru a asigura o colectare eficientă a veniturilor.

(70)Ordonatorul de credite ar trebui să poată să renunţe total sau parţial la recuperarea unei creanţe constatate în cazul în care debitorul face obiectul unor proceduri de insolvenţă, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European şi al Consiliului (²²), în special în cazul acordurilor amiabile, al concordatelor şi al altor proceduri similare.

(77)Pentru a asigura gestionarea activelor, acordând prioritate în acelaşi timp obiectivului de garantare a securităţii şi lichidităţii fondurilor, cuantumurile referitoare la amenzi sau alte sancţiuni impuse în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, cum ar fi amenzile în domeniul concurenţei care sunt contestate, ar trebui să fie încasate cu titlu provizoriu. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a investi cuantumurile respective în active financiare şi de a stabili destinaţia profitului obţinut din aceste investiţii. Întrucât Comisia nu este singura instituţie a Uniunii care are dreptul de a impune amenzi sau alte sancţiuni, este necesar să se stabilească dispoziţii privind astfel de amenzi sau alte sancţiuni impuse de alte instituţii ale Uniunii şi să se stabilească norme pentru recuperarea lor care ar trebui să fie echivalente cu cele aplicabile Comisiei.

(78)Pentru a se garanta faptul că toate informaţiile necesare pentru adoptarea deciziilor de finanţare se află la dispoziţia Comisiei, este necesar să se stabilească cerinţele minime referitoare la conţinutul deciziilor de finanţare privind granturile, achiziţiile, fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe (denumite în continuare "fonduri fiduciare ale Uniunii"), premiile, instrumentele financiare, mecanismele sau platformele de finanţare mixtă şi garanţiile bugetare. În acelaşi timp, pentru a oferi o perspectivă pe termen mai lung destinatarilor potenţiali, este necesar să se permită adoptarea deciziilor de finanţare pe o perioadă mai mare de un exerciţiu financiar, specificând în acelaşi timp că punerea în aplicare se efectuează sub rezerva disponibilităţii creditelor bugetare pentru exerciţiile financiare respective. În plus, este necesar să se reducă numărul de elemente necesare pentru decizia de finanţare. În sensul obiectivului simplificării, decizia de finanţare ar trebui să constituie, în acelaşi timp, un program de lucru anual sau multianual. Întrucât contribuţiile la organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 sunt deja stabilite în buget, nu ar trebui să fie obligatorie adoptarea unei anumite decizii de finanţare în acest sens.

(81)Pentru a alinia FEGA la procedurile contabile şi bugetare generale de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, ar trebui să se permită efectuarea de angajamente bugetare individuale pentru efectuarea plăţilor, fără a fi necesar să se efectueze mai întâi un angajament provizoriu global pentru efectuarea plăţilor, urmat de angajamente individuale într-o perioadă de până la două luni sau, în anumite condiţii, într-o perioadă mai lungă. În plus, pentru a putea efectua angajamente bugetare şi plăţi individuale pentru prima lună a exerciţiului financiar din decembrie, cheltuielile de gestiune curente pentru FEGA ar trebui să fie adăugate la tipurile de cheltuieli pentru care sunt autorizate plăţile efectuate în avans.

(91)Este oportun ca dispoziţiile privind lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor să fie integrate într-un singur articol şi să se introducă o definiţie a dezangajărilor. Deoarece tranzacţiile se efectuează în sisteme computerizate, semnarea unei menţiuni "bun de plată" pentru a exprima decizia de lichidare ar trebui să fie înlocuită cu o semnătură electronică securizată, cu excepţia unui număr limitat de cazuri. Este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că lichidarea cheltuielilor se aplică tuturor costurilor eligibile, inclusiv costurilor care nu sunt asociate cu o cerere de plată, precum în cazul pentru lichidarea prefinanţărilor.

(93)Fiecare instituţie a Uniunii ar trebui să înfiinţeze un comitet de monitorizare a auditurilor interne însărcinat cu asigurarea independenţei auditorului intern, monitorizarea calităţii activităţii de audit intern şi asigurarea faptului că serviciile sale iau în considerare în mod adecvat recomandările auditului intern şi extern şi le dau curs. Componenţa respectivului comitet de monitorizare a auditurilor interne ar trebui să fie stabilită de fiecare instituţie a Uniunii în parte, ţinând seama de autonomia sa organizaţională şi de importanţa consilierii din partea experţilor independenţi.

(94)Ar trebui să fie pus un accent mai mare pe performanţa şi rezultatele proiectelor finanţate din buget. Prin urmare, în afară de formele de contribuţie din partea Uniunii deja bine stabilite (rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv, costurile unitare, sumele forfetare şi finanţarea la rate forfetare), este oportun să se definească o formă suplimentară de finanţare, care să nu fie legată de costurile operaţiunilor relevante. Forma suplimentară de finanţare ar trebui să se bazeze pe îndeplinirea anumitor condiţii ex ante sau pe rezultatele obţinute, măsurate prin raportare la obiective de etapă stabilite anterior sau prin indicatori de performanţă.

(95)Atunci când contribuţia Uniunii ia forma unei finanţări care nu este legată de costuri şi în cazul în care rambursarea se bazează pe rezultate, realizarea acestora ar trebui să fie măsurată prin obiective de etapă sau ţinte predefinite, iar atingerea acestor obiective de etapă sau ţinte ar trebui să fie verificată înainte de plata contribuţiei. Evidenţele şi documentele justificative legate de atingerea ţintelor sau a obiectivelor de etapă ar trebui să fie păstrate în scopul controalelor sau auditurilor ex post, inclusiv de către Curtea de Conturi.

(96)În cazul în care efectuează evaluări ale capacităţii operaţionale şi financiare a destinatarilor fondurilor Uniunii sau ale sistemelor şi procedurilor acestora, Comisia ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe evaluările deja realizate de ea însăşi ori de alte entităţi sau donatori, cum ar fi agenţiile naţionale şi organizaţiile internaţionale, pentru a evita duplicarea evaluărilor aceloraşi destinatari. Ar trebui să se recurgă la posibilitatea de a recunoaşte valabilitatea transversală a evaluărilor efectuate de alte entităţi în cazul în care astfel de evaluări au fost realizate respectându-se condiţii echivalente celor prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuţie aplicabilă. Prin urmare, pentru a stimula recunoaşterea valabilităţii transversale a evaluărilor între donatori, Comisia ar trebui să promoveze recunoaşterea standardelor recunoscute la nivel internaţional sau a celor mai bune practici internaţionale.

(97)De asemenea, este important să se evite situaţiile în care destinatarii fondurilor Uniunii sunt auditaţi de mai multe ori de către entităţi diferite în ceea ce priveşte utilizarea respectivelor fonduri. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se recurgă la audituri deja efectuate de auditori independenţi, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale competenţei şi independenţei acestora şi cu condiţia ca activitatea de audit să se bazeze pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care să ofere o asigurare rezonabilă şi ca auditurile respective să fi fost efectuate cu privire la situaţiile financiare şi la rapoartele care descriu modul în care a fost utilizată contribuţia din partea Uniunii. Astfel de audituri ar trebui să constituie aşadar baza asigurării globale cu privire la utilizarea fondurilor Uniunii. În acest scop, este important să se garanteze faptul că raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit ale statelor membre.

(99)Pentru a oferi un mecanism de cooperare pe termen lung cu destinatarii, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a semna acorduri-cadru de parteneriat financiar. Parteneriatele-cadru financiare ar trebui să fie puse în aplicare prin intermediul unor granturi sau prin acorduri de contribuţie cu persoane şi entităţi care execută fonduri ale Uniunii. În acest scop, ar trebui să fie specificat conţinutul minim al acestor acorduri de contribuţie. Parteneriatele-cadru financiare nu ar trebui să restrângă în mod nejustificat accesul la finanţare din partea Uniunii.

(100)Condiţiile şi procedurile pentru suspendarea, rezilierea sau reducerea unei contribuţii a Uniunii ar trebui să fie armonizate la nivelul diferitelor instrumente de execuţie bugetară cum ar fi granturi, achiziţii, gestiune indirectă, premii etc. Ar trebui să fie definite motivele unei astfel de suspendări, rezilieri sau reduceri. În cazul în care se descoperă ulterior nereguli sau fraude în cursul unei proceduri de atribuire, ordonatorul de credite competent ar trebui să ia anumite măsuri corective, cu excepţia cazului în care este justificată neluarea acestor măsuri, de exemplu dacă executarea angajamentului juridic este în interesul instituţiei sau al organismului în cauză sau dacă este necesar să se garanteze continuitatea serviciului.

(101)Prin prezentul regulament ar trebui să se stabilească perioade standard în care documentele referitoare la contribuţiile din partea Uniunii ar trebui să fie păstrate de către destinatari, astfel încât să se evite cerinţele contractuale divergente sau disproporţionate, dar să existe suficient timp pentru a permite Comisiei, Curţii de Conturi şi OLAF să aibă acces la datele şi documentele respective şi să efectueze verificările ex post şi auditurile. În plus, orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii ar trebui să aibă obligaţia de a coopera în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii.

(104)Având în vedere mediul geopolitic din ce în ce mai dificil, în care ameninţările hibride şi cibernetice evoluează rapid, precum şi necesitatea unei transformări digitale, cu expunerea sa inerentă la vulnerabilităţi tehnice, Uniunea trebuie să asigure protecţia securităţii şi a ordinii publice a Uniunii sau a statelor sale membre, astfel cum se reflectă în ordinea publică şi în lege. Aceasta se referă la protejarea intereselor fundamentale ale societăţii, cum ar fi asigurarea securităţii aprovizionării cu energie şi combaterea criminalităţii organizate şi a fraudei. Cu respectarea acordurilor internaţionale ale Uniunii, acordarea de fonduri ale Uniunii în legătură cu active şi interese strategice, cum ar fi infrastructura digitală sau spaţială ori sistemele şi serviciile informatice şi de comunicaţii, poate necesita aplicarea unor condiţii specifice pentru a asigura o astfel de protecţie, inclusiv în ceea ce priveşte integritatea sistemelor informatice şi de comunicaţii şi a lanţurilor de aprovizionare conexe. Ar trebui să fie clarificate tipurile de condiţii şi cerinţele de aplicare a acestora. Cu toate acestea, condiţiile specifice prevăzute în prezentul regulament nu sunt exhaustive şi este posibil ca un act de bază să includă condiţii specifice, cu condiţia ca acesta să nu modifice sau să nu deroge de la cerinţele şi procedurile prevăzute în prezentul regulament în materie de protecţie a securităţii şi a ordinii publice.

(106)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să se aplice participanţilor, destinatarilor, entităţilor pe ale căror capacităţi intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul, subcontractanţilor unui contractant, beneficiarilor reali şi entităţilor afiliate ale unei entităţi excluse, persoanelor fizice, garanţilor, precum şi oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri din partea Uniunii în cazul în care bugetul este executat prin gestiune indirectă, oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri din partea Uniunii prin intermediul instrumentelor financiare executate prin gestiune directă, participanţilor sau destinatarilor despre care au furnizat informaţii entităţile care execută bugetul prin gestiune partajată şi sponsorilor.

(107)În scopul de a spori protecţia intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie consolidat sistemul de detectare timpurie şi de excludere. Este important să se evite posibilitatea ca o persoană sau o entitate aflată într-o situaţie de excludere să solicite sau să fie selectată pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii ori să primească astfel de fonduri în cadrul unui program în gestiune partajată. În cazul în care există o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată exclude o persoană sau o entitate, cu condiţia ca aceasta din urmă să se afle într-o situaţie de excludere şi să fie considerată nefiabilă prin faptul că a participat la anumite abateri grave. Fără a aduce atingere obligaţiilor de informare prevăzute în alte acte de bază, persoanele şi entităţile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să transmită Comisiei, prin orice canal oficial, cum ar fi sistemul de informaţii automat instituit de Comisie şi utilizat în prezent pentru raportarea fraudelor şi a neregulilor (denumit în continuare "sistemul de gestionare a neregulilor"), informaţii referitoare la faptele şi constatările stabilite, în contextul unor astfel de hotărâri definitive sau decizii administrative definitive, numai în ceea ce priveşte motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) şi litera (d), atunci când iau cunoştinţă de astfel de informaţii. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată lua astfel de decizii de excludere, pe baza unei clasificări juridice preliminare efectuate de comitet, având în vedere faptele şi constatările stabilite în contextul auditurilor sau investigaţiilor efectuate de OLAF, de EPPO ori de Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. O astfel de excludere ar trebui să fie înregistrată în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere. Persoanele şi entităţile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să consulte baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere înainte de a acorda fonduri din partea Uniunii sau de a selecta participanţi şi beneficiar. Această consultare ar trebui să vizeze persoana sau entitatea care solicită sau este selectată să execute fonduri ale Uniunii. Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a sistemului de detectare timpurie şi de excludere, autorităţile competente ale statelor membre ar trebui să asigure respectarea excluderilor înregistrate în baza de date faţă de persoane sau entităţi care solicită sau sunt selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii pe întreaga durată a excluderii. Excluderea respectivă ar trebui să menţină integritatea procesului de achiziţii sau de selecţie şi să-l protejeze împotriva participării persoanelor sau entităţilor implicate într-o abatere gravă. Cererile de plată depuse de statele membre în legătură cu cheltuieli executate prin gestiune partajată care includ cheltuieli legate de o persoană sau entitate exclusă nu ar trebui să fie rambursate. În cazul în care fondurile sunt plătite statelor membre în temeiul unor cadre bazate pe performanţă, ar trebui să se aplice norme specifice, astfel cum sunt prevăzute în normele sectoriale.

(108)Este important să se sublinieze faptul că sistemul de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să se aplice numai în ceea ce priveşte fondurile Uniunii plătite statelor membre în cadrul gestiunii directe, în cazul cărora statele membre au responsabilitatea de a lua toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, în măsura în care Comisia are responsabilităţi relevante în temeiul cadrului juridic respectiv. Prin urmare, responsabilităţile Comisiei ar trebui să se limiteze la obligaţia de a sesiza comitetul cu privire la un caz în scopul excluderii unei persoane sau entităţi în cazul în care ordonatorul de credite constată abateri grave în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive, a unor decizii administrative definitive sau a unor fapte şi constatări stabilite în contextul auditurilor sau al investigaţiilor efectuate cu privire la fondurile respective de către OLAF, EPPO ori Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. Fără a aduce atingere acestor responsabilităţi ale Comisiei, statele membre rămân responsabile de verificarea informaţiilor privind deciziile de excludere înregistrate în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere, de executarea unor astfel de decizii şi de asigurarea faptului că nicio cerere de plată nu este depusă în legătură cu o persoană sau o entitate care se află într-o astfel de situaţie de excludere. Fără a aduce atingere normelor sectoriale specifice şi aplicării voluntare, sistemul de detectare timpurie şi de excludere nu ar trebui să se aplice Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁵).

(109)Ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care decizia de a înscrie o persoană sau o entitate în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere este luată pe baza unei situaţii de excludere referitoare la o persoană fizică sau juridică care face parte din organul administrativ, de conducere sau de control al persoanei sau al entităţii respective ori care are competenţe de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce priveşte persoana sau entitatea respectivă ori referitoare la o persoană fizică sau juridică care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau entităţii respective ori la o persoană fizică care este esenţială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic, informaţiile înregistrate în baza de date trebuie să includă informaţiile privind persoanele menţionate.

(110)Decizia privind excluderea unei persoane sau entităţi de la participarea la procedurile de atribuire sau impunerea unei sancţiuni financiare în sarcina unei persoane sau a unei entităţi, precum şi decizia privind publicarea informaţiilor aferente ar trebui să fie luate de ordonatorii de credite competenţi, având în vedere autonomia lor în materie administrativă. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, precum şi în cazurile referitoare la o nerespectare gravă a contractului, ordonatorii de credite competenţi ar trebui să ia decizia pe baza unei încadrări juridice preliminare, ţinând cont de recomandarea comitetului. Comitetul ar trebui, de asemenea, să evalueze durata unei excluderi în cazurile în care durata nu a fost stabilită prin hotărârea definitivă sau prin decizia administrativă definitivă.

(113)Ţinând seama în mod corespunzător de principiul proporţionalităţii, ordonatorul de credite competent ar trebui să excludă o persoană sau o entitate atunci când aceasta a dat dovadă de lipsă de integritate prin faptul că s-a făcut vinovată de o conduită abuzivă incompatibilă cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE şi în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cum ar fi incitarea la discriminare, ură sau violenţă împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup, în cazul în care conduita respectivă poate afecta în mod negativ executarea contractului.

(116)O persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă de către ordonatorul de credite competent atunci când s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă, de nerespectarea, intenţionată sau nu, a obligaţiilor legate de plata contribuţiilor la fondul asigurărilor sociale sau a impozitelor, de înfiinţarea unei entităţi într-o altă jurisdicţie cu intenţia de a eluda obligaţii fiscale ori sociale sau orice altă obligaţie juridică, de fraudarea bugetului, de corupţie, de conduită legată de o organizaţie infracţională, de spălare de bani sau finanţarea terorismului, de infracţiuni teroriste sau infracţiuni legate de activităţi de terorism, de exploatarea prin muncă a copiilor sau de alte infracţiuni privind traficul de persoane ori de comiterea unor nereguli. De asemenea, o persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă în situaţiile de nerespectare gravă a unui angajament juridic, inclusiv încălcarea cerinţei de a executa orice contract la cel mai înalt standard profesional, sau de faliment ori în cazul refuzului de a coopera la investigaţii, verificări sau audituri. La evaluarea acestor motive de excludere, actele care aduc prejudicii nejustificate condamnate în dreptul comercial internaţional ar putea fi considerate un factor relevant în cazul în care implică abateri profesionale grave.

(117)În conformitate cu hotărârea Tribunalului din 15 februarie 2023 (²⁶), atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entităţi din cauza unei abateri profesionale grave, ordonatorul de credite ar trebui să se bazeze pe elemente de probă suficient de specifice, convingătoare şi concrete şi, prin urmare, de natură să stabilească clar şi neechivoc că solicitantul a avut o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, ceea ce, în plus, ar indica o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă în înţelesul prezentului regulament.

(118)Atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entităţi sau la impunerea unei sancţiuni financiare în sarcina unei persoane sau unei entităţi şi la publicarea informaţiilor aferente, ordonatorul de credite competent ar trebui să asigure respectarea principiului proporţionalităţii, ţinând cont, în special, de gravitatea situaţiei, de impactul său bugetar, de perioada scursă de la respectiva conduită, de durata conduitei şi de caracterul repetitiv al acesteia, de caracterul intenţionat al conduitei sau de gradul de neglijenţă arătat şi de măsura în care persoana sau entitatea colaborează cu autoritatea competentă relevantă şi de contribuţia respectivei persoane sau entităţi la investigaţie.

(119)De asemenea, ordonatorul de credite competent ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude o persoană sau o entitate în cazul în care o persoană fizică sau juridică care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile operatorului economic este în faliment sau într-o situaţie similară de insolvenţă sau respectiva persoană fizică sau juridică nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurările sociale sau a impozitelor, în cazul în care astfel de situaţii au un impact asupra situaţiei financiare a operatorului economic respectiv.

(120)Pentru a spori şi mai mult protecţia intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie posibil ca ordonatorul de credite să excludă beneficiarii reali şi entităţile afiliate ale entităţii excluse care au fost implicaţi în abaterile săvârşite de entitatea exclusă sau să le impună o sancţiune financiară. Posibilitatea de a exclude beneficiarii reali şi entităţile afiliate este menită să împiedice ca o persoană sau o entitate care a fost exclusă de la selecţia în vederea execuţiei fondurilor Uniunii să poată continua să participe, prin intermediul unei noi societăţi sau al unor entităţi afiliate existente, la procedurile de achiziţii şi de atribuire.

(121)Pentru a spori eficacitatea sa, sistemul de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să se aplice, de asemenea, persoanelor fizice care sunt considerate responsabile pentru abaterile săvârşite de o entitate, astfel încât acestea să nu poată participa la procedurile de atribuire sau să nu poată fi selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii nici cu titlu personal, nici prin intermediul unei noi identităţi corporative, fără a se aduce atingere dreptului de a fi ascultat.

(122)La cererea ordonatorului de credite, comitetul sistemului de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să aibă capacitatea de a emite recomandări prin intermediul unei proceduri accelerate, fără a aduce atingere dreptului de a fi ascultat. O astfel de procedură ar trebui să fie utilizată atunci când circumstanţele sau natura cauzei impun acest lucru, de exemplu atunci când o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o autoritate a unui stat membru, dar durata excluderii nu este stabilită, ori atunci când o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o ţară terţă, ori atunci când o sancţiune echivalentă cu o excludere a fost deja impusă persoanei sau entităţii în temeiul unei decizii a unor organizaţii internaţionale.

(124)Având în vedere principiul proporţionalităţii, ar trebui să se stabilească o distincţie între cazurile în care se poate impune o sancţiune financiară ca alternativă la excludere, pe de o parte, şi cazurile în care gravitatea conduitei destinatarului în cauză în legătură cu încercarea de a obţine nejustificat fonduri ale Uniunii justifică impunerea unei sancţiuni financiare în plus faţă de excludere, astfel încât să se asigure un efect disuasiv, pe de altă parte. De asemenea, ar trebui să fie definit cuantumul maxim al sancţiunii financiare care poate să fie impusă de autoritatea contractantă.

(129)Este important să se poată consolida efectul disuasiv obţinut prin excludere şi prin sancţiunea financiară. În acest sens, efectul disuasiv ar trebui să fie consolidat prin posibilitatea de a publica informaţiile referitoare la excludere şi/sau la sancţiunea financiară, cu respectarea cerinţelor privind protecţia datelor stabilite în Regulamentele (UE) 2018/1725 şi (UE) 2016/679. O astfel de publicare ar trebui să contribuie la asigurarea nerepetării aceleiaşi conduite. Din motive de securitate juridică şi în conformitate cu principiul proporţionalităţii, ar trebui să se specifice situaţiile în care nu ar trebui să aibă loc o publicare. În evaluarea sa, ordonatorul de credite competent ar trebui să ţină cont de eventualele recomandări din partea comitetului. În ceea ce priveşte persoanele fizice, datele cu caracter personal ar trebui să fie publicate doar în circumstanţe excepţionale, justificate de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii.

(132)Informaţiile privind detectarea timpurie a riscurilor şi privind deciziile de excludere şi de impunere a unor sancţiuni financiare unei persoane sau unei entităţi ar trebui să fie centralizate. În acest sens, informaţiile aferente ar trebui să fie stocate într-o bază de date instituită şi gestionată de Comisie, în calitate de proprietar al sistemului centralizat. Acest sistem ar trebui să funcţioneze în conformitate cu dreptul la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal.

(133)Deşi Comisiei ar trebui să îi revină responsabilitatea de a institui şi de a opera sistemul de detectare timpurie şi de excludere, alte instituţii şi organe ale Uniunii, precum şi toate persoanele şi entităţile care execută fondurile Uniunii prin gestiune directă, partajată şi indirectă ar trebui să participe la respectivul sistem prin transmiterea informaţiilor relevante către Comisie. Ordonatorul de credite competent şi comitetul ar trebui să garanteze dreptul la apărare al persoanei sau entităţii. Acelaşi drept ar trebui să fie acordat persoanei sau entităţii în contextul unei detectări timpurii, în cazul în care o acţiune preconizată de ordonatorul de credite ar putea afecta negativ drepturile persoanei sau ale entităţii vizate. În cazuri de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii care nu fac încă obiectul unei hotărâri definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată amâna notificarea persoanei sau entităţii, iar comitetul ar trebui să poată amâna dreptul persoanei sau entităţii de a-şi prezenta observaţiile. O astfel de amânare ar trebui să fie justificată doar în cazul în care există motive legitime puternice de păstrare a confidenţialităţii investigaţiei sau a procedurilor judiciare naţionale.

(136)Pentru a facilita protecţia intereselor financiare ale Uniunii în cadrul tuturor metodelor de execuţie bugetară, persoanele şi entităţile implicate în execuţia bugetului ar trebui să poată obţine acces la baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere şi să poată verifica excluderile decise de ordonatorii de credite la nivelul Uniunii. Baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să fie consultată înainte de atribuirea unui contract sau de selectarea unei persoane sau entităţi care să execute şi să primească fonduri ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii de consultare a bazei de date în alte etape ale executării angajamentului juridic.

(138)Progresele înregistrate în direcţia schimbului electronic de informaţii şi a transmiterii electronice a documentelor, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice electronice, după caz, care constituie o măsură majoră de simplificare, ar trebui să fie însoţite de condiţii clare de acceptare a sistemelor care urmează să fie utilizate, astfel încât să se instituie un mediu solid din punct de vedere juridic, menţinându-se totodată flexibilitatea gestionării fondurilor Uniunii pentru participanţi, destinatari şi ordonatorii de credite, astfel cum se prevede în prezentul regulament.

(141)În conformitate cu principiul bunei administrări, ordonatorul de credite ar trebui să solicite clarificări sau documentele lipsă, respectând în acelaşi timp principiul egalităţii de tratament şi fără modificarea substanţială a documentelor aferente cererii. Ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să nu procedeze astfel numai în cazuri justificate în mod corespunzător. În plus, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a corecta o eroare materială evidentă sau de a solicita participantului să o corecteze.

(142)Buna gestiune financiară ar trebui să impună Comisiei să se protejeze prin solicitarea de garanţii în etapa plăţii prefinanţărilor. Obligaţia contractanţilor şi a beneficiarilor de a depune garanţii nu ar trebui să fie automată, ci ar trebui să se bazeze pe o analiză a riscurilor. Dacă, în cursul execuţiei, ordonatorul de credite constată că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanţii în conformitate cu dreptul intern aplicabil, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita înlocuirea garanţiei.

(144)Dispoziţiile referitoare la evaluarea ex ante pe bază de piloni cu privire la persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii prin gestiune indirectă ar trebui să fie revizuite pentru a permite Comisiei să se bazeze cât mai mult posibil pe sistemele, normele şi procedurile, inclusiv pe procesul de diligenţă, ale respectivelor persoane şi entităţi care au fost considerate echivalente celor utilizate de Comisie. În plus, este important să se clarifice faptul că, în cazul în care evaluarea evidenţiază existenţa unor domenii în care procedurile existente nu sunt suficiente pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să poată semna acorduri de contribuţie, luând totodată măsuri de supraveghere adecvate. De asemenea, este important să se clarifice care sunt cazurile în care Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante pe bază de piloni pentru a semna acorduri de contribuţie.

(145)Pentru a asigura execuţia eficientă a bugetului, este oportun să se clarifice şi mai mult aplicarea principiului proporţionalităţii în cazul gestiunii indirecte. Deşi principiul proporţionalităţii nu poate afecta natura obligaţiilor impuse de cadrul juridic aplicabil relevant, acesta ar trebui să fie utilizat în mod sistematic în cooperarea cu partenerii de implementare ai Uniunii, pentru a se ajunge la un echilibru adecvat între protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi menţinerea capacităţii Uniunii de a-şi pune în aplicare politicile. Ar trebui să fie efectuate anumite ajustări şi restructurări ale dispoziţiilor relevante. Acest lucru nu ar trebui să fie interpretat, în practică, ca o limitare a accesului şi a drepturilor de care au nevoie ordonatorul de credite competent, EPPO, în ceea ce priveşte statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului (²⁷), OLAF, Curtea de Conturi şi, după caz, autorităţile naţionale relevante pentru a-şi exercita în mod exhaustiv competenţele care le revin.

(146)În conformitate cu principiul proporţionalităţii, este necesar să se prevadă aplicarea obligaţiilor prevăzute de prezentul regulament destinatarilor finali care primesc sprijin din buget în cadrul instrumentelor financiare sau al garanţiilor bugetare. Această aplicare a obligaţiilor ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător şi să fie proporţională cu natura destinatarilor finali şi a acţiunii, precum şi cu riscurile financiare implicate. Ar trebui să fie evitată sarcina administrativă inutilă, în special în cazul în care destinatarii finali sunt microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi operatori economici comparabili cu o cifră de afaceri sau un bilanţ total echivalente.

(155)Experienţa a demonstrat că aplicarea normelor privind achiziţiile prevăzute de prezentul regulament nu este adecvată pentru atribuirea de contracte de achiziţii publice pentru servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare, în înţelesul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²⁹), utilizate de Comisie în contextul operaţiunilor sale de împrumut şi credit, de gestionare a activelor şi de trezorerie. Acestea includ serviciile furnizate de băncile centrale, de Mecanismul european de stabilitate, de BEI şi de alte instituţii financiare internaţionale, precum şi de entităţile naţionale însărcinate cu emiterea şi gestionarea datoriei suverane. Din acest motiv şi în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2014/24/UE, normele privind achiziţiile publice prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice serviciilor respective.

(156)Având în vedere pandemia de COVID-19, este oportun să se modifice definiţia crizei, care se aplică în special dispoziţiilor comune şi achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe şi ar trebui să acopere sănătatea publică şi a animalelor, securitatea alimentară şi situaţiile de urgenţă în materie de siguranţă alimentară şi ameninţările globale la adresa sănătăţii. Pentru a permite flexibilitatea necesară asigurării unui răspuns rapid la situaţii neprevăzute de extremă urgenţă determinate de o criză, autorităţii contractante ar trebui să i se permită să aplice norme simplificate în materie de achiziţii, cum ar fi utilizarea procedurii negociate fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, aplicabilă în situaţii de criză, şi acceptarea elementelor de probă privind criteriile de excludere şi de selecţie din partea ofertantului prezumat câştigător după decizia de atribuire, dar în orice caz înainte de semnarea contractului. Autoritatea contractantă ar trebui, de asemenea ca, pentru a răspunde unei crize, să aibă flexibilitatea de a modifica în mod excepţional, fără o procedură de achiziţii, un contract sau un contract-cadru. În plus, într-o situaţie de criză, ar trebui să fie posibil, în mod excepţional, să se adauge noi autorităţi contractante după lansarea unei proceduri de achiziţii şi înainte de semnarea contractului sau în urma unei modificări a contractului, fără a restrânge concurenţa. Înainte de a se recurge la astfel de norme simplificate, ar trebui să fie necesară o declaraţie de criză efectuată în conformitate cu normele interne relevante, cu excepţia achiziţiilor din domeniul acţiunii externe în cazul cărora o astfel de declaraţie nu este necesară. În plus, ordonatorii de credite competenţi ar trebui să justifice de la caz la caz urgenţa extremă care rezultă din criza declarată.

(161)Dacă este necesar, ar trebui să fie posibilă efectuarea unei achiziţii comune între, pe de o parte, una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre şi, pe de altă parte, instituţiile Uniunii, organele Uniunii sau agenţiile executive, fără ca respectivele instituţii, organe sau agenţii să fie obligate să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii. Pentru a le permite autorităţilor contractante să beneficieze pe deplin de potenţialul pieţei interne în ceea ce priveşte economiile de scară şi partajarea riscurilor şi beneficiilor, ar trebui să fie extinse posibilităţile instituţiilor Uniunii, ale organelor Uniunii sau ale agenţiilor executive de a achiziţiona produse sau servicii în numele a două sau mai multe state membre. O instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii sau o agenţie executivă ar trebui să poată desfăşura procedura de achiziţii relevantă în numele sau pe seama statelor membre pe baza unui acord între părţi sau să acţioneze în calitate de angrosist, achiziţionând, stocând şi revânzând sau donând produse şi servicii, inclusiv închiriate, statelor membre sau organizaţiilor partenere pe care le-a selectat. În conformitate cu normele privind conformitatea legislaţiei secundare cu prezentul regulament, alte acte legislative ale Uniunii pot conţine norme mai specifice privind achiziţiile comune sau achiziţiile în numele sau pe seama statelor membre. În acest caz, astfel de acte ar trebui să indice în mod clar astfel de derogări şi motivele specifice care le justifică.

(162)La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, prezentul regulament ar trebui să permită efectuarea unor consultări ale pieţei înainte de a lansa o procedură de achiziţii. Pentru a se asigura că un parteneriat pentru inovare este utilizat numai în cazul în care lucrările, produsele sau serviciile dorite nu există pe piaţă sau ca o activitate de dezvoltare aproape-de-piaţă, în prezentul regulament ar trebui să fie prevăzută o obligaţie de a se efectua o astfel de consultare preliminară a pieţei înainte de a se utiliza un parteneriat pentru inovare.

(165)Pentru a se asigura că, la executarea contractelor, operatorii economici îndeplinesc obligaţiile aplicabile de drept al mediului, de drept social şi de drept al muncii stabilite prin dreptul Uniunii, în dreptul intern, în contractele colective sau în convenţiile internaţionale în domeniul social şi al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE, obligaţiile respective ar trebui să facă parte din cerinţele minime definite de autoritatea contractantă şi ar trebui să fie integrate în contractele semnate de autoritatea contractantă.

(166)Este oportun să se identifice şi să se trateze în mod separat diferitele cazuri care în mod obişnuit sunt numite situaţii de "conflict de interese". Noţiunea de "conflict de interese" ar trebui să fie utilizată exclusiv în cazurile în care o persoană sau o entitate cu responsabilităţi în ceea ce priveşte programarea, execuţia, auditul sau controlul bugetului, un funcţionar sau un agent al unei instituţii a Uniunii sau o autoritate naţională de la orice nivel se află într-o astfel de situaţie. Încercările de a influenţa în mod necorespunzător o procedură de atribuire sau de a obţine informaţii confidenţiale ar trebui să fie considerate drept o abatere profesională gravă care poate conduce la respingerea din cadrul procedurii de atribuire şi/sau la excluderea de la fondurile Uniunii. În plus, operatorii economici s-ar putea afla în situaţia în care nu ar trebui să fie selectaţi pentru a executa un contract din cauza unui conflict de interese profesional. De exemplu, o întreprindere nu ar trebui să evalueze un proiect la care a participat sau un auditor nu ar trebui să fie în măsură să auditeze conturile pe care anterior le-a certificat. Evaluarea conflictelor de interese şi obligaţia de a institui sisteme de detectare şi prevenire a unor astfel de conflicte ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii. Orientările adecvate privind evaluarea conflictelor de interese ar trebui să ofere clarificări suplimentare celor care evaluează astfel de situaţii la nivelul Uniunii şi la nivel naţional, pentru a contribui la securitatea juridică.

(167)Pentru a se evita conflictele de interese profesionale care pot afecta sau riscă să afecteze capacitatea de a executa contractul în mod independent, imparţial şi obiectiv, este necesar să se clarifice obligaţiile autorităţii contractante şi ale candidaţilor sau ofertanţilor. Pe de o parte, candidaţii, ofertanţii şi, după caz, entităţile pe ale căror capacităţi se bazează aceştia, precum şi subcontractanţii preconizaţi ar trebui să declare absenţa unor astfel de conflicte de interese şi să furnizeze informaţii conexe, la cerere. Pe de altă parte, autoritatea contractantă ar trebui să evalueze existenţa unor astfel de conflicte de interese profesionale atunci când acestea sunt declarate sau pe baza unor informaţii suplimentare. În cazul în care se stabileşte că există astfel de conflicte de interese profesionale, acest lucru ar trebui să conducă la excluderea de la procedura de atribuire.

(168)O piaţă internă competitivă şi deschisă ar trebui să asigure condiţii de concurenţă echitabile şi să permită atât operatorilor economici europeni, cât şi celor străini să concureze pe baza meritelor. Subvenţiile străine pot denatura piaţa internă şi pot submina condiţiile de concurenţă echitabile în cadrul procedurilor de achiziţii dacă, de exemplu, operatorilor economici cărora li s-a atribuit contractul au beneficiat de subvenţii străine. Pentru a evita acest risc, Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁰) a stabilit norme şi proceduri cu scopul de a investiga subvenţiile străine care denaturează efectiv sau potenţial piaţa internă şi, după caz, de a se asigura că denaturările respective sunt remediate. Pentru a asigura coerenţa între normele aplicabile statelor membre şi procedurile de achiziţii în temeiul prezentului regulament, instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi agenţiile executive ar trebui să aplice mutatis mutandis aceleaşi norme şi proceduri privind subvenţiile străine prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2560.

(169)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competenţe de executare Comisiei în ceea ce priveşte detaliile procedurale şi elementele conexe referitoare la analiza preliminară şi la investigarea aprofundată a oricăror contribuţii financiare străine obţinute într-o procedură de achiziţii. Respectivele competenţe de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (³¹).

(170)În conformitate cu Directiva 2014/24/UE, ar trebui să fie posibil să se verifice dacă un operator economic este exclus, să se aplice criterii de selecţie şi de atribuire a contractelor, precum şi să se verifice conformitatea cu documentele achiziţiei, indiferent de ordine. Prin urmare, ar trebui să fie posibilă respingerea ofertelor pe baza criteriilor de atribuire fără o verificare prealabilă a ofertantului respectiv în ceea ce priveşte criteriile de excludere sau de selecţie.

(172)În interesul securităţii juridice, este necesar să se clarifice dacă criteriile de selecţie sunt strict legate de evaluarea candidaţilor sau a ofertanţilor şi dacă criteriile de atribuire sunt strict legate de evaluarea ofertelor. În vederea alinierii normelor în materie de achiziţii ale Uniunii cu Directiva 2014/24/UE, autorităţilor contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea şi experienţa personalului alocat executării contractului în cauză, în cazurile în care acestea pot afecta calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Autorităţile contractante care utilizează oricare dintre respectivele criterii de atribuire ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale adecvate, că personalul alocat executării contractului îndeplineşte efectiv standardele de calitate specificate. Autorităţile contractante ar trebui să îşi dea acordul pentru orice înlocuire a personalului în cauză şi ar trebui să verifice dacă noul personal oferă un nivel de calitate echivalent cu cel al personalului înlocuit. În plus, ar trebui să se asigure că în cadrul criteriilor de selecţie şi de atribuire nu există suprapuneri şi duble evaluări ale unui element.

(173)Pentru a reduce procedurile care necesită mult timp şi pentru a le permite autorităţilor contractante să profite pe deplin de posibilităţile oferite de sistemele dinamice de achiziţii, este necesar să se simplifice normele care reglementează sistemele respective. În special, sistemele respective ar trebui să fie operate sub forma unei proceduri restrânse, permiţând astfel oricărui operator economic care depune o cerere de participare şi care este conform din punctul de vedere al criteriilor de excludere şi de selecţie să participe la procedurile de achiziţii desfăşurate prin intermediul sistemului dinamic de achiziţii în perioada sa de valabilitate, care nu ar trebui să fie limitată la patru ani. Ofertele pot fi prezentate, de asemenea, sub forma unui catalog electronic, în special pentru produsele gata de utilizare sau serviciile disponibile în general pe piaţă. În plus, pentru a reduce sarcina administrativă, ar trebui să se renunţe la cerinţa de a numi un comitet de deschidere şi de evaluare pentru anumite proceduri de achiziţii desfăşurate în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii.

(176)Achiziţiile Uniunii ar trebui să aibă ca scop asigurarea utilizării eficace, transparente şi adecvate a fondurilor Uniunii, reducând totodată sarcina administrativă a destinatarilor fondurilor Uniunii. În acest sens, achiziţiile electronice ar trebui să contribuie la utilizarea mai eficientă a fondurilor Uniunii şi ar trebui să îmbunătăţească accesul la contracte pentru toţi operatorii economici. Toate instituţiile Uniunii care desfăşoară proceduri de achiziţii ar trebui să publice pe site-urile lor norme clare privind achiziţiile, cheltuielile şi monitorizarea, precum şi toate contractele atribuite, inclusiv valoarea acestora.

(177)În ceea ce priveşte achiziţiile publice electronice, schimbul electronic de informaţii cu participanţii ar trebui să se bazeze în cea mai mare măsură posibilă pe standardele existente, cum ar fi documentul european de achiziţie unic şi standardele de facturare electronică prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei (³²) şi, respectiv, de Directiva 2014/55/UE.

(180)Este oportun să se precizeze că ofertanţii necâştigători care au prezentat oferte conforme ar trebui să fie informaţi, la cerere, în legătură cu caracteristicile şi cu avantajele relative ale ofertei câştigătoare. Ofertanţii necâştigători ar trebui să primească, la cerere, informaţii suplimentare inclusiv în cazul în care conformitatea ofertei lor nu a fost verificată din cauza ordinii de criterii selectate. De asemenea, ar trebui să fie clarificat faptul că ofertanţii respinşi nu ar trebui să aibă acces la astfel de informaţii.

(182)O autoritate contractantă ar trebui să aibă posibilitatea de a anula o procedură de achiziţii sau de a o anula parţial în cazul procedurilor atribuite pe loturi sau prin aprovizionare de la mai mulţi furnizori, înainte de semnarea contractului, fără ca ofertanţii sau candidaţii să aibă dreptul de a solicita despăgubiri. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere situaţiilor în care autoritatea contractantă a acţionat în aşa fel încât poate fi ţinută răspunzătoare pentru prejudiciile aduse, în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii.

(184)La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, este necesar să se clarifice condiţiile în care se poate modifica un contract în cursul executării sale fără a fi nevoie de o nouă procedură de achiziţii. În special, nu ar trebui să fie necesară o nouă procedură de achiziţii în cazurile referitoare la modificările de natură administrativă, succesiunea cu titlu universal şi aplicarea unor clauze sau opţiuni de revizuire clare şi fără echivoc care nu modifică cerinţele minime ale procedurii iniţiale. O nouă procedură de achiziţii ar trebui să fie impusă în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului iniţial, în special cu privire la domeniul de aplicare şi la conţinutul drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale părţilor, inclusiv în ceea ce priveşte distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip denotă intenţia părţilor de a renegocia clauze sau condiţii esenţiale ale contractului respectiv, în special în cazul în care clauzele sau condiţiile modificate ar fi avut o influenţă asupra rezultatului procedurii dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială.

(186)Este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanţie de bună execuţie pentru lucrări, produse şi servicii complexe, pentru a asigura respectarea obligaţiilor contractuale substanţiale, precum şi o bună execuţie pe toată durata contractului. De asemenea, este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani pentru a acoperi perioada de răspundere contractuală, în conformitate cu practica obişnuită în sectoarele în cauză.

(187)Pentru a determina pragurile şi procedurile aplicabile, este necesar să se clarifice dacă instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii sunt considerate autorităţi contractante. Acestea nu ar trebui să fie considerate autorităţi contractante atunci când efectuează o achiziţie de la un organism central de achiziţie. În plus, instituţiile Uniunii formează o singură entitate juridică şi departamentele acestora nu pot încheia între ele contracte, ci doar acorduri la nivelul serviciilor.

(191)Pentru a adapta mai bine procedurile de achiziţie la condiţiile de piaţă din afara Uniunii, prezentul regulament ar trebui să includă dispoziţii specifice în temeiul cărora delegaţiile Uniunii să atribuie contracte în nume propriu în ţări terţe. Prin urmare, este oportun ca pragurile de atribuire a contractelor aplicate de delegaţiile Uniunii în ţări terţe să fie revizuite şi să fie aliniate la cele aplicate pentru atribuirea contractelor în domeniul acţiunilor externe.

(194)Normele privind accesul la achiziţii, aplicabile atât în momentul depunerii ofertelor, cât şi pe durata executării contractului, ar trebui să includă condiţiile prevăzute în actele de punere în aplicare (măsurile din cadrul Instrumentului pentru achiziţii publice internaţionale) adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1031 al Parlamentului European şi al Consiliului (³³), precum şi obligaţiile ofertanţilor câştigători prevăzute în regulamentul respectiv.

(³³)Regulamentul (UE) 2022/1031 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iunie 2022 privind accesul operatorilor economici, al bunurilor şi al serviciilor din ţări terţe pe pieţele de achiziţii publice şi de concesiuni din Uniune şi procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul operatorilor economici, al bunurilor şi al serviciilor din Uniune pe pieţele de achiziţii publice şi de concesiuni din ţări terţe (Instrumentul pentru achiziţii publice internaţionale - IPI) (JO L 173, 30.6.2022, p. 1).

(197)În cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când contractul urmează să fie atribuit de o delegaţie a Uniunii dintr-o ţară terţă sau exclusiv în interesul unei delegaţii a Uniunii într-o ţară terţă, ar trebui să i se permită ordonatorului de credite competent să deschidă accesul la procedura de achiziţii persoanelor fizice sau juridice stabilite într-o ţară terţă care nu are un acord special cu Uniunea în domeniul achiziţiilor. Această flexibilitate ar trebui să fie oferită în special în cazul în care nu există persoane fizice sau juridice stabilite în ţări care au acces la achiziţiile publice în temeiul unui acord special cu Uniunea în domeniul achiziţiilor care să poată furniza lucrările, produsele sau serviciile necesare.

(198)Pentru a se realiza un echilibru între nevoia de transparenţă şi o mai mare coerenţă a normelor privind achiziţiile, pe de o parte, şi necesitatea de a oferi flexibilitate cu privire la anumite aspecte tehnice legate de respectivele norme, pe de altă parte, normele tehnice privind achiziţiile ar trebui să fie stabilite într-o anexă la prezentul regulament, iar competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificările aduse anexei respective.

(199)Este necesar să se clarifice domeniul de aplicare al titlului privind granturile, în special în ceea ce priveşte tipul de acţiune sau organismul eligibil pentru granturi, precum şi în ceea ce priveşte angajamentele juridice care pot fi utilizate pentru a acoperi granturile. În special, deciziile de grant ar trebui să fie eliminate treptat ca urmare a utilizării limitate a acestora şi a introducerii treptate a granturilor electronice. Structura ar trebui să fie simplificată prin mutarea dispoziţiilor privind instrumentele care nu sunt granturi în alte părţi ale prezentului regulament. Natura organismelor care pot primi granturi de funcţionare ar trebui să fie clarificată prin eliminarea referirilor la organisme care urmăresc un obiectiv de interes general al Uniunii, deoarece respectivele organisme sunt acoperite de noţiunea de organisme care au un obiectiv ce se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii şi o susţine.

(204)Experienţa rezultată din utilizarea finanţărilor sub forma unor sume forfetare, a unor costuri unitare sau la rate forfetare a indicat faptul că astfel de forme de finanţare simplifică în mod semnificativ procedurile administrative şi reduc în mod considerabil riscul de eroare. Independent de domeniul de intervenţie a Uniunii, sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare constituie forme adecvate de finanţare, în special în cazul acţiunilor standardizate şi recurente, cum ar fi mobilitatea sau activităţile de formare. În plus, întrucât cooperarea instituţională între administraţiile publice ale statelor membre şi ale ţărilor beneficiare sau partenere (înfrăţirea instituţională) este pusă în aplicare de către instituţiile statelor membre, utilizarea opţiunilor simplificate în materie de costuri este justificată şi ar trebui să favorizeze implicarea acestora. Pentru asigurarea unei mai mari eficienţe, statele membre şi alţi destinatari ai fondurilor Uniunii ar trebui să poată recurge mai frecvent la opţiunile simplificate în materie de costuri. În contextul menţionat, condiţiile pentru utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare şi a ratelor forfetare ar trebui să devină mai flexibile. Este necesar să se prevadă în mod explicit stabilirea unor sume forfetare unice care să acopere toate costurile eligibile ale acţiunii sau ale programului de lucru. În plus, pentru a susţine axarea pe rezultate, ar trebui să se acorde prioritate finanţării bazate pe realizări. Sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare bazate pe contribuţii ar trebui să rămână o opţiune în cazul în care cele pe baza realizărilor nu sunt posibile sau adecvate.

(208)Chiar dacă ar trebui să se atingă potenţialul utilizării mai frecvente a formelor simplificate de finanţare, ar trebui să se asigure respectarea principiului bunei gestiuni financiare şi în special a principiilor economiei, eficienţei şi excluderii dublei finanţări. În acest scop, formele simplificate de finanţare ar trebui să asigure că resursele utilizate sunt adecvate pentru obiectivele care trebuie să fie îndeplinite, că nu se finanţează aceleaşi costuri de mai multe ori de la buget, că principiul cofinanţării este respectat şi că se evită supracompensarea generală a destinatarilor. Prin urmare, formele simplificate de finanţare ar trebui să se bazeze pe date statistice sau contabile, pe mijloace obiective similare sau pe avize ale experţilor. În plus, ar trebui să se aplice în continuare verificări, controale şi evaluări periodice adecvate.

(209)Ar trebui să fie clarificată diferenţa dintre sfera de aplicare a verificărilor şi controalelor şi sfera evaluărilor periodice a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare. Verificările şi controalele respective ar trebui să se axeze pe îndeplinirea condiţiilor care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, pe obţinerea de realizări şi/sau rezultate. Condiţiile respective nu ar trebui să necesite raportarea cu privire la costurile suportate efectiv de beneficiar. În cazul în care cuantumurile sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale finanţării la rate forfetare au fost stabilite ex ante de ordonatorul de credite competent sau de Comisie, acestea nu ar trebui să fie contestate în cursul controalelor ex post. Acest lucru ar trebui să nu împiedice reducerea unui grant în caz de executare necorespunzătoare, parţială sau cu întârziere ori în cazul unor nereguli, fraude sau încălcări ale altor obligaţii. În special, un grant ar trebui să fie redus în cazul în care condiţiile care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare nu au fost îndeplinite. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluării periodice ar trebui să depindă de evoluţia şi natura costurilor, în special ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante. Evaluarea periodică ar putea conduce la ajustări ale sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale ratelor forfetare aplicabile în cadrul acordurilor viitoare, dar nu ar trebui să fie utilizată pentru punerea sub semnul întrebării a valorii sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare care a fost deja convenită. Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare ar putea necesita accesul la conturile beneficiarului în scopuri statistice şi metodologice, iar un astfel de acces este, de asemenea, necesar în scopul prevenirii şi detectării fraudelor.

(210)În cazul în care un grant ia forma unor rate forfetare, a unor costuri unitare sau a unor sume forfetare şi, prin urmare, nu există o verificare ex post a costurilor subiacente, nu este posibil să se verifice dacă costurile eligibile au fost suportate pe durata acţiunii. Pentru a se asigura securitatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că verificările şi controalele ex post asupra beneficiarilor vor urmări să stabilească dacă în cursul perioadei de execuţie au fost îndeplinite condiţiile care determină plata ratelor forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare.

(211)Pentru a facilita participarea organizaţiilor mici la punerea în aplicare a politicilor Uniunii în condiţiile unei disponibilităţi limitate a resurselor, este necesar ca valoarea muncii prestate de voluntari să fie recunoscută drept costuri eligibile. În consecinţă, astfel de organizaţii ar trebui să se poată baza într-o mai mare măsură pe activitatea voluntarilor cu scopul de a contribui la cofinanţarea acţiunii sau a programului de lucru. Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanţare specificate în actul de bază, în astfel de cazuri, grantul din partea Uniunii ar trebui să se limiteze la costurile eligibile estimate, altele decât cele care acoperă activitatea voluntarilor. Întrucât munca voluntarilor este o activitate furnizată de terţi fără ca beneficiarul să le plătească o remuneraţie, limitarea evită rambursarea unor costuri pe care beneficiarul nu le-a suportat. În plus, valoarea activităţii voluntarilor nu ar trebui să depăşească 50 % din contribuţiile în natură şi orice altă cofinanţare.

(215)În principiu, granturile ar trebui să fie acordate în urma unei cereri de propuneri. În cazul în care sunt permise excepţii, acestea ar trebui să fie interpretate şi aplicate în mod restrictiv în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi durata. Posibilitatea excepţională de a acorda granturi fără organizarea unei cereri de propuneri către organisme cu un monopol de facto sau de jure ar trebui să fie utilizată doar în cazul în care organismele în cauză sunt singurele capabile să pună în aplicare tipurile relevante de activităţi sau au fost învestite cu un astfel de monopol prin lege sau de către o autoritate publică.

(216)În contextul trecerii la granturile electronice şi la achiziţiile publice electronice, solicitanţilor şi ofertanţilor ar trebui să li se solicite să furnizeze o dovadă a statutului lor juridic şi a viabilităţii lor financiare doar o singură dată într-o anumită perioadă şi nu ar trebui să li se impună să prezinte din nou documente justificative la fiecare procedură de atribuire. Prin urmare, este necesar să se alinieze cerinţele referitoare la numărul de ani pentru care vor fi solicitate documentele în cadrul procedurilor de atribuire a granturilor sau al procedurilor de achiziţii.

(217)Un beneficiar al unui grant poate oferi sprijin financiar unui terţ pe baza îndeplinirii anumitor condiţii, iar cuantumul plătit oricărui terţ nu ar trebui să depăşească 60 000 EUR. Cuantumul respectiv ar trebui să poată fi depăşit în cazul în care realizarea obiectivelor acţiunilor ar fi, în caz contrar, imposibilă sau excesiv de dificilă. Pentru a permite o mai mare flexibilitate în execuţia bugetului în situaţii de criză şi de urgenţă, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, depăşirea cuantumului respectiv fără o justificare de la caz la caz în cazul ajutorului umanitar, al operaţiunilor de sprijin de urgenţă, al operaţiunilor de protecţie civilă sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Ordonatorul de credite ar trebui să raporteze cu privire la astfel de cazuri.

(218)În cazul în care punerea în aplicare a unei acţiuni sau a unui program de lucru impune unui beneficiar să efectueze achiziţii, ar trebui să se clarifice faptul că orice beneficiar poate utiliza propriile practici de achiziţie, cu condiţia să asigure cel mai bun raport calitate-preţ sau, după caz, cel mai mic preţ, indiferent dacă beneficiarul atribuie un contract de achiziţii publice şi este o autoritate contractantă în înţelesul prezentului regulament. Definiţia noţiunii de "contract" ar trebui să fie modificată în consecinţă.

(221)Premiile ar trebui să se atribuie în conformitate cu principiile transparenţei şi egalităţii de tratament. În acest context, ar trebui să fie stipulate caracteristicile minime ale concursurilor, în special modalităţile pentru plata premiului către câştigători după acordare, şi mijloacele de publicare corespunzătoare. De asemenea, este necesară stabilirea unei proceduri de acordare clar definite, de la depunerea candidaturilor la furnizarea informaţiilor solicitanţilor şi la notificarea solicitantului câştigător, care să reflecte procedura de acordare a granturilor.

(223)În ultimii ani, Uniunea a utilizat tot mai mult instrumente financiare care permit un efect de levier mai mare pentru buget, însă generează totodată un risc financiar pentru buget. Aceste instrumente financiare includ nu doar instrumentele financiare care intră sub incidenţa Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, ci şi alte instrumente, cum ar fi garanţiile bugetare şi asistenţa financiară, care anterior erau reglementate doar de normele stabilite în actele de bază respective ale acestora. Este important să se stabilească un cadru comun care să asigure omogenitatea principiilor aplicabile acestui set de instrumente şi regruparea lor în cadrul unui nou titlu în prezentul regulament, care să cuprindă, pe lângă normele existente aplicabile instrumentelor financiare, secţiuni privind garanţiile bugetare şi asistenţa financiară pentru statele membre sau ţările terţe.

(227)Ar trebui să fie definite instrumentele care pot intra sub incidenţa titlului X, cum ar fi împrumuturile, garanţiile, investiţiile în capitaluri proprii, investiţiile de cvasicapital şi instrumentele de partajare a riscurilor. Definiţia instrumentelor de partajare a riscurilor ar trebui să permită includerea îmbunătăţirii bonităţii pentru obligaţiunile de finanţare a proiectelor, acoperirea riscului legat de rambursarea datoriei în cadrul unui proiect şi atenuarea riscului de credit al deţinătorilor de obligaţiuni prin îmbunătăţirea bonităţii sub forma unui împrumut sau a unei garanţii.

(229)Prezentul regulament prevede că, în actul de bază relevant, Comisia este împuternicită să împrumute în numele Uniunii sau al Euratom în scopul creditării cuantumurilor corespunzătoare statelor membre sau ţărilor terţe beneficiare, în condiţiile aplicabile împrumuturilor. În această privinţă, fluxurile de lichidităţi între fondurile împrumutate şi împrumuturi corespund unu la unu. Aceasta înseamnă că Uniunea ar trebui să efectueze operaţiuni de piaţă pe baza nevoilor de plată pentru fiecare caz specific de creditare, ceea ce limitează posibilitatea de a planifica în mod coerent diferite operaţiuni de împrumut şi de a structura scadenţele astfel încât să se obţină cele mai bune costuri.

(230)Finanţarea programelor individuale de asistenţă financiară prin metode de finanţare separate generează costuri mai ridicate şi o complexitate sporită, deoarece diferitele programe de asistenţă financiară sunt în concurenţă pentru un număr limitat de oportunităţi de finanţare. Aceasta fragmentează oferta de titluri de creanţă ale Uniunii şi reduce lichidităţile şi interesul investitorilor în programele separate, chiar dacă toate titlurile de creanţă ale Uniunii au aceeaşi calitate ridicată a creditului. Prin urmare, asistenţa financiară ar trebui să fie organizată conform unei metode de finanţare unice, care să sporească lichiditatea obligaţiunilor Uniunii, precum şi atractivitatea şi rentabilitatea emisiunii Uniunii.

(231)Experienţa recentă în ceea ce priveşte nevoile de finanţare ale Ucrainei a evidenţiat dezavantajele unei abordări fragmentate a organizării datoriei Uniunii. Pentru a consolida poziţia Uniunii în calitate de emitent de titluri de creanţă exprimate în euro, este esenţial ca toate emisiunile noi să fie organizate printr-o metodă de finanţare unică, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, cum ar fi emisiunile Euratom, emisiunile cu valoare redusă şi finanţarea programelor de asistenţă financiară pentru care actele de bază au intrat în vigoare înainte de 9 noiembrie 2022.

(232)Modelul unei metode de finanţare unice şi majoritatea elementelor de infrastructură necesare pentru punerea sa în aplicare au fost deja stabilite sub forma unei strategii de finanţare diversificate în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053. Strategia respectivă a permis mobilizarea cu succes a fondurilor pentru granturi şi împrumuturi în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 şi pentru o serie de alte programe ale Uniunii menţionate în Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (³⁴). Având în vedere complexitatea preconizată a operaţiunilor necesare pentru a satisface nevoile de finanţare urgente ale Ucrainei şi pentru a anticipa posibile operaţiuni viitoare de împrumut şi de credit, este oportun să se instituie o strategie de finanţare diversificată ca metodă de finanţare unică pentru realizarea operaţiunilor de împrumut.

(233)Utilizarea strategiei de finanţare diversificată ar trebui să permită implementarea flexibilă a programului de finanţare, respectând totodată pe deplin principiile neutralităţii bugetare şi echilibrului bugetar, astfel cum sunt prevăzute la articolul 310 alineatul (1) din TFUE. Costurile programului de finanţare ar trebui să fie suportate integral de beneficiari pe baza unei metodologii unice de alocare a costurilor care asigură o alocare transparentă şi proporţională a acestora. Obligaţiile de rambursare ar trebui să le revină în continuare beneficiarilor asistenţei financiare, în conformitate cu prezentul regulament.

(235)O strategie de finanţare diversificată ar trebui să ofere Comisiei mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte calendarul şi scadenţa operaţiunilor de finanţare unice şi să permită efectuarea de plăţi regulate şi constante către diferite ţări beneficiare. O astfel de strategie ar trebui să se bazeze pe punerea în comun a instrumentelor de finanţare. Comisia ar dispune astfel de flexibilitatea de a organiza plăţile către beneficiari independent de condiţiile de piaţă la momentul plăţii, reducând în acelaşi timp riscul pentru Comisie de a trebui să majoreze cuantumuri fixe în condiţii volatile sau nefavorabile.

(238)Prin urmare, pentru a extinde strategia de finanţare diversificată la o gamă mai largă de programe, Comisia ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Măsurile respective ar trebui să cuprindă un cadru de guvernanţă, proceduri de gestionare a riscurilor şi o metodologie de alocare a costurilor, care ar trebui să respecte articolul 223 alineatul (4) litera (e) din prezentul regulament. Pentru a asigura transparenţa, Comisia ar trebui să informeze în mod regulat şi cuprinzător Parlamentul European şi Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale în materie de împrumuturi şi de gestionare a datoriei.

(239)Din motive de securitate juridică şi de claritate în ceea ce priveşte asistenţa financiară deja acordată şi în ceea ce priveşte asistenţa macrofinanciară acordată în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2463 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁵), normele din prezentul regulament privind strategia de finanţare diversificată ar trebui să se aplice numai programelor de asistenţă financiară pentru care actele de bază intră în vigoare la 9 noiembrie 2022 sau după respectiva dată.

(243)Din motive de coerenţă şi pentru a ţine seama de cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, în ceea ce priveşte instrumentele financiare şi garanţiile bugetare este necesar să se clarifice anumite dispoziţii privind raportarea efectuată de către persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii indirecte, privind aplicarea titlului X în cazul combinării acestora cu sprijin auxiliar de la buget, inclusiv cu granturi, şi privind combinarea cu fonduri ale Uniunii executate prin gestiune partajată.

(245)Execuţia instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare finanţate din buget ar trebui să fie conformă cu politica Uniunii privind jurisdicţiile necooperante în scopuri fiscale şi cu actualizările acesteia, astfel cum sunt prevăzute în actele juridice relevante ale Uniunii şi în concluziile Consiliului, în special în concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicţii necooperante în scopuri fiscale şi procesul de întocmire a acestei liste (³⁶) şi în anexa la acestea, precum şi în concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale (³⁷) şi în anexele la acestea.

(247)Uniunea a lansat iniţiative importante bazate pe garanţii bugetare, cum ar fi Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) sau Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). Aceste instrumente se caracterizează prin faptul că generează o datorie contingentă pentru Uniune şi implică provizioane de fonduri pentru punerea la dispoziţie a unei rezerve de lichidităţi care să permită bugetului să răspundă într-o manieră ordonată obligaţiilor de plată ce ar putea decurge din aceste datorii contingente. Pentru a garanta ratingul de credit al Uniunii şi, prin urmare, capacitatea sa de a furniza finanţare eficace, este esenţial ca autorizarea, provizionarea şi monitorizarea datoriilor contingente să urmeze un set solid de norme care ar trebui să se aplice tuturor garanţiilor bugetare.

(248)Datoriile contingente care rezultă din garanţiile bugetare pot să acopere o gamă variată de operaţiuni de finanţare şi de investiţii. Posibilitatea ca o garanţie bugetară să fie cerută spre executare nu poate fi programată cu certitudine absolută pe bază anuală, ca în cazul împrumuturilor care au un calendar predefinit de rambursare. Prin urmare, este indispensabil să se stabilească un cadru pentru autorizarea şi monitorizarea datoriilor contingente care să asigure respectarea deplină, în orice moment, a plafonului pentru creditele de plată anuale stabilit în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.

(249)Cadrul respectiv ar trebui, de asemenea, să prevadă gestiunea şi controlul, inclusiv prezentarea de rapoarte periodice privind expunerea financiară a Uniunii. Rata de provizionare a datoriilor financiare ar trebui să fie stabilită pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor financiare care decurg din instrumentul aferent. Sustenabilitatea datoriilor contingente ar trebui să fie evaluată anual în cadrul procedurii bugetare. Ar trebui să fie stabilit un mecanism de alertă timpurie pentru a se evita o penurie de provizioane menite să acopere datoriile financiare.

(250)Utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor financiare, a garanţiilor bugetare şi a asistenţei financiare necesită mobilizarea şi provizionarea unui volum semnificativ de credite de plată. Pentru a produce efectul de levier, asigurând totodată un nivel adecvat de protecţie împotriva datoriilor financiare, este important să se optimizeze cuantumul provizioanelor necesare şi să se sporească eficienţa prin punerea în comun a acestor provizioane într-un fond comun de provizionare. În plus, utilizarea mai flexibilă a acestor provizioane puse în comun permite o rată de provizionare globală eficace, care asigură protecţia solicitată cu un volum optimizat de resurse.

(251)Normele aplicabile în cazul constituirii de provizioane şi al fondului comun de provizionare ar trebui să ofere un cadru solid de control intern. Orientările aplicabile gestionării resurselor în fondul comun de provizionare ar trebui să fie stabilite de către Comisie, după consultarea contabilului Comisiei. Ordonatorii de credite ai instrumentelor financiare, ai garanţiilor bugetare sau ai asistenţei financiare ar trebui să monitorizeze în mod activ datoriile financiare aflate în responsabilitatea lor, iar administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare ar trebui să gestioneze numerarul şi activele fondului în conformitate cu normele şi procedurile stabilite de contabilul Comisiei.

(252)Garanţiile bugetare şi asistenţa financiară ar trebui să respecte acelaşi set de principii care a fost stabilit pentru instrumentele financiare. Garanţiile bugetare, în special, ar trebui să fie irevocabile, necondiţionate şi la cerere. Acestea ar trebui să fie executate prin gestiune indirectă sau, numai în cazuri excepţionale, prin gestiune directă. Ele ar trebui să acopere numai operaţiunile de finanţare şi de investiţii, iar contrapărţile lor ar trebui să contribuie cu propriile resurse la operaţiunile acoperite.

(253)Asistenţa financiară acordată statelor membre sau ţărilor terţe ar trebui să fie sub forma unui împrumut, a unei linii de credit sau a oricărui alt instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului. În acest scop, Comisia ar trebui să fie împuternicită, în actul de bază relevant, să ia cu împrumut fondurile necesare de pe pieţele de capital sau de la instituţiile financiare, evitându-se implicarea Uniunii în orice transformare a scadenţelor care ar expune-o la un risc de rată a dobânzii sau la vreun alt risc comercial.

(254)Dispoziţiile privind instrumentele financiare ar trebui să se aplice cât mai curând posibil, pentru a realiza simplificarea şi eficienţa cerute. Dispoziţiile referitoare la garanţiile bugetare şi la asistenţa financiară, precum şi la fondul comun de provizionare ar trebui să se aplice începând cu cadrul financiar multianual de după 2020. Acest calendar va permite pregătirea temeinică a noilor instrumente de gestionare a datoriilor contingente. De asemenea, acesta va permite şi o aliniere între principiile enunţate în titlul X şi, pe de o parte, propunerea de cadru financiar multianual de după 2020, iar pe de altă parte, programele specifice legate de respectivul cadru.

(255)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁸) stabileşte norme referitoare, printre altele, la finanţarea partidelor politice şi a fundaţiilor politice la nivel european, în special în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare, acordarea şi distribuirea fondurilor, donaţiilor şi contribuţiilor, finanţarea campaniilor aferente alegerilor pentru Parlamentul European, cheltuielile rambursabile, interzicerea anumitor finanţări, conturile, raportarea şi auditul, executarea şi controlul, sancţiunile, cooperarea dintre Autoritatea pentru partidele şi fundaţiile politice europene, ordonatorul de credite al Parlamentului European şi statele membre şi transparenţa.

(258)Deşi sprijinul financiar se acordă fără obligaţia unui program anual de lucru, partidele politice europene ar trebui să justifice ex post utilizarea eficientă a fondurilor din partea Uniunii. În special, ordonatorul de credite competent ar trebui să verifice dacă fondurile au fost utilizate pentru a plăti cheltuieli rambursabile, astfel cum s-a stabilit în cererea de contribuţii, în termenele stabilite în prezentul regulament. Contribuţiile în beneficiul partidelor politice europene ar trebui să fie cheltuite până la sfârşitul exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost acordate, după care eventualele fonduri necheltuite ar trebui să fie recuperate de către ordonatorul de credite competent.

(259)Fondurile din partea Uniunii acordate pentru finanţarea costurilor de funcţionare ale partidelor politice europene nu ar trebui să fie utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special pentru a finanţa direct sau indirect terţi precum partidele politice naţionale. Partidele politice europene ar trebui să utilizeze contribuţiile pentru a plăti un procent din cheltuielile actuale şi viitoare, şi nu cheltuieli sau datorii contractate înainte de depunerea cererilor de contribuţii.

(264)Pentru a consolida rolul Parlamentului European şi al Consiliului, ar trebui să fie clarificată procedura de înfiinţare a unor fonduri fiduciare ale Uniunii. De asemenea, este necesar să se specifice principiile aplicabile contribuţiilor la fondurile fiduciare ale Uniunii, în special importanţa obţinerii unor contribuţii din partea altor donatori, care justifică instituirea acestor fonduri în ceea ce priveşte valoarea adăugată. Este necesar, de asemenea, să se clarifice responsabilităţile actorilor financiari şi ale Consiliului de administraţie al fondului fiduciar al Uniunii şi să se definească norme care să asigure o reprezentare echitabilă a donatorilor participanţi în cadrul Consiliului de administraţie al fondului fiduciar al Uniunii şi un vot favorabil obligatoriu din partea Comisiei pentru utilizarea fondurilor. Totodată, este important să se stabilească mai în detaliu cerinţele de raportare aplicabile fondurilor fiduciare ale Uniunii.

(265)Uniunea ar trebui să poată participa la iniţiative la nivel mondial, atunci când o astfel de participare contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii. Pentru a oferi un cadru juridic adecvat pentru participarea Uniunii la iniţiativele la nivel mondial, contribuţia Uniunii la astfel de iniţiative ar trebui să fie inclusă ca un nou instrument de execuţie bugetară. Utilizarea acestui nou vehicul financiar ar face obiectul anumitor condiţii a căror îndeplinire ar asigura un nivel de protecţie comparabil cu cel al altor instrumente de execuţie bugetară. Astfel de condiţii ar trebui să includă existenţa unor sisteme interne şi externe adecvate de combatere a fraudei şi a neregulilor. În acest context, sistemele gestionate de entităţile de punere în aplicare a iniţiativei globale ar trebui să fie considerate sisteme externe. Utilizarea dispoziţiilor referitoare la iniţiativele globale ar trebui să se limiteze la cazurile în care alte instrumente de execuţie bugetară nu permit realizarea obiectivelor de politică respective ale Uniunii cu aceeaşi amploare şi cu acelaşi impact. Atunci când este posibil şi oportun, Comisia ar trebui să se alăture oricărui consiliu de guvernanţă sau oricărui comitet director echivalent al unei iniţiative globale pentru a asigura cea mai bună reprezentare a intereselor Uniunii. În interesul transparenţei şi al unui proces decizional eficace, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European şi Consiliului, cât mai curând posibil, informaţii detaliate cu privire la orice contribuţie preconizată la o iniţiativă globală, pentru a le permite să acorde atenţia cuvenită acestor informaţii.

(266)Pentru a se adapta la progresele înregistrate în materie de digitalizare, durata de valabilitate a listelor de experţi externi întocmite în urma unei cereri de exprimare a interesului ar trebui să fie mai îndelungată decât durata programului multianual, cu condiţia să se asigure o rotaţie a experţilor şi ca noi experţi să îşi poată exprima interesul. În plus, este necesar să se permită instituţiilor Uniunii să atragă experţi externi cu înaltă calificare pentru a se asigura că procesul de evaluare şi avizele şi consilierea specifice furnizate de experţi sunt de înaltă calitate. Pentru a concura cu succes cu alţi actori de pe piaţă, instituţiilor Uniunii ar trebui să li se permită, în cazuri excepţionale şi justificate în mod corespunzător, să ofere o remuneraţie mai competitivă. În fine, în interesul securităţii juridice, normele aplicabile experţilor externi remuneraţi ar trebui să fie clarificate pentru a reflecta diferitele etape ale procedurii de atribuire.

(267)Pentru a oferi un cadru juridic clar care să permită instituţiilor Uniunii să doneze servicii, produse sau lucrări, donaţiile nefinanciare ar trebui să fie incluse ca un nou instrument de execuţie bugetară. Acest instrument nu ar trebui să fie confundat cu cadrul general de sprijin acordat de Uniune ţărilor terţe, care este de natură mai largă, dar care poate include donaţii nefinanciare. Având în vedere pandemia de COVID-19 şi impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un astfel de instrument ar trebui să ofere un temei juridic stabil, în special pentru viitoarele situaţii de criză şi de urgenţă, şi să asigure faptul că instituţiile Uniunii dispun de instrumente adecvate de sprijin bugetar pentru a ajuta statele membre şi alte persoane şi entităţi atunci când este cea mai mare nevoie de sprijin. Acest instrument ar trebui să fie pus în aplicare prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă de către un organ al Uniunii. Dispoziţiile conexe, cum ar fi definiţiile, cele privind suspendarea, rezilierea şi reducerea, precum şi comitetul de evaluare ar trebui să fie adaptate în consecinţă. În interesul unei bune gestiuni financiare, bunurile neperisabile finanţate din creditele administrative nu ar trebui să fie donate înainte de a se fi depreciat parţial ca valoare.

(268)În mod similar cu introducerea donaţiilor nefinanciare, instituţiile Uniunii ar trebui să fie în măsură să acorde premii care nu sunt financiare. Acest lucru este important, printre altele, pentru a permite participarea la concursuri a tinerilor care nu au un cont bancar în statul lor membru, care şi-ar putea astfel primi cu uşurinţă recompensa într-o formă practică. În acest scop, definiţia "premiilor" şi dispoziţiile referitoare la acestea ar trebui să fie adaptate în consecinţă.

(273)Ar trebui să fie îmbunătăţit modul în care instituţiile Uniunii raportează în prezent informaţii privind proiectele imobiliare către Parlamentul European şi Consiliu. Instituţiile Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a finanţa noi proiecte imobiliare cu veniturile primite pentru clădirile deja vândute. În consecinţă, ar trebui să fie introdusă o trimitere la dispoziţiile privind veniturile alocate interne în dispoziţiile privind proiectele imobiliare. Acest lucru ar permite satisfacerea nevoilor în schimbare în politica imobiliară a instituţiilor Uniunii, reducându-se costurile şi introducându-se un grad mai mare de flexibilitate.

(274)În comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia încurajează renovarea clădirilor pentru a reduce emisiile acestora şi pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Având în vedere evoluţia rapidă a pieţei clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, este imperios necesar ca instituţiile Uniunii să includă angajamentele Pactului verde european în propria lor politică imobiliară şi să îşi renoveze clădirile, acordând prioritate investiţiilor care sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic. În plus, dezvoltarea recentă a modurilor de lucru, accelerată de pandemia de COVID-19, impune adaptarea stocului de birouri al instituţiilor Uniunii pentru a dezvolta o politică de birouri dinamică. În consecinţă, ar trebui să fie permisă finanţarea renovărilor structurale prin împrumuturi, cu condiţia ca aceasta să conducă la economii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Parlamentul European şi Consiliul ar trebui să primească suficiente informaţii în scopul aprobării lor prealabile, inclusiv cu privire la valoarea adăugată a renovării structurale avute în vedere şi la contribuţia acesteia la tranziţia verde. Interpretarea conceptului de noi proiecte imobiliare ar trebui să fie extinsă şi, în special, acest concept ar trebui să includă proiecte care privesc renovarea structurală.

(275)Pentru a adapta normele aplicabile anumitor organe ale Uniunii, normele detaliate cu privire la achiziţii şi condiţiile detaliate şi raportul minim pentru rata efectivă de provizionare, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei cu privire la regulamentul financiar-cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom, la regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat, modificările aduse anexei I la prezentul regulament, condiţiile detaliate şi metodologia de calcul al ratei efective de provizionare şi modificarea raportului minim definit al ratei efective de provizionare, care nu ar trebui să fie stabilită la un nivel mai mic de 85 %. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(276)Unele modificări referitoare la furnizarea de către Comisie a accesului la date privind destinatarii în scopul publicării şi la înregistrarea şi stocarea electronică a datelor privind destinatarii şi beneficiarii reali ai acestora şi accesul sistemului informatic unic integrat la extragerea datelor şi evaluarea riscurilor pentru analizarea datelor respective ar trebui să se aplice numai programelor adoptate în cadrul financiar multianual de după 2027 şi finanţate din acesta, pentru a se asigura o tranziţie fără probleme, acordându-se suficient timp pentru adaptarea necesară a sistemelor de date electronice şi a acordurilor relevante, precum şi pentru furnizarea de orientări şi formare.

(277)Comisia ar trebui să prezinte, până la sfârşitul anului 2027, o evaluare a gradului de pregătire a sistemului informatic unic integrat. Evaluarea respectivă ar trebui să evalueze dacă se asigură interoperabilitatea cu sistemele şi bazele de date informatice relevante, inclusiv cu cele ale statelor membre, permiţând un transfer automat al informaţiilor relevante în timp real, atunci când este posibil, şi evitând duplicarea raportării; dacă indicatorii de risc utilizaţi de sistemul informatic unic integrat sunt suficient de uniformi, obiectivi, proporţionali şi necesari pentru evaluarea riscurilor şi se bazează pe surse fiabile de informaţii; dacă sistemul informatic unic integrat permite utilizarea inteligenţei artificiale pentru analizarea şi interpretarea datelor; şi dacă sistemul informatic unic integrat respectă principiile generale de protecţie a datelor.

TITLUL I:OBIECT, DEFINIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE

Art. 2: Definiţii

4."act de bază" înseamnă un act juridic, altul decât o recomandare sau un aviz, care asigură un temei juridic pentru o acţiune şi pentru execuţia cheltuielilor corespunzătoare înregistrate în buget, a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare furnizate din buget şi care poate avea oricare dintre următoarele forme:

6."mecanism sau platformă de finanţare mixtă" înseamnă un cadru de cooperare instituit între Comisie şi instituţii de dezvoltare sau alte instituţii de finanţare publice în vederea combinării unor forme de ajutor nerambursabil şi/sau instrumente financiare şi/sau garanţii bugetare din buget cu forme de sprijin rambursabil din partea instituţiilor de dezvoltare sau a altor instituţii de finanţare publice, precum şi din partea unor instituţii de finanţare din sectorul privat şi a investitorilor din sectorul privat;

10."contract imobiliar" înseamnă un contract care are ca obiect achiziţionarea, schimbul, închirierea pe termen lung, uzufructul, leasingul, închirierea sau închirierea în vederea cumpărării, cu sau fără opţiunea de cumpărare, a unor terenuri, a unor clădiri sau a altor bunuri imobile. Acesta acoperă atât clădiri existente, cât şi clădiri nefinalizate, cu condiţia ca respectivul candidat să fi obţinut o autorizaţie de construire valabilă pentru ele. Acesta nu acoperă clădiri proiectate în conformitate cu specificaţiile autorităţii contractante care sunt vizate de contracte de achiziţii de lucrări;

14."contract de concesiune" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în înţelesul articolelor 177 şi 181, pentru a încredinţa executarea de lucrări sau prestarea şi gestionarea de servicii unui operator economic (denumit în continuare "concesiune") şi pentru care:

(b)atribuirea contractului de concesiune presupune transferul către concesionar a unui risc de exploatare în ceea ce priveşte exploatarea respectivelor lucrări sau servicii, care cuprinde riscul aferent cererii sau riscul aferent ofertei ori ambele. Se consideră că concesionarul îşi asumă un risc de exploatare atunci când, în condiţii normale de exploatare, nu i se garantează recuperarea investiţiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor în cauză;

20."control" înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficienţa şi economia operaţiunilor, fiabilitatea informaţiilor raportate, protejarea activelor şi a informaţiilor, prevenirea, detectarea şi corectarea fraudelor şi a neregulilor şi monitorizarea acestora, precum şi buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, ţinându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum şi de natura plăţilor respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum şi punerea în aplicare a oricăror politici şi proceduri în vederea atingerii obiectivelor menţionate la prima teză;

22."criză" înseamnă:

(b)o situaţie provocată de dezastre naturale, crize provocate de om, cum ar fi războaiele şi alte conflicte, sau circumstanţe excepţionale cu efecte comparabile, legate, de exemplu, de schimbările climatice, de sănătatea publică şi a animalelor, de situaţii de urgenţă în materie de securitate şi siguranţă alimentară şi ameninţările globale la adresa sănătăţii, cum ar fi epidemiile şi pandemiile, de degradarea mediului, de privarea de acces la resursele energetice şi naturale sau de sărăcia extremă;

51."participant" înseamnă un candidat sau un ofertant în cadrul unei proceduri de achiziţii, un solicitant în cadrul unei proceduri de acordare de granturi sau în cadrul unei proceduri de atribuire de donaţii nefinanciare, un expert în cadrul unei proceduri de selectare a experţilor, un solicitant care participă la un concurs cu premii sau o persoană sau o entitate care participă la o procedură de executare a fondurilor Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c);

52."ofertant prezumat câştigător" înseamnă orice ofertant din cadrul unei proceduri de achiziţii care este clasat pe primul loc, sub rezerva unor verificări suplimentare şi a furnizării de documente justificative privind criteriile de excludere şi/sau de selecţie, în urma cărora acesta să fie propus de comisia de evaluare drept ofertant câştigător. În cazul în care procedura de atribuire prevede atribuirea contractului mai multor ofertanţi, se consideră că termenul "ofertant prezumat câştigător" se referă la numărul de ofertanţi cel mai bine clasaţi egal cu numărul de contracte care urmează să fie atribuite;

57."contract de achiziţii publice" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în înţelesul articolelor 177 şi 181, pentru a obţine, în schimbul unui preţ plătit integral sau parţial de la buget, furnizarea de bunuri mobile sau imobile, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, cuprinzând:

Art. 3: Conformitatea legislaţiei secundare cu prezentul regulament

(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (1), orice propunere sau modificare a unei propuneri prezentate autorităţii legislative care face derogare de la dispoziţiile prezentului regulament, altele decât cele prevăzute în titlul II, sau de la actele delegate adoptate în temeiul acestuia precizează respectivele derogări şi, în cuprinsul considerentelor şi al expunerii de motive din propunerile sau modificările respective, motivele specifice care justifică astfel de derogări.

TITLUL II:PRINCIPII

CAPITOLUL 0:

Art. 6: Respectarea principiilor bugetare şi a regimului general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii

CAPITOLUL 1:Principiile unităţii şi exactităţii bugetare

Art. 7: Domeniul de aplicare al bugetului

(1)Pentru fiecare exerciţiu financiar, bugetul prevede şi autorizează toate veniturile şi cheltuielile considerate necesare pentru Uniune. Acesta cuprinde:

(2)Bugetul conţine credite diferenţiate, formate din credite de angajament şi credite de plată, şi credite nediferenţiate.

Art. 8: Norme speciale care reglementează principiile unităţii şi exactităţii bugetare

CAPITOLUL 2:Principiul anualităţii

Art. 10: Contabilizarea bugetară a veniturilor şi a creditelor

(4)Angajamentele se înregistrează în contabilitatea unui exerciţiu financiar pe baza angajamentelor juridice asumate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în cauză şi pe baza constituirii până la aceeaşi dată de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214. Cu toate acestea, angajamentele bugetare globale menţionate la articolul 112 alineatul (4) se înregistrează în contabilitatea unui exerciţiu financiar pe baza angajamentelor bugetare asumate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în cauză.

(6)Prin derogare de la alineatele (4) şi (5):

Art. 11: Angajarea creditelor

(2)Începând cu data de 15 octombrie a unui exerciţiu financiar, următoarele cheltuieli se pot angaja în avans din creditele prevăzute pentru exerciţiul financiar următor:

Art. 12: Anularea şi reportarea creditelor

(2)Următoarele credite se pot reporta printr-o decizie adoptată în temeiul alineatului (3), dar numai în exerciţiul financiar următor:

d)creditele neangajate referitoare la acţiunile menţionate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Reportările de credite neangajate astfel cum sunt menţionate la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat nu depăşesc, în limita a 2 % din creditele iniţiale votate de Parlamentul European şi de Consiliu, cuantumul ajustării plăţilor directe aplicate în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116 în cursul exerciţiului financiar precedent. Creditele reportate se returnează la liniile bugetare de finanţare a acţiunilor menţionate la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(3)Instituţia în cauză a Uniunii îşi adoptă decizia privind reportările menţionate la alineatul (2) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor. Aceasta informează Parlamentul European şi Consiliul, până la data de 15 martie a respectivului exerciţiu, cu privire la decizia de reportare adoptată. Aceasta precizează, de asemenea, pentru fiecare linie bugetară, modul în care s-au aplicat criteriile prevăzute la alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) în cazul fiecărei reportări.

(4)Creditele se reportează automat în cazul:

b)creditelor corespunzătoare veniturilor alocate interne. Aceste credite se pot reporta numai în exerciţiul financiar următor şi se pot angaja până la data de 31 decembrie a respectivului exerciţiu, cu excepţia veniturilor alocate interne din închirieri şi vânzarea de clădiri şi terenuri, care se pot reporta până când sunt utilizate în totalitate. Creditele de angajament astfel cum sunt menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁰), în Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴¹) şi în Regulamentul (UE) 2021/1060, care sunt disponibile la 31 decembrie, obţinute din rambursarea plăţilor de prefinanţare se pot reporta până la închiderea programului şi se pot utiliza atunci când este necesar, cu condiţia să nu mai fie disponibile alte credite de angajament;

(⁴⁰)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

Art. 13: Dispoziţii detaliate privind anularea şi reportarea creditelor

(1)Creditele de angajament şi creditele nediferenţiate menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a) pot fi reportate numai dacă angajamentele nu au putut fi realizate înainte de data de 31 decembrie a exerciţiului financiar din motive independente de ordonatorul de credite şi dacă etapele pregătitoare sunt suficient de avansate pentru a permite să se preconizeze în mod rezonabil că angajamentul va fi realizat până la data de 31 martie a exerciţiului financiar următor sau, în ceea ce priveşte proiectele imobiliare, până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar următor.

(2)Etapele pregătitoare menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a), care trebuie finalizate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în scopul de a permite reportarea pentru exerciţiul financiar următor, sunt în special:

Art. 14: Dezangajări

(1)În cazul în care se dezangajează angajamente bugetare într-un exerciţiu financiar ulterior anului în care acestea au fost efectuate, ca urmare a neexecutării totale sau parţiale a acţiunilor pentru care fuseseră alocate, creditele corespunzătoare acestor dezangajări se anulează, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴²) şi în Regulamentele (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 şi (UE) 2021/2116 şi în pofida articolului 15 din prezentul regulament.

Art. 15: Reconstituirea creditelor care corespund dezangajărilor

(1)Creditele care corespund dezangajărilor menţionate în Regulamentele (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 şi (UE) 2021/2116 se pot reconstitui în cazul unei erori evidente imputabile exclusiv Comisiei.

Art. 16: Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului

(2)Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum o pătrime din creditele totale autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exerciţiul financiar precedent, plus o doisprezecime pentru fiecare lună scursă.

(4)În cazul în care continuitatea acţiunii Uniunii şi nevoile de gestiune impun acest lucru, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate autoriza cheltuieli care depăşesc o doisprezecime provizorie, dar care nu depăşesc în total patru doisprezecimi provizorii, cu excepţia unor cazuri justificate corespunzător, atât pentru angajamente, cât şi pentru plăţi, în plus faţă de cele puse în mod automat la dispoziţie în conformitate cu alineatele (1) şi (2). Fără întârziere, Consiliul transmite Parlamentului European decizia sa de autorizare.

(5)Dacă, pentru un anumit capitol, autorizarea a patru doisprezecimi provizorii acordată în conformitate cu alineatul (4) nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru a evita o întrerupere în acţiunea Uniunii în domeniul acoperit de capitolul în cauză, se poate autoriza în mod excepţional depăşirea cuantumului creditelor înregistrate în capitolul corespunzător din bugetul exerciţiului financiar precedent. Parlamentul European şi Consiliul hotărăsc în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (4). Cu toate acestea, în niciun caz nu se poate depăşi cuantumul total al creditelor disponibile din bugetul exerciţiului financiar precedent sau din proiectul de buget propus.

CAPITOLUL 3:Principiul echilibrului

Art. 18: Soldul exerciţiului financiar

CAPITOLUL 4:Principiul unităţii de cont

Art. 19: Utilizarea monedei euro

(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor specifice prevăzute în normele sectoriale sau în contracte, acorduri de grant, acorduri de contribuţie şi acorduri de finanţare specifice, ordonatorul de credite competent efectuează conversia utilizând cursul de schimb zilnic pentru euro publicat în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data la care departamentul de ordonanţare întocmeşte ordinul de plată sau de recuperare.

CAPITOLUL 5:Principiul universalităţii

Art. 21: Venituri alocate

(2)Următoarele elemente constituie venituri alocate externe:

g)veniturile provenite din activităţile cu caracter concurenţial desfăşurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) care pot lua oricare dintre următoarele forme:

(3)Următoarele elemente constituie venituri alocate interne:

Art. 22: Structura pentru înregistrarea veniturilor alocate şi constituirea creditelor corespunzătoare

(1)Fără a se aduce atingere alineatului (2) primul paragraf litera (c) de la prezentul articol şi nici articolului 24, structura pentru înregistrarea în buget a veniturilor alocate include:

c)în situaţia cheltuielilor, o anexă, ca parte integrantă din buget, care prezintă toate liniile bugetare pentru care sunt prevăzute venituri alocate interne sau externe şi care furnizează informaţii cu privire la cuantumul estimat al unor astfel de venituri care urmează să fie primite şi cuantumul estimat al unor astfel de venituri care urmează să fie reportate din exerciţiile anterioare pentru fiecare linie bugetară.

(2)Creditele corespunzătoare veniturilor alocate sunt puse la dispoziţie automat, atât ca credite de angajament, cât şi ca credite de plată, după încasarea veniturilor de către instituţia Uniunii, cu excepţia oricăruia dintre următoarele cazuri:

Art. 23: Contribuţiile din partea statelor membre la programe de cercetare

Art. 24: Venituri alocate rezultate din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii

(1)Structura bugetară pentru înregistrarea veniturilor din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii este următoarea:

Art. 25: Donaţii

(2)Acceptarea unei donaţii în valoare de cel puţin 50 000 EUR, care implică cheltuieli financiare, inclusiv costuri subsecvente, care depăşesc 10 % din valoarea donaţiei acordate, se supune spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului. Parlamentul European şi Consiliul iau o hotărâre în termen de două luni de la primirea unei cereri pentru o astfel de aprobare din partea instituţiilor Uniunii în cauză. Dacă nu s-a formulat nicio obiecţie în acest termen, instituţiile Uniunii în cauză iau o decizie definitivă cu privire la acceptarea donaţiei. Instituţiile Uniunii în cauză explică în cererea lor către Parlamentul European şi Consiliu cheltuielile financiare rezultate din acceptarea de donaţii în favoarea Uniunii.

(3)În pofida alineatului (2), în circumstanţe excepţionale, Comisia poate accepta orice donaţie în natură acordată Uniunii, indiferent de valoarea acesteia, în cazul în care o astfel de donaţie este acordată în scopul ajutorului umanitar, al sprijinului de urgenţă, al protecţiei civile sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor.

e)donatorul să nu se afle, la momentul acceptării, într-una din situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi să nu fie înregistrat ca exclus în baza de date menţionată la articolul 144 alineatul (1). Donatorul prezintă declaraţia menţionată la articolul 139.

Art. 26: Sponsorizarea corporativă

(2)Pe baza unor norme interne specifice, care se publică pe site-urile lor, instituţiile şi organele Uniunii pot accepta, în mod excepţional, sponsorizarea corporativă, cu condiţia ca:

Art. 27: Norme privind deducerile şi ajustări datorate cursului de schimb

(1)Se pot face următoarele deduceri din cererile de plată, care apoi sunt ordonanţate la valoarea netă:

CAPITOLUL 6:Principiul specificităţii

Art. 28: Dispoziţii generale

(2)Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii pot transfera credite în cadrul bugetului sub rezerva condiţiilor specifice prevăzute la articolele 29-32.

Cuantumul care trebuie luat în considerare pentru calcularea limitelor menţionate la articolele 29, 30 şi 31 este suma transferurilor care urmează să fie efectuate în cadrul liniei bugetare de la care se fac transferurile, după ajustarea operată ca urmare a transferurilor anterioare. Cuantumul corespunzător transferurilor pe care le efectuează autonom Comisia sau orice altă instituţie a Uniunii în cauză fără o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului nu se ia în considerare.

Propunerile de transferuri şi toate informaţiile adresate Parlamentului European şi Consiliului cu privire la transferurile efectuate în temeiul articolelor 29, 30 şi 31 sunt însoţite de documente justificative corespunzătoare şi detaliate care prezintă cele mai recente informaţii disponibile pentru executarea creditelor şi estimări ale necesarului până la sfârşitul exerciţiului financiar, atât pentru liniile bugetare către care se transferă creditele, cât şi pentru cele de la care se transferă acestea.

Art. 29: Transferuri efectuate de alte instituţii ale Uniunii decât Comisia

Art. 30: Transferuri efectuate de Comisie

(1)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate efectua în mod autonom:

g)transferuri de credite de la postul bugetar al unei garanţii bugetare la postul bugetar al unei alte garanţii bugetare, în cazurile excepţionale în care resursele provizionate din cadrul fondului comun de provizionare ale acesteia din urmă sunt insuficiente pentru a plăti o cerere de executare a garanţiei şi sub rezerva restabilirii ulterioare a cuantumului transferat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 215 alineatul (4).

(2)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate decide să efectueze următoarele transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiţia să informeze imediat Parlamentul European şi Consiliul cu privire la decizia luată:

Art. 31: Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European şi Consiliului de către instituţiile Uniunii

(2)Comisia poate prezenta Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 10 ianuarie a exerciţiului financiar următor, propuneri de transfer al creditelor de plată către fonduri executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepţia FEGA. Transferul creditelor de plată se poate efectua de la orice post bugetar. În astfel de cazuri, termenul de şase săptămâni menţionat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni.

Art. 32: Transferuri reglementate de dispoziţii speciale

(2)Parlamentul European şi Consiliul iau deciziile cu privire la transferurile destinate să permită utilizarea Rezervei pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 la propunerea Comisiei.

CAPITOLUL 7:Principiul bunei gestiuni financiare şi performanţa

Art. 33: Performanţa şi principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii

(1)Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare şi, prin urmare, se execută cu respectarea următoarelor principii:

(2)În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, utilizarea creditelor se axează pe performanţă şi, în acest scop:

d)atunci când este fezabil şi adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, programele şi activităţile sunt puse în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele stabilite fără a aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi marine, tranziţia către o economie circulară, prevenirea şi controlul poluării şi protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁴);

(3)Se definesc, după caz, obiectivele specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi încadrate în timp, astfel cum se menţionează la alineatele (1) şi (2), precum şi indicatori relevanţi, acceptaţi, credibili, simpli, robuşti şi susţinuţi de date ştiinţifice larg recunoscute şi de o metodologie eficientă, transparentă şi detaliată. După caz, datele colectate în legătură cu astfel de indicatori sunt defalcate în funcţie de gen şi colectate într-un mod care să permită agregarea lor în toate programele relevante.

Art. 34: Evaluări

(2)Evaluările ex ante, care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi, se bazează pe dovezi privind performanţa programelor sau a activităţilor conexe şi identifică şi analizează aspectele care trebuie abordate, valoarea adăugată a implicării Uniunii, obiectivele, efectele preconizate ale diferitelor opţiuni şi modalităţile de monitorizare şi de evaluare.

(3)Evaluările retrospective evaluează performanţa programului sau a activităţii, inclusiv aspecte precum eficacitatea, eficienţa, coerenţa, relevanţa şi valoarea adăugată a UE. Evaluările retrospective se bazează pe informaţiile generate de modalităţile de monitorizare şi de indicatorii stabiliţi pentru acţiunea în cauză. Acestea se efectuează cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual şi, dacă este posibil, la un moment care să ofere suficient timp pentru a se ţine cont de constatările lor în evaluările ex ante sau evaluările impactului care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi conexe.

Art. 35: Fişa financiară obligatorie

(1)Orice propunere sau iniţiativă prezentată autorităţii legislative de către Comisie, de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (denumit în continuare "Înaltul Reprezentant") sau de către un stat membru care poate avea un impact asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, este însoţită de o fişă financiară care prezintă estimările creditelor de plată şi de angajament printr-o evaluare a diferitelor opţiuni de finanţare disponibile, precum şi de o evaluare ex ante sau o evaluare a impactului, în conformitate cu articolul 34.

(3)Pentru a reduce riscurile de fraudă, de nereguli şi de neîndeplinire a obiectivelor, fişa financiară prezintă informaţii privind sistemul de control intern instituit, o estimare a costurilor şi a beneficiilor controalelor presupuse de un astfel de sistem şi o evaluare a nivelului preconizat al riscului de eroare, precum şi informaţii privind măsurile existente sau planificate de prevenire a fraudei şi de protecţie împotriva acesteia.

Art. 36: Controlul intern al execuţiei bugetare

(2)În scopul execuţiei bugetare, controlul intern se aplică la toate nivelurile gestiunii şi se concepe pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea următoarelor obiective:

d)prevenirea, detectarea, corectarea şi monitorizarea neregulilor, de exemplu a fraudei, a corupţiei, a conflictelor de interese şi a dublei finanţări, inclusiv prin utilizarea voluntară a unui sistem unic, integrat şi interoperabil de informare şi monitorizare, care să conţină un instrument unic pentru extragerea datelor şi evaluarea riscurilor, elaborat de Comisie şi care permite accesarea şi extragerea, înregistrarea, stocarea şi analiza electronică a datelor privind destinatarii fondurilor Uniunii, inclusiv privind beneficiarii reali ai acestora, în sensul definiţiei de la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile;

(3)Un control intern eficace se bazează pe cele mai bune practici internaţionale şi include, în special, următoarele elemente:

(4)Un control intern eficient se bazează pe următoarele elemente:

(6)În sensul alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol şi fără a aduce atingere celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, instituţiile şi organele Uniunii, precum şi persoanele sau entităţile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) pun următoarele informaţii la dispoziţia Comisiei pe cale electronică, într-un format interoperabil şi prelucrabil automat:

c)cu privire la beneficiarul real (beneficiarii reali) al (ai) destinatarului, în cazul în care destinatarul nu este o persoană fizică: prenumele, numele, data naşterii, numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau codul (codurile) de identificare fiscală, dacă este (sunt) disponibil(e), sau un alt identificator unic la nivel de ţară.

În sensul prezentului articol, în cazul în care statele membre primesc şi execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1), acestea acordă Comisiei acces la informaţiile prevăzute la primul paragraf numai dacă au obligaţia de a înregistra şi stoca astfel de informaţii în conformitate cu normele sectoriale aplicabile. În absenţa unei astfel de obligaţii prevăzute de norme sectoriale, statele membre pot acorda Comisiei, în mod voluntar, acces la informaţiile pe care le deţin, astfel cum se menţionează la primul paragraf.

(7)Sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol este conceput astfel încât să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selecţiei, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului şi auditului şi să contribuie la prevenirea, detectarea, corectarea şi monitorizarea neregulilor, de exemplu a fraudei, a corupţiei, a conflictelor de interese şi a dublei finanţări şi:

b)este conceput pentru a fi utilizat în conformitate cu principiile generale de protecţie a datelor, inclusiv reducerea la minimum a datelor şi limitarea stocării acestora, aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal.

Accesul la datele prelucrate de sistemul menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol respectă normele aplicabile în materie de protecţie a datelor, principiile necesităţii şi proporţionalităţii şi se limitează la instituţiile şi organele Uniunii care execută bugetul, la statele membre care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), la statele membre care primesc şi execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), la persoanele sau entităţile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), la organele de anchetă, control şi audit ale Uniunii precum OLAF, Curtea de Conturi şi EPPO, în cadrul exercitării competenţelor care le revin. Datele disponibile prin intermediul sistemului menţionat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt puse la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, de la caz la caz, în măsura în care acest lucru este necesar şi proporţional cu exercitarea competenţelor care le revin, în contextul procedurii de descărcare de gestiune pentru Comisie.

(8)În sensul alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol, al articolului 144 alineatul (2) şi al articolului 147 şi în plus faţă de orice normă sectorială aplicabilă, persoanele şi entităţile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi persoanele şi entităţile care execută fonduri, în cazul în care bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), împreună cu statele membre, transmit Comisiei prin orice canal oficial, cum ar fi sistemul de informaţii automat instituit de Comisie şi utilizat în prezent pentru raportarea fraudelor şi a neregulilor (denumit în continuare "sistemul de gestionare a neregulilor"), informaţii privind faptele şi constatările stabilite numai în contextul hotărârilor definitive sau al deciziilor administrative definitive cu referire la motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) şi litera (d), atunci când iau cunoştinţă de astfel de informaţii. În aceleaşi scopuri, statele membre transmit orice alte informaţii necesare solicitate de Comisie, în special informaţii privind acţiunile administrative subsecvente.

CAPITOLUL 8:Principiul transparenţei

Art. 37: Publicarea conturilor şi a bugetelor

(2)Preşedintele Parlamentului European dispune publicarea bugetului şi a bugetelor rectificative, astfel cum au fost adoptate definitiv, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 38: Publicarea de informaţii referitoare la destinatari şi a altor informaţii

(1)Comisia pune la dispoziţie pe un site centralizat informaţiile referitoare la destinatarii fondurilor finanţate de la buget cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exerciţiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic, atunci când bugetul este executat de aceasta în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), de instituţii ale Uniunii în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) şi de organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.

În cazul în care bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c) şi împreună cu statele membre în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), Comisia pune la dispoziţie pe un site centralizat, după cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, informaţii privind destinatarii până cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exerciţiului financiar în care a fost încheiat contractul sau acordul care stabileşte condiţiile de acordare a sprijinului. Dacă bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), trimiterile de la prezentul articol la destinatari se interpretează ca trimiteri la destinatari, contractanţi, subcontractanţi şi beneficiari, astfel cum sunt menţionaţi în normele sectoriale. Informaţiile enumerate la alineatul (2) de la prezentul articol pentru astfel de destinatari se publică cu condiţia ca normele sectoriale să impună colectarea şi stocarea lor.

(2)Cu excepţia cazurilor menţionate la alineatul (3), următoarele informaţii se publică într-un format deschis, interoperabil şi prelucrabil automat, care permite sortarea, căutarea, extragerea, compararea şi reutilizarea datelor, cu respectarea corespunzătoare a cerinţelor de confidenţialitate şi de securitate, în special a protecţiei datelor cu caracter personal:

(3)Informaţiile menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol nu se publică şi nu se transmit spre publicare în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol pentru:

e)cazurile în care nu este necesară publicarea în normele sectoriale în cazul în care bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b).

(4)Persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) publică informaţii privind destinatarii în conformitate cu normele şi procedurile aplicabile persoanelor sau entităţilor respective, în măsura în care normele respective sunt considerate echivalente în urma evaluării efectuate de către Comisie în temeiul articolului 157 alineatul (3) şi alineatul (4) primul paragraf litera (e) şi cu condiţia ca orice publicare de date cu caracter personal să facă obiectul unor garanţii echivalente cu cele stabilite la prezentul articol.

(6)În sensul alineatului (1) primul şi al doilea paragraf de la prezentul articol şi fără a aduce atingere alineatelor (3) şi (4) de la prezentul articol şi normelor sectoriale, Comisia utilizează datele relevante stocate în sistemul menţionat la articolul 36 alineatul (2) litera (d) pentru a alimenta site-ul centralizat menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol cu informaţiile menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol.

(7)În cazul publicării de date cu caracter personal, informaţiile se elimină la doi ani după încheierea exerciţiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic.

TITLUL III:ÎNTOCMIREA ŞI STRUCTURA BUGETULUI

CAPITOLUL 1:Întocmirea bugetului

Art. 39: Estimările veniturilor şi ale cheltuielilor

Art. 41: Proiectul de buget

(1)Până la data de 1 septembrie a exerciţiului care precedă exerciţiul execuţiei bugetare, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere care conţine proiectul de buget. Comisia transmite propunerea respectivă parlamentelor naţionale, spre informare.

(2)Pentru a furniza previziuni mai precise şi mai fiabile referitoare la implicaţiile bugetare ale legislaţiei în vigoare şi ale propunerilor legislative în curs, Comisia anexează la proiectul de buget o programare financiară indicativă pentru exerciţiile următoare, structurată pe categorii de cheltuieli, domenii de politică şi linii bugetare. Programarea financiară completă vizează categoriile de cheltuieli reglementate la punctul 26 din Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020. Se furnizează date sintetice pentru categoriile de cheltuieli care nu sunt reglementate la punctul 26 din acordul interinstituţional menţionat.

(3)Comisia anexează la proiectul de buget:

b)orice document de lucru pe care îl consideră util în legătură cu schemele de personal ale instituţiilor Uniunii, în care se indică cea mai recentă schemă de personal autorizată şi care prezintă:

h)fişe de program sau orice alte documente relevante cuprinzând următoarele:

(4)În cazul în care recurge la instrumente financiare, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare instrument financiar, următoarele:

l)resursele provizionate în fondul comun de provizionare şi, după caz, soldul contului fiduciar.

(5)Atunci când Uniunea acordă o garanţie bugetară, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare garanţie bugetară şi pentru fondul comun de provizionare:

(6)În cazul în care recurge la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru detaliat cu privire la activităţile sprijinite prin intermediul respectivelor fonduri fiduciare, inclusiv:

(7)Comisia anexează la proiectul de buget o listă care conţine deciziile sale prin care se aplică amenzi în domeniul dreptului concurenţei şi precizează cuantumul fiecărei amenzi aplicate, împreună cu informaţiile care arată dacă amenzile au devenit definitive sau dacă fac obiectul sau ar putea încă face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi, în cazul în care este posibil, informaţii privind data la care se preconizează că fiecare amendă va deveni definitivă. Comisia anexează la proiectul de buget şi o listă a deciziilor sale şi a cuantumurilor care au fost sau pot fi înscrise ca venituri negative la buget în temeiul articolului 48 alineatul (2) litera (b).

(9)În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului (⁴⁵), Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului, împreună cu proiectul de buget, un document de lucru care prezintă, în mod exhaustiv:

(10)De asemenea, documentul de lucru menţionat la alineatul (9) prezintă:

d)o imagine detaliată a întregului personal din delegaţiile Uniunii la momentul prezentării proiectului de buget, inclusiv o defalcare pe zone geografice, gen, fiecare ţară şi misiune în parte, făcând distincţie între posturile din schema de personal, agenţii contractuali, agenţii locali şi experţii naţionali detaşaţi, precum şi a creditelor solicitate în proiectul de buget pentru astfel de categorii de personal, cu estimările corespunzătoare privind numărul persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă pe baza creditelor solicitate.

Art. 42: Scrisori rectificative la proiectul de buget

Pe baza oricăror informaţii noi care nu erau disponibile în momentul întocmirii proiectului de buget, din proprie iniţiativă sau la cererea unei alte instituţii a Uniunii, fiecare cu privire la propria sa secţiune, Comisia poate prezenta simultan Parlamentului European şi Consiliului una sau mai multe scrisori rectificative la proiectul de buget, înainte de convocarea Comitetului de conciliere menţionat la articolul 314 din TFUE. Astfel de scrisori pot include şi o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii.

Art. 43: Obligaţii care le revin statelor membre în urma adoptării bugetului

Art. 44: Proiectele de bugete rectificative

(1)Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care sunt axate în principal pe venituri în următoarele împrejurări:

(2)În aceleaşi circumstanţe ca la alineatul (1), cererile de bugete rectificative ale altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se transmit Comisiei.

CAPITOLUL 2:Structura şi prezentarea bugetului

Art. 47: Nomenclatorul bugetar

(2)Situaţia cheltuielilor din secţiunea din buget aferentă Comisiei se prezintă pe baza unui nomenclator adoptat de Parlamentul European şi de Consiliu, care prevede o clasificare în funcţie de destinaţia cheltuielilor.

(4)Atunci când sunt prezentate în funcţie de destinaţii, creditele administrative pentru fiecare titlu se clasifică după cum urmează:

Art. 48: Veniturile negative

(2)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, din veniturile la buget se deduc următoarele:

b)în cazul în care cuantumurile amenzilor sau ale altor sancţiuni în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, menţionate la articolul 108 alineatul (1), sunt anulate sau reduse de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, eventualele dobânzi sau alte taxe datorate părţilor în cauză, inclusiv orice randament negativ aferent cuantumurilor respective.

Art. 49: Provizioane

(1)Fiecare secţiune din buget poate să includă un titlu denumit "provizioane". În titlul respectiv se înscriu credite în oricare dintre următoarele cazuri:

b)există motive serioase de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al creditelor sau la posibilitatea executării, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, a creditelor înregistrate la liniile bugetare respective.

Art. 52: Prezentarea bugetului

(1)Bugetul prezintă:

a)în situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor:

c)în ceea ce priveşte personalul:

d)în ceea ce priveşte asistenţa financiară şi garanţiile bugetare:

Art. 53: Norme privind schemele de personal

(1)Schemele de personal menţionate la articolul 52 alineatul (1) litera (c) constituie o limită absolută pentru fiecare instituţie sau organ al Uniunii. Nu se poate face nicio încadrare de personal peste limita stabilită.

c)instituţia sau organul Uniunii să fi participat împreună cu alte instituţii şi organe ale Uniunii la o analiză comparativă iniţiată prin exerciţiul de evaluare a personalului Comisiei.

CAPITOLUL 3:Disciplina bugetară

TITLUL IV:EXECUŢIA BUGETARĂ

CAPITOLUL 1:Dispoziţii generale

Art. 57: Informaţii privind transferurile de date cu caracter personal în scopuri de audit

În procedurile de atribuire, inclusiv în orice apel lansat în contextul granturilor, al donaţiilor nefinanciare, al achiziţiilor sau al premiilor puse în aplicare în cadrul gestiunii directe, potenţialii beneficiari, candidaţi, ofertanţi şi participanţi sunt informaţi, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 că, în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii, datele lor cu caracter personal pot fi transferate serviciilor de audit intern, Curţii de Conturi, EPPO sau OLAF, precum şi între ordonatorii de credite ai Comisiei, agenţiile executive menţionate la articolul 69 din prezentul regulament şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 din prezentul regulament.

Art. 58: Actul de bază şi excepţii

(2)Prin derogare de la alineatul (1) şi sub rezerva condiţiilor stabilite la alineatele (3), (4) şi (5), următoarele credite se pot executa în absenţa unui act de bază, cu condiţia ca acţiunile destinate finanţării să intre sub incidenţa competenţelor Uniunii:

d)creditele pentru acţiuni punctuale sau pentru acţiuni de durată nedeterminată întreprinse de Comisie în virtutea sarcinilor care decurg din prerogativele sale la nivel instituţional în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom, altele decât dreptul său de iniţiativă legislativă în materie de propuneri astfel cum se menţionează la litera (b) de la prezentul alineat, precum şi în virtutea competenţelor sale specifice care îi sunt atribuite direct de articolele 154, 156, 159 şi 160 din TFUE, articolul 168 alineatul (2), articolul 171 alineatul (2), articolul 173 alineatul (2) din TFUE, articolul 175 al doilea paragraf din TFUE, articolul 181 alineatul (2) din TFUE, articolul 190 din TFUE, articolul 210 alineatul (2) şi articolul 214 alineatul (6) din TFUE şi articolele 70 şi 77-85 din Tratatul Euratom;

(4)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (b), acţiunile pregătitoare urmează o abordare coerentă şi pot lua forme diferite. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget pentru cel mult trei exerciţii financiare consecutive. Procedura de adoptare a actului de bază relevant se încheie înainte de sfârşitul celui de-al treilea exerciţiu financiar. În cursul procedurii respective, angajarea creditelor corespunde caracteristicilor specifice ale acţiunii pregătitoare în ceea ce priveşte activităţile prevăzute, obiectivele urmărite şi destinatarii acesteia. În consecinţă, cuantumul creditelor angajate nu corespunde cuantumului celor prevăzute pentru finanţarea acţiunii definitive propriu-zise.

(5)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (c), măsurile pregătitoare se limitează la o perioadă scurtă şi sunt destinate stabilirii condiţiilor pentru acţiunile Uniunii în îndeplinirea obiectivelor PESC şi pentru adoptarea instrumentelor juridice necesare.

Art. 59: Execuţia bugetară de către alte instituţii ale Uniunii decât Comisia

(3)Acordurile la nivelul serviciilor menţionate la alineatul (2) pot, de asemenea, să fie încheiate între departamente ale instituţiilor Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene, organisme sau persoane cărora li se încredinţează punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, precum şi cu Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene. Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la acordurile la nivelul serviciilor pe care le încheie cu alte instituţii ale Uniunii.

Art. 60: Delegarea competenţelor de execuţie bugetară

(2)În plus faţă de alineatul (1), Comisia îşi poate delega competenţele de execuţie bugetară pentru creditele operaţionale înscrise în propria sa secţiune din buget şefilor delegaţiilor Uniunii şi, pentru a asigura continuitatea activităţii în caz de absenţă, şefilor adjuncţi ai delegaţiilor Uniunii. O astfel de delegare nu aduce atingere responsabilităţii şefilor delegaţiilor Uniunii pentru execuţia bugetară. În cazul în care absenţa unui şef de delegaţie a Uniunii depăşeşte patru săptămâni, Comisia îşi revizuieşte decizia de delegare a competenţelor de execuţie bugetară. Atunci când acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai Comisiei, şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, şefii adjuncţi ai delegaţiilor aplică normele utilizate de Comisie pentru execuţia bugetului şi au aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca orice alt ordonator de credite subdelegat al Comisiei.

(3)SEAE poate, în mod excepţional, să îşi delege competenţele de execuţie bugetară pentru creditele administrative aferente propriei secţiuni din buget personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii, atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura continuitatea în administrarea unor astfel de delegaţii în absenţa ordonatorului de credite competent al SEAE din ţara în care îşi are sediul delegaţia acestuia. În cazurile excepţionale în care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai SEAE, membrii personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii aplică normele interne ale SEAE pentru execuţia bugetului şi au aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca orice alt ordonator de credite subdelegat al SEAE.

Art. 61: Conflictul de interese

(1)Actorilor financiari în înţelesul capitolului 4 de la prezentul titlu şi celorlalte persoane, inclusiv autorităţi naţionale de la orice nivel implicate în execuţia bugetară în cadrul gestiunii directe, indirecte şi partajate a bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum şi în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Uniunii. De asemenea, aceştia iau măsurile adecvate pentru a preveni apariţia unui conflict de interese în ceea ce priveşte funcţiile aflate în responsabilitatea lor şi pentru a aborda situaţiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese.

(2)În cazul în care există un risc de conflict de interese care implică un membru al personalului unei autorităţi naţionale, persoana în cauză sesizează superiorul său ierarhic cu privire la acest aspect. Atunci când un astfel de risc există pentru personalul care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, persoana în cauză sesizează ordonatorul de credite delegat relevant. Superiorul ierarhic sau ordonatorul de credite delegat relevant confirmă în scris dacă se constată existenţa unui conflict de interese. Atunci când se constată existenţa unui conflict de interese, autoritatea împuternicită să facă numiri sau autoritatea naţională relevantă se asigură că persoana în cauză încetează toate activităţile în legătură cu respectiva chestiune. Ordonatorul de credite delegat relevant sau autoritatea naţională relevantă se asigură că orice măsuri ulterioare adecvate se iau în conformitate cu legislaţia aplicabilă, inclusiv, în cazurile în care este implicat un membru al personalului unei autorităţi naţionale, cu dispoziţiile de drept intern care privesc conflictul de interese.

CAPITOLUL 2:Metode de execuţie

Art. 62: Metode de execuţie bugetară

(1)Comisia execută bugetul în unul dintre următoarele moduri:

c)indirect (denumită în continuare "gestiune indirectă"), astfel cum se prevede la articolele 125-152 şi 157-162, atunci când se prevede astfel în actul de bază sau în cazurile menţionate la articolul 58 alineatul (2) literele (a)-(d), prin delegarea sarcinilor de execuţie bugetară către:

(ix)organismele stabilite într-un stat membru care sunt reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii şi care sunt eligibile pentru a li se încredinţa, în conformitate cu normele sectoriale, execuţia unor fonduri sau a unor garanţii bugetare ale Uniunii, în măsura în care organismele respective sunt controlate de organisme astfel cum sunt prevăzute la punctul (v) sau (vi) şi beneficiază de garanţii financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanţii financiare echivalente şi care pot fi limitate, pentru fiecare acţiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

În ceea ce priveşte primul paragraf litera (c) punctele (vi) şi (vii), cuantumul garanţiilor financiare solicitate poate fi prevăzut în actul de bază relevant şi poate fi limitat la cuantumul maxim al contribuţiei Uniunii la organismul în cauză. În cazul în care există mai mulţi garanţi, repartizarea cuantumului datoriei totale care urmează să fie acoperită de garanţii se precizează în acordul de contribuţie, care poate să prevadă că răspunderea fiecărui garant în parte este proporţională cu cota contribuţiei sale la organismul în cauză.

(2)În scopul gestiunii directe, Comisia poate utiliza instrumentele menţionate la titlurile VII, VIII, IX, X şi XII.

Art. 63: Gestiunea partajată cu statele membre

(1)În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, sarcinile legate de execuţia bugetară se deleagă statelor membre. Comisia şi statele membre respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei şi nediscriminării şi asigură vizibilitatea acţiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, Comisia şi statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin în materie de control şi de audit şi îşi asumă responsabilităţile care rezultă din acestea, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. În normele sectoriale se stabilesc dispoziţii complementare.

(2)În îndeplinirea sarcinilor legate de execuţia bugetului, statele membre adoptă toate măsurile necesare, inclusiv măsurile legislative, de reglementare şi administrative, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii, şi anume:

d)cooperează, în conformitate cu prezentul regulament şi cu normele sectoriale, cu Comisia, OLAF, Curtea de Conturi şi, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, cu EPPO.

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, statele membre, respectând, totodată, principiul proporţionalităţii şi în conformitate cu prezentul articol şi cu normele sectoriale relevante, efectuează controale ex ante şi ex post şi, dacă este cazul, verificări la faţa locului pe eşantioane reprezentative şi/sau eşantioane bazate pe riscuri ale operaţiunilor. De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit şi iniţiază procedurile judiciare necesare în acest scop.

(3)În conformitate cu criteriile şi procedurile specificate în normele sectoriale, statele membre desemnează, la nivelul adecvat, organismele responsabile de gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii. Organismele respective pot îndeplini şi sarcini care nu au legătură cu gestiunea fondurilor Uniunii şi pot încredinţa o parte din aceste sarcini altor organisme.

(4)Organismele desemnate în temeiul alineatului (3):

(5)Organismele desemnate în conformitate cu alineatul (3) pun la dispoziţia Comisiei, până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor:

(6)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) includ prefinanţarea şi cuantumurile pentru care sunt în curs sau au fost deja încheiate proceduri de recuperare. Conturile sunt însoţite de o declaraţie de gestiune prin care se confirmă că, în opinia responsabililor cu gestiunea fondurilor:

(7)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) şi rezumatul menţionat la litera (b) de la respectivul alineat sunt însoţite de avizul unui organism independent de audit, emis în conformitate cu standarde de audit acceptate pe plan internaţional. Acest aviz stabileşte dacă conturile redau o imagine corectă şi fidelă, dacă cheltuielile prezentate Comisiei spre rambursare sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare şi dacă sistemele de control existente funcţionează în mod corespunzător. Avizul menţionează, de asemenea, dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmaţiile din cuprinsul declaraţiei de gestiune menţionate la alineatul (6).

(8)Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate în conformitate cu normele aplicabile, Comisia:

CAPITOLUL 3:Oficiile europene şi organele Uniunii

SECŢIUNEA 1:Oficiile europene

Art. 64: Sfera de competenţă a oficiilor europene

Art. 65: Credite referitoare la oficiile europene

(1)Creditele autorizate pentru execuţia sarcinilor obligatorii ale fiecărui oficiu european se înscriu la o linie bugetară specială în cadrul secţiunii din buget aferente Comisiei şi se stabilesc în detaliu într-o anexă la secţiunea respectivă.

Art. 66: Sarcini neobligatorii

(1)Pentru sarcinile neobligatorii menţionate la articolul 64 alineatul (2) litera (b), un oficiu european:

Art. 67: Evidenţele contabile ale oficiilor europene

(2)Comentariile referitoare la linia bugetară specifică la care sunt înscrise creditele totale pentru fiecare oficiu european căruia i s-au delegat competenţe de ordonator de credite în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a) prezintă o estimare a costurilor serviciilor prestate de oficiul în cauză fiecăreia dintre instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi celelalte oficii europene în cauză. Această estimare se bazează pe evidenţa contabilă prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol.

SECŢIUNEA 2:Agenţiile şi organele Uniunii

Art. 69: Agenţii executive

(1)Comisia poate delega agenţiilor executive competenţe pentru a pune în aplicare, parţial sau integral, un program sau un proiect al Uniunii, inclusiv proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare şi execuţia cheltuielilor administrative, în numele şi sub răspunderea sa, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (⁴⁶). Agenţiile executive sunt instituite printr-o decizie a Comisiei şi au personalitate juridică în temeiul dreptului Uniunii. Acestea primesc o contribuţie anuală.

Art. 70: Organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom

(6)Un auditor extern independent verifică dacă în conturile anuale ale fiecăruia dintre organele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt prezentate în mod corespunzător veniturile, cheltuielile şi situaţia financiară a acestuia, înainte ca acestea să fie consolidate în conturile finale ale Comisiei. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul de bază relevant, Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual specific pentru fiecare organ, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 287 alineatul (1) din TFUE. La întocmirea raportului respectiv, Curtea de Conturi ia în considerare activitatea de audit desfăşurată de auditorul extern independent, precum şi măsurile luate pe baza constatărilor auditorului.

Art. 71: Organismele de parteneriat public-privat

CAPITOLUL 4:Actorii financiari

SECŢIUNEA 2:Ordonatorul de credite

Art. 73: Ordonatorul de credite

Art. 74: Competenţele şi funcţiile ordonatorului de credite

(2)În sensul prezentului articol alineatul (1), în conformitate cu articolul 36 şi cu standardele minime adoptate de fiecare instituţie a Uniunii şi ţinând seama în mod corespunzător de riscurile asociate mediului de gestiune şi naturii acţiunilor finanţate, ordonatorul de credite delegat stabileşte structura organizatorică şi sistemele interne de control adecvate pentru îndeplinirea funcţiilor sale. Instituirea acestei structuri şi a acestor sisteme se bazează pe o analiză exhaustivă a riscurilor, care ţine seama de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa acestora.

(5)Pentru a preveni erorile şi neregulile înainte ca operaţiunile să fie autorizate şi pentru a reduce riscurile de neîndeplinire a obiectivelor, fiecare operaţiune face obiectul a cel puţin unui control ex ante referitor la aspectele sale operaţionale şi financiare, pe baza unei strategii de control multianuale care ia în considerare riscurile. Astfel cum se menţionează la articolul 36 alineatul (11), controalele ex ante utilizează, după caz, instrumente informatice automatizate şi tehnologii emergente.

Frecvenţa şi intensitatea controalelor ex ante sunt stabilite de ordonatorul de credite competent, ţinând seama atât de rezultatele controalelor anterioare, cât şi de consideraţiile bazate pe analiza riscurilor şi de cele privind raportul cost-eficacitate, pe baza propriei analize a riscurilor a ordonatorului de credite. În cazul în care există îndoieli, ordonatorul de credite competent pentru validarea operaţiunilor respective solicită, în cadrul controlului ex ante, informaţii suplimentare sau efectuează un control la faţa locului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile.

(6)Ordonatorul de credite delegat poate efectua controale ex post pentru a detecta şi a corecta erorile şi neregulile din cadrul operaţiunilor după ce acestea au fost autorizate. Aceste controale, care pot fi organizate pe bază de sondaj, în funcţie de riscuri, ţin seama de rezultatele controalelor anterioare, precum şi de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa. Astfel cum se menţionează la articolul 36 alineatul (11), controalele ex post utilizează, după caz, instrumente informatice automatizate şi tehnologii emergente.

(7)Ordonatorii de credite competenţi şi personalul competent pentru execuţia bugetară au competenţele profesionale necesare.

(8)Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară şi controlul operaţiunilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său implică nereguli sau contravine principiului bunei gestiuni financiare ori normelor profesionale pe care trebuie să le respecte, acesta îşi informează superiorul ierarhic. Dacă informarea se face în scris, superiorul ierarhic răspunde în scris. În cazul în care superiorul ierarhic nu ia măsuri sau confirmă decizia ori instrucţiunea iniţială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris ordonatorul de credite delegat. Dacă ordonatorul de credite delegat nu răspunde într-un interval rezonabil, date fiind circumstanţele cazului şi, în orice caz, în termen de o lună, membrul personalului informează comitetul relevant menţionat la articolul 145.

În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, membrul personalului informează autorităţile şi organismele desemnate în Statutul funcţionarilor şi în deciziile instituţiilor Uniunii privind clauzele şi condiţiile investigaţiilor interne referitoare la prevenirea fraudei, a corupţiei şi a oricărei alte activităţi ilegale care dăunează intereselor Uniunii. În contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a Uniunii se include obligaţia auditorului extern de a informa ordonatorul de credite delegat cu privire la orice activitate ilegală, de fraudă sau de corupţie suspectată care poate prejudicia interesele Uniunii.

(9)Ordonatorul de credite delegat prezintă instituţiei Uniunii de care aparţine un raport anual de activitate cu privire la îndeplinirea funcţiilor care îi revin, raport care cuprinde informaţii financiare şi de gestiune, inclusiv rezultatele controalelor, în care declară că, exceptând situaţiile în care se specifică altfel în cadrul unor obiecţii emise cu privire la anumite domenii de venituri şi de cheltuieli, a obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia:

c)procedurile de control instituite oferă garanţiile necesare cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

Raportul anual de activitate include informaţii privind operaţiunile desfăşurate, în raport cu obiectivele şi consideraţiile privind performanţa stabilite în planurile strategice, riscurile asociate respectivelor operaţiuni, utilizarea resurselor furnizate, precum şi eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern. Raportul include o evaluare globală a costurilor şi a beneficiilor controalelor, precum şi informaţii referitoare la măsura în care cheltuielile operaţionale autorizate contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii şi generează o valoare adăugată europeană. Comisia pregăteşte un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru exerciţiul precedent.

Rapoartele anuale de activitate pentru exerciţiul financiar ale ordonatorilor de credite şi, după caz, ale ordonatorilor de credite delegaţi ai instituţiilor Uniunii, organelor Uniunii, oficiilor şi agenţiilor europene se publică până la data de 1 iulie a exerciţiului financiar următor pe site-ul instituţiei Uniunii, organului Uniunii, oficiului sau agenţiei europene respective, într-o formă uşor accesibilă, cu respectarea consideraţiilor de confidenţialitate şi de securitate justificate în mod corespunzător.

(10)Ordonatorul de credite delegat înregistrează, pentru fiecare exerciţiu financiar, contractele încheiate prin procedurile de negociere în conformitate cu punctul 11.1 literele (a)-(f) şi la punctul 39 din anexa I. Dacă proporţia procedurilor de negociere în raport cu numărul procedurilor atribuite de acelaşi ordonator de credite delegat creşte considerabil faţă de exerciţiile anterioare sau dacă proporţia în cauză este în mod clar mai mare decât media înregistrată pentru instituţia Uniunii, ordonatorul de credite competent prezintă instituţiei Uniunii un raport în care precizează toate măsurile luate pentru inversarea tendinţei respective. Fiecare instituţie a Uniunii trimite Parlamentului European şi Consiliului un raport privind procedurile de negociere. În cazul Comisiei, raportul respectiv se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menţionate la alineatul (9) de la prezentul articol.

Art. 75: Păstrarea documentelor justificative de către ordonatorii de credite

Art. 76: Competenţele şi funcţiile şefilor delegaţiilor Uniunii

(1)Atunci când şefii delegaţiilor Uniunii acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), aceştia se află în subordinea Comisiei, ca instituţie a Uniunii responsabilă de definirea, exercitarea, monitorizarea şi evaluarea funcţiilor şi a responsabilităţilor care le revin în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi şi cooperează strâns cu Comisia în ceea ce priveşte execuţia adecvată a fondurilor, pentru a asigura, în special, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor financiare, respectarea principiului bunei gestiuni financiare în gestionarea fondurilor şi protecţia efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Aceştia intră sub incidenţa normelor interne ale Comisiei şi a Cartei Comisiei pentru executarea sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate. Pentru îndeplinirea funcţiilor care le revin, aceştia pot beneficia de asistenţă din partea personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii.

(3)Şefii delegaţiilor Uniunii care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), prezintă rapoarte ordonatorului lor de credite delegat, astfel încât acesta din urmă să poată integra rapoartele în cauză în raportul său anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9). Rapoartele prezentate de şefii delegaţiilor Uniunii cuprind informaţii privind eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern instituite în cadrul delegaţiei lor, precum şi informaţii privind gestiunea operaţiunilor care le-au fost subdelegate şi oferă asigurarea prevăzută la articolul 92 alineatul (5) al treilea paragraf. Rapoartele respective se anexează la raportul anual de activitate al ordonatorului de credite delegat şi se pun la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, ţinându-se cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidenţial.

SECŢIUNEA 3:Contabilul

Art. 77: Competenţele şi funcţiile contabilului

(1)Fiecare instituţie a Uniunii desemnează un contabil care răspunde, în instituţia respectivă, de următoarele aspecte:

Art. 78: Numirea şi încetarea exercitării funcţiei contabilului

Art. 80: Normele contabile

Art. 82: Ţinerea contabilităţii

(3)Înainte de adoptarea conturilor de către instituţia Uniunii sau de către organul Uniunii menţionat la articolul 70, contabilul le semnează, certificând astfel că a obţinut o asigurare rezonabilă privind faptul că acestea redau o imagine corectă a situaţiei financiare a instituţiei Uniunii sau a organului Uniunii menţionat la articolul 70.

(4)Ordonatorul de credite delegat trimite contabilului, în conformitate cu normele adoptate de către contabil, informaţiile financiare şi de gestiune necesare pentru îndeplinirea funcţiilor contabilului.

(5)Ordonatorul de credite competent îl informează pe contabil cu privire la toate evoluţiile sau modificările semnificative ale unui sistem de gestiune financiară, ale unui sistem de inventariere sau ale unui sistem de evaluare a activelor şi a pasivelor, dacă sistemul respectiv furnizează date pentru contabilitatea instituţiei Uniunii sau dacă este utilizat în scopul justificării datelor acesteia, astfel încât contabilul să poată verifica dacă se respectă criteriile de validare.

(10)Documentele justificative referitoare la sistemul contabil şi la întocmirea conturilor prevăzute la articolul 247 se păstrează pentru o perioadă de cel puţin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune aferentă exerciţiului financiar la care se referă documentele.

Art. 83: Conţinutul şi ţinerea contabilităţii bugetare

(1)Contabilitatea bugetară prezintă, pentru fiecare subdiviziune din buget:

Art. 84: Contabilitatea generală

Art. 85: Conturi bancare

(3)În contextul punerii în aplicare a unui program sau a unei acţiuni, se pot deschide conturi fiduciare în numele Comisiei pentru a permite gestionarea acestor conturi de către o entitate în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), (iii), (v) sau (vi).

Art. 86: Gestionarea trezoreriei

(3)Plăţile se efectuează prin virament bancar, prin cec sau, în cazul în care contabilul autorizează în mod expres acest lucru, prin card de credit, card de debit, portofele electronice, prin debitare directă sau prin alte mijloace de plată, în conformitate cu normele stabilite de contabil.

Art. 87: Inventarierea activelor

(1)Instituţiile şi agenţiile Uniunii sau organele Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2 întocmesc inventare cantitative şi valorice ale tuturor activelor corporale, necorporale şi financiare care le aparţin, în conformitate cu un model instituit de contabilul Comisiei.

SECŢIUNEA 4:Administratorul contului de avans

Art. 88: Crearea conturilor de avans

(2)Conturile de avans pot fi constituite pentru plata cheltuielilor în cazul în care, din cauza cuantumurilor limitate implicate, este practic imposibil sau ineficient să se efectueze operaţiuni de plată în conformitate cu normele generale privind operaţiunile de cheltuieli. Cuantumul maxim care poate fi plătit de administratorul contului de avans în astfel de cazuri este stabilit de contabil pentru fiecare tip de cheltuieli în decizia menţionată la alineatul (1). Conturile de avans pot fi constituite, de asemenea, pentru colectarea veniturilor.

În delegaţiile Uniunii, conturile de avans pot fi, de asemenea, utilizate pentru executarea unor plăţi în conformitate cu normele generale privind operaţiunile de cheltuieli al căror cuantum este limitat la 60 000 EUR pentru fiecare cheltuială, în cazul în care această utilizare este eficientă şi eficace în contextul cerinţelor locale. Dacă sunt necesare pentru plata cheltuielilor din ambele secţiuni ale bugetului referitoare la Comisie şi la SEAE, acestea se constituie sub formă de conturi de avans separate.

Art. 89: Administrarea conturilor de avans

(1)Administratorii conturilor de avans sunt aleşi din rândul funcţionarilor sau, dacă este necesar şi doar în cazuri bine întemeiate, din rândul altor membri ai personalului sau, în conformitate cu condiţiile stabilite în normele interne ale Comisiei, din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, cu condiţia ca contractele de muncă ale acestora să garanteze un nivel echivalent de protecţie în ceea ce priveşte răspunderea aplicabilă personalului în conformitate cu articolul 95.

CAPITOLUL 5:Răspunderea actorilor financiari

SECŢIUNEA 1:Norme generale

Art. 90: Retragerea delegării de competenţe şi suspendarea funcţiilor actorilor financiari

Art. 91: Răspunderea actorilor financiari în cazul activităţilor ilegale, de fraudă sau de corupţie

(2)Fără a se aduce atingere articolelor 92, 94 şi 95 din prezentul regulament, fiecare ordonator de credite competent, contabil sau administrator al contului de avans răspunde disciplinar şi pecuniar în conformitate cu prevederile Statutului funcţionarilor sau, în cazul membrilor personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar astfel cum se menţionează la articolul 89 alineatul (1) din prezentul regulament, în conformitate cu prevederile contractelor lor de muncă. În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, se sesizează autorităţile şi organismele desemnate de legislaţia aplicabilă, în special OLAF.

SECŢIUNEA 2:Norme aplicabile ordonatorilor de credite competenţi

Art. 92: Norme aplicabile ordonatorilor de credite

(2)Răspunderea pecuniară se aplică în special dacă ordonatorul de credite competent, în mod intenţionat sau dintr-o neglijenţă gravă:

(3)Un ordonator de credite delegat sau subdelegat care primeşte o instrucţiune cu forţă de constrângere despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, în special din cauză că instrucţiunea nu poate fi pusă în aplicare cu resursele care i-au fost alocate, informează în scris autoritatea de la care a primit delegarea sau subdelegarea cu privire la aceasta. Dacă instrucţiunea este confirmată în scris, iar confirmarea este primită în timp util şi este suficient de clară, făcând trimitere explicită la punctele pe care ordonatorul de credite delegat sau subdelegat le-a contestat, ordonatorul de credite delegat sau subdelegat este exonerat de răspundere. Acesta execută instrucţiunea, cu excepţia cazului în care aceasta este în mod evident ilegală sau constituie o încălcare a standardelor de siguranţă relevante.

(5)În cazul subdelegării către şefii delegaţiilor Uniunii şi către adjuncţii lor, ordonatorul de credite delegat este răspunzător de definirea sistemelor interne de gestiune şi de control instituite, precum şi de asigurarea eficienţei şi eficacităţii acestora. Şefii delegaţiilor Uniunii sunt responsabili de instituirea şi funcţionarea în mod adecvat a sistemelor respective, în conformitate cu instrucţiunile ordonatorului de credite delegat, precum şi de gestionarea fondurilor şi a operaţiunilor pe care le desfăşoară în cadrul delegaţiei Uniunii din subordinea lor. Înainte de a-şi prelua funcţia, aceştia participă la cursuri specifice de formare privind sarcinile şi responsabilităţile ce le revin ordonatorilor de credite, precum şi privind execuţia bugetară.

Art. 93: Tratarea neregulilor financiare comise de un membru al personalului

(1)Fără a se aduce atingere competenţelor OLAF şi autonomiei administrative a instituţiilor Uniunii, a organelor Uniunii, a oficiilor europene sau a organelor sau persoanelor cărora li s-a încredinţat punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE în ceea ce priveşte membrii personalului lor şi ţinând cont în mod corespunzător de protecţia denunţătorilor, comitetul menţionat la articolul 145 este sesizat, pentru a emite un aviz cu privire la orice încălcare a prezentului regulament sau a unei dispoziţii privind gestiunea financiară ori verificarea operaţiunilor care rezultă dintr-o acţiune sau dintr-o omisiune a unui membru al personalului, de către:

b)ordonatorul de credite competent, inclusiv şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, adjuncţii lor, care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi în conformitate cu articolul 60 alineatul (2).

(2)Solicitarea unui aviz din partea comitetului în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf se însoţeşte de o descriere a faptelor şi a acţiunii sau omisiunii în privinţa cărora comitetul este chemat să se pronunţe, precum şi de documente justificative relevante, inclusiv rapoarte cu privire la eventuale anchete care au avut loc. Ori de câte ori este posibil, informaţiile se prezintă sub formă anonimizată.

(3)În cazurile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, comitetul menţionat la articolul 145 este competent să evalueze dacă, pe baza elementelor care i-au fost prezentate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol şi a informaţiilor suplimentare primite, s-au comis nereguli financiare. Pe baza avizului comitetului, instituţia Uniunii, organul Uniunii, oficiul european sau organul sau persoana în cauză decide cu privire la acţiunile ulterioare corespunzătoare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor. În cazul în care detectează probleme sistemice, comitetul face o recomandare ordonatorului de credite şi ordonatorului de credite delegat, cu condiţia ca acesta din urmă să nu fie membrul personalului în cauză, precum şi auditorului intern.

(4)Atunci când emite avizul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, comitetul este alcătuit din membrii menţionaţi la articolul 145 alineatul (2) primul paragraf literele (a) şi (b), precum şi din următorii membri suplimentari, care sunt numiţi luându-se în considerare necesitatea evitării conflictelor de interese:

SECŢIUNEA 3:Norme aplicabile contabililor şi administratorilor conturilor de avans

Art. 94: Norme aplicabile contabililor

Art. 95: Norme aplicabile administratorilor conturilor de avans

CAPITOLUL 6:Operaţiuni de venituri

SECŢIUNEA 1:Punerea la dispoziţie a resurselor proprii

Art. 96: Resurse proprii

(2)Ordonatorul de credite stabileşte un calendar indicativ referitor la punerea la dispoziţia Comisiei a resurselor proprii definite în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.

SECŢIUNEA 2:Estimarea creanţelor

Art. 97: Estimarea creanţelor

(2)Cuantumul estimativ al creanţei este ajustat de către ordonatorul de credite competent de îndată ce acesta ia notă de un eveniment care modifică măsura sau situaţia care a condus la efectuarea estimării.

SECŢIUNEA 3:Constatarea creanţelor

Art. 98: Constatarea creanţelor

(2)O creanţă identificată ca fiind certă, lichidă şi exigibilă se constată printr-un ordin de recuperare prin care ordonatorul de credite competent îi dă dispoziţie contabilului să recupereze cuantumul. Acesta este urmat de o notă de debit trimisă debitorului, cu excepţia cazurilor în care se renunţă imediat la recuperarea creanţei, în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf. Atât ordinul de recuperare, cât şi nota de debit sunt întocmite de ordonatorul de credite competent.

(3)Pentru constatarea unei creanţe, ordonatorul de credite competent se asigură că:

(4)Nota de debit informează debitorul că:

f)dacă, după ce a luat toate măsurile prevăzute la prezentul paragraf literele (a)-(e), cuantumul nu a fost recuperat integral, instituţia Uniunii efectuează recuperarea prin executarea unei decizii obţinute fie în conformitate cu articolul 100 alineatul (2), fie printr-o acţiune în justiţie.

În cazul în care, în urma verificării datelor despre debitor sau pe baza altor informaţii relevante disponibile la momentul respectiv, este clar că datoria se încadrează în cazurile menţionate la articolul 101 alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b) sau că nota de debit nu a fost trimisă în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, ordonatorul de credite decide, după ce a constatat creanţa, să renunţe în mod direct la recuperarea creanţei, în conformitate cu articolul 101, fără a mai trimite o notă de debit, cu acordul contabilului.

Art. 99: Dobânda penalizatoare

(2)Cu excepţia cazului menţionat la alineatul (4) de la prezentul articol, rata dobânzii pentru creanţele neplătite la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care datoria devine scadentă, majorată cu:

(4)În cazul amenzilor sau al altor sancţiuni, rata dobânzii pentru creanţele neplătite sau neacoperite de o garanţie financiară considerată acceptabilă de contabilul Comisiei până la termenul stabilit în decizia instituţiei Uniunii care impune o amendă sau o altă sancţiune este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancţiuni, majorată cu trei puncte procentuale şi jumătate.

SECŢIUNEA 4:Ordonanţarea recuperărilor

Art. 100: Ordonanţarea recuperărilor

(2)O instituţie a Uniunii poate constata în mod oficial o creanţă imputabilă altor persoane decât statele membre printr-o decizie care constituie titlu executoriu în înţelesul articolului 299 din TFUE.

În situaţii excepţionale, justificate de protecţia eficientă şi oportună a intereselor financiare ale Uniunii, celelalte instituţii ale Uniunii pot solicita Comisiei să adopte o astfel de decizie executorie în beneficiul lor în legătură cu creanţele generate în relaţia cu personalul sau în relaţie cu membri sau foşti membri ai unei instituţii a Uniunii, cu condiţia ca respectivele instituţii să fi convenit cu Comisia modalităţile practice de aplicare a prezentului articol.

Sunt considerate situaţii excepţionale cazurile în care nu există nicio perspectivă de recuperare a creanţei de către instituţia Uniunii în cauză prin intermediul unei plăţi voluntare sau prin compensare, astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1), iar condiţiile de renunţare la recuperarea creanţei în temeiul articolului 101 alineatele (2) şi (3) nu sunt îndeplinite. În toate cazurile, decizia executorie specifică faptul că sumele revendicate se înregistrează în secţiunea din buget aferentă instituţiei respective a Uniunii, care acţionează în calitate de ordonator de credite. Venitul se înscrie ca venit general, cu excepţia situaţiei în care constituie venit alocat, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (3).

SECŢIUNEA 5:Recuperarea

Art. 101: Norme privind recuperările

(1)Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare a creanţelor constatate în mod corespunzător de ordonatorul de credite competent. Contabilul depune toate eforturile pentru a se asigura că Uniunea îşi încasează veniturile şi se asigură că drepturile Uniunii sunt respectate.

(2)Ordonatorul de credite competent poate renunţa integral sau parţial la o creanţă constatată numai în următoarele cazuri:

(3)În cazurile menţionate la alineatul (2) primul paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent acţionează în conformitate cu procedurile instituite în prealabil în cadrul instituţiei Uniunii de care aparţine şi aplică, în toate circumstanţele, următoarele criterii obligatorii:

(6)Ordonatorul de credite competent poate anula, integral sau parţial, o creanţă constatată. Anularea parţială a unei creanţe constatate nu presupune renunţarea la cealaltă parte a dreptului constatat al Uniunii.

(8)Comisia aplică corecţii financiare statelor membre pentru a exclude din finanţarea din bugetul Uniunii cheltuielile care sunt efectuate cu încălcarea legislaţiei aplicabile. Comisia îşi bazează corecţiile financiare pe identificarea cuantumurilor cheltuite în mod necuvenit şi a implicaţiilor financiare asupra bugetului. În cazul în care aceste cuantumuri nu pot fi identificate cu exactitate, Comisia poate aplica corecţii extrapolate sau forfetare, în conformitate cu normele sectoriale.

Art. 102: Recuperarea prin compensare

(1)În cazul în care debitorul are asupra Uniunii sau asupra unei agenţii executive, atunci când aceasta execută bugetul, o creanţă care este certă, în înţelesul articolului 98 alineatul (3) litera (a), lichidă şi exigibilă pentru o sumă stabilită printr-un ordin de plată, contabilul recuperează prin compensare creanţa constatată, după ajungerea la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).

(2)Înainte de efectuarea unei recuperări în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, contabilul consultă ordonatorul de credite competent şi informează debitorii implicaţi, inclusiv cu privire la căile de atac, în conformitate cu articolul 134.

Art. 103: Procedura de recuperare în urma neefectuării plăţii în mod voluntar

Art. 104: Termenul suplimentar pentru efectuarea plăţii

(b)pentru protejarea drepturilor Uniunii, debitorul depune o garanţie financiară, acceptată de contabilul instituţiei Uniunii, care acoperă creanţa exigibilă, atât în ceea ce priveşte principalul, cât şi dobânda.

Art. 105: Termenul de prescripţie

(5)Orice acţiune în justiţie referitoare la o creanţă, astfel cum este menţionată la alineatul (2), inclusiv acţiunile introduse în faţa unei instanţe care declară ulterior că nu are competenţă în materie, întrerupe termenul de prescripţie. Un nou termen de prescripţie de cinci ani începe să curgă numai de la data pronunţării unei hotărâri cu forţă de res judicata sau de la data la care se ajunge la o soluţionare extrajudiciară a aceleiaşi acţiuni între aceleaşi părţi.

Art. 107: Amenzi, alte sancţiuni şi dobânzi acumulate impuse de instituţiile Uniunii

(2)Sumele menţionate la alineatul (1) se înregistrează în buget cât mai curând posibil după epuizarea tuturor căilor de atac. În circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător sau în cazul în care epuizarea tuturor căilor de atac are loc după data de 1 septembrie a exerciţiului financiar în curs, sumele se pot înregistra în buget în exerciţiul financiar următor.

Art. 108: Recuperarea amenzilor şi a altor sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii

(1)În cazul în care se introduce o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene împotriva unei decizii prin care o instituţie a Uniunii impune o amendă sau o altă sancţiune în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom şi până la epuizarea tuturor căilor de atac, debitorul fie plăteşte cu titlu provizoriu cuantumurile respective în contul bancar desemnat de contabilul Comisiei, fie depune o garanţie financiară acceptată de contabilul Comisiei. Garanţia este independentă de obligaţia plăţii unei amenzi sau a altei sancţiuni şi se execută la cerere. Aceasta acoperă principalul creanţei şi dobânda pe care debitorul trebuie să o plătească, în cazul menţionat la alineatul (3) litera (b), la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancţiuni, majorată cu un punct procentual şi jumătate, începând cu termenul stabilit în decizia instituţiei Uniunii care impune o amendă sau o altă sancţiune.

(3)După epuizarea tuturor căilor de atac şi în cazul în care amenda sau altă sancţiune a fost confirmată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene sau în cazul în care decizia de a impune o astfel de amendă sau o altă sancţiune nu mai poate face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, se ia una dintre următoarele măsuri:

b)în cazul în care s-a depus o garanţie financiară, aceasta se execută, iar cuantumurile corespunzătoare se înregistrează în buget.

În cazul în care cuantumul amenzii sau al altei sancţiuni a fost majorat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prezentul alineat primul paragraf literele (a) şi (b) se aplică în limita cuantumurilor prevăzute în decizia iniţială a instituţiei Uniunii sau, dacă este cazul, în limita cuantumului prevăzut într-o hotărâre anterioară pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul aceleiaşi proceduri. Contabilul Comisiei colectează cuantumul corespunzător majorării şi dobânda datorată, astfel cum se prevede la articolul 99 alineatul (4), care se înregistrează în buget.

(4)În cazul în care amenda sau o altă sancţiune a fost anulată sau cuantumul ei a fost redus, se ia una dintre următoarele măsuri:

b)în cazul în care s-a depus o garanţie financiară, aceasta se eliberează în consecinţă.

Rambursările în temeiul primului paragraf litera (a) de la prezentul alineat se efectuează în termen de 60 de zile de la anularea sau reducerea amenzii sau a altei sancţiuni, cu excepţia cazului în care documentele justificative necesare nu au fost prezentate în timp util pentru identificarea părţii terţe în cauză sau a contului său bancar. După expirarea termenului respectiv, creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în conformitate cu condiţiile stabilite la articolul 116 alineatul (5).

Art. 109: Dobânzi compensatorii

Fără a se aduce atingere articolului 99 alineatul (2) şi articolului 116 alineatul (5) şi pentru alte cazuri decât amenzile şi alte sancţiuni astfel cum sunt menţionate la articolele 107 şi 108, în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau ca urmare a unei soluţionări pe cale amiabilă, rata dobânzii este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. Rata dobânzii nu poate fi negativă. Dobânda se calculează de la data plăţii cuantumului care trebuie rambursat până la data la care este prevăzută rambursarea.

CAPITOLUL 7:Operaţiuni de cheltuieli

Art. 110: Deciziile de finanţare

(1)Un angajament bugetar este precedat de o decizie de finanţare adoptată de instituţia Uniunii sau de autoritatea delegată de către aceasta. Deciziile de finanţare sunt anuale sau multianuale.

(2)Decizia de finanţare constituie, în acelaşi timp, programul de lucru anual sau multianual şi se adoptă, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea proiectului de buget şi, în principiu, cel târziu la data de 31 martie a exerciţiului de execuţie. În cazul în care actul de bază relevant prevede modalităţi specifice pentru adoptarea unei decizii de finanţare sau a unui program de lucru sau a ambelor, modalităţile respective se aplică părţii din decizia de finanţare care constituie programul de lucru, în conformitate cu cerinţele actului de bază respectiv. Partea care constituie programul de lucru se publică pe site-ul instituţiei în cauză a Uniunii imediat după ce acest program este adoptat şi înainte de a fi pus în aplicare.

(3)În plus faţă de elementele menţionate la alineatul (2), decizia de finanţare stabileşte următoarele:

(4)Ordonatorul de credite delegat poate adăuga informaţii suplimentare considerate adecvate fie în respectiva decizie de finanţare care constituie programul de lucru, fie în orice alt document publicat pe site-ul instituţiei Uniunii.

Art. 111: Operaţiuni de cheltuieli

(1)Fiecare cheltuială se angajează, se lichidează, se ordonanţează şi se plăteşte.

(2)Angajamentele bugetare se constituie şi angajamentele juridice se asumă de acelaşi ordonator de credite, cu excepţia cazurilor justificate. În special, în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, angajamentele juridice pot fi asumate de şefii delegaţiilor Uniunii sau, în absenţa acestora, de adjuncţii lor, pe baza instrucţiunilor primite de la ordonatorul de credite competent al Comisiei, care rămâne, cu toate acestea, pe deplin răspunzător pentru operaţiunea subiacentă. Personalul angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar poate semna angajamente juridice privind plăţile executate din conturile de avans cu o valoare de maximum 2 500 EUR.

(3)Ordonatorul de credite competent lichidează cheltuielile prin acceptarea faptului că o cheltuială este înregistrată în buget, după ce verifică documentele justificative care atestă dreptul creditorului, în conformitate cu condiţiile stabilite în angajamentul juridic, atunci când există un angajament juridic. În acest scop, ordonatorul de credite competent:

(4)Decizia de lichidare este exprimată prin semnătură electronică securizată, în conformitate cu articolul 149, de către ordonatorul de credite sau de către un angajat competent din punct de vedere tehnic împuternicit în mod corespunzător printr-o decizie oficială a ordonatorului de credite sau, în mod excepţional, pentru circuitul pe hârtie, ia forma unei ştampile care cuprinde şi semnătura respectivă.

c)pentru plăţile intermediare şi plata soldului în cazul granturilor: acţiunea sau programul de lucru desfăşurat de către beneficiar respectă din toate punctele de vedere acordul de grant, iar, atunci când este cazul, costurile declarate de beneficiar sunt eligibile.

(5)Pentru a ordonanţa cheltuielile, ordonatorul de credite competent, după ce verifică disponibilitatea creditelor, emite un ordin de plată pentru a da dispoziţie contabilului să plătească cuantumul unei cheltuieli care a fost lichidată anterior.

Art. 112: Tipuri de angajamente bugetare

(1)Angajamentele bugetare se încadrează în una dintre următoarele categorii:

c)provizorii: pentru a acoperi cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA astfel cum se menţionează la articolul 11 alineatul (2) şi cheltuielile administrative curente, în cazul în care nu se cunoaşte definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali.

(4)Un angajament bugetar global se execută prin încheierea unui acord de finanţare care permite asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice ulterioare, prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice sau prin constituirea de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214.

(6)Angajamentele bugetare provizorii se execută prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice care dau naştere unui drept la plăţi ulterioare. Cu toate acestea, în cazul cheltuielilor aferente gestionării personalului, al cheltuielilor aferente membrilor sau foştilor membri ai unei instituţii a Uniunii sau al cheltuielilor de comunicare angajate de instituţii ale Uniunii pentru acoperirea evenimentelor Uniunii sau în cazurile prevăzute la punctul 14.5 din anexa I, acestea pot fi executate direct prin plăţi, fără asumarea unor angajamente juridice anterioare.

Art. 113: Angajamente pentru creditele FEGA

(4)Dacă se constituie un angajament bugetar provizoriu global, astfel cum este menţionat la alineatul (2), cheltuielile efectuate de autorităţile şi organismele menţionate în normele referitoare la FEGA fac obiectul unui angajament pe capitole, articole şi posturi, în termen de două luni de la primirea declaraţiilor transmise de statele membre. Astfel de angajamente se pot face după expirarea termenului de două luni, atunci când este necesară o procedură de transfer al creditelor aferente liniilor bugetare corespunzătoare. Cu excepţia cazurilor în care statele membre nu au efectuat încă plata sau în care eligibilitatea este incertă, cuantumurile se impută ca plăţi în acelaşi termen de două luni.

Art. 114: Termenele pentru angajamente

(2)Angajamentele bugetare globale acoperă costul total al angajamentelor juridice corespunzătoare asumate sau cuantumurile constituirii de provizioane pentru datoriile financiare menţionate la articolul 214, până la data de 31 decembrie a exerciţiului n+1.

(3)Alineatul (2) al treilea paragraf nu se aplică programelor multianuale care sunt puse în aplicare prin angajamente fracţionate în temeiul:

(6)Cuantumul unui angajament bugetar care nu a antrenat nicio plată în înţelesul articolului 115 într-o perioadă de doi ani de la asumarea angajamentului juridic se dezangajează, cu excepţia cazului în care cuantumul respectiv face obiectul unei acţiuni judiciare aflate pe rolul unei instanţe de judecată sau al unui organism arbitral, a cazului în care angajamentul juridic ia forma unui acord de finanţare cu o ţară terţă sau a cazului în care există dispoziţii speciale în cadrul normelor sectoriale.

Art. 115: Tipuri de plăţi

(2)Plata se efectuează după ce a fost demonstrat faptul că acţiunea relevantă este conformă cu contractul, cu acordul sau cu actul de bază şi acoperă una sau mai multe din următoarele operaţiuni:

b)plata cuantumului datorat în unul dintre următoarele moduri:

(5)Plăţile de prefinanţare sunt lichidate la intervale regulate de ordonatorul de credite competent, în funcţie de natura economică a proiectului, şi cel mai târziu la încheierea proiectului în cauză. Lichidarea se efectuează pe baza informaţiilor privind costurile suportate sau pe baza confirmării îndeplinirii condiţiilor de plată în conformitate cu articolul 125, validate de ordonatorul de credite în conformitate cu articolul 111 alineatul (3).

Art. 116: Termenele pentru plăţi

(1)Plăţile se efectuează în termen de:

(3)Cererea de plată se înregistrează de către departamentul autorizat al ordonatorului de credite competent cât mai curând posibil şi se consideră ca fiind primită la data la care este înregistrată.

d)data.

(4)Ordonatorul de credite competent poate suspenda termenul de plată atunci când:

b)nu s-au prezentat documente justificative adecvate.

Dacă ordonatorul de credite competent intră în posesia unor informaţii care pun la îndoială eligibilitatea cheltuielii care face obiectul unei cereri de plată, acesta poate suspenda termenul de plată pentru a verifica, inclusiv prin intermediul unor verificări la faţa locului, dacă respectiva cheltuială este eligibilă. Perioada rămasă pentru efectuarea plăţii începe să curgă de la data la care se primesc informaţiile solicitate sau documentele revizuite sau de la data la care se efectuează verificările suplimentare necesare, inclusiv verificări la faţa locului.

(5)Mai puţin în cazul statelor membre, al BEI şi al FEI, la expirarea termenelor prevăzute la alineatul (1) creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în următoarele condiţii:

CAPITOLUL 8:Auditorul intern

Art. 117: Numirea auditorului intern

(2)În scopul realizării auditului intern al SEAE, şefii delegaţiilor Uniunii, acţionând în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), sunt supuşi competenţelor de verificare ale auditorului intern al Comisiei pentru activităţile de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.

Art. 118: Competenţele şi funcţiile auditorului intern

(1)Auditorul intern oferă consiliere instituţiei Uniunii din care face parte în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin emiterea unor avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune şi de control şi a unor recomandări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare a operaţiunilor şi pentru promovarea bunei gestiuni financiare.

Art. 120: Independenţa auditorului intern

Art. 121: Răspunderea auditorului intern

Art. 122: Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Art. 123: Comitetele de monitorizare a auditurilor interne

TITLUL V:NORME COMUNE

CAPITOLUL 1:Norme aplicabile gestiunii directe, indirecte şi partajate

Art. 125: Formele contribuţiei Uniunii

(1)Contribuţiile Uniunii cu gestiune directă, partajată şi indirectă ajută la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii şi a unor rezultate specificate şi pot avea oricare dintre următoarele forme:

f)o combinaţie între formele menţionate la literele (a)-(e).

Contribuţiile Uniunii prevăzute la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 184, cu normele sectoriale sau cu o decizie a Comisiei şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale. Contribuţiile Uniunii prevăzute la primul paragraf literele (c), (d) şi (e) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 184 sau cu legislaţia sectorială şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale.

Art. 126: Valabilitatea transversală a evaluărilor

Art. 127: Valabilitatea transversală a auditurilor

Fără a aduce atingere posibilităţilor existente de efectuare a unor audituri suplimentare, dacă un auditor independent a efectuat un audit referitor la situaţiile financiare şi rapoartele care prezintă utilizarea unei contribuţii a Uniunii, bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care oferă o asigurare rezonabilă, auditul respectiv stă la baza asigurării generale, astfel cum se specifică mai detaliat, dacă este cazul, în normele sectoriale, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale independenţei şi competenţei auditorului. În acest scop, raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit din statele membre.

Art. 129: Cooperarea în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii

(1)Orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi, drept condiţie pentru primirea fondurilor, acordă accesul şi drepturile necesare pentru ordonatorul de credite responsabil, EPPO în ceea ce priveşte statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, OLAF, Curtea de Conturi şi, după caz, autorităţile naţionale relevante pentru a-şi exercita în mod exhaustiv competenţele care le revin. În cazul OLAF, astfel de drepturi includ dreptul de a efectua investigaţii, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁸).

CAPITOLUL 2:Norme aplicabile gestiunii directe şi indirecte

SECŢIUNEA 1:Norme privind procedurile şi gestiunea

Art. 131: Parteneriatele-cadru financiare

(1)Comisia poate încheia acorduri-cadru de parteneriat financiar pentru o cooperare pe termen lung cu persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Fără a aduce atingere alineatului (4) litera (c) de la prezentul articol, acordurile-cadru de parteneriat financiar se revizuiesc cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual. În temeiul unor astfel de acorduri se pot semna acorduri de contribuţie sau acorduri de grant.

(2)Obiectivul unui acord-cadru de parteneriat financiar este de a facilita realizarea obiectivelor politicilor Uniunii prin stabilizarea termenilor contractuali ai cooperării. Acordul-cadru de parteneriat financiar precizează formele cooperării financiare şi include obligaţia de a stabili, în acordurile specifice semnate în temeiul acordului-cadru de parteneriat financiar, modalităţile de monitorizare a realizării obiectivelor specifice. Respectivele acorduri indică, de asemenea, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, măsura în care Comisia se poate baza pe sistemele şi procedurile, inclusiv procedurile de audit, ale persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau ale beneficiarilor.

(4)În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin granturi specifice:

(5)Un acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice poate prevedea recurgerea la sistemele şi procedurile beneficiarului în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol în cazul în care sistemele şi procedurile au fost evaluate în conformitate cu articolul 157 alineatele (2), (3) şi (4). Într-un astfel de caz, articolul 199 alineatul (1) primul paragraf litera (d) nu se aplică. În cazul în care procedurile beneficiarului pentru acordarea de finanţări terţilor menţionată la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d) au obţinut o evaluare pozitivă din partea Comisiei, articolele 207 şi 208 nu se aplică.

Art. 132: Suspendare, reziliere şi reducere

(2)În cazul în care, după atribuire, procedura de atribuire se dovedeşte a fi fost afectată de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acţiuni, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător:

(3)Ordonatorul de credite competent poate suspenda plăţile, livrarea sau executarea angajamentului juridic în cazul în care:

c)neregulile, fraudele sau încălcările obligaţiilor pun sub semnul întrebării fiabilitatea sau eficacitatea sistemelor de control intern ale unei persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

(4)În plus faţă de măsurile menţionate la alineatul (2) sau (3), ordonatorul de credite competent poate reduce grantul, premiul, contribuţia prevăzută în acordul de contribuţie, donaţia nefinanciară sau preţul datorat prevăzut într-un contract proporţional cu gravitatea neregulilor, a fraudelor sau a încălcărilor obligaţiilor, inclusiv în cazul în care activităţile în cauză nu au fost efectuate sau au fost efectuate necorespunzător, parţial sau cu întârziere.

Art. 133: Păstrarea evidenţelor şi actualizarea adreselor poştale şi electronice de către destinatari

(3)Evidenţele şi documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele nu sunt necesare.

Art. 134: Procedura contradictorie şi căi de atac

Art. 135: Subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare

Art. 136: Protecţia securităţii şi a ordinii publice

(2)Atunci când acest lucru este necesar şi justificat în mod corespunzător, Comisia indică, în decizia de finanţare menţionată la articolul 110, că anumite proceduri de atribuire afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce priveşte activele şi interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, inclusiv protecţia integrităţii infrastructurii digitale, a sistemelor informatice şi de comunicaţii şi a lanţurilor de aprovizionare conexe. În cazul în care nu este necesară o decizie de finanţare în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) al doilea paragraf, acest lucru este menţionat de către ordonatorul de credite competent în documentele legate de procedura de atribuire.

(3)Pentru protecţia securităţii sau a ordinii publice, ordonatorul de credite competent poate stabili condiţii specifice aplicabile procedurilor de atribuire şi angajamentelor juridice menţionate la articolul 124. Orice condiţie face obiectul alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol şi se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a proteja securitatea sau ordinea publică a Uniunii şi/sau a statelor sale membre.

SECŢIUNEA 2:Sistemul de detectare timpurie şi de excludere

Art. 137: Protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin detectarea riscurilor, excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare

(1)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia instituie şi aplică un sistem de detectare timpurie şi de excludere.

(2)În cadrul gestiunii directe şi indirecte, sistemul de detectare timpurie şi de excludere se aplică:

i)oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri sub orice formă, inclusiv sprijin financiar nerambursabil sau împrumuturi ori ambele, în cazul în care bugetul este executat cu statele membre în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), caz în care se aplică articolul 138 alineatul (2).

(3)Decizia de înregistrare a informaţiilor privind detectarea timpurie a riscurilor, astfel cum este menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) de la prezentul articol, de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) şi/sau de impunere a unei sancţiuni financiare împotriva unui destinatar este luată de către ordonatorul de credite competent. Informaţiile referitoare la astfel de decizii se înregistrează în baza de date menţionată la articolul 144 alineatul (1). În cazul în care astfel de decizii sunt adoptate în temeiul articolului 138 alineatul (5), informaţiile înregistrate în baza de date includ informaţiile privind persoanele menţionate la alineatul menţionat.

(4)Decizia de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol sau de impunere a unor sancţiuni financiare împotriva unui destinatar se întemeiază pe o hotărâre definitivă sau, în situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1), pe o decizie administrativă definitivă sau pe o încadrare juridică preliminară realizată de comitetul menţionat la articolul 135 în situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (3), pentru a asigura o evaluare centralizată a situaţiilor respective. În cazurile menţionate la articolul 143 alineatul (1), ordonatorul de credite competent respinge participantul de la o anumită procedură de atribuire.

Art. 138: Criterii de excludere şi decizii privind excluderea

(1)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de prezentul regulament sau de la execuţia de fonduri ale Uniunii atunci când persoana sau entitatea respectivă se află în una sau mai multe din următoarele situaţii de excludere:

c)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă deoarece a încălcat actele cu putere de lege şi normele administrative sau standardele etice aplicabile sectorului profesional din care face parte persoana sau entitatea ori deoarece se face vinovată de o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când o astfel de conduită trădează o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:

d)printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de oricare dintre următoarele:

(ii)corupţie astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2017/1371 sau corupţie activă în înţelesul articolului 3 din Convenţia privind lupta împotriva corupţiei care implică funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, elaborată în temeiul Actului Consiliului din 26 mai 1997 (⁵¹), sau acte menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului (⁵²) sau corupţie astfel cum este definită în alte legi aplicabile;

e)s-au constatat deficienţe semnificative în ceea ce priveşte respectarea de către persoana sau entitatea în cauză a principalelor obligaţii de executare a unui angajament juridic finanţat din buget, fapt care:

g)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea a creat o entitate într-o altă jurisdicţie cu intenţia de a se sustrage obligaţiilor fiscale, sociale sau oricăror alte obligaţii legale, inclusiv celor legate de dreptul muncii, ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă, în jurisdicţia în care aceasta îşi are sediul social, sediul central sau locul principal de desfăşurare a activităţii;

i)entitatea sau persoana s-a opus, intenţionat şi fără o justificare adecvată, unei investigaţii, unei verificări sau unui audit efectuat de un ordonator de credite sau de reprezentantul sau auditorul acestuia, de OLAF, de EPPO sau de Curtea de Conturi. Se consideră că persoana sau entitatea se opune unei investigaţii, unei verificări sau unui audit atunci când desfăşoară acţiuni cu scopul sau efectul de a preveni, a împiedica sau a întârzia desfăşurarea oricăreia dintre activităţile necesare pentru efectuarea investigaţiei, a verificării sau a auditului. Astfel de acţiuni includ, în special, refuzul intenţionat de a acorda accesul necesar în incintele sale sau în orice alte spaţii utilizate în scopuri comerciale, disimularea sau refuzul de a divulga informaţii sau furnizarea de informaţii false.

(2)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf litera (i) şi al patrulea paragraf literele (a), (b) şi (c) în cazul în care persoana sau entitatea respectivă se află într-una sau mai multe dintre situaţiile de excludere menţionate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, decizia se ia pe baza unei încadrări juridice preliminare a unui comportament menţionat la literele respective, având în vedere faptele şi constatările în temeiul alineatului (3) al patrulea paragraf literele (a) şi (d) de la prezentul articol cuprinse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.

(3)În absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive sau, după caz, a unei decizii administrative definitive în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f), (g) şi (h) de la prezentul articol ori în cazul menţionat la alineatul (1) literele (e) şi (i) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) pe baza unei încadrări juridice preliminare a unei conduite astfel cum este menţionată la literele respective, ţinând cont de faptele stabilite sau de alte constatări incluse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.

Încadrarea preliminară menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere evaluării conduitei respectivei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) de către autorităţile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. Ordonatorul de credite competent îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi/sau de a impune o sancţiune financiară unui destinatar în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive. În cazurile în care hotărârea judecătorească definitivă sau decizia administrativă definitivă nu stabileşte durata excluderii, ordonatorul de credite competent stabileşte durata respectivă pe baza faptelor stabilite şi a constatărilor şi ţinând cont de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145.

În cazul în care, printr-o astfel de hotărâre judecătorească definitivă sau decizie administrativă definitivă, se stabileşte că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) nu este vinovată de conduita care face obiectul încadrării juridice preliminare pe baza căreia respectiva persoană sau entitate a fost exclusă, ordonatorul de credite competent pune capăt fără întârziere excluderii respective şi/sau rambursează, după caz, cuantumul aferent oricărei sancţiuni financiare impuse.

d)informaţiile transmise în conformitate cu articolul 144 alineatul (2) litera (d), în special faptele şi constatările stabilite în contextul unei hotărâri judecătoreşti definitive sau al unei decizii administrative definitive la nivel naţional cu privire la existenţa situaţiilor de excludere menţionate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol, de entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b);

(4)Deciziile ordonatorului de credite competent luate în temeiul articolelor 137-144 sau, după caz, recomandările comitetului menţionat la articolul 145 se adoptă cu respectarea principiului proporţionalităţii, luând în considerare în special:

f)orice alte circumstanţe atenuante, precum:

(5)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) în cazul în care:

(6)Atunci când o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf literele (a)-(f), (h) şi (i) este exclusă, ordonatorul de credite competent poate, de asemenea, să excludă beneficiarul real sau orice entitate afiliată entităţii excluse ori să le impună acestora o sancţiune financiară. Orice decizie a ordonatorului de credite competent sau, după caz, orice recomandare a comitetului menţionat la articolul 145 ia în considerare dacă:

(7)În cazurile menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent poate exclude provizoriu o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2), fără recomandarea prealabilă a comitetului menţionat la articolul 145, atunci când participarea persoanei sau entităţii în cauză la o procedură de atribuire sau selectarea sa pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii ar constitui o ameninţare gravă şi iminentă la adresa intereselor financiare ale Uniunii. În aceste cazuri, ordonatorul de credite competent sesizează imediat comitetul menţionat la articolul 145 şi ia o decizie definitivă în termen de 14 zile de la primirea recomandării comitetului.

(9)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145, nu exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la o procedură de atribuire sau de la selectarea pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii în cazul în care:

c)o astfel de excludere ar fi disproporţionată având în vedere criteriile menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol.

(10)Măsurile de remediere menţionate la alineatul (9) primul paragraf litera (a) includ în special:

c)dovada că persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2) a plătit sau a asigurat plata oricărei amenzi impuse de autoritatea competentă sau a oricăror taxe ori contribuţii la asigurările sociale menţionate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol.

(11)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea revizuită a comitetului menţionat la articolul 145, îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) din oficiu sau la cererea persoanei ori a entităţii respective, dacă aceasta din urmă a luat măsuri de remediere suficiente pentru a-şi demonstra fiabilitatea sau dacă a furnizat elemente noi care demonstrează că situaţia de excludere menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol nu mai există.

Art. 139: Declaraţia şi dovada privind inexistenţa unei situaţii de excludere

(1)Participanţii declară dacă se află într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1) şi, după caz, dacă au luat măsurile de remediere menţionate la articolul 138 alineatul (9) primul paragraf litera (a).

b)beneficiarii reali ai participantului, astfel cum sunt definiţi la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849.

(2)Ori de câte ori se solicită de către ordonatorul de credite competent şi în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii, participantul, subcontractantul sau entitatea pe a cărei capacitate intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul furnizează:

b)informaţii privind persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care deţin competenţe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte participantul respectiv, inclusiv privind persoanele şi entităţile care fac parte din structura de proprietate sau de control şi beneficiarii reali, şi dovezi adecvate că niciuna dintre persoanele respective nu se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(f);

(3)Dacă este cazul şi în conformitate cu dreptul intern, ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în niciuna dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (g) şi (h), un extras recent din cazierul judiciar sau, în absenţa acestuia, un document echivalent eliberat recent de către o autoritate judiciară sau administrativă din ţara în care îşi are sediul principal, din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor în cauză.

Ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) şi (b), un certificat emis recent de autoritatea competentă din ţara în care îşi are sediul principal. În cazul în care în ţara în care îşi are sediul principal nu se eliberează asemenea tipuri de certificate, participantul poate furniza o declaraţie sub jurământ făcută în faţa unei autorităţi judiciare sau a unui notar ori, în lipsa acesteia, o declaraţie solemnă făcută în faţa unei autorităţi administrative sau a unui organism profesional calificat din ţara în care îşi are sediul principal.

(4)Ordonatorul de credite competent renunţă la obligaţia ca un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) să prezinte documentele justificative menţionate la alineatele (2) şi (3):

(5)Alineatele (1)-(4) de la prezentul articol nu se aplică persoanelor şi entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) şi nici organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.

În cazul instrumentelor financiare şi al garanţiilor bugetare şi în absenţa unor norme şi proceduri pe deplin echivalente cu cele menţionate la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d), destinatarii finali şi intermediarii furnizează persoanei sau entităţii care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) o declaraţie semnată pe propria răspundere prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a)-(d), (g) şi (h) sau la articolul 143 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c) ori într-o situaţie considerată echivalentă în urma evaluării efectuate în conformitate cu articolul 157 alineatul (4).

Art. 140: Sancţiuni financiare

(1)Pentru a asigura un efect disuasiv, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 145, ordonatorul de credite competent poate impune o sancţiune financiară unui destinatar care şi-a asumat un angajament juridic şi care se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 138 alineatul (1) litera (c), (d), (e), (f), (g), (h) sau (i).

Art. 141: Durata excluderii şi termenul de prescripţie

(1)Durata excluderii nu depăşeşte:

b)în absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive:

(2)Termenul de prescripţie pentru excluderea şi/sau impunerea de sancţiuni financiare unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) este de cinci ani, calculat începând cu oricare dintre următoarele date:

b)data la care se pronunţă hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe naţionale sau decizia administrativă definitivă în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (b), (c), (d), (g), (h) şi (i).

Termenul de prescripţie este întrerupt de un act al unei autorităţi naţionale, al Comisiei, al OLAF, al EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, al comitetului menţionat la articolul 145 din prezentul regulament sau al oricărei entităţi implicate în execuţia bugetară, dacă acest act este notificat persoanei sau entităţii menţionate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament şi se referă la investigaţii sau proceduri judiciare. Un nou termen de prescripţie începe să curgă din ziua următoare întreruperii.

Art. 142: Publicarea de informaţii referitoare la excludere şi la sancţiunile financiare

(1)Pentru a spori, atunci când este necesar, efectul disuasiv al excluderii şi/sau al sancţiunii financiare, sub rezerva unei decizii a ordonatorului de credite competent, Comisia publică pe site-ul său următoarele informaţii referitoare la excludere şi, după caz, la sancţiunea financiară în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(i):

c)durata excluderii şi/sau cuantumul sancţiunii financiare.

Dacă decizia privind excluderea şi/sau sancţiunea financiară a fost luată pe baza încadrării preliminare menţionate la articolul 138 alineatul (2), se precizează că nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, nicio decizie administrativă definitivă în acest sens. În astfel de cazuri, se publică fără întârziere informaţii privind eventualele căi de atac, stadiul şi rezultatul acestora, precum şi privind orice decizie revizuită a ordonatorului de credite competent. În cazul în care s-a impus o sancţiune financiară, se precizează, de asemenea, dacă aceasta a fost plătită.

(2)Informaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol nu se publică în niciuna dintre următoarele situaţii:

Art. 143: Respingerea de la o procedură de atribuire

(1)Ordonatorul de credite competent respinge de la o procedură de atribuire un participant care:

e)este destinatarul unei decizii de interzicere a atribuirii contractului pentru că a primit subvenţii străine care denaturează piaţa internă, decizie adoptată de Comisie în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol.

Ordonatorul de credite competent comunică celorlalţi participanţi la procedura de atribuire informaţiile relevante care au fost transmise în contextul participării persoanei în cauză la pregătirea procedurii de atribuire sau care au rezultat în urma implicării sale în acest proces, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (c). Înainte de orice astfel de respingere, participantului i se oferă posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de atribuire nu încalcă principiul egalităţii de tratament.

(3)În sensul alineatului (1) litera (e) de la prezentul articol, Regulamentul (UE) 2022/2560 şi în special dispoziţiile capitolelor 1, 2 şi 4, inclusiv articolul 30, se aplică mutatis mutandis analizei preliminare efectuate de Comisie şi investigării aprofundate a oricăror contribuţii financiare străine obţinute în cadrul unei proceduri de achiziţii în temeiul prezentului regulament. În scopul notificării prealabile la autoritatea contractantă, participanţii la o procedură de achiziţii în temeiul prezentului regulament notifică orice contribuţie financiară străină relevantă ordonatorului de credite competent, în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute la articolele 28 şi 29 din Regulamentul (UE) 2022/2560 şi în dispoziţiile actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv. În plus, actele delegate relevante adoptate în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) 2022/2560 se aplică, de asemenea, procedurilor de achiziţii în temeiul prezentului regulament. Dispoziţiile relevante din Regulamentul (UE) 2022/2560, precum şi cele din actele delegate adoptate în temeiul articolului 49 din regulamentul respectiv şi din actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv se pun în aplicare în conformitate cu prezentul regulament.

c)de interzicere a atribuirii contractului către un participant pentru că a primit subvenţii străine care denaturează piaţa internă în înţelesul articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament.

Art. 144: Sistemul de detectare timpurie şi de excludere

(1)Informaţiile transmise în cadrul sistemului de detectare timpurie şi de excludere menţionat la articolul 137 se centralizează într-o bază de date instituită de Comisie (denumită în continuare "baza de date") şi se gestionează în conformitate cu dreptul la viaţă privată şi cu alte drepturi prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.

Informaţiile privind cazurile de detectare timpurie, excludere şi/sau sancţiuni financiare se introduc în baza de date de către ordonatorul de credite competent, după notificarea persoanei sau a entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2). O astfel de notificare poate fi amânată în circumstanţe excepţionale, în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime de păstrare a confidenţialităţii încetează să existe.

(2)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere se bazează pe fapte şi constatări, astfel cum sunt menţionate la articolul 138 alineatul (3) al patrulea paragraf şi pe transmiterea informaţiilor către Comisie, în special de către:

a)EPPO, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, sau de către OLAF, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, în cazul în care o investigaţie în curs sau finalizată a Oficiului arată că ar putea fi oportun să se întreprindă măsuri sau acţiuni asigurătorii pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ţinând cont în mod corespunzător de respectarea drepturilor procedurale şi fundamentale şi de protecţia denunţătorilor;

d)entităţi care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi persoane şi entităţi care execută fonduri, în cadrul execuţiei bugetare în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), împreună cu statele membre, în cazul faptelor şi constatărilor stabilite numai în contextul hotărârilor judecătoreşti definitive sau al deciziilor administrative definitive cu referire la motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) şi litera (d), precum şi în cazurile în care se detectează fraude şi/sau nereguli şi se iau măsuri subsecvente, atunci când normele sectoriale impun transmiterea informaţiilor;

(3)Cu excepţia cazurilor în care informaţiile urmează să fie transmise în conformitate cu normele sectoriale, informaţiile care urmează să fie transmise în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol includ:

(4)Comisia transmite fără întârziere informaţiile menţionate la alineatul (3) ordonatorilor proprii de credite şi celor ai agenţiilor sale executive, tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene şi agenţii, prin intermediul bazei de date menţionate la alineatul (1), pentru a le permite să efectueze verificarea necesară cu privire la procedurile lor de atribuire în curs şi la angajamentele lor juridice existente.

(5)Comisia acordă tuturor persoanelor şi entităţilor implicate în execuţia bugetară în conformitate cu articolul 62 acces la informaţiile privind deciziile de excludere în temeiul articolului 138 pentru a le permite să verifice dacă există o excludere marcată în sistemul de detectare timpurie şi de excludere atunci când atribuie contracte sau selectează beneficiarii pentru execuţia fondurilor Uniunii.

(6)În cadrul raportului anual al Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE, Comisia furnizează informaţii agregate cu privire la deciziile luate de ordonatorii de credite în temeiul articolelor 137-144 din prezentul regulament. Raportul respectiv furnizează, de asemenea, informaţii suplimentare referitoare la orice decizie luată de ordonatorii de credite în temeiul articolului 138 alineatul (9) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament şi al articolului 142 alineatul (2) din prezentul regulament şi la orice decizie luată de ordonatorii de credite de a se abate de la recomandarea comitetului în temeiul articolului 145 alineatul (6) al treilea paragraf din prezentul regulament.

Art. 145: Comitetul

(2)Comitetul este compus din:

(3)Preşedintele este ales din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ai Curţii de Conturi sau din rândul foştilor funcţionari care au avut cel puţin rangul de director general în cadrul unei instituţii a Uniunii, alta decât Comisia. Preşedintele este selectat pe baza calităţilor sale personale şi profesionale, a unei vaste experienţe în domeniul juridic şi financiar şi a competenţei, independenţei şi integrităţii de care a dat dovadă. Mandatul este de cinci ani şi nu se poate reînnoi. Preşedintele este numit în funcţia de consilier special în înţelesul articolului 5 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene. Preşedintele prezidează toate reuniunile comitetului. Preşedintele este independent în exercitarea atribuţiilor sale. Preşedintele nu se află într-un conflict de interese între atribuţiile sale în calitate de preşedinte şi orice alte atribuţii oficiale.

(5)Comitetul garantează, înainte de a adopta recomandări, dreptul persoanei sau al entităţii în cauză menţionate la articolul 137 alineatul (2) de a prezenta observaţii cu privire la faptele sau constatările menţionate la articolul 138 alineatul (3) şi la încadrarea juridică preliminară. Exercitarea dreptului de a prezenta observaţii poate fi amânată în circumstanţe excepţionale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime încetează să existe.

(6)Recomandarea comitetului de a exclude şi/sau de a impune o sancţiune financiară conţine, după caz, următoarele elemente:

e)o evaluare a eventualelor măsuri de remediere luate de persoana sau entitatea menţionată la articolul 137 alineatul (2).

(7)La cererea ordonatorului de credite competent, comitetul îşi revizuieşte recomandarea pe parcursul perioadei de excludere în cazurile menţionate la articolul 138 alineatul (11) sau în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive prin care se stabilesc motivele excluderii în situaţiile în care o astfel de hotărâre sau o astfel de decizie nu stabileşte durata excluderii, astfel cum se menţionează la articolul 138 alineatul (3) al doilea paragraf.

(9)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are competenţa nelimitată de a exercita controlul judiciar al deciziilor prin care ordonatorul de credite exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 137 alineatul (2) şi/sau impune o sancţiune financiară unui destinatar, inclusiv competenţa de a anula excluderea, de a reduce sau a extinde durata acesteia şi/sau de a anula, a reduce sau a majora sancţiunea financiară impusă. Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 nu se aplică atunci când decizia ordonatorului de credite de a exclude sau de a impune o sancţiune financiară este luată pe baza unei recomandări a comitetului.

Art. 146: Comunicarea în contextul procedurilor de detectare timpurie şi de excludere

(3)Comunicările:

a)în cazul în care se realizează pe suport de hârtie, se consideră că au fost notificate odată ce au fost livrate la cea mai recentă adresă poştală indicată de destinatar. Notificările prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciu de curierat cu confirmare de primire se consideră primite fie la data de livrare înregistrată de serviciul poştal sau de curierat, fie după expirarea termenului de colectare la oficiul poştal sau, în absenţa unui astfel de termen, la trei săptămâni de la data la care s-a încercat livrarea, cu condiţia ca notificarea să fi fost trimisă a doua oară şi anunţată pe cale electronică la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar;

c)în cazul în care se realizează prin e-mail sau prin alte mijloace electronice, se consideră că au fost notificate în ziua expedierii e-mailului, cu condiţia ca acesta să fie trimis la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar, iar expeditorul să nu primească un raport de nelivrare.

Art. 147: Transmiterea informaţiilor în scopul sistemului de detectare timpurie şi de excludere

SECŢIUNEA 3:Sisteme informatice şi e-guvernare

Art. 149: Gestionarea electronică a operaţiunilor

(1)În cazul în care operaţiunile de venituri şi cheltuieli sau schimburile de documente sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică care să ofere o autentificare a semnatarului. Astfel de sisteme informatice includ o descriere completă şi actualizată a sistemului, care defineşte conţinutul tuturor câmpurilor de date, descrie modul în care este tratată fiecare operaţiune şi explică în detaliu modul în care sistemul informatic garantează existenţa unei piste de audit complete pentru fiecare operaţiune. Informaţiile electronice pot face obiectul controalelor şi auditurilor digitale, astfel cum sunt menţionate la articolul 36 alineatul (11).

Art. 150: E-guvernarea

(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 stabilesc şi aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informaţii cu participanţii. În special, acestea elaborează şi aplică, în măsura posibilului, soluţii pentru transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de atribuire şi, în acest scop, creează un "spaţiu unic pentru schimburi de date electronice" destinat participanţilor. Comisia raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în această privinţă.

Art. 151: Sisteme electronice de schimb de informaţii

(2)Sistemele electronice de schimb de informaţii îndeplinesc următoarele condiţii:

(3)Sistemul electronic de schimb poate fi utilizat şi de ordonatorul de credite competent sau, după caz, de comitetul menţionat la articolul 145, pentru a comunica participanţilor, destinatarilor sau altor persoane ori entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2):

(4)Datele transmise sau primite prin intermediul unui astfel de sistem se bucură de prezumţia legală a integrităţii datelor şi a exactităţii datei şi a orei de transmitere sau de primire a datelor indicate de sistem.

Art. 152: Transmiterea documentelor aferente cererii

(1)Modalităţile de transmitere a documentelor aferente cererii se stabilesc de către ordonatorul de credite competent, care poate alege o modalitate exclusivă de transmitere.

(2)Comisia se asigură, prin mijloace corespunzătoare şi în conformitate cu articolul 150 alineatul (1), că participanţii pot prezenta documentele aferente cererii şi orice documente justificative în format electronic. Sistemele electronice de comunicaţii utilizate pentru schimburile de comunicări şi informaţii sunt nediscriminatorii, general disponibile şi interoperabile cu produsele din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor utilizate în general şi nu restricţionează accesul participanţilor la procedura de atribuire.

(3)Dispozitivele de primire în format electronic a documentelor aferente cererii garantează, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, că:

(5)În cazul în care transmiterea se face prin scrisoare, participanţii pot opta să transmită documentele aferente cererii:

b)prin livrare directă la sediul ordonatorului de credite competent de către participant în persoană sau de către un agent, caz în care dovada transmiterii o constituie confirmarea de primire.

(7)Participanţii sau destinatarii sau orice alte persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) acceptă să primească notificări în conformitate cu clauzele angajamentului juridic sau ale contractului de concesiune specific, inclusiv orice notificare privind aplicarea oricăreia dintre măsurile menţionate la articolul 137 alineatul (1). În cazul în care sunt vizate persoane sau entităţi menţionate la articolul 137 alineatul (2) litera (b), solicitantul este responsabil de comunicarea către autoritatea contractantă a adresei entităţii în cauză.

Cu excepţia cazului în care schimburile se efectuează prin intermediul sistemului electronic de schimb menţionat la articolul 151, în cazul în care notificarea a fost transmisă persoanei sau entităţii prin mijloace electronice la adresa indicată în cerere şi nu există o confirmare explicită de primire a notificării electronice, se prezumă că persoana sau entitatea a fost în măsură să ia cunoştinţă de conţinutul schimburilor şi, prin urmare, se consideră că acesta este notificat.

CAPITOLUL 3:Norme aplicabile gestiunii directe

Art. 153: Comitetul de evaluare

(3)Membrii comitetului de evaluare care evaluează cererile de grant, cererile de donaţii nefinanciare sau ofertele reprezintă cel puţin două entităţi organizaţionale ale instituţiilor Uniunii sau ale organelor Uniunii menţionate la articolele 68, 69, 70 şi 71, fără nicio legătură ierarhică între ele, din care cel puţin una nu este subordonată ordonatorului de credite competent. În cazul în care reprezentanţele şi unităţile locale din afara Uniunii, cum ar fi o delegaţie, un birou sau o antenă a Uniunii dintr-o ţară terţă, şi organele Uniunii menţionate la articolele 68, 69, 70 şi 71 nu au entităţi separate, cerinţa privind entităţile organizaţionale fără nicio legătură ierarhică între ele nu se aplică.

Art. 154: Clarificarea şi corectarea documentelor aferente cererii

Art. 155: Garanţii

(1)Cu excepţia contractelor şi a granturilor a căror valoare nu depăşeşte 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita, dacă acest lucru este proporţional şi în urma unei analize a riscurilor pe care ordonatorul de credite a efectuat-o, depunerea unei garanţii de către:

(3)Garanţia este emisă de către o bancă sau o instituţie financiară autorizată acceptată de ordonatorul de credite competent.

Art. 156: Garanţia de prefinanţare

TITLUL VI:GESTIUNEA INDIRECTĂ

Art. 157: Gestiunea indirectă

(1)Selectarea persoanelor şi a entităţilor cărora li se încredinţează executarea fondurilor sau a garanţiilor bugetare ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) este transparentă şi justificată de natura acţiunii şi nu generează niciun conflict de interese. În cazul entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (v), (vi) şi (vii), pentru selectare se ţine seama şi de capacitatea lor financiară şi operaţională.

(3)Înainte de semnarea acordurilor de contribuţie, a acordurilor de finanţare sau a acordurilor de garantare, Comisia asigură un nivel de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii echivalent cu cel prevăzut atunci când Comisia execută bugetul în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a). Comisia asigură acest lucru prin efectuarea unei evaluări a sistemelor, a normelor şi a procedurilor persoanelor sau entităţilor care execută fondurile Uniunii, dacă intenţionează să se bazeze pe aceste sisteme, norme şi proceduri pentru punerea în aplicare a acţiunii, sau prin luarea unor măsuri de supraveghere adecvate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

(4)În conformitate cu principiul proporţionalităţii, Comisia evaluează dacă persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):

f)asigură o protecţie a datelor cu caracter personal echivalentă cu cea menţionată la articolul 5.

(7)Comisia nu solicită o evaluare ex ante astfel cum se menţionează la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol:

b)în cazul procedurilor impuse în mod specific de către Comisie, inclusiv al procedurilor sale proprii şi al celor precizate în actele de bază sau în cazul în care normele şi procedurile sunt aliniate la cele solicitate de Comisie.

(8)În cazul în care sistemele, normele sau procedurile persoanelor sau ale entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sunt evaluate ca fiind adecvate, contribuţiile Uniunii acordate acestor persoane sau entităţi pot fi executate în conformitate cu prezentul titlu. În cazul în care astfel de persoane sau entităţi participă la o cerere de propuneri, ele respectă normele aferente cererilor de propuneri din titlul VIII. În acest caz, ordonatorul de credite poate decide să semneze un acord de contribuţie sau un acord de finanţare în locul unui acord de grant.

Art. 158: Execuţia fondurilor şi garanţiile bugetare ale Uniunii

(1)Persoanele şi entităţile care execută fonduri sau garanţii bugetare ale Uniunii transmit Comisiei:

c)o declaraţie de gestiune care cuprinde informaţiile menţionate la litera (a) şi, după caz, la litera (b) care atestă că:

d)un rezumat al rapoartelor finale de audit şi al controalelor realizate, care să includă o analiză a naturii şi a amplorii erorilor şi deficienţelor identificate în cadrul sistemelor, precum şi măsurile de remediere luate sau planificate.

Documentele menţionate la primul paragraf sunt însoţite de un aviz al unui organism independent de audit, elaborat în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel internaţional. În aviz se stabileşte dacă sistemele de control instituite funcţionează în mod corespunzător şi sunt eficace din punctul de vedere al costurilor şi dacă operaţiunile subiacente sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare. În aviz se precizează şi dacă auditul formulează rezerve cu privire la afirmaţiile din declaraţia de gestiune menţionată la primul paragraf litera (c). În lipsa unui astfel de aviz, ordonatorul de credite poate încerca să obţină un nivel de asigurare echivalent prin alte mijloace independente.

Obligaţiile prevăzute la prezentul alineat nu aduc atingere acordurilor încheiate cu BEI, cu FEI, cu organizaţii din statele membre, cu organizaţii internaţionale şi cu ţări terţe. În ceea ce priveşte declaraţia de gestiune, aceste acorduri includ cel puţin obligaţia entităţilor respective de a pune la dispoziţia Comisiei, în fiecare an, o declaraţie din care să rezulte că, în cursul exerciţiului financiar în cauză, fondurile Uniunii au fost utilizate şi înregistrate în contabilitate în conformitate cu articolul 157 alineatele (3) şi (4) şi cu obligaţiile stabilite în acordurile respective. O astfel de declaraţie poate fi inclusă în raportul final dacă acţiunea pusă în aplicare se limitează la 18 luni.

(2)Atunci când execută fonduri ale Uniunii, o persoană sau o entitate menţionată la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):

b)atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, nu desfăşoară operaţiuni noi sau reînnoite cu entităţi înregistrate sau stabilite în jurisdicţiile enumerate în cadrul politicii Uniunii relevante privind jurisdicţiile necooperante, ori care sunt identificate ca ţări terţe cu grad înalt de risc în sensul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849.

(b)pentru alţi terţi există norme, proceduri şi măsuri de remediere evaluate ca fiind adecvate în conformitate cu articolul 157 alineatul (4), în special cu primul paragraf litera (a) de la alineatul respectiv, pentru a se asigura că terţii respectivi beneficiază de sprijin din buget cu condiţia respectării standardelor Uniunii sau a standardelor internaţionale echivalente privind spălarea banilor, finanţarea terorismului, evitarea obligaţiilor fiscale, frauda fiscală sau evaziunea fiscală.

(3)Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, persoanele şi entităţile aplică principiile şi standardele prevăzute de dreptul Uniunii cu privire la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵⁹) şi în Directiva (UE) 2015/849. Acestea condiţionează finanţarea acordată în temeiul prezentului regulament de publicarea informaţiilor privind beneficiarii reali în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 şi publică datele de raportare pentru fiecare ţară în parte în înţelesul articolului 89 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁶⁰).

(4)Comisia verifică dacă fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate în conformitate cu condiţiile prevăzute în acordurile relevante. În cazul în care costurile persoanei sau ale entităţii sunt rambursate pe baza unei opţiuni simplificate în materie de costuri în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e), articolul 184 alineatele (1)-(5) şi articolele 185-188 se aplică mutatis mutandis. În cazul în care fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate cu încălcarea obligaţiilor prevăzute în acordurile relevante, se aplică articolul 132.

(7)În acordurile de contribuţie, acordurile de finanţare şi acordurile de garantare se stabilesc clar responsabilităţile şi obligaţiile persoanei sau entităţii care execută fondurile Uniunii, inclusiv obligaţiile prevăzute la articolul 129 şi condiţiile de plată a contribuţiei. Aceste acorduri stabilesc de asemenea, dacă este cazul, remuneraţia convenită de comun acord, care este proporţională cu condiţiile în temeiul cărora acţiunile sunt executate, ţinând cont în mod corespunzător de situaţiile de criză şi de fragilitate şi care, în situaţii adecvate, se bazează pe performanţă. Acordurile respective includ, de asemenea, norme privind raportarea către Comisie a modului de îndeplinire a sarcinilor, rezultatele preconizate, inclusiv indicatori pentru măsurarea performanţei, şi obligaţia ca persoanele sau entităţile care execută fonduri sau garanţii bugetare ale Uniunii să informeze fără întârziere Comisia cu privire la cazurile de fraudă şi nereguli stabilite şi măsurile subsecvente acestora, precum şi orice informaţii privind cazurile suspectate de fraudă, corupţie sau alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

Art. 159: Gestiunea indirectă cu organizaţii internaţionale

(3)Comisia poate adopta o decizie justificată în mod corespunzător prin care asimilează o organizaţie non-profit unei organizaţii internaţionale, cu condiţia ca aceasta să îndeplinească următoarele condiţii:

Art. 160: Gestiunea indirectă cu organizaţii din statele membre

Art. 161: Gestiunea indirectă cu ţări terţe

Art. 162: Operaţiunile de finanţare mixtă

TITLUL VII:ACHIZIŢII ŞI CONCESIUNI

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

Art. 163: Principii aplicabile contractelor şi domeniul de aplicare

(2)Toate contractele se atribuie prin proceduri care să asigure o concurenţă cât mai largă, cu excepţia cazului în care se recurge la procedura menţionată la articolul 167 alineatul (1) litera (d).

(5)Normele în materie de achiziţii prevăzute în prezentul regulament, cu excepţia principiilor transparenţei şi egalităţii de tratament, nu se aplică:

b)serviciilor financiare care au legătură cu emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de titluri de valoare sau de alte instrumente financiare în înţelesul Directivei 2014/65/UE, utilizate de Comisie în contextul operaţiunilor sale de împrumut şi creditare, de gestionare a activelor şi de trezorerie, inclusiv serviciilor furnizate de băncile centrale, de Mecanismul european de stabilitate, de BEI şi de alte instituţii financiare internaţionale, precum şi de entităţile naţionale însărcinate cu emiterea şi gestionarea datoriei suverane;

(6)Cu excepţia achiziţiilor publice din domeniul acţiunilor externe, înaintea oricăreia dintre măsurile menţionate la al doilea paragraf desfăşurate ca răspuns la o criză se face o declaraţie de criză în conformitate cu normele interne relevante.

Art. 164: Anexa privind achiziţiile şi delegarea de competenţe

În anexa I la prezentul regulament sunt stabilite norme detaliate privind achiziţiile. Pentru a se asigura că instituţiile Uniunii, atunci când atribuie contracte în nume propriu, aplică aceleaşi standarde ca cele impuse autorităţilor contractante reglementate prin Directivele 2014/23/UE şi 2014/24/UE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 din prezentul regulament pentru a modifica anexa I la prezentul regulament cu scopul de a alinia anexa menţionată la modificările aduse directivelor menţionate şi de a introduce ajustările tehnice aferente.

Art. 165: Contracte mixte şi vocabularul comun privind achiziţiile publice

Art. 166: Măsuri de publicitate

Art. 167: Proceduri de achiziţii

(1)Procedurile de achiziţii pentru atribuirea unor contracte de concesiune sau a unor contracte de achiziţii publice, inclusiv a unor contracte-cadru, iau una din următoarele forme:

(3)În cazul procedurilor restrânse, al dialogurilor competitive, al procedurilor competitive cu negociere şi al parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare furnizând informaţiile solicitate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă îi invită să prezinte o ofertă pe toţi candidaţii care satisfac criteriile de selecţie şi care nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 138 alineatul (1) şi la articolul 143 alineatul (1).

(4)În toate procedurile care implică negociere, autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi eventualele oferte ulterioare depuse de aceştia sau părţi ale acestora, cu excepţia ofertelor lor finale, pentru a le îmbunătăţi conţinutul. Cerinţele minime şi criteriile specificate în documentele achiziţiei nu fac obiectul negocierii.

(5)Autoritatea contractantă poate utiliza:

e)procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv pentru contractele de concesiune, pentru contractele de servicii menţionate în anexa XIV la Directiva 2014/24/UE, în cazurile în care s-au prezentat doar oferte neregulamentare sau inacceptabile ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, după ce procedura iniţială s-a încheiat şi în cazurile în care acest lucru este justificat de circumstanţe specifice legate, printre altele, de natura sau complexitatea obiectului contractului sau de tipul specific de contract, după cum se detaliază în anexa I la prezentul regulament;

Art. 168: Achiziţii interinstituţionale, achiziţii comune şi achiziţii în numele statelor membre

(1)Atunci când un contract sau un contract-cadru prezintă interes pentru două sau mai multe instituţii ale Uniunii, agenţii executive sau organe ale Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 şi ori de câte ori este posibil să se obţină o eficienţă sporită, autorităţile contractante în cauză pot desfăşura procedura şi asigura gestionarea contractului sau a contractului-cadru ulterior la nivel interinstituţional, sub conducerea uneia dintre autorităţile contractante.

(2)Atunci când un contract sau un contract-cadru este necesar pentru punerea în aplicare a unei acţiuni comune de către o instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 şi una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre, procedura de achiziţii poate fi desfăşurată în comun de către instituţia Uniunii şi autorităţile contractante. În cazul în care este necesar să se efectueze o achiziţie comună între o instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 şi una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre, statele membre pot achiziţiona, închiria sau achiziţiona în sistem de leasing capacităţile achiziţionate în comun.

În cazul în care partea care îi revine autorităţii contractante a unui stat membru sau care este gestionată de aceasta este mai mare ori egală cu 50 % din valoarea totală estimată a contractului sau în alte cazuri justificate corespunzător, instituţia Uniunii poate decide că procedurii de achiziţii comune i se aplică normele procedurale aplicabile autorităţii contractante dintr-un stat membru, cu condiţia ca normele respective să poată fi considerate echivalente cu cele ale instituţiei Uniunii.

(3)Dacă este cazul, două sau mai multe state membre pot mandata o instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 (denumită în continuare "autoritate contractantă mandatată") să acţioneze în calitate de organism central de achiziţie pentru a efectua achiziţii în numele statelor membre respective sau în nume propriu, în următoarele condiţii:

e)dacă este de acord să efectueze achiziţii în numele sau pe seama statelor membre, autoritatea contractantă mandatată elaborează propunerea pentru un acord de mandat care urmează să fie semnat de statele membre participante. Un astfel de acord prevede, în special, modalităţile practice de implicare a statelor membre participante, condiţiile şi termenele pentru o posibilă participare şi neparticipare voluntară şi, după caz, normele privind alocarea cantităţilor între statele membre participante.

O instituţie a Uniunii, un organ al Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau o agenţie executivă menţionată la articolul 69 poate acţiona în calitate de angrosist, cumpărând, stocând şi revânzând sau donând produse şi servicii, inclusiv închiriate, statelor membre sau organizaţiilor partenere selectate de instituţia Uniunii, de organul Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau de o agenţie executivă menţionată la articolul 69. În acest caz, instituţia Uniunii, organul Uniunii menţionat la articolele 70 şi 71 sau agenţia executivă menţionată la articolul 69 desfăşoară procedura de achiziţii în conformitate cu propriile norme privind achiziţiile publice.

Art. 169: Pregătirea unei proceduri de achiziţii

(2)În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă indică obiectul achiziţiei, incluzând o descriere a nevoilor sale şi a caracteristicilor necesare ale lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate şi precizează criteriile de excludere, de selecţie şi de atribuire aplicabile. Autoritatea contractantă indică, de asemenea, elementele care definesc cerinţele minime pe care trebuie să le respecte toate ofertele. Printre cerinţele minime se numără respectarea obligaţiilor de drept al mediului, de drept social şi de dreptul muncii stabilite prin dreptul Uniunii, prin dreptul intern, prin acorduri colective sau prin convenţiile internaţionale aplicabile în domeniul social şi al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE.

Art. 170: Atribuirea contractelor

(1)Contractele se atribuie pe baza criteriilor de atribuire, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi verificat următoarele:

(4)Autoritatea contractantă atribuie contractele pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, utilizând una dintre următoarele trei metode de atribuire: cel mai mic preţ, cel mai mic cost sau cel mai bun raport calitate/preţ.

Art. 171: Depunere, comunicare electronică şi evaluare

(2)În cazul în care consideră acest lucru adecvat şi proporţional, autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să depună o garanţie pentru a se asigura că ofertele prezentate nu vor fi retrase înainte de semnarea contractului. Garanţia solicitată reprezintă între 1 şi 2 % din valoarea totală estimată a contractului.

(5)Ordonatorul de credite poate renunţa la cerinţa de desemnare a unui comitet de evaluare, astfel cum se prevede la articolul 153 alineatul (2), în următoarele cazuri:

Art. 172: Contacte pe parcursul procedurii de achiziţii

(1)Înainte de termenul pentru primirea cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă poate comunica informaţii suplimentare cu privire la documentele achiziţiei dacă descoperă o eroare sau omisiune în text sau la cererea candidaţilor ori a ofertanţilor. Informaţiile furnizate se comunică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor.

Art. 173: Decizia de atribuire şi informarea candidaţilor sau a ofertanţilor

(2)Autoritatea contractantă notifică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor ale căror cereri de participare sau oferte au fost respinse motivele pe care s-a întemeiat decizia. În plus, ofertanţilor câştigători şi celor necâştigători li se comunică data la care expiră perioada de aşteptare menţionată la articolul 178 alineatul (2) şi la articolul 181 alineatul (1), în cazurile în care această perioadă de aşteptare este aplicabilă.

(3)Autoritatea contractantă informează fiecare ofertant care nu este respins şi care formulează o cerere în scris, cu privire la oricare dintre următoarele:

Art. 175: Executarea şi modificările contractului

(3)Un contract, un contract-cadru sau un contract specific atribuit în temeiul unui contract-cadru poate fi modificat fără o nouă procedură de achiziţii în oricare dintre cazurile următoare:

a)pentru lucrări, produse sau servicii suplimentare asigurate de contractantul iniţial care au devenit necesare şi care nu au fost incluse în procedura de achiziţii iniţială, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile următoare:

d)dacă sunt îndeplinite ambele condiţii următoare:

(4)Se consideră că o modificare afectează obiectul contractului sau al contractului-cadru dacă în urma acesteia contractul sau contractul-cadru diferă substanţial de cel încheiat iniţial. În orice caz, se consideră că o modificare afectează obiectul contractului sau al contractului-cadru în cazul în care sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiţii:

(5)Prin derogare de la alineatul (3) litera (b) punctul (ii), într-o situaţie de extremă urgenţă apărută în urma unei crize, autoritatea contractantă poate, de comun acord cu contractantul, să modifice un contract sau un contract-cadru peste pragul de 50 % şi până la 100 % din valoarea iniţială a contractului, cu condiţia ca acest lucru să fie justificat ca fiind strict necesar pentru a răspunde evoluţiei crizei, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).

Art. 176: Garanţii de bună execuţie şi garanţii sub forma reţinerii unei sume de bani

(2)O garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani echivalente cu maximum 10 % din valoarea totală a contractului se poate constitui prin deduceri din plăţile intermediare, în momentul în care şi pe măsură ce acestea se efectuează sau printr-o deducere din plata finală.

CAPITOLUL 2:Dispoziţii aplicabile contractelor atribuite de instituţiile Uniunii în nume propriu

Art. 177: Autoritatea contractantă

(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 sunt considerate autorităţi contractante în ceea ce priveşte contractele atribuite în nume propriu, cu excepţia cazului în care efectuează o achiziţie de la un organism central de achiziţie. Departamentele instituţiilor Uniunii nu sunt considerate autorităţi contractante dacă încheie între ele acorduri la nivel de servicii.

Art. 178: Praguri aplicabile şi perioada de aşteptare

(1)Pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice şi a contractelor de concesiune, autoritatea contractantă respectă pragurile prevăzute la articolul 4 literele (a) şi (b) din Directiva 2014/24/UE în momentul selectării unei proceduri menţionate la articolul 167 alineatul (1) din prezentul regulament şi, în cazul concesiunilor, pragul prevăzut la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2014/23/UE.

Art. 179: Norme privind accesul la procedurile de achiziţii

(3)Fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (2), pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau atribuite exclusiv în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe, participarea la procedurile de achiziţii este, de asemenea, deschisă în condiţii egale tuturor persoanelor fizice şi juridice stabilite în ţara terţă în care este stabilită delegaţia Uniunii în cauză. În plus, se poate decide ca, în circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent, să se permită cetăţenilor unor ţări terţe sau entităţilor din ţări terţe să participe la proceduri de ofertare pentru contracte.

CAPITOLUL 3:Dispoziţii aplicabile achiziţiilor din domeniul acţiunilor externe

Art. 181: Achiziţii pentru acţiuni externe

(1)Dispoziţiile generale referitoare la achiziţii prevăzute în capitolul 1 din prezentul titlu se aplică contractelor reglementate de prezentul capitol, sub rezerva dispoziţiilor speciale referitoare la modalităţile de atribuire a contractelor externe prevăzute în capitolul 3 din anexa I. Articolele 177-180 nu se aplică în cazul achiziţiilor care fac obiectul prezentului capitol.

Art. 182: Norme privind accesul la achiziţiile din domeniul acţiunilor externe

TITLUL VIII:GRANTURI

CAPITOLUL 1:Domeniul de aplicare şi forma granturilor

Art. 183: Domeniul de aplicare şi forma granturilor

(3)Granturile pot lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 125 alineatul (1).

Art. 184: Sumele forfetare, costurile unitare şi finanţarea la rate forfetare

(4)Decizia de autorizare conţine cel puţin următoarele:

c)descrierea metodelor de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare. Metodele respective se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

e)în cazul în care sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare nu se bazează pe performanţe şi/sau pe rezultate, o justificare privind motivul pentru care o abordare bazată pe performanţe şi/sau pe rezultate nu este posibilă sau adecvată.

(5)Decizia de autorizare se aplică pe durata programului sau a programelor, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.

(6)Ordonatorul de credite competent poate autoriza sau impune, sub formă de rate forfetare, finanţarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 7 % din costurile directe totale eligibile ale acţiunii. O rată forfetară mai ridicată poate fi autorizată printr-o decizie motivată a Comisiei. Ordonatorul de credite competent raportează în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la orice astfel de decizie adoptată, rata forfetară autorizată şi motivele care au stat la baza deciziei.

Art. 185: Sume forfetare unice

Art. 186: Verificări şi controale asupra beneficiarilor referitoare la sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare

(1)Cel târziu înainte de plata soldului, ordonatorul de credite competent verifică:

c)faptul că au fost îndeplinite condiţiile menţionate la litera (a) pe durata acţiunii sau a programului de lucru.

Cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare stabilit ex ante prin aplicarea metodei autorizate de către ordonatorul de credite competent sau de către Comisie în conformitate cu articolul 184, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a verifica îndeplinirea condiţiilor care determină plata, astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, şi de a reduce grantul în conformitate cu articolul 132 alineatul (4) în cazul în care condiţiile respective nu sunt îndeplinite sau în caz de nereguli, de fraudă sau de încălcare a altor obligaţii. În cazul în care sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc pe baza practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, se aplică articolul 188 alineatul (2).

Art. 187: Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau ratelor forfetare

Metoda de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare, datele subiacente şi cuantumurile rezultate, precum şi caracterul adecvat al acestor cuantumuri din perspectiva performanţelor şi/sau a rezultatelor obţinute se evaluează periodic şi, dacă este cazul, se ajustează în conformitate cu articolul 184. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluărilor depind de evoluţia şi natura costurilor, în special ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante.

Art. 188: Practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului

(2)În cazul în care conformitatea practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului cu condiţiile prevăzute la articolul 184 alineatul (4) se stabileşte ex ante, cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit prin aplicarea practicilor respective, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a reduce grantul în conformitate cu articolul 132 alineatul (4).

Art. 189: Costurile eligibile

(1)Granturile nu depăşesc un plafon global exprimat ca valoare absolută (denumit în continuare "cuantumul maxim al grantului") care se stabileşte pe baza:

c)cuantumului total al costurilor eligibile estimate, stabilit în mod clar în prealabil sub forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare astfel cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e).

(3)Costurile eligibile suportate efectiv de beneficiar, astfel cum sunt menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b), îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

(4)În cererile de propuneri se precizează categoriile de costuri considerate eligibile pentru finanţare din partea Uniunii.

e)costurile salariale ale personalului administraţiilor naţionale, în măsura în care aceste costuri corespund costului unor activităţi pe care autoritatea publică respectivă nu le-ar desfăşura dacă nu s-ar derula proiectul în cauză.

Art. 190: Entităţi afiliate şi beneficiari unici

(1)În scopul prezentului titlu, următoarele entităţi sunt considerate entităţi afiliate beneficiarului:

(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în cererea de propuneri, entităţile afiliate unui beneficiar pot participa la punerea în aplicare a acţiunii, cu condiţia ca ambele următoarele condiţii să fie îndeplinite:

CAPITOLUL 2:Principii

Art. 192: Transparenţă

(3)În urma publicării menţionate la alineatele (1) şi (2), la solicitarea Parlamentului European şi a Consiliului, Comisia le transmite acestora un raport privind:

Art. 193: Cofinanţare

(2)Contribuţiile în natură din partea unor terţi sub forma activităţii voluntarilor, cărora li se atribuie o valoare în conformitate cu articolul 184 alineatul (8), se prezintă drept costuri eligibile în bugetul estimat. Acestea se prezintă separat de alte costuri eligibile. Activitatea voluntarilor poate însemna până la 50 % din cofinanţarea globală. Pentru calcularea respectivului procent, contribuţiile în natură şi alte cofinanţări se bazează pe estimări furnizate de solicitant.

Art. 194: Principiul acordării necumulative şi interzicerea dublei finanţări

Art. 195: Principiul nonprofitului

(2)În sensul alineatului (1), profitul se defineşte drept un surplus, calculat la plata soldului, de încasări faţă de costurile eligibile ale acţiunii sau ale programului de lucru, în cazul în care încasările se limitează la grantul Uniunii şi la veniturile generate de respectiva acţiune sau de respectivul program de lucru.

(3)Alineatul (1) nu se aplică:

Art. 196: Principiul neretroactivităţii

(2)Se poate acorda un grant pentru o acţiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acţiunii înainte de semnarea acordului de grant.

b)unui caz de extremă urgenţă pentru măsurile menţionate la articolul 198 primul paragraf litera (a) sau (b), situaţie în care o intervenţie timpurie a Uniunii ar fi de importanţă majoră.

CAPITOLUL 3:Procedura de acordare a grantului şi acordul de grant

Art. 197: Conţinutul şi publicarea cererilor de propuneri

(1)În cererile de propuneri se precizează:

(2)Datele menţionate la alineatul (1) litera (e) se stabilesc pe baza următoarelor perioade:

b)pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanţii, maximum trei luni de la data informării solicitanţilor selectaţi.

(3)Cererile de propuneri se publică pe site-urile instituţiilor Uniunii şi prin orice alt mijloc adecvat, inclusiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care este necesar să se asigure publicitate suplimentară în rândul potenţialilor beneficiari. Cererile de propuneri pot fi publicate sub rezerva adoptării deciziei de finanţare menţionate la articolul 110, inclusiv în exerciţiul care precedă execuţia bugetară. Orice modificare a conţinutului cererilor de propuneri se publică în aceleaşi condiţii.

Art. 198: Derogări de la cererile de propuneri

(g)BEI sau FEI pentru acţiunile de asistenţă tehnică. În astfel de cazuri, articolul 199 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică.

Art. 199: Conţinutul cererilor de grant

(1)Cererea de grant conţine următoarele:

c)informaţiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară şi operaţională a solicitantului de a pune în aplicare acţiunea sau programul de lucru propus şi, în cazul în care ordonatorul de credite competent decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informaţii, cum ar fi contul de profit şi pierderi şi bilanţul pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare pentru care conturile au fost închise.

d)în cazul în care cererea vizează un grant pentru o acţiune a cărei valoare depăşeşte 750 000 EUR sau un grant de funcţionare care depăşeşte 100 000 EUR, un raport de audit întocmit de un auditor extern autorizat, dacă este disponibil, şi întotdeauna în cazurile în care dreptul Uniunii sau dreptul intern impune un audit statutar, care certifică conturile pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile. În toate celelalte cazuri, solicitantul prezintă o declaraţie pe propria răspundere, semnată de reprezentantul său autorizat, prin care certifică valabilitatea conturilor sale pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile.

e)o descriere a acţiunii sau a programului de lucru şi un buget estimat, care:

Art. 200: Criterii de eligibilitate

(2)Oricare dintre solicitanţii următori sunt eligibili să participe la o cerere de propuneri:

c)entităţile care nu au personalitate juridică în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, cu condiţia ca reprezentanţii acestora să aibă capacitatea de a-şi asuma obligaţii legale în numele entităţilor şi ca entităţile să ofere garanţii privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice. În special, solicitantul are o capacitate financiară şi operaţională echivalentă cu cea a persoanelor juridice. Reprezentanţii solicitantului demonstrează că respectivele condiţii sunt îndeplinite.

Art. 201: Criterii de selecţie

(4)Capacitatea financiară şi operaţională se verifică în special pe baza analizei informaţiilor sau a documentelor justificative menţionate la articolul 199.

(5)Verificarea capacităţii financiare nu se aplică:

Art. 203: Procedura de evaluare

(4)La finalizarea lucrărilor, membrii comitetului de evaluare semnează un proces-verbal al tuturor propunerilor examinate, care conţine o evaluare a calităţii acestora şi le identifică pe cele care pot beneficia de finanţare.

Art. 204: Acordul de grant

(2)În acordul de grant se includ cel puţin următoarele:

CAPITOLUL 4:Execuţia granturilor

Art. 205: Cuantumul grantului şi amploarea constatărilor auditului

(2)În cazul în care controalele sau auditurile constată nereguli, fraude sau o încălcare a obligaţiilor sistemice sau recurente care pot fi imputate beneficiarului şi care afectează semnificativ mai multe granturi acordate beneficiarului respectiv în condiţii similare, ordonatorul de credite competent poate suspenda execuţia acordului de grant sau a plăţilor aferente tuturor granturilor în cauză sau, după caz, poate rezilia acordurile de grant în cauză cu beneficiarul respectiv, având în vedere gravitatea celor constatate.

(4)Atunci când nu este posibil sau realizabil să se cuantifice exact cuantumul costurilor neeligibile pentru fiecare grant vizat, cuantumurile care trebuie reduse sau recuperate pot fi stabilite prin extrapolarea ratei de reducere sau de recuperare aplicate granturilor în cazul cărora s-au demonstrat nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor sistemice sau recurente sau, atunci când costurile neeligibile nu pot servi drept bază pentru stabilirea cuantumurilor care trebuie reduse sau recuperate, prin aplicarea unei rate forfetare, ţinând seama de principiul proporţionalităţii. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a propune o metodă sau o rată alternativă motivată corespunzător înainte de efectuarea reducerii sau a recuperării.

Art. 206: Documentele justificative pentru cererile de plată

(2)Pentru fiecare grant, prefinanţarea poate fi fracţionată în mai multe tranşe în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Cererea de transferare a unei noi tranşe de prefinanţare se însoţeşte de o declaraţie a beneficiarului privind utilizarea prefinanţării anterioare. Tranşa se plăteşte integral dacă s-a utilizat cel puţin 70 % din cuantumul total al oricărei prefinanţări anterioare. În caz contrar, tranşa se reduce cu cuantumurile care mai trebuie consumate până la atingerea pragului respectiv.

(4)Pentru justificarea plăţilor intermediare sau a plăţii soldurilor de orice valoare, ordonatorul de credite competent poate solicita un certificat referitor la situaţiile financiare ale acţiunii sau ale programului de lucru şi la conturile subiacente. Un astfel de certificat se solicită pe baza unei evaluări a riscurilor în cadrul căreia se ţine seama, în special, de valoarea grantului, de valoarea plăţii, de natura beneficiarului şi de natura activităţilor care beneficiază de sprijin.

Certificatul atestă, în conformitate cu metodologia aprobată de ordonatorul de credite competent şi pe baza procedurilor convenite conforme cu standardele internaţionale, că toate costurile declarate de beneficiar în situaţiile financiare pe care se bazează cererea de plată sunt reale, sunt înregistrate cu exactitate şi sunt eligibile în conformitate cu acordul de grant. În cazuri specifice şi justificate în mod corespunzător, ordonatorul de credite competent poate solicita certificatul sub forma unui aviz sau sub orice altă formă care respectă standardele internaţionale.

(5)Pentru justificarea oricărei plăţi, ordonatorul de credite competent poate solicita, pe baza unei evaluări a riscurilor, un raport de verificare operaţională, întocmit de un terţ independent aprobat de ordonatorul de credite competent. În raportul de verificare operaţională se precizează că verificarea operaţională s-a efectuat în conformitate cu o metodologie aprobată de ordonatorul de credite competent şi se menţionează dacă acţiunea sau programul de lucru s-a pus efectiv în aplicare în conformitate cu condiţiile stabilite în acordul de grant.

Art. 207: Sprijinul financiar acordat terţilor

(c)definiţia persoanelor sau a categoriilor de persoane care pot primi un astfel de sprijin financiar, precum şi criteriile de acordare a acestuia.

Art. 208: Contractele de executare

(1)Fără a aduce atingere Directivelor 2014/24/UE şi 2014/25/UE, în cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract, beneficiarul poate atribui contractul în conformitate cu practicile sale obişnuite de achiziţii, cu condiţia ca respectivul contract să fie atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic sau, după caz, ofertei cu preţul cel mai scăzut, evitându-se în acelaşi timp orice conflict de interese.

(2)În cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract cu o valoare mai mare de 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita beneficiarului, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător, să respecte norme speciale pe lângă cele menţionate la alineatul (1).

TITLUL IX:PREMII

Art. 209: Norme generale

Art. 210: Regulile de concurs, acordarea şi publicarea

(1)În cadrul regulilor de concurs:

(5)Toate premiile acordate în cursul unui exerciţiu financiar se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4).

TITLUL X:INSTRUMENTE FINANCIARE, GARANŢII BUGETARE ŞI ASISTENŢĂ FINANCIARĂ

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

Art. 211: Domeniul de aplicare şi punerea în aplicare

(5)Atunci când instrumentele financiare sau garanţiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii indirecte, Comisia încheie acorduri cu entităţi în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi). În cazul în care sistemele, normele şi procedurile respectivelor entităţi au fost evaluate în temeiul articolului 157 alineatele (3) şi (4), aceste entităţi pot să se bazeze în întregime pe respectivele sisteme, norme şi proceduri. Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în cadrul gestiunii indirecte, respectivele entităţi pot încheia acorduri cu intermediari financiari care sunt selectaţi în conformitate cu proceduri echivalente cu cele aplicate de Comisie. Respectivele entităţi transpun cerinţele prevăzute la articolul 158 alineatul (2) în acordurile respective.

Comisia rămâne responsabilă de asigurarea conformităţii cadrului de executare a instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare cu principiul bunei gestiuni financiare şi sprijină realizarea obiectivelor de politică definite şi încadrate în timp, măsurabile în termeni de performanţe şi/sau rezultate. Comisia poartă răspunderea pentru executarea instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare, fără a se aduce atingere răspunderii juridice şi contractuale a entităţilor cărora li s-au încredinţat sarcini, în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi cu articolul 129.

Art. 212: Principii şi condiţii aplicabile instrumentelor financiare şi garanţiilor bugetare

(2)Instrumentele financiare şi garanţiile bugetare:

g)în cazul în care entităţile de executare sau contrapărţile implicate în executare trebuie remunerate, prevăd ca această remunerare să se bazeze pe performanţă şi să cuprindă:

h)se bazează pe evaluări ex ante efectuate cu titlu individual sau ca parte a unui program, în conformitate cu articolul 34, cuprinzând explicaţii privind alegerea tipului de operaţiune financiară ţinând cont de obiectivele de politică urmărite şi de riscurile financiare şi economiile pentru bugetul Uniunii pe care le antrenează respectiva alegere.

(3)Fără a aduce atingere normelor sectoriale legate de gestiunea partajată, veniturile, inclusiv dividendele, câştigurile de capital, comisioanele de garanţie şi dobânzile la împrumuturi şi la cuantumurile din conturi fiduciare rambursate Comisiei sau la conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului din buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare sunt înregistrate în buget după deducerea costurilor şi onorariilor de gestiune.

Rambursările anuale, inclusiv rambursările de capital, garanţiile eliberate şi rambursările de capital principal al împrumuturilor rambursate Comisiei sau conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului din buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) şi sunt folosite pentru acelaşi instrument financiar sau aceeaşi garanţie bugetară, fără a aduce atingere articolului 218 alineatul (4), pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada de angajament bugetar plus doi ani, dacă nu se specifică altfel într-un act de bază.

(4)Ordonatorul de credite competent pentru un instrument financiar, o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară întocmeşte o situaţie financiară care acoperă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie, în conformitate cu articolul 249, cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu Standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS).

Pentru instrumentele financiare şi garanţiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte, ordonatorul de credite competent se asigură că situaţiile financiare neauditate care acoperă perioada 1 ianuarie-31 decembrie şi care sunt întocmite în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu IPSAS, precum şi orice alte informaţii necesare pentru a întocmi situaţiile financiare în conformitate cu articolul 82 alineatul (2) sunt furnizate de entităţile prevăzute la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor, iar situaţiile financiare auditate sunt furnizate de entităţile respective până la data de 15 aprilie a exerciţiului financiar următor.

Art. 213: Datoria financiară a Uniunii

(1)Datoria financiară şi plăţile totale nete din buget nu depăşesc în niciun moment:

(3)În scopul evaluării anuale prevăzute la articolul 256, datoriile contingente care rezultă din garanţiile bugetare sau asistenţa financiară suportate de buget se consideră sustenabile dacă evoluţia lor multianuală preconizată este compatibilă cu limitele stabilite prin regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 alineatul (2) din TFUE şi cu plafonul creditelor anuale pentru plăţi prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.

Art. 214: Constituirea de provizioane pentru datoriile financiare

(2)Stabilirea ratei de provizionare se bazează pe o evaluare calitativă şi cantitativă de către Comisie a riscurilor financiare care decurg dintr-o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară acordată unei ţări terţe, evaluare care se efectuează în conformitate cu principiul prudenţei, conform căruia activele şi profiturile nu se supraestimează, iar pasivele şi pierderile nu se subestimează.

În absenţa unor dispoziţii contrare în actul de bază de instituire a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare acordate unei ţări terţe, rata de provizionare se bazează pe provizionarea globală necesară în avans pentru acoperirea pierderilor preconizate nete, alături de o rezervă de siguranţă adecvată. Fără a aduce atingere competenţelor Parlamentului European şi Consiliului, provizionarea globală se constituie în decursul perioadei prevăzute în situaţia financiară pertinentă, astfel cum se prevede la articolul 35.

(4)La constituirea provizioanelor contribuie următoarele resurse:

(6)În cazul în care provizioanele pentru o garanţie bugetară depăşesc cuantumul provizionării rezultate din rata de provizionare menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, se utilizează resursele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (b), (c) şi (d) de la prezentul articol legate de garanţia respectivă, în limitele perioadei eligibile prevăzute în actul de bază, fără a depăşi, totuşi, faza de constituire a provizionării şi fără a aduce atingere articolului 216 alineatul (4), pentru a restabili garanţia bugetară la valoarea sa iniţială.

(7)Comisia informează imediat Parlamentul European şi Consiliul şi poate propune măsuri adecvate de realimentare sau o majorare a ratei de provizionare în cazul în care:

Art. 215: Fondul comun de provizionare

(2)Profiturile sau pierderile globale rezultate din investirea resurselor deţinute în fondul comun de provizionare se alocă proporţional între instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară respectivă.

Administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare poate încheia acorduri repo, utilizând resursele fondului comun de provizionare ca garanţie, pentru a efectua plăţi din fond în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că această procedură este mai avantajoasă pentru buget decât cesionarea de resurse în termenul cererii de plată. Durata sau perioada de reînnoire a acordurilor repo legate de o plată se limitează la minimul necesar pentru a se reduce la minimum pierderea din buget.

Art. 216: Rata efectivă de provizionare

(2)Rata efectivă de provizionare aplicabilă reprezintă un procentaj din fiecare rată de provizionare iniţială stabilită în conformitate cu articolul 214 alineatul (2) al doilea paragraf. Aceasta se aplică numai cuantumului resurselor din fondul comun de provizionare prevăzut pentru plata cererilor de executare a garanţiei pe o perioadă de un an. Aceasta prevede un raport, sub forma unui procentaj, între cuantumul în numerar şi echivalente de numerar din fondul comun de provizionare necesar pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei şi cuantumul total în numerar şi echivalente de numerar care ar fi necesar în fiecare fond de garantare pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei dacă resursele se păstrează şi se gestionează separat, ambele cuantumuri prezentând un risc de lichiditate echivalent. Raportul respectiv nu scade sub 95 %. Calcularea ratei efective de provizionare ia în considerare:

c)condiţiile pieţei.

(4)După calcularea ratei efective de provizionare anuale în conformitate cu alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, următoarele operaţiuni în contextul procedurii bugetare se efectuează şi se prezintă în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (5) litera (h):

(5)După consultarea contabilului, Comisia stabileşte orientările aplicabile gestionării resurselor din fondul comun de provizionare în conformitate cu normele prudenţiale corespunzătoare şi excluzând operaţiunile cu instrumente financiare derivate efectuate în scopuri speculative. Orientările se anexează la acordul cu administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare.

Art. 217: Raportarea anuală

CAPITOLUL 2:Dispoziţii specifice

SECŢIUNEA 1:Instrumente financiare

Art. 218: Norme şi punere în aplicare

(3)Atunci când Uniunea participă la un instrument financiar în calitate de acţionar minoritar, Comisia asigură respectarea prezentului titlu în conformitate cu principiul proporţionalităţii, în funcţie de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument. Cu toate acestea, indiferent de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument, Comisia asigură respectarea articolului 129, a articolului 158, a articolului 212 alineatele (2) şi (4), a articolului 41 alineatul (4) şi, în ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) litera (d), a titlului V capitolul 2 secţiunea 2.

(6)Entităţile însărcinate cu executarea instrumentelor financiare pot deschide conturi fiduciare în înţelesul articolului 85 alineatul (3) în numele Uniunii. Entităţile respective transmit extrasele de cont corespunzătoare serviciului responsabil din cadrul Comisiei. Plăţile în conturile fiduciare sunt efectuate de către Comisie pe baza unor cereri de plată motivate corespunzător prin previziuni de plată, ţinându-se seama de soldurile disponibile în conturile fiduciare şi de necesitatea de a evita existenţa unor solduri excesive în aceste conturi.

Art. 219: Instrumentele financiare executate direct de către Comisie

(1)Instrumentele financiare pot fi executate direct în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), prin oricare dintre următoarele mijloace:

(3)Administratorii de vehicule investiţionale special concepute menţionate la alineatul (1) litera (a) şi intermediarii financiari sau destinatarii finali ai instrumentelor financiare sunt selectaţi ţinându-se seama în mod corespunzător de natura instrumentului financiar care urmează să fie executat, de experienţa şi capacitatea financiară şi operaţională a entităţilor în cauză şi de viabilitatea economică a proiectelor destinatarilor finali. Această selecţie este transparentă, justificată prin argumente obiective şi nu generează niciun conflict de interese.

Art. 220: Combinarea cu fondurile executate în cadrul gestiunii partajate

SECŢIUNEA 2:Garanţii bugetare

Art. 221: Norme pentru garanţiile bugetare

(2)Contribuţiile statelor membre la garanţiile bugetare în temeiul articolului 211 alineatul (2) pot fi furnizate sub formă de garanţii sau de numerar.

Art. 222: Executarea garanţiilor bugetare

SECŢIUNEA 3:Asistenţă financiară

Art. 223: Norme şi punere în aplicare

(4)Comisia încheie cu ţara beneficiară un acord ce cuprinde dispoziţii care:

Art. 224: Strategia de finanţare diversificată

(1)Comisia pune în aplicare o strategie de finanţare diversificată care include împrumuturile autorizate în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 şi, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, operaţiuni de împrumut şi de gestionare a datoriei pentru a finanţa programe de asistenţă financiară. Strategia de finanţare diversificată este pusă în aplicare prin intermediul tuturor operaţiunilor necesare care vizează o prezenţă regulată pe piaţa de capital, se bazează pe punerea în comun a instrumentelor de finanţare şi utilizează o rezervă comună de lichidităţi.

TITLUL XI:CONTRIBUŢII ÎN BENEFICIUL PARTIDELOR POLITICE EUROPENE

Art. 226: Principii

(3)Contribuţiile nu se utilizează pentru a acorda, direct sau indirect, un avantaj personal, în numerar sau în natură, niciunui membru sau membru al personalului unui partid politic european. Contribuţiile nu se utilizează pentru a finanţa, direct sau indirect, activităţi ale terţilor, în special ale partidelor politice naţionale sau ale fundaţiilor politice de la nivel european sau naţional, sub formă de granturi, donaţii, credite sau orice alt acord similar. În sensul prezentului alineat, entităţile asociate partidelor politice europene nu sunt considerate terţi în cazul în care astfel de entităţi fac parte din organizarea administrativă a partidelor politice europene, astfel cum se prevede în statutele acestora din urmă. Contribuţiile nu se utilizează pentru niciunul dintre scopurile excluse prin articolul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(6)Partidele politice europene care beneficiază de o contribuţie nu beneficiază nici direct, nici indirect, de alte fonduri din buget. Sunt interzise în special donaţiile din bugetele grupurilor politice din Parlamentul European. Aceleaşi cheltuieli nu sunt finanţate în niciun caz de două ori din buget.

(7)În cazul în care, la sfârşitul unui exerciţiu financiar în care a beneficiat de un grant de funcţionare, o fundaţie politică europeană astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 înregistrează un excedent de venituri faţă de cheltuieli, o parte din acest excedent, care nu poate depăşi 25 % din venitul total pentru acel exerciţiu, poate fi reportată în exerciţiul financiar următor, cu condiţia ca aceasta să fie utilizată înainte de încheierea primului trimestru al exerciţiului respectiv.

Art. 228: Cererea de contribuţii

Art. 229: Procedura de acordare

(7)Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanţii cu privire la decizia referitoare la cererile lor. Dacă cererea de finanţare este respinsă sau cuantumurile solicitate nu sunt acordate în parte sau în totalitate, ordonatorul de credite competent comunică motivele pentru care a respins cererea sau nu a acordat cuantumurile solicitate, făcând trimitere în special la criteriile de eligibilitate şi de acordare menţionate la alineatul (5) de la prezentul articol şi la articolul 228 alineatul (4). Dacă cererea este respinsă, ordonatorul de credite competent îl informează pe solicitant cu privire la căile de atac administrative şi/sau judiciare pe care le are la dispoziţie, astfel cum se prevede la articolul 134 alineatul (2).

Art. 230: Forma contribuţiilor

Art. 231: Garanţii

În cazul în care consideră că acest lucru este adecvat şi proporţional, ordonatorul de credite competent poate, de la caz la caz şi pe baza unei analize a riscurilor, să solicite unui partid politic european să depună o garanţie în avans pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanţării numai atunci când din analiza riscurilor reiese că partidul politic european prezintă un risc iminent de a se afla într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) şi (d) din prezentul regulament sau atunci când o decizie a Autorităţii pentru partidele politice europene şi fundaţiile politice europene înfiinţate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (denumită în continuare "autoritatea") a fost comunicată Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

Art. 232: Utilizarea contribuţiilor

(3)Partidele politice europene respectă rata maximă de cofinanţare stabilită la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Cuantumurile rămase din contribuţiile aferente exerciţiului financiar precedent nu se utilizează pentru a finanţa partea pe care partidele politice europene urmează să o asigure din resurse proprii. Contribuţiile aduse de terţi la evenimente comune nu se consideră ca făcând parte din resursele proprii ale unui partid politic european.

Art. 233: Raportul privind utilizarea contribuţiilor

Art. 234: Cuantumul contribuţiei

(5)În cazul în care partidul politic european nu mai figurează în registrul menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau a făcut obiectul uneia dintre sancţiunile prevăzute la articolul 27 din regulamentul respectiv, ordonatorul de credite competent poate suspenda, reduce sau suprima contribuţia şi poate recupera cuantumurile plătite necuvenit în temeiul acordului menţionat la articolul 229 alineatul (8) din prezentul regulament, proporţional cu gravitatea erorilor, a neregulilor, a fraudei sau a altor încălcări ale obligaţiilor referitoare la utilizarea contribuţiei, după ce partidului politic european i s-a oferit posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.

Art. 235: Control şi sancţiuni

Art. 236: Păstrarea evidenţelor

Art. 237: Selectarea organismelor de audit externe sau a experţilor de audit externi

TITLUL XII:ALTE INSTRUMENTE DE EXECUŢIE A BUGETULUI

Art. 238: Fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

(1)Pentru acţiunile de urgenţă şi acţiunile ulterioare unor situaţii de urgenţă necesare pentru a reacţiona la o criză sau pentru acţiunile tematice, Comisia poate institui fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe (denumite în continuare "fonduri fiduciare ale Uniunii") în temeiul unui acord încheiat cu alţi donatori.

În sensul celui de al treilea şi al patrulea paragraf de la prezentul alineat, Comisia pune la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului proiectele sale de decizii privind instituirea unui fond fiduciar al Uniunii. Astfel de proiecte de decizii includ o descriere a obiectivelor fondului fiduciar al Uniunii, motivele instituirii sale în conformitate cu alineatul (3), o indicaţie privind durata sa şi acordurile preliminare cu alţi donatori. Proiectele de decizii cuprind, de asemenea, un proiect de acord constitutiv care trebuie încheiat cu alţi donatori.

(2)Comisia transmite comisiei competente proiectele sale de decizii privind finanţarea unui fond fiduciar al Uniunii atunci când acest lucru este prevăzut în actul de bază în temeiul căruia se efectuează contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii. Comisia competentă nu este invitată să se pronunţe cu privire la aspectele care au fost deja transmise Parlamentului European şi Consiliului pentru consultare sau pentru aprobare în temeiul alineatul (1) al treilea, al patrulea şi, respectiv, al cincilea paragraf.

(3)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie şi se execută cu respectarea următoarelor condiţii:

(4)Pentru fiecare fond fiduciar al Uniunii se instituie un consiliu prezidat de Comisie pentru a asigura o reprezentare echitabilă a donatorilor şi pentru a decide cu privire la utilizarea fondurilor. Consiliul include, în calitate de observator, un reprezentant din fiecare stat membru care nu este contribuitor. Normele privind componenţa consiliului şi regulamentul intern al acestuia se stabilesc în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii. Normele respective prevăd necesitatea obţinerii unui vot favorabil din partea Comisiei în vederea adoptării finale a deciziei privind utilizarea fondurilor.

(5)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie pentru o durată limitată, astfel cum este stabilit în acordul lor de constituire. Respectiva durată poate fi prelungită printr-o decizie a Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1), la cererea consiliului fondului fiduciar al Uniunii respectiv şi în urma prezentării de către Comisie a unui raport care să justifice prelungirea şi care să confirme în special faptul că sunt respectate condiţiile prevăzute la alineatul (3).

Parlamentul European şi/sau Consiliul pot solicita Comisiei să întrerupă acordarea de credite pentru un fond fiduciar al Uniunii sau să revizuiască acordul de constituire în vederea lichidării unui fond fiduciar al Uniunii, dacă este cazul, în special pe baza informaţiilor prezentate în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (6). În acest caz, fondurile rămase se returnează proporţional la buget cu titlu de venituri generale, precum şi statelor membre contribuitoare şi altor donatori.

Art. 239: Execuţia fondurilor fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

(3)Fondurile se angajează şi se plătesc de către actorii financiari ai Comisiei, în înţelesul titlului IV capitolul 4. Contabilul Comisiei îndeplineşte şi rolul contabilului fondurilor fiduciare ale Uniunii. Acestuia îi revine responsabilitatea de a stabili procedurile contabile şi planul de conturi comune pentru toate fondurile fiduciare ale Uniunii. Auditorul intern al Comisiei, OLAF şi Curtea de Conturi exercită aceleaşi competenţe cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii ca şi în cazul altor acţiuni întreprinse de Comisie.

(4)Contribuţiile Uniunii şi ale altor donatori se depun într-un cont bancar specific şi nu se includ în buget. Contul bancar specific al fondului financiar al Uniunii este deschis şi închis de către contabil. Toate operaţiunile efectuate în cursul exerciţiului în contul bancar specific se contabilizează în mod corespunzător în conturile fondului fiduciar al Uniunii.

(5)Comisia este autorizată să utilizeze maximum 5 % din cuantumurile plasate în fondul fiduciar al Uniunii pentru a-şi acoperi costurile de gestiune din exerciţiul în care a început utilizarea contribuţiilor menţionate la alineatul (4). În pofida primei teze şi pentru a se evite decontarea de două ori a costurilor, costurile de gestiune care decurg din contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii se acoperă din contribuţia respectivă numai în măsura în care costurile respective nu au fost deja acoperite de alte linii bugetare. Pe durata fondului fiduciar al Uniunii, aceste comisioane de gestiune sunt asimilate veniturilor alocate în înţelesul articolului 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

Art. 240: Contribuţiile Uniunii la iniţiative globale

(1)În vederea unei coordonări adecvate a acţiunilor întreprinse cu mai mulţi parteneri pentru a aborda provocările globale, Uniunea poate aduce contribuţii sub formă de finanţare care nu este legată de costuri la iniţiative globale finanţate în comun cu donatori multipli atunci când acestea sprijină realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii şi atunci când alte instrumente de execuţie bugetară nu ar fi suficiente pentru realizarea unor astfel de obiective. Atunci când este posibil şi oportun, Comisia se alătură oricărui consiliu de guvernanţă sau oricărui comitet director echivalent.

(3)Contribuţiilor Uniunii la iniţiativele globale li se aplică următoarele condiţii, ţinând seama de natura finanţării din partea Uniunii:

e)există sisteme interne şi externe adecvate de prevenire şi combatere a neregulilor şi a fraudei, precum şi de raportare cu privire la funcţionarea acestora la intervale regulate şi se prevăd norme adecvate pentru recuperarea fondurilor prin iniţiativă, inclusiv utilizarea unor astfel de fonduri pentru aceeaşi iniţiativă.

În cazul unor cazuri suspectate de nereguli grave, cum ar fi frauda, corupţia sau conflictele de interese, ordonatorul de credite competent, EPPO în ceea ce priveşte statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, OLAF, organele de audit ale Comisiei şi Curtea de Conturi primesc, în temeiul normelor iniţiativei, informaţiile relevante şi efectuează misiuni comune de audit, control sau investigare împreună cu organismul relevant din cadrul iniţiativei, în conformitate cu articolul 129.

Art. 241: Utilizarea sprijinului bugetar

(1)În cazul în care acest lucru este prevăzut în actele de bază relevante, Comisia poate acorda sprijin bugetar unei ţări terţe dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(4)Acordurile financiare corespunzătoare încheiate cu ţara terţă cuprind:

Art. 242: Experţi externi remuneraţi

Art. 244: Donaţii nefinanciare

TITLUL XIII:CONTURILE ANUALE ŞI ALTE RAPOARTE FINANCIARE

CAPITOLUL 1:Conturile anuale

SECŢIUNEA 1:Cadrul contabil

Art. 247: Structura conturilor

Art. 249: Situaţii financiare

(1)Situaţiile financiare se prezintă în milioane de euro şi, în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80, cuprind:

(2)Notele la situaţiile financiare completează şi comentează informaţiile prezentate în situaţiile menţionate la alineatul (1) şi furnizează toate informaţiile suplimentare prevăzute de normele contabile menţionate la articolul 80 şi de practica contabilă acceptată la nivel internaţional, în cazul în care aceste informaţii sunt relevante pentru activităţile Uniunii. Notele conţin cel puţin următoarele informaţii:

SECŢIUNEA 2:Rapoarte privind execuţia bugetară

Art. 250: Rapoarte privind execuţia bugetară

(3)Rapoartele privind execuţia bugetară conţin:

SECŢIUNEA 3:Calendarul conturilor anuale

Art. 251: Conturi provizorii

Art. 252: Aprobarea conturilor consolidate finale

(2)Contabilii instituţiilor Uniunii altele decât Comisia şi organisme menţionate la articolul 247 transmit contabilului Comisiei, până la data de 15 mai, informaţiile contabile necesare, în modul şi formatul stabilite de acesta din urmă, în vederea întocmirii conturilor consolidate finale.

(3)Contabilul fiecărei instituţii a Uniunii şi al fiecărui organism menţionat la articolul 247 transmite Curţii de Conturi şi, în copie, contabilului Comisiei, la aceeaşi dată la care transmite conturile finale, o scrisoare cuprinzând declaraţiile conducerii cu privire la conturile finale respective.

(4)Contabilul Comisiei întocmeşte conturile consolidate finale pe baza informaţiilor prezentate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol de către toate celelalte instituţii ale Uniunii în afara Comisiei şi de către organismele menţionate la articolul 247.

(5)După aprobarea conturilor consolidate finale şi a propriilor sale conturi finale, Comisia le transmite, până la data de 30 iunie, prin mijloace electronice Parlamentului European, Consiliului şi Curţii de Conturi.

CAPITOLUL 2:Rapoarte financiare şi de răspundere integrate

Art. 253: Rapoarte financiare şi de răspundere integrate

(1)Până la data de 31 iulie a următorului exerciţiu financiar, Comisia comunică Parlamentului European şi Consiliului un set integrat de rapoarte financiare şi de răspundere, care include:

b)raportul anual privind gestiunea şi performanţa, care oferă un rezumat clar şi concis al realizărilor în materie de control intern şi gestiune financiară menţionate în rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat şi incluzând informaţii cu privire la principalele mecanisme de guvernanţă ale Comisiei, precum şi:

CAPITOLUL 3:Rapoarte bugetare şi alte rapoarte financiare

Art. 254: Rapoarte lunare privind execuţia bugetară

Pe lângă situaţiile şi rapoartele anuale prevăzute la articolele 249 şi 250, contabilul Comisiei transmite lunar Parlamentului European şi Consiliului cifre, agregate cel puţin la nivel de capitol, precum şi defalcate separat pe capitole, articole şi posturi, cu privire la execuţia bugetară, în ceea ce priveşte atât veniturile, cât şi cheltuielile referitoare la ansamblul creditelor disponibile. Aceste cifre furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate.

Art. 255: Raportul anual privind gestiunea bugetară şi financiară

Art. 256: Raportul anual privind datoriile contingente care decurg din garanţiile bugetare şi din asistenţa financiară şi sustenabilitatea respectivelor datorii contingente

Art. 258: Raportarea cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

TITLUL XIV:AUDITUL EXTERN ŞI DESCĂRCAREA DE GESTIUNE

CAPITOLUL 1:Auditul extern

Art. 261: Norme şi proceduri în materie de audit

(2)În îndeplinirea sarcinilor sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condiţiile menţionate la articolul 263, toate documentele şi informaţiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau a organismelor în ceea ce priveşte operaţiunile finanţate sau cofinanţate de Uniune. Curtea de Conturi are competenţa de a audia orice funcţionar responsabil de o operaţiune de venituri sau de cheltuieli şi de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate pentru departamentele sau organele respective. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituţiile naţionale de audit sau, dacă acestea nu dispun de competenţele necesare, cu departamentele naţionale competente. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de audit ale statelor membre cooperează într-un spirit de încredere reciprocă, păstrându-şi totodată independenţa.

Art. 263: Dreptul de acces al Curţii de Conturi

(1)Instituţiile Uniunii, organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi destinatarii acordă Curţii de Conturi toate facilităţile şi îi furnizează toate informaţiile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Toate aceste părţi pun la dispoziţia Curţii de Conturi, la cererea acesteia, toate documentele privind atribuirea şi executarea contractelor finanţate de la buget şi toate conturile de numerar sau de materiale, toate evidenţele contabile şi toate documentele justificative, precum şi documentele administrative relevante, toate documentele referitoare la venituri şi cheltuieli, toate inventarele, toate organigramele departamentelor pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a verifica conturile anuale şi rapoartele privind execuţia bugetară, pe bază de documente sau de audituri la faţa locului, şi, în acelaşi scop, toate documentele şi datele create sau păstrate în format electronic. Dreptul de acces al Curţii de Conturi include accesul la sistemul informatic utilizat pentru administrarea veniturilor sau cheltuielilor care fac obiectul auditului, în cazul în care un astfel de acces este relevant pentru audit.

(2)Funcţionarii ale căror operaţiuni sunt verificate de Curtea de Conturi:

Art. 264: Raportul anual al Curţii de Conturi

(1)Până la data de 30 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei şi altor instituţii în cauză ale Uniunii orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze în raportul său anual. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii. Fiecare instituţie a Uniunii adresează Curţii de Conturi propriul răspuns până la data de 15 octombrie. Răspunsurile altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se trimit în acelaşi timp şi Comisiei.

Art. 265: Rapoarte speciale ale Curţii de Conturi

(1)Curtea de Conturi transmite instituţiei Uniunii sau organismului în cauză orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze într-un raport special. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii.

Instituţia Uniunii sau organismul în cauză informează Curtea de Conturi, în general, în termen de şase săptămâni de la transmiterea observaţiilor respective, cu privire la eventualele răspunsuri pe care doreşte să le formuleze în legătură cu observaţiile respective. Perioada respectivă se suspendă în cazuri justificate corespunzător, în special atunci când, pe parcursul procedurii contradictorii, este necesar ca instituţia Uniunii sau organismul în cauză să obţină un feedback de la statele membre pentru a-şi finaliza răspunsul.

(2)Avizele menţionate la articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf din TFUE care nu se referă la propuneri sau proiecte care fac obiectul procedurii legislative de consultare pot fi publicate de Curtea de Conturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Curtea de Conturi decide în privinţa publicării după consultarea instituţiei Uniunii care a solicitat avizul sau la care se referă acesta. Avizele publicate sunt însoţite de eventualele comentarii ale instituţiilor în cauză ale Uniunii.

CAPITOLUL 2:Descărcarea de gestiune

Art. 266: Calendarul procedurii de descărcare de gestiune

Art. 267: Procedura de descărcare de gestiune

(2)În vederea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul European examinează conturile, situaţiile financiare şi raportul de evaluare menţionate la articolul 318 din TFUE, după ce Consiliul a făcut deja acest lucru. De asemenea, Parlamentul European examinează raportul anual întocmit de Curtea de Conturi, însoţit de răspunsurile instituţiilor Uniunii care fac obiectul auditului, precum şi rapoartele speciale relevante ale Curţii de Conturi cu privire la exerciţiul financiar în cauză şi declaraţia de asigurare a Curţii de Conturi privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

Art. 268: Măsuri luate în urma descărcării de gestiune

(2)La solicitarea Parlamentului European sau a Consiliului, instituţiile Uniunii şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 prezintă un raport privind măsurile luate ca răspuns la observaţiile şi comentariile respective şi, în special, privind dispoziţiile date departamentelor lor care sunt responsabile cu execuţia bugetară. Statele membre cooperează cu Comisia, informând-o în privinţa măsurilor luate pentru a da curs observaţiilor, astfel încât Comisia să le poată lua în considerare la întocmirea propriului raport. Rapoartele instituţiilor Uniunii şi ale organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 se transmit, de asemenea, Curţii de Conturi.

TITLUL XV:CREDITE ADMINISTRATIVE

Art. 270: Dispoziţii generale

(2)Prezentul titlu se aplică creditelor administrative menţionate la articolul 47 alineatul (4) şi celor ale instituţiilor Uniunii, altele decât Comisia.

Art. 272: Dispoziţii speciale privind proiectele imobiliare

(1)Fiecare instituţie a Uniunii prezintă Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 1 iunie a fiecărui exerciţiu, un document de lucru privind politica sa imobiliară, care conţine următoarele informaţii:

(2)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză informează Parlamentul European şi Consiliul cât mai curând cu putinţă şi în orice caz înainte de a se întreprinde orice prospectare a pieţei locale, în cazul contractelor imobiliare, sau înainte de a se lansa invitaţii de participare la procedura de ofertare, în cazul lucrărilor de construcţie, cu privire la suprafaţa construită necesară, la motivele pentru care este necesar proiectul imobiliar şi la planificarea provizorie.

(3)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză prezintă Parlamentului European şi Consiliului proiectul imobiliar, în special estimarea detaliată a costurilor, cu evidenţierea celor care ţin de lucrările de îmbunătăţire a eficienţei energetice, şi finanţarea, inclusiv orice utilizare posibilă a veniturilor alocate interne menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (e), precum şi o listă a proiectelor de contracte preconizate a fi utilizate, şi solicită aprobarea acestora înainte de a încheia contracte. La cererea instituţiei Uniunii în cauză, documentele prezentate care se referă la proiectul imobiliar sunt tratate în condiţii de confidenţialitate.

(4)În situaţii de forţă majoră justificate în mod corespunzător, informaţiile prevăzute la alineatul (2) pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar. Parlamentul European şi Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de două săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituţii. Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de două săptămâni, cu excepţia cazului în care Parlamentul European şi/sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menţionat.

(5)Reprezintă proiecte imobiliare care pot avea implicaţii financiare semnificative pentru buget următoarele:

f)prelungirea sau reînnoirea contractelor imobiliare existente, inclusiv uzufructul şi închirierile pe termen lung, în aceleaşi condiţii sau în condiţii mai favorabile, cu un cost anual de cel puţin 3 000 000 EUR.

(6)Fără a aduce atingere articolului 17 şi în cazuri justificate în mod corespunzător, un proiect de achiziţie imobiliară sau de renovare structurală poate fi finanţat prin intermediul unui împrumut care face obiectul unei aprobări prealabile de către Parlamentul European şi Consiliu.

În cazul în care instituţia Uniunii propune ca achiziţia sau renovarea structurală să fie finanţată prin intermediul unui împrumut, în planul de finanţare care trebuie prezentat de instituţia Uniunii în cauză împreună cu cererea de aprobare prealabilă se precizează în special nivelul maxim al finanţării, perioada de finanţare, tipul finanţării, condiţiile de finanţare şi economiile care s-ar realiza în raport cu alte tipuri de condiţii contractuale. Documentele prezentate referitoare la proiectele de renovare structurală conţin elemente care indică economiile estimate legate de consumul de energie, de costurile de exploatare sau de performanţa de mediu îmbunătăţită.

Art. 273: Procedura de informare rapidă şi procedura de aprobare prealabilă

(2)Procedura de informare rapidă stabilită la articolul 272 alineatul (2) şi procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 272 alineatele (3) şi (4) se aplică şi în cazul clădirilor rezidenţiale dacă achiziţia, renovarea structurală, construcţia de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente în acelaşi interval de timp depăşeşte 2 000 000 EUR, iar preţul reprezintă peste 110 % din preţul sau chiria locală pentru proprietăţi comparabile. Parlamentul European şi Consiliul pot solicita din partea instituţiei responsabile a Uniunii orice informaţie referitoare la clădirile rezidenţiale.

(3)În circumstanţe politice excepţionale sau urgente, procedura de informare rapidă menţionată la articolul 272 alineatul (2) referitoare la proiectele imobiliare ale delegaţiilor sau oficiilor Uniunii din ţări terţe poate fi lansată împreună cu proiectul imobiliar în temeiul articolului 272 alineatul (3). În astfel de cazuri, procedurile de informare rapidă şi de aprobare prealabilă se desfăşoară în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL XVI:CERERILE DE INFORMAŢII ŞI ACTELE DELEGATE

Art. 275: Exercitarea delegării

(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 164 şi articolul 216 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf se conferă Comisiei pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2020. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cel târziu la 31 decembrie 2018. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioadele corespunzătoare următoarelor cadre financiare multianuale, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade corespunzătoare respectivului cadru financiar multianual.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 164 şi articolul 216 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 70 alineatul (1), al articolului 71 al treilea paragraf, al articolului 164 sau al articolului 216 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Termenul respectiv se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

TITLUL XVII:DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 277: Dispoziţii tranzitorii

(1)Fără a aduce atingere normelor sectoriale şi aplicării voluntare şi sub rezerva alineatului (2) de la prezentul articol, obligaţiile prevăzute la articolul 36 alineatul (8), articolul 130, articolul 137 alineatul (2), articolul 138 alineatul (2) şi articolul 144 alineatul (5) privind aplicarea sistemului de detectare timpurie şi de excludere în cazul gestiunii partajate şi al gestiunii directe în cazurile în care bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) cu statele membre se aplică numai programelor adoptate sau finanţate începând cu 1 ianuarie 2028.

ANEXA I:

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

SECŢIUNEA 1:CONTRACTE-CADRU ŞI PUBLICITATE

1.Contracte-cadru şi contracte specifice

1.3.

Atunci când un contract-cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici (denumit în continuare "contract-cadru multiplu"), acesta poate lua forma unor contracte separate, semnate în condiţii identice cu fiecare contractant.

Contractele specifice bazate pe contracte-cadru multiple se execută în unul dintre următoarele moduri:

(a) în conformitate cu condiţiile prevăzute în contractul-cadru: fără reluarea procedurii concurenţiale, atunci când acesta stabileşte toate condiţiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză şi condiţiile obiective pe baza cărora se stabileşte contractantul responsabil de executarea acestora;

(b) în cazul în care în contractul-cadru nu se precizează toate condiţiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză: prin reluarea procedurii concurenţiale pentru contractanţi, în conformitate cu punctul 1.4, şi pe baza unuia dintre elementele enumerate în continuare:

(i) aceloraşi condiţii, dacă este necesar formulate mai precis;

(ii) după caz, pe baza altor condiţii menţionate în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru;

(c) parţial fără reluarea procedurii concurenţiale, în conformitate cu litera (a), şi parţial cu reluarea procedurii concurenţiale pentru contractanţi, în conformitate cu litera (b), în cazul în care autoritatea contractantă a stipulat respectiva posibilitate în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru.

În documentele achiziţiei menţionate la al doilea paragraf litera (c) se precizează, de asemenea, condiţiile care pot face obiectul unei reluări a procedurii concurenţiale.

1.4.

Un contract-cadru multiplu cu reluarea procedurii concurenţiale se încheie cu cel puţin trei operatori economici, cu condiţia să existe un număr suficient de oferte admisibile, astfel cum se menţionează la punctul 29.3.

Atunci când atribuie un contract specific prin reluarea procedurii concurenţiale între contractanţi, autoritatea contractantă îi consultă în scris şi stabileşte un termen suficient pentru a permite depunerea ofertelor specifice. Ofertele specifice se prezintă în scris. Autoritatea contractantă atribuie fiecare contract specific ofertantului care prezintă oferta specifică cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în baza criteriilor de atribuire stabilite în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru.

1.5.

În sectoarele în care se înregistrează o tendinţă de evoluţie rapidă a preţurilor şi a tehnologiei, contractele-cadru fără reluarea procedurii concurenţiale conţin o clauză care prevede fie o evaluare la jumătatea perioadei, fie un sistem de analiză comparativă. În cazul în care, după evaluarea la jumătatea perioadei, condiţiile stabilite iniţial nu mai corespund evoluţiei preţurilor sau a tehnologiei, autoritatea contractantă nu utilizează contractul-cadru în cauză şi ia măsurile corespunzătoare pentru a-l rezilia.

2.Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contractele care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE

2.2.

Autoritatea contractantă îşi poate face cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate pentru exerciţiul financiar prin publicarea unui anunţ de intenţie. Acesta acoperă o perioadă de maximum 12 luni de la data la care anunţul se transmite Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene (denumit în continuare "Oficiul pentru Publicaţii").

Autoritatea contractantă poate publica anunţul de intenţie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau pe profilul său de cumpărător. În acest din urmă caz, un anunţ de publicare pe profilul cumpărătorului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.3.

Autoritatea contractantă trimite Oficiului pentru Publicaţii un anunţ de atribuire privind rezultatele procedurii în termen de cel mult 30 de zile de la semnarea unui contract sau a unui contract-cadru cu o valoare egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1).

În pofida primului paragraf, anunţurile de atribuire referitoare la contractele bazate pe un sistem dinamic de achiziţii se pot grupa trimestrial. În astfel de cazuri, autoritatea contractantă trimite anunţul de atribuire în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

Anunţurile de atribuire nu se publică în cazul contractelor specifice care au la bază un contract-cadru.

2.4.

Autoritatea contractantă publică un anunţ de atribuire:

(a) înainte de a încheia un contract sau un contract-cadru a cărui valoare este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) şi care se atribuie în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (b);

(b) după încheierea unui contract sau a unui contract-cadru a cărui valoare este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), inclusiv contractele care se atribuie în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (a), literele (c)-(f) şi litera (m).

3.Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contracte care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE.

3.1.

Procedurile cu o valoare estimată a contractului mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) fac obiectul unei publicităţi adecvate. Această publicitate implică publicitate adecvată ex ante pe internet sau un anunţ de participare sau, în cazul contractelor atribuite în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 13, publicarea unui anunţ de cerere de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Respectiva obligaţie nu se aplică procedurii descrise la punctul 11 şi nici procedurii de negociere a contractelor cu o valoare foarte scăzută stabilite la punctul 14.4.

3.3.

Informaţiile privind atribuirea contractului conţin numele contractantului, cuantumul angajat din punct de vedere juridic şi obiectul contractului, iar în cazul contractelor directe şi al contractelor specifice trebuie să respecte articolul 38 alineatul (3).

Până cel târziu la data de 30 iunie a exerciţiului financiar următor, autoritatea contractantă publică pe site-ul său o listă care cuprinde:

(a) contractele cu o valoare mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1);

(b) contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (h) şi literele (j)-(m);

(d) modificări ale contractelor, astfel cum se prevede la articolul 171 alineatul (3) primul paragraf literele (a) şi (b), atunci când valoarea modificării este mai mică decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1);

(e) contractele specifice atribuite în temeiul unui contract-cadru.

În sensul celui de al doilea paragraf litera (e), informaţiile publicate se pot agrega pentru fiecare contractant pentru contracte specifice încheiate în temeiul aceluiaşi contract-cadru.

4.Publicarea anunţurilor

5.Alte forme de publicitate

SECŢIUNEA 2:PROCEDURI DE ACHIZIŢII

6.Numărul minim de candidaţi şi modalităţile de negociere

7.Parteneriatul pentru inovare

7.1.

Un parteneriat pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs inovator, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum şi achiziţionarea ulterioară a lucrărilor, produselor sau serviciilor rezultate, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de performanţă şi costurilor maxime convenite de autorităţile contractante cu partenerii.

Parteneriatul pentru inovare se structurează în etape succesive, urmând succesiunea etapelor din procesul de cercetare şi de inovare, care poate include finalizarea lucrărilor, fabricarea produselor sau prestarea serviciilor. Parteneriatul pentru inovare stabileşte obiective intermediare pe care trebuie să le îndeplinească partenerii.

Pe baza obiectivelor intermediare, autoritatea contractantă poate hotărî după fiecare etapă să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul partenerilor prin rezilierea unor contracte individuale, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi menţionat în documentele achiziţiei posibilităţile respective, precum şi condiţiile în care se poate face uz de ele.

7.2.

Înainte de lansarea unui parteneriat pentru inovare, autoritatea contractantă consultă piaţa, astfel cum se prevede la punctul 15, pentru a se asigura că lucrările, produsele sau serviciile respective nu există pe piaţă sau ca activitate de dezvoltare aproape-de-piaţă.

Se respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) şi la punctul 6.5.

În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă descrie nevoile în materie de lucrări, produse sau servicii inovatoare care nu pot fi satisfăcute prin achiziţionarea unor lucrări, produse sau servicii deja disponibile pe piaţă. Autoritatea indică acele elemente ale descrierii care definesc cerinţele minime. Informaţiile furnizate sunt suficient de precise pentru a le permite operatorilor economici să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă depun sau nu o cerere de participare la procedură.

Autoritatea contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează activităţi de cercetare şi dezvoltare separate.

Contractele se atribuie exclusiv pe baza celui mai bun raport calitate-preţ, astfel cum se prevede la articolul 170 alineatul (4).

7.3.

În cadrul documentelor achiziţiei, autoritatea contractantă defineşte normele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală.

În cadrul parteneriatului pentru inovare, autoritatea contractantă nu dezvăluie celorlalţi parteneri soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un partener, dacă acesta nu şi-a dat acordul.

Autoritatea contractantă se asigură că structura parteneriatului şi, în special, durata şi valoarea diferitelor etape reflectă gradul de inovare al soluţiei propuse şi succesiunea activităţilor de cercetare şi inovare necesare pentru dezvoltarea unei soluţii inovatoare care nu este încă disponibilă pe piaţă. Valoarea estimată a lucrărilor, produselor sau serviciilor trebuie să fie proporţională cu investiţiile necesare pentru dezvoltarea acestora.

8.Concursuri de proiecte

8.2.

Juriul este numit de către ordonatorul de credite competent. Acesta este format exclusiv din persoane fizice independente faţă de candidaţii la concurs. Atunci când, pentru a participa la concurs, li se cere candidaţilor să aibă o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din membrii juriului trebuie să aibă aceeaşi calificare sau o calificare echivalentă.

Juriul dispune de autonomie în emiterea avizelor sale. Adoptarea avizelor sale se bazează pe proiectele care îi sunt transmise anonim de către candidaţi şi numai în funcţie de criteriile stabilite în anunţul de concurs.

9.Sistemul dinamic de achiziţii

9.3.

Autoritatea contractantă acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii, posibilitatea de a solicita să participe la sistem. Aceasta îşi finalizează evaluarea cererilor în termen de 10 zile lucrătoare din momentul în care le primeşte, dar poate prelungi perioada de evaluare dacă între timp nu s-a emis nicio invitaţie de participare la procedura de ofertare. Autorităţile contractante indică în documentele achiziţiei durata perioadei prelungite pe care intenţionează să o aplice.

Autoritatea contractantă informează candidatul în cel mai scurt timp posibil dacă a fost sau nu admis în sistemul dinamic de achiziţii.

9.4.

Autoritatea contractantă îi invită pe toţi candidaţii admişi să depună o ofertă. În cazul în care sistemul dinamic de achiziţii a fost divizat pe categorii de lucrări, produse sau servicii, autoritatea contractantă îi invită pe toţi participanţii care au fost admişi în categoria corespunzătoare achiziţiei specifice în cauză să depună o ofertă.

Autoritatea contractantă atribuie contractul ofertantului care prezintă cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, pe baza criteriilor de atribuire stabilite în anunţul de participare. După caz, aceste criterii pot fi formulate mai în detaliu în documentele achiziţiei.

10.Dialogul competitiv

10.2.

Autoritatea contractantă deschide un dialog cu candidaţii care îndeplinesc criteriile de selecţie, în scopul identificării şi stabilirii celor mai adecvate mijloace de satisfacere a nevoilor identificate. Aceasta poate discuta toate aspectele achiziţiei cu candidaţii selectaţi în cursul dialogului respectiv, dar nu poate să îşi modifice nevoile, cerinţele şi criteriile de atribuire astfel cum sunt prevăzute la punctul 10.1.

Pe durata dialogului, autoritatea contractantă asigură tratamentul egal al tuturor ofertanţilor şi nu dezvăluie soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un ofertant, dacă acesta nu a fost de acord să renunţe la confidenţialitatea informaţiilor respective.

Dialogul competitiv se poate derula în etape succesive, cu scopul reducerii numărului de soluţii care urmează să fie discutate, prin aplicarea criteriilor de atribuire anunţate, în cazul în care o astfel de posibilitate este prevăzută în anunţul de participare sau în documentul descriptiv.

10.3.

Autoritatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să identifice soluţia sau soluţiile care pot răspunde nevoilor sale.

După ce îi informează pe ceilalţi ofertanţi în legătură cu închiderea dialogului, autoritatea contractantă le cere acestora să îşi prezinte ofertele finale pe baza soluţiei sau a soluţiilor prezentate şi specificate pe parcursul dialogului. Respectivele oferte cuprind toate elementele solicitate care sunt necesare pentru realizarea proiectului.

La cererea autorităţii contractante, respectivelor oferte finale li se pot aduce clarificări, precizări şi îmbunătăţiri, cu condiţia ca acest lucru să nu presupună modificări substanţiale ale ofertei sau ale documentelor achiziţiei.

Autoritatea contractantă poate negocia cu ofertantul care a depus oferta cu cel mai bun raport calitate-preţ pentru a confirma unele angajamente din ofertă, cu condiţia ca acest lucru să nu aibă drept consecinţă modificarea aspectelor esenţiale ale ofertei şi să nu rişte să denatureze concurenţa sau să producă discriminare.

11.Utilizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

11.1.

Atunci când autoritatea contractantă utilizează procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, aceasta respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) şi la punctul 6.5.

Autoritatea contractantă poate utiliza procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, indiferent de valoarea estimată a contractului, în următoarele cazuri:

(a) dacă nu s-a depus nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată ori nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare, astfel cum se prevede la punctul 11.2, ca răspuns la:

(i) o procedură deschisă;

(ii) o procedură restrânsă;

(iii) o procedură competitivă cu negociere în cadrul căreia se publică un anunţ de participare;

după finalizarea procedurii respective, cu condiţia ca documentele iniţiale ale achiziţiei să nu fie modificate substanţial;

(b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate de un singur operator economic, în conformitate cu condiţiile stabilite la punctul 11.3 şi pentru unul dintre motivele următoare:

(i) scopul achiziţiei este crearea sau achiziţionarea unei opere de artă unice sau a unei reprezentaţii artistice unice;

(ii) nu există concurenţă din motive tehnice;

(iii) trebuie să se asigure protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv a drepturilor de proprietate intelectuală;

(c) în măsura în care este absolut necesar, atunci când, din motive de extremă urgenţă determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute, este imposibil să se respecte termenele stabilite la punctele 24, 26 şi 42 şi atunci când justificarea urgenţei extreme nu este imputabilă autorităţii contractante;

În urma unei declaraţii de criză astfel cum este menţionată la articolul 163 alineatul (6), ordonatorii de credite competenţi se pot baza pe aceasta numai dacă procedura specifică de achiziţii este justificată de o situaţie de extremă urgenţă care rezultă din criză;

(d) atunci când un contract de achiziţii de servicii este încheiat în urma unui concurs de proiecte şi urmează să fie atribuit câştigătorului sau unuia dintre câştigători. În acest din urmă caz, toţi câştigătorii trebuie să fie invitaţi să participe la negocieri;

(e) pentru servicii sau lucrări noi care constau în repetarea unor servicii sau lucrări similare încredinţate operatorului economic căruia aceeaşi autoritate contractantă i-a atribuit contractul iniţial, cu condiţia ca respectivele servicii sau lucrări să fie conforme cu proiectul de bază şi ca acest proiect să fi făcut obiectul unui contract iniţial atribuit după publicarea unui anunţ de participare, sub rezerva condiţiilor prevăzute la punctul 11.4;

(f) pentru contractele de achiziţii de produse:

(i) în cazul livrărilor suplimentare destinate fie unei înlocuiri parţiale a produselor sau a instalaţiilor, fie extinderii produselor sau a instalaţiilor existente, atunci când schimbarea unui furnizor ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze produse cu caracteristici tehnice diferite care ar cauza incompatibilitate sau ar crea dificultăţi tehnice de utilizare şi întreţinere disproporţionate. În cazul în care instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, durata unor astfel de contracte nu depăşeşte trei ani;

(ii) atunci când produsele sunt fabricate numai în scopul cercetării, experimentării, studierii sau dezvoltării; Cu toate acestea, astfel de contracte nu includ producţia în serie pentru a asigura viabilitatea comercială sau a amortiza costurile de cercetare şi dezvoltare;

(iii) pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri;

(iv) pentru achiziţionarea de produse în condiţii deosebit de avantajoase, fie de la un operator economic care îşi încetează definitiv activităţile economice, fie de la lichidatorul dintr-o procedură de insolvenţă, un concordat preventiv sau o procedură similară prevăzută în dreptul intern;

(v) pentru achiziţionarea de medicamente de uz uman sau de mijloace medicale de contracarare, precum şi pentru produse care permit eradicarea sau izolarea anumitor boli ale animalelor, zoonoze şi organisme dăunătoare de carantină pentru plante, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: produsele respective sunt inovatoare, nu sunt uşor disponibile pe piaţă sau este necesar să se adopte o soluţie uşor accesibilă.

(g) pentru contractele de achiziţii de bunuri imobiliare, după prospectarea pieţei locale;

(h) pentru contractele încheiate cu unul dintre următoarele scopuri:

(i) reprezentare juridică de către un avocat, în înţelesul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului (¹), în proceduri de arbitraj sau de conciliere sau în cadrul procedurilor judiciare;

(¹) Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertăţii de a presta servicii de către avocaţi (JO L 78, 26.3.1977, p. 17).

(ii) consiliere juridică oferită în vederea pregătirii procedurilor menţionate la punctul (i) sau în cazul în care există un indiciu tangibil şi o mare probabilitate ca respectiva cauză la care face referire consilierea să devină obiectul unor astfel de proceduri, cu condiţia ca serviciile de consiliere respective să fie asigurate de un avocat în înţelesul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE;

(iii) servicii de arbitraj şi de conciliere;

(i) pentru contractele declarate secrete sau a căror executare trebuie să fie însoţită de măsuri de securitate speciale, în conformitate cu dispoziţiile administrative în vigoare, sau atunci când protejarea intereselor esenţiale ale Uniunii impune acest lucru, cu condiţia ca interesele esenţiale în cauză să nu poată fi garantate prin alte măsuri; astfel de măsuri pot consta în cerinţe de protejare a naturii confidenţiale a informaţiilor pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziţie în procedura de achiziţii;

(j) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu legate de emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare în înţelesul Directivei 2014/65/UE;

(k) pentru achiziţionarea de reţele publice de comunicaţii şi de servicii de comunicaţii electronice în înţelesul Directivei (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului (²);

(²) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(l) servicii furnizate de o organizaţie internaţională menţionată la articolul 159 alineatul (1) sau de o organizaţie dintr-un stat membru, în cazul în care aceasta nu poate participa la proceduri competitive conform statutului sau actului său de constituire;

(m) în cazul în care s-a decis deschiderea unei noi delegaţii a Uniunii într-o ţară terţă sau redeschiderea unei delegaţii în urma unei închideri temporare, pentru toate contractele atribuite de delegaţiile Uniunii sau atribuite exclusiv în interesul respectivelor delegaţii ale Uniunii în cursul primului an de la data unei astfel de decizii.

11.4.

În cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf litera (e), proiectul de bază precizează care sunt eventualele servicii sau lucrări noi şi condiţiile în care vor fi atribuite. De îndată ce proiectul de bază este supus procedurii de ofertare, se face cunoscută posibilitatea utilizării procedurii de negociere, iar valoarea totală estimată a serviciilor sau a lucrărilor ulterioare se ia în considerare la aplicarea pragurilor menţionate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 alineatul (1) în domeniul acţiunilor externe. În cazul în care instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, o astfel de procedură se utilizează numai în timpul executării contractului iniţial şi cel târziu în termen de trei ani de la încheierea acestuia.

12.Utilizarea unei proceduri competitive cu negociere sau a dialogului competitiv

12.1.

Atunci când utilizează procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv, autoritatea contractantă respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) şi la punctul 6.5. Autoritatea contractantă poate utiliza respectivele proceduri, indiferent de valoarea estimată a contractului, în următoarele cazuri:

(a) dacă s-au depus numai oferte neregulamentare sau inacceptabile, astfel cum sunt definite la punctele 12.2 şi 12.3, ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, după ce respectiva procedură a fost finalizată, cu condiţia ca documentele achiziţiei iniţiale să nu fie modificate substanţial;

(b) în cazul lucrărilor, produselor sau serviciilor care îndeplinesc unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

(i) atunci când nevoile autorităţii contractante nu pot fi îndeplinite fără adaptarea unei soluţii disponibile imediat;

(ii) lucrările, produsele sau serviciile includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;

(iii) contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza anumitor circumstanţe specifice legate de natura, complexitatea sau structura juridică şi financiară a contractului sau de riscurile aferente obiectului său;

(iv) specificaţiile tehnice nu se pot defini cu suficientă precizie de către autoritatea contractantă prin trimitere la un standard, astfel cum se prevede la punctul 17.4;

(d) pentru contractele de achiziţii de servicii menţionate în anexa XIV la Directiva 2014/24/UE;

(e) pentru servicii de cercetare şi dezvoltare, altele decât cele acoperite de codurile CPV 73000000-2-73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 şi 73430000-5 astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2195/2002, cu excepţia cazului în care beneficiarul exclusiv este autoritatea contractantă care le utilizează în desfăşurarea propriilor activităţi sau cu excepţia cazului în care serviciul oferit este remunerat în întregime de autoritatea contractantă;

(f) pentru contractele de achiziţii de servicii pentru dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru programe destinate serviciilor mass-media audiovizuale, astfel cum sunt definite în Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (³), sau serviciilor de radiodifuziune sau pentru contractele pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe.

(³) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

12.2.

O ofertă este considerată neregulamentară în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care nu este conformă cu cerinţele minime specificate în documentele achiziţiei;

(b) în cazul în care nu este conformă cu cerinţele privind depunerea ofertelor prevăzute la articolul 171 alineatul (3);

(c) în cazul în care ofertantul este respins în temeiul articolului 143 alineatul (1) primul paragraf litera (b) sau (c);

(d) în cazul în care autoritatea contractantă a declarat că oferta este anormal de mică.

13.Procedura cu cerere de exprimare a interesului

13.1.

Pentru contractele cu o valoare aflată sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 alineatul (1) şi fără a aduce atingere punctelor 11 şi 12, autoritatea contractantă poate utiliza o cerere de exprimare a interesului pentru:

(a) preselectarea candidaţilor care urmează să fie invitaţi să depună oferte în cadrul unor viitoare proceduri restrânse de ofertare;

(b) constituirea unei liste de vânzători care să fie invitaţi să depună cereri de participare sau oferte.

13.3.

Atunci când urmează să se atribuie un contract, autoritatea contractantă îi invită pe toţi candidaţii sau vânzătorii înscrişi pe lista sau sublista în cauză:

(a) fie să depună o ofertă în cazul menţionat la punctul 13.1 litera (a);

(b) fie să depună, în cazul menţionat la punctul 13.1 litera (b):

(i) oferte care includ documente referitoare la criteriile de excludere şi de selecţie;

(ii) documente referitoare la criteriile de excludere şi de selecţie şi, ca o a doua etapă, oferte pentru cei care îndeplinesc respectivele criterii.

14.Contracte cu valoare medie, scăzută şi foarte scăzută

15.Consultarea preliminară a pieţei

16.Documentele achiziţiei

16.1.

Documentele achiziţiei conţin:

(a) dacă este cazul, anunţul de participare sau alte măsuri de publicitate, astfel cum se prevede la punctele 2-5;

(b) invitaţia la procedura de ofertare;

(c) caietul de sarcini sau documentele descriptive în cazul unui dialog competitiv, inclusiv specificaţiile tehnice şi criteriile relevante;

(d) proiectul de contract bazat pe modelul de contract.

Primul paragraf litera (d) nu se aplică atunci când, din cauza unor circumstanţe excepţionale şi justificate în mod corespunzător, modelul de contract nu poate fi utilizat.

16.2.

Invitaţia de participare la procedura de ofertare conţine:

(a) normele care reglementează depunerea ofertelor, în special condiţiile de menţinere a confidenţialităţii până la deschidere, data şi ora limită pentru primire şi adresa la care urmează să fie trimise sau depuse sau adresa de internet în cazul depunerii în format electronic;

(b) faptul că depunerea unei oferte implică acceptarea clauzelor şi condiţiilor menţionate în documentele achiziţiei şi faptul că o astfel de depunere creează obligaţii pentru contractantul căruia i se atribuie contractul, pe perioada de execuţie a contractului;

(d) faptul că se interzice orice contact între autoritatea contractantă şi ofertant pe parcursul procedurii, mai puţin în cazuri excepţionale, în condiţiile prevăzute la articolul 172 şi, dacă se prevede o vizită la faţa locului, detaliile referitoare la vizita în cauză;

(e) mijloacele de probă care atestă faptul că s-a respectat termenul pentru primirea ofertelor;

(f) faptul că depunerea unei oferte implică acceptarea primirii prin mijloace electronice a comunicării privind rezultatul procedurii.

16.3.

Caietul de sarcini conţine:

(a) criteriile de excludere şi de selecţie;

(b) criteriile de atribuire şi ponderea relativă a acestora sau, în cazul în care ponderarea nu este posibilă din motive obiective, ordinea descrescătoare a importanţei lor, care se aplică şi în cazul variantelor, dacă acestea sunt autorizate în anunţul de participare;

(d) în cazul în care sunt autorizate variante, cerinţele minime pe care acestea trebuie să le îndeplinească;

(e) informaţii referitoare la aplicabilitatea Protocolului nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, anexat la TUE şi la TFUE sau, după caz, a Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice sau a Convenţiei de la Viena privind relaţiile consulare;

(f) cerinţa de a indica ţara în care ofertanţii îşi au sediul şi de a prezenta, la cerere, documente justificative acceptabile uzual conform dreptului ţării respective;

(g) în cazul unui sistem dinamic de achiziţii sau al unor cataloage electronice, informaţii privind echipamentul electronic utilizat şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare necesare;

(h) cerinţa de a notifica autorităţii contractante contribuţiile financiare străine primite în ultimii trei ani anteriori notificării sau, în cazul în care astfel de contribuţii nu sunt supuse obligaţiei de notificare în temeiul articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560, o declaraţie în care sunt enumerate toate contribuţiile financiare străine primite şi care confirmă că astfel de contribuţii nu fac obiectul obligaţiei de notificare în conformitate cu actele de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

În ceea ce priveşte litera (h), în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în declaraţia respectivă nu se includ contribuţiile financiare străine al căror cuantum total pentru fiecare ţară terţă în cauză este mai mic decât cuantumul ajutoarelor de minimis, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei (⁴), care au fost acordate în cursul perioadei de trei ani consecutivi anteriori notificării. Contribuţiile financiare străine se notifică, cu excepţia cazului în care se prevede altfel, în conformitate cu actele de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560.

(⁴) Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L, 2023/2831, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2831/oj).

16.4.

Proiectul de contract conţine:

(a) daunele-interese pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale;

(b) detaliile care trebuie menţionate pe facturi şi în documentele justificative relevante în conformitate cu articolul 111;

(c) precizarea că, atunci când instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, legislaţia care se aplică contractului este dreptul Uniunii, completat, dacă este necesar, de dreptul intern, sau exclusiv dreptul intern, în cazul în care acest lucru este necesar pentru contractele imobiliare;

(d) instanţa competentă pentru soluţionarea litigiilor;

(e) precizarea că contractantul respectă obligaţiile aplicabile în domeniul mediului, social şi al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul intern, prin acorduri colective sau prin convenţii internaţionale din domeniul social şi din domeniul mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE;

(f) precizarea dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală;

(g) precizarea că preţul menţionat în ofertă este definitiv şi că nu poate fi revizuit sau descrierea condiţiilor sau a formulelor de revizuire a preţurilor pe durata contractului.

În sensul primului paragraf litera (g), în cazul în care în contract se prevede o revizuire a preţurilor, autoritatea contractantă ţine seama în special de:

(a) obiectul procedurii de achiziţii şi situaţia economică în care are loc;

(b) tipul de contract şi sarcinile şi durata acestuia;

Se poate aplica o derogare de la primul paragraf literele (c) şi (d) de la prezentul punct pentru contractele semnate în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (l).

17.Specificaţii tehnice

17.2.

Caracteristicile menţionate la punctul 17.1 pot include, după caz:

(a) nivelurile de calitate;

(b) performanţele în materie de protecţie a mediului şi de combatere a schimbărilor climatice;

(d) performanţele sau utilizarea produsului;

(e) siguranţa sau dimensiunile, inclusiv, în cazul produselor, denumirea sub care se comercializează produsul şi instrucţiunile de utilizare şi, pentru toate contractele, terminologia, simbolurile, metodele de încercare şi testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, procesele şi metodele de producţie;

(f) pentru contractele de achiziţii de lucrări, procedurile de asigurare a calităţii şi normele de proiectare şi de evaluare a costurilor, condiţiile de testare, verificare şi recepţie pentru lucrări şi metodele sau tehnicile de construcţie, precum şi toate celelalte condiţii tehnice pe care autoritatea contractantă le poate impune în temeiul reglementărilor generale sau specifice pentru lucrările finalizate şi pentru materialele şi piesele componente.

17.3.

Specificaţiile tehnice sunt formulate astfel încât să includă, pentru toate achiziţiile destinate utilizării de către persoane fizice, criterii de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau proiectarea pentru toţi utilizatorii, cu excepţia unor cazuri justificate în mod corespunzător.

În cazul în care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în ceea ce priveşte criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele respective. În special în ceea ce priveşte produsele şi serviciile menţionate la articolul 2 din Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵), cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I la directiva respectivă constituie cerinţe obligatorii de accesibilitate în înţelesul directivei respective.

(⁵) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).

Se prezumă că orice produs sau serviciu ale cărui caracteristici, elemente sau funcţii sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2019/882 îndeplineşte obligaţiile relevante în materie de accesibilitate prevăzute în prezentul regulament pentru respectivele caracteristici, elemente sau funcţii, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.

17.4.

Specificaţiile tehnice sunt formulate în unul dintre următoarele moduri:

(a) în ordinea preferinţei, prin trimitere la standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme tehnice de referinţă stabilite de organismele europene de standardizare sau, în absenţa acestora, de organismele naţionale echivalente; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent";

(b) în termeni de performanţă sau de cerinţe funcţionale, inclusiv de caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de exacţi pentru ca ofertanţii să poată stabili obiectul contractului şi pentru ca autoritatea contractantă să poată atribui contractul;

17.6.

În cazul în care recurge la opţiunea prevăzută la punctul 17.4 litera (b) de a formula specificaţiile tehnice în termeni de performanţă sau de cerinţe funcţionale, autoritatea contractantă nu respinge o ofertă care respectă un standard naţional care transpune un standard european, un agrement tehnic european, o specificaţie tehnică comună, un standard internaţional sau sisteme tehnice de referinţă stabilite de un organism european de standardizare dacă aceste caracteristici corespund performanţelor sau cerinţelor funcţionale pe care le-a stabilit.

Ofertantul dovedeşte, prin orice mijloc adecvat, că lucrările, produsele sau serviciile conforme cu standardul corespund performanţelor sau cerinţelor funcţionale stabilite de autoritatea contractantă.

17.7.

În cazul în care intenţionează să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, o autoritate contractantă poate impune o etichetă specifică sau cerinţe specifice prevăzute de o etichetă, cu condiţia ca toate condiţiile de mai jos să fie îndeplinite:

(a) cerinţele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului şi sunt adecvate pentru a defini caracteristicile achiziţiei;

(b) cerinţele de etichetare se bazează pe criterii verificabile în mod obiectiv şi nediscriminatorii;

(c) etichetele se stabilesc printr-o procedură deschisă şi transparentă, la care pot participa toate părţile interesate relevante;

(d) etichetele sunt accesibile tuturor părţilor interesate;

(e) cerinţele de etichetare sunt stabilite de o terţă parte asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influenţă decisivă.

Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici obligaţia de a furniza, ca dovadă a conformităţii cu documentele achiziţiei, un raport de încercare sau un certificat emis de un organism de evaluare a conformităţii acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶) sau de un organism de evaluare a conformităţii echivalent.

(⁶) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

17.8.

Autoritatea contractantă acceptă orice alte mijloace de probă adecvate diferite de cele menţionate la punctul 17.7, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare şi nici posibilitatea de a le obţine sau de a obţine o etichetă specifică în termenele stabilite, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele specifice indicate de autoritatea contractantă.

17.9.

Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu fac trimitere la un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie specifică, fapt care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor produse sau operatori economici.

O astfel de trimitere este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de detaliată şi de inteligibilă a obiectului contractului. Trimiterea respectivă este însoţită de cuvintele "sau echivalent".

18.Criterii de excludere şi de selecţie

18.1.

În sensul articolului 139, autoritatea contractantă acceptă documentul european de achiziţie unic (DEAU) menţionat în Directiva 2014/24/UE sau, în lipsa acestuia, o declaraţie pe propria răspundere semnată şi datată.

Un operator economic poate reutiliza un DEAU sau o declaraţie pe propria răspundere semnată şi datată deja utilizată într-o procedură de achiziţii anterioară, cu condiţia să confirme că informaţiile cuprinse în acesta sunt în continuare corecte.

Ofertantul prezumat câştigător prezintă, într-un termen definit de autoritatea contractantă şi anterior atribuirii contractului, dovezi că nu se află în vreuna din situaţiile de excludere menţionate la articolul 138 alineatul (1), care să confirme DEAU sau declaraţia pe proprie răspundere, în următoarele cazuri:

(a) în cazul contractelor atribuite de instituţii ale Uniunii, cu o valoare care este egală cu pragurile prevăzute la articolul 178 alineatul (1) sau depăşeşte aceste praguri;

(b) prin derogare de la litera (a) de la prezentul paragraf, pentru contractele din domeniul acţiunilor externe cu o valoare egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la punctul 39.2 litera (a) şi pentru contractele atribuite de delegaţiile Uniunii în ţări terţe sau în interesul delegaţiilor Uniunii în ţări terţe cu o valoare egală sau mai mare de 300 000 EUR.

Prin derogare de la al treilea paragraf, într-o situaţie de extremă urgenţă cauzată de o criză, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului prezumat câştigător să furnizeze, într-un termen rezonabil după decizia de atribuire a contractului, dar înainte de semnarea contractului, dovezile menţionate la al treilea paragraf, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).

18.2.

Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei criteriile de selecţie, nivelurile minime de capacitate şi dovezile necesare pentru a demonstra respectiva capacitate. Toate cerinţele sunt legate de obiectul contractului şi sunt proporţionale cu acesta.

Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei modul în care grupurile de operatori economici trebuie să îndeplinească criteriile de selecţie, ţinând seama de punctul 18.6.

În cazul în care un contract este împărţit în loturi, autoritatea contractantă poate să stabilească niveluri minime de capacitate pentru fiecare lot. Aceasta poate stabili niveluri minime de capacitate suplimentare în cazul în care mai multe loturi sunt atribuite aceluiaşi contractant.

18.3.

În ceea ce priveşte capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, autoritatea contractantă poate impune unui operator economic obligaţia de a îndeplini cel puţin una dintre următoarele condiţii:

(a) să fie înscris într-un registru profesional sau de comerţ relevant, cu excepţia cazului în care operatorul economic este o organizaţie internaţională;

(b) pentru contractele de achiziţii de servicii, să deţină o autorizaţie specială care să dovedească faptul că este autorizat să execute contractul în ţara în care îşi are sediul principal sau că este membru al unei anumite organizaţii profesionale.

18.4.

La primirea cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă acceptă DEAU sau, în lipsa acestuia, o declaraţie pe propria răspundere conform căreia ofertantul sau candidatul îndeplineşte criteriile de selecţie. În cazul contractelor cu o valoare foarte scăzută, se poate renunţa la cerinţa de a prezenta un DEAU sau o declaraţie pe propria răspundere.

Autoritatea contractantă le poate cere ofertanţilor şi candidaţilor, în orice moment în timpul procedurii, să depună o declaraţie actualizată sau toate documentele justificative ori o parte din ele, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii.

Autoritatea contractantă, după cum se precizează în caietul de sarcini, fie le solicită candidaţilor sau ofertanţilor să prezinte documente justificative actualizate, fie îi solicită ofertantului prezumat câştigător să prezinte documente justificative actualizate înainte de luarea deciziei de atribuire, cu excepţia cazului în care aceasta le-a primit deja pentru o altă procedură, iar documentele respective sunt în continuare de actualitate sau a cazului în care le poate accesa gratuit într-o bază de date naţională.

Prin derogare de la al treilea paragraf de la prezentul alineat, într-o situaţie de extremă urgenţă cauzată de o criză, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului prezumat câştigător să furnizeze, într-un termen rezonabil după decizia de atribuire a contractului, dar înainte de semnarea contractului, dovezile menţionate la al treilea paragraf de la prezentul alineat, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).

Autoritatea contractantă le solicită operatorilor economici şi, după caz, entităţilor pe a căror capacitate intenţionează să se bazeze operatorul economic, precum şi subcontractanţilor avuţi în vedere, să semneze o declaraţie pe propria răspundere prin care să confirme absenţa conflictelor de interese profesionale şi să furnizeze, la cererea autorităţii contractante şi atunci când este necesar, orice informaţii relevante.

18.5.

Autoritatea contractantă poate, în funcţie de evaluarea riscurilor efectuată de aceasta, să hotărască să nu solicite dovada capacităţii juridice, regulamentare, financiare, economice, tehnice şi profesionale a operatorului economic în următoarele cazuri:

(a) în cazul procedurilor pentru contracte atribuite de instituţii ale Uniunii în nume propriu cu o valoare care nu depăşeşte pragul menţionat la articolul 178 alineatul (1);

(b) în cazul procedurilor pentru contracte atribuite în domeniul acţiunilor externe cu o valoare care nu depăşeşte pragurile menţionate la articolul 181 alineatul (1);

(c) în cazul procedurilor pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf literele (b) şi (e), litera (f) punctele (i) şi (iv) şi literele (h) şi (l).

În cazul în care autoritatea contractantă hotărăşte să nu solicite dovada capacităţii juridice, regulamentare, financiare, economice, tehnice şi profesionale a operatorilor economici, nu se acordă prefinanţare decât în cazuri justificate în mod corespunzător.

18.6.

Un operator economic poate, dacă este cazul şi pentru un anumit contract, să se bazeze pe capacităţile altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorităţii contractante că va dispune de resursele necesare pentru executarea contractului, prezentând angajamentul respectivelor entităţi în acest sens.

În ceea ce priveşte criteriile tehnice şi profesionale, un operator economic se bazează pe capacităţile altor entităţi numai atunci când acestea din urmă vor executa lucrările sau serviciile pentru care sunt necesare respectivele capacităţi.

În cazul în care un operator economic se bazează pe capacităţile altor entităţi în ceea ce priveşte criteriile referitoare la capacitatea economică şi financiară, autoritatea contractantă poate impune ca operatorul economic şi entităţile respective să fie răspunzătoare solidar pentru executarea contractului.

Autoritatea contractantă poate solicita ofertantului informaţii privind orice parte a contractului pe care ofertantul intenţionează să o subcontracteze şi privind identitatea eventualilor subcontractanţi.

Pentru lucrări sau servicii prestate la o instalaţie aflată direct sub supravegherea autorităţii contractante, autoritatea contractantă cere contractantului să indice numele, datele de contact şi reprezentanţii autorizaţi ai tuturor subcontractanţilor implicaţi în executarea contractului precum şi orice modificări ale subcontractanţilor.

19.Capacitatea economică şi financiară

19.1.

Pentru a asigura faptul că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul, autoritatea contractantă poate cere în special ca:

(a) operatorii economici să aibă o anumită cifră de afaceri anuală minimă, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul acoperit de contract;

(b) operatorii economici să furnizeze informaţii privind conturile lor anuale care să arate raporturile dintre active şi pasive;

În sensul primului paragraf litera (a), cifra de afaceri anuală minimă nu depăşeşte dublul valorii anuale estimate a contractului, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător legate de natura achiziţiei, pe care autoritatea contractantă le explică în documentele achiziţiei.

În sensul primului paragraf litera (b), autoritatea contractantă explică în documentele achiziţiei metodele şi criteriile aplicabile acestor raporturi.

19.3.

Autoritatea contractantă defineşte în documentele achiziţiei elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-şi demonstra capacitatea economică şi financiară. Aceasta poate cere în special unul sau mai multe dintre următoarele documente:

(a) declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări împotriva riscurilor profesionale;

(b) declaraţiile financiare sau extrasele acestora pentru o perioadă care să nu depăşească ultimele trei exerciţii financiare în care s-au închis conturile;

(c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate acoperit de contract, pentru o perioadă care să nu depăşească ultimele trei exerciţii financiare disponibile.

În cazul în care, din motive întemeiate, nu poate prezenta referinţele solicitate de autoritatea contractantă, operatorul economic poate face dovada capacităţii sale economice şi financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră adecvat.

20.Capacitatea tehnică şi profesională

20.1.

Autoritatea contractantă verifică dacă ofertanţii sau candidaţii îndeplinesc criteriile minime de selecţie referitoare la capacitatea tehnică şi profesională în conformitate cu punctele 20.2-20.5. Autoritatea contractantă evaluează, de asemenea, existenţa conflictelor de interese profesionale menţionate la punctul 20.6, pe baza unei declaraţii privind conflictele de interese profesionale şi, după caz, a informaţiilor suplimentare solicitate de autoritatea contractantă în temeiul punctului 18.4.

20.2.

Autoritatea contractantă defineşte în documentele achiziţiei elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică şi profesională. Aceasta poate cere în special unul sau mai multe dintre următoarele documente:

(a) pentru achiziţionare de lucrări sau produse care necesită operaţiuni sau servicii de amplasare sau instalare, informaţii privind studiile şi calificările profesionale, competenţele, experienţa şi cunoştinţele de specialitate ale persoanelor responsabile cu executarea;

(b) o listă cu:

(i) principalele servicii prestate şi produsele livrate în ultimii trei ani, cu indicarea valorilor lor, a datelor şi a clienţilor, publici sau privaţi, însoţite, la cerere, de declaraţii ale clienţilor;

(ii) lucrările executate în decursul ultimilor cinci ani, alături de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante;

(c) o descriere a echipamentelor tehnice, a instrumentelor şi a utilajelor de care dispune operatorul economic pentru a executa contractul de achiziţii de servicii sau de lucrări;

(d) o descriere a instalaţiilor şi a mijloacelor tehnice de care dispune operatorul economic pentru a asigura calitatea, precum şi o descriere a mijloacelor de studiu şi de cercetare disponibile;

(e) o indicaţie privind tehnicienii sau organismele tehnice de care dispune operatorul economic, indiferent dacă îi aparţin sau nu direct, în special a celor care răspund de controlul calităţii;

(f) în ceea ce priveşte produsele, eşantioane, descrieri sau fotografii ori certificate autentice întocmite de institute sau agenţii oficiale pentru controlul calităţii a căror competenţă este recunoscută şi care atestă conformitatea produselor clar identificată prin trimitere la caracteristicile sau la standardele tehnice;

(g) pentru lucrări sau servicii, o declaraţie privind media anuală a forţei de muncă şi efectivul personalului de conducere al operatorului economic în ultimii trei ani;

(h) o indicaţie privind sistemele de gestionare şi de trasabilitate a lanţului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica în cursul executării contractului;

(i) o indicaţie referitoare la măsurile de management de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica în cursul executării contractului.

În sensul primului paragraf litera (b) punctul (i), atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de concurenţă, autoritatea contractantă poate preciza faptul că se vor lua în considerare elementele care atestă livrarea produselor relevante sau prestarea serviciilor relevante cu mai mult de trei ani în urmă.

În sensul primului paragraf litera (b) punctul (ii), atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de concurenţă, autoritatea contractantă poate preciza faptul că se vor lua în considerare elementele care atestă prestarea sau executarea lucrărilor relevante cu mai mult de cinci ani în urmă.

20.3.

Dacă produsele sau serviciile sunt complexe sau, în mod excepţional, sunt necesare pentru un scop special, dovada capacităţii tehnice şi profesionale se poate face prin intermediul unei verificări efectuate de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de către un organism oficial competent din ţara în care este stabilit operatorul economic, cu acordul organismului în cauză. Aceste verificări vizează capacitatea tehnică şi de producţie a furnizorului şi, dacă este necesar, mijloacele de studiu şi de cercetare şi măsurile de control al calităţii.

20.4.

Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calităţii, inclusiv cu privire la accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, autoritatea contractantă face trimitere la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autoritatea contractantă acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calităţii de la un operator economic care poate demonstra că nu are acces la astfel de certificate sau nu are posibilitatea de a obţine aceste certificate în termenele relevante, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca operatorul economic să dovedească faptul că măsurile de asigurare a calităţii propuse respectă standardele de asigurare a calităţii cerute.

20.5.

Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, autoritatea contractantă face trimitere la sistemul de management de mediu şi audit al Uniunii Europene sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷) sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaţionale relevante emise de organisme acreditate. În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la astfel de certificate sau nu a avut posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri de management de mediu, cu condiţia ca operatorul economic să dovedească faptul că respectivele măsuri sunt echivalente cu cele impuse în temeiul sistemului sau al standardului de management de mediu aplicabil.

(⁷) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

21.Criterii de atribuire

21.1.

Criteriile de calitate pot include elemente cum ar fi meritul tehnic, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare, procesul de producţie, furnizare şi de tranzacţionare şi orice alt proces specific în orice stadiu al ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor; organizarea, calificările şi experienţa personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică sau condiţiile de livrare, cum ar fi data de livrare, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

21.2.

Autoritatea contractantă precizează, în documentele achiziţiei, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care se aplică metoda preţului celui mai mic. Aceste ponderi se pot exprima ca un interval a cărui întindere maximă trebuie să fie adecvată.

Ponderea atribuită preţului sau costurilor faţă de celelalte criterii trebuie să nu conducă la neutralizarea criteriului preţului sau al costului.

În cazul în care ponderarea nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică criteriile în ordinea descrescătoare a importanţei lor.

21.4.

Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă acoperă parţial sau integral următoarele costuri, în măsura în care sunt relevante, pe durata ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor:

(a) costurile suportate de autoritatea contractantă sau de alţi utilizatori, cum ar fi:

(i) costuri legate de achiziţie;

(ii) costuri de utilizare, cum ar fi consumul de energie şi de alte resurse;

(iii) costuri de întreţinere;

(iv) costuri aferente sfârşitului ciclului de viaţă, cum ar fi costurile de colectare şi de reciclare;

(b) costurile atribuite externalităţilor de mediu legate de lucrări, produse sau servicii în cursul ciclului lor de viaţă, cu condiţia ca valoarea lor monetară să poată fi determinată şi verificată.

21.5.

În cazul în care evaluează costurile folosind o abordare ce are la bază costul pe ciclu de viaţă, autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei datele pe care trebuie să le furnizeze ofertanţii şi metoda pe care o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viaţă pe baza datelor respective.

Metoda utilizată pentru evaluarea costurilor atribuite externalităţilor de mediu îndeplineşte următoarele condiţii:

(a) se bazează pe criterii verificabile în mod obiectiv şi nediscriminatorii;

(b) este accesibilă tuturor părţilor interesate;

După caz, autoritatea contractantă utilizează metodele comune obligatorii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viaţă prevăzute în actele juridice ale Uniunii enumerate în anexa XIII la Directiva 2014/24/UE.

22.Utilizarea licitaţiilor electronice

22.2.

În procedurile deschise, restrânse sau competitive cu negociere, autoritatea contractantă poate decide ca atribuirea unui contract de achiziţii publice să fie precedată de o licitaţie electronică în cazul în care documentele achiziţiei se pot stabili cu exactitate.

O licitaţie electronică poate avea loc în momentul restabilirii concurenţei între părţile la un contract-cadru, astfel cum se menţionează la punctul 1.3 al doilea paragraf litera (b), şi cu ocazia lansării unei invitaţii la o procedură concurenţială de ofertare pentru contractele care urmează să fie atribuite prin sistemul dinamic de achiziţii menţionat la punctul 9.

Licitaţia electronică se bazează pe una dintre metodele de atribuire prevăzute la articolul 170 alineatul (4).

22.3.

Autoritatea contractantă care decide să organizeze o licitaţie electronică precizează acest lucru în anunţul de participare.

Documentele achiziţiei includ următoarele detalii:

(a) valorile elementelor care vor face obiectul unei licitaţii electronice, cu condiţia ca aceste elemente să fie cuantificabile şi să poată fi exprimate în cifre sau procente;

(b) eventualele limite ale valorilor care pot fi prezentate, astfel cum rezultă din specificaţiile privind obiectul contractului;

(c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor în timpul licitaţiei electronice şi, după caz, momentul în care acestea le vor fi puse la dispoziţie;

(d) informaţiile relevante privind procesul de licitaţie electronică, inclusiv informaţii legate de eventualele runde şi de modul în care acesta va fi închis, astfel cum se prevede la punctul 22.7;

(e) condiţiile în care ofertanţii vor putea licita şi în special diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi cerute la depunerea ofertei;

(f) informaţiile relevante privind echipamentul electronic utilizat şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare.

22.5.

Invitaţia este însoţită de rezultatul unei evaluări complete a ofertei relevante.

În invitaţie se precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în licitaţia electronică pentru a se determina modificările automate ale clasamentului în funcţie de noile preţuri şi/sau de noile valori prezentate. Formula respectivă include ponderarea tuturor criteriilor stabilite pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, astfel cum se menţionează în documentele achiziţiei. În acest scop, eventualele intervale valorice se reduc în prealabil la o valoare determinată.

În cazul în care sunt permise variante, pentru fiecare variantă în parte se furnizează o formulă.

22.6.

În cursul fiecărei runde a unei licitaţii electronice, autoritatea contractantă comunică instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile necesare pentru a le permite acestora să îşi aprecieze, în orice moment, poziţia în clasament. Aceasta poate, de asemenea, dacă acest lucru a fost indicat anterior, să comunice şi alte informaţii referitoare la alte preţuri sau valori prezentate şi să anunţe numărul de ofertanţi în oricare dintre rundele licitaţiei. Cu toate acestea, autoritatea contractantă nu poate dezvălui, în nicio rundă a unei licitaţii electronice, identitatea ofertanţilor.

22.7.

Autoritatea contractantă închide o licitaţie electronică în unul sau în mai multe dintre următoarele moduri:

(a) la data şi ora indicate anterior;

(b) dacă nu mai primeşte alte preţuri noi sau alte valori noi care să corespundă cerinţelor privind diferenţele minime, cu condiţia să fi specificat anterior termenul pe care îl vor lăsa să treacă de la primirea ultimei oferte înainte să închidă licitaţia electronică;

23.Oferte anormal de mici

23.1.

În cazul în care, pentru un anumit contract, preţul sau costurile propuse în ofertă par anormal de mici, autoritatea contractantă solicită în scris detalii privind elementele constitutive ale preţului sau ale costurilor pe care aceasta le consideră relevante şi îi oferă ofertantului posibilitatea de a prezenta observaţii.

Autoritatea contractantă poate, în special, să ia în considerare observaţii referitoare la:

(a) aspectele economice ale procesului de producţie, ale prestării de servicii sau ale metodei de construcţie;

(b) soluţiile tehnice alese sau condiţiile extrem de favorabile de care dispune ofertantul;

(d) respectarea de către ofertant a obligaţiilor aplicabile în domeniile legislaţiei de mediu, sociale şi a muncii;

(e) respectarea de către subcontractanţi a obligaţiilor aplicabile în domeniile legislaţiei de mediu, sociale şi a muncii;

(f) posibilitatea ca ofertantul să obţină un ajutor de stat în conformitate cu normele aplicabile.

24.Termene pentru primirea ofertelor şi a cererilor de participare

24.1.

Termenele sunt mai lungi decât termenele minime stabilite la prezentul punct atunci când ofertele pot fi redactate doar după o vizită la faţa locului sau după consultarea la faţa locului a documentelor justificative ale documentelor achiziţiei.

Termenul se prelungeşte cu cinci zile în următoarele cazuri:

(a) autoritatea contractantă nu oferă acces direct şi gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziţiei;

(b) anunţul de participare este publicat în conformitate cu punctul 4.2 litera (b).

24.3.

În procedurile restrânse, în dialogurile competitive, în procedurile competitive cu negociere, în sistemele dinamice de achiziţii şi în parteneriatele pentru inovare, termenul pentru primirea cererilor de participare este de minimum 32 de zile din ziua următoare datei la care este transmis anunţul de participare. Într-un sistem dinamic de achiziţii nu se mai aplică alte termene pentru primirea cererilor de participare odată ce a fost trimisă invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziţie specifică din cadrul sistemului dinamic de achiziţii.

24.6.

În procedurile cu cerere de exprimare a interesului menţionate la punctul 13.1, termenul este:

(a) de minimum 10 zile din ziua următoare datei la care se transmite invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru primirea ofertelor în cazul procedurii menţionate la punctul 13.1 litera (a) şi la punctul 13.3 litera (b) punctul (i);

(b) de minimum 10 zile pentru primirea cererilor de participare la procedura de ofertare şi de minimum 10 zile pentru primirea ofertelor în cazul procedurii în două etape menţionate la punctul 13.3 litera (b) punctul (ii).

25.Accesul la documentele achiziţiei şi termenul pentru furnizarea informaţiilor suplimentare

25.1.

Autoritatea contractantă oferă acces direct şi gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziţiei de la data publicării anunţului de participare sau, pentru procedurile fără anunţ de participare şi pentru cele menţionate la punctul 13, de la data trimiterii invitaţiei de participare la procedura de ofertare.

În cazuri justificate, autoritatea contractantă poate transmite documentele achiziţiei prin alte mijloace pe care le precizează dacă accesul direct prin mijloace electronice nu este posibil din motive tehnice sau dacă documentele achiziţiei conţin informaţii cu caracter confidenţial. În astfel de cazuri se aplică dispoziţiile de la punctul 24.1 al doilea paragraf, cu excepţia cazurilor urgente, astfel cum se prevede la punctul 26.1.

Autoritatea contractantă le poate impune operatorilor economici cerinţe care vizează protejarea caracterului confidenţial al informaţiilor conţinute în documentele achiziţiei. Autoritatea anunţă respectivele cerinţe, precum şi modul în care se poate obţine accesul la documentele achiziţiei în cauză.

26.Termene în cazuri de urgenţă

26.1.

Atunci când o urgenţă bine justificată face imposibilă respectarea termenelor minime prevăzute la punctele 24.2 şi 24.3 pentru procedurile deschise sau restrânse, autoritatea contractantă poate stabili:

(a) un termen pentru primirea cererilor de participare sau a ofertelor în cazul procedurilor deschise de minimum 15 zile de la data trimiterii anunţului de participare;

(b) un termen pentru primirea ofertelor în cazul procedurilor restrânse de minimum 10 zile de la data trimiterii invitaţiei de participare la procedura de ofertare.

27.Cataloage electronice

27.3.

În cazul în care s-a încheiat un contract-cadru multiplu în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, autoritatea contractantă poate prevedea ca reluarea procedurii concurenţiale pentru contractele specifice să se realizeze pe baza cataloagelor actualizate, utilizând una dintre metodele următoare:

(a) autoritatea contractantă invită contractanţii să îşi depună din nou cataloagele electronice, adaptate la cerinţele contractului specific în cauză;

(b) autoritatea contractantă le comunică contractanţilor că intenţionează să colecteze din cataloagele electronice care au fost deja prezentate informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului specific în cauză, cu condiţia ca utilizarea acestei metode să fi fost anunţată în documentele achiziţiei pentru contractul-cadru.

27.4.

În cazul în care se utilizează metoda menţionată la punctul 27.3 litera (b), autoritatea contractantă notifică contractanţilor data şi ora la care intenţionează să colecteze informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului specific în cauză şi le oferă contractanţilor posibilitatea de a refuza această colectare de informaţii.

Autoritatea contractantă prevede o perioadă corespunzătoare de timp între notificare şi colectarea efectivă a informaţiilor.

Înainte de atribuirea contractului specific, autoritatea contractantă prezintă informaţiile colectate contractantului în cauză, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a contesta sau confirma că oferta astfel constituită nu conţine erori materiale.

27.5.

Autorităţile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziţii solicitând ca ofertele să fie prezentate sub forma unui catalog electronic.

Autorităţile contractante pot, de asemenea, să atribuie contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziţii prin informarea candidaţilor cu privire la intenţia lor de a colecta din cataloagele electronice care au fost deja depuse informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele achiziţiei specifice în cauză.

28.Deschiderea ofertelor şi a cererilor de participare

28.2.

În cazul în care valoarea unui contract este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), ordonatorul de credite competent numeşte o comisie de deschidere a ofertelor. Ordonatorul de credite poate elimina respectiva obligaţie, pe baza unei analize a riscurilor, atunci când procedura concurenţială se reia în contextul unui contract-cadru, pentru anumite achiziţii desfăşurate în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii şi în cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf, cu excepţia literelor (d) şi (g) de la paragraful menţionat.

Comisia de deschidere este formată din cel puţin două persoane, reprezentând cel puţin două entităţi organizaţionale ale instituţiei Uniunii implicate care nu au nicio legătură ierarhică între ele. Pentru a evita eventualele conflicte de interese, persoanele în cauză sunt supuse obligaţiilor prevăzute la articolul 61.

În cazul reprezentanţelor sau al unităţilor locale prevăzute la articolul 153 sau izolate într-un stat membru, dacă nu există entităţi separate, nu se aplică cerinţa privind inexistenţa unei legături ierarhice între entităţile organizatorice.

28.6.

Procesul-verbal de deschidere a ofertelor primite se semnează de către persoana sau persoanele responsabile de deschidere sau de membri ai comisiei de deschidere. În procesul-verbal se identifică ofertele care respectă articolul 152, precum şi pe cele care nu respectă aceste cerinţe, şi precizează motivele pentru care s-au respins ofertele, astfel cum se prevede la articolul 171 alineatul (4). Procesul-verbal respectiv poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului.

29.Evaluarea ofertelor şi a cererilor de participare

30.Rezultatele evaluării şi decizia de atribuire

30.1.

Rezultatul evaluării constă într-un raport de evaluare care conţine propunerea de atribuire a contractului. Raportul de evaluare se datează şi semnează de către persoana sau persoanele care au efectuat evaluarea sau de către membrii comitetului de evaluare. Raportul poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului.

În cazul în care comitetul de evaluare nu a fost însărcinat cu verificarea ofertelor pe baza criteriilor de excludere şi de selecţie, raportul de evaluare este semnat, de asemenea, de către persoanele cărora ordonatorul de credite competent le-a încredinţat această responsabilitate.

30.2.

Raportul de evaluare conţine următoarele informaţii:

(a) denumirea şi adresa autorităţii contractante (în cazul achiziţiilor interinstituţionale sau comune trebuie precizată doar adresa autorităţii contractante principale) şi obiectul şi valoarea contractului sau obiectul contractului-cadru şi valoarea maximă a acestuia;

(b) numele candidaţilor sau ale ofertanţilor respinşi şi motivele pentru care au fost respinşi, prin referire la accesul la achiziţii, la una dintre situaţiile menţionate la articolul 143 alineatul (1) sau la criteriile de selecţie;

(c) referinţele ofertelor respinse şi motivele pentru care acestea au fost respinse prin trimitere la unul dintre următoarele elemente:

(i) nerespectarea cerinţelor minime prevăzute la articolul 170 alineatul (1) litera (a);

(ii) neîndeplinirea nivelurilor minime de calitate stabilite la punctul 21.3;

(iii) oferte considerate anormal de mici, astfel cum sunt menţionate la punctul 23;

(d) numele candidaţilor sau ale ofertanţilor selectaţi şi motivele pentru care au fost selecţionaţi;

(e) numele ofertanţilor, prezentate în ordinea punctajelor obţinute, împreună cu justificările acestor punctaje;

(f) numele candidaţilor propuşi sau ale ofertanţilor declaraţi câştigători şi motivele respectivei alegeri;

(g) dacă se cunoaşte, proporţia din contract sau din contractul-cadru pe care contractantul intenţionează să o subcontracteze unor terţi.

30.3.

În continuare, autoritatea contractantă adoptă o decizie de atribuire, prezentând unul dintre următoarele elemente:

(a) aprobarea raportului de evaluare care conţine toate informaţiile enumerate la punctul 30.2, la care se adaugă:

(i) numele ofertantului declarat câştigător şi motivele acestei alegeri prin trimitere la criteriile de selecţie şi de atribuire anunţate în prealabil, inclusiv, atunci când este cazul, motivele pentru care nu s-a dat curs recomandării din raportul de evaluare;

(ii) în cazul procedurii de negociere fără publicare prealabilă, al procedurii competitive cu negociere sau al dialogului competitiv, circumstanţele menţionate la punctele 11, 12 şi 40 care justifică utilizarea lor;

(b) dacă este cazul, motivele pentru care autoritatea contractantă a decis să nu atribuie un contract.

30.4.

Ordonatorul de credite poate să fuzioneze conţinutul raportului de evaluare şi al deciziei de atribuire într-un singur document şi să îl semneze, în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) pentru procedurile situate sub pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), în cazul în care s-a primit o singură ofertă;

(b) atunci când se reia procedura concurenţială în contextul unui contract-cadru, dacă nu s-a numit niciun comitet de evaluare;

(c) pentru cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf literele (c) şi (e), litera (f) punctele (i) şi (iii) şi literele (h) şi (m), în cazul în care nu s-a numit niciun comitet de evaluare.

31.Informaţii pentru candidaţi şi ofertanţi

31.1.

Autoritatea contractantă comunică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor, simultan şi individual, prin mijloace electronice, deciziile adoptate în ceea ce priveşte rezultatul procedurii, cât mai curând posibil după una dintre următoarele etape:

(a) etapa de deschidere pentru cazurile menţionate la articolul 171 alineatul (3);

(b) luarea unei decizii pe baza criteriilor de excludere şi de selecţie în cazul procedurilor de achiziţii organizate în două etape separate;

Autoritatea contractantă precizează, pentru fiecare caz, motivele pentru care cererea de participare sau oferta nu a fost acceptată, precum şi căile legale de atac disponibile.

Atunci când îl informează pe ofertantul declarat câştigător, autoritatea contractantă precizează că decizia comunicată nu constituie un angajament din partea sa.

În cazurile prevăzute la primul paragraf litera (a), notificarea se transmite numai ofertantului vizat în mod direct de decizie. În cazurile prevăzute la primul paragraf litera (b), notificările privind decizia luată pe baza criteriilor de excludere şi de selecţie într-un sistem dinamic de achiziţii se trimit individual candidaţilor în cauză.

CAPITOLUL 2:Dispoziţii aplicabile contractelor atribuite de instituţiile Uniunii în nume propriu

32.Organismul central de achiziţie

33.Loturi

34.Aprovizionarea de la mai mulţi furnizori

34.2

Atunci când se utilizează o achiziţie cu mai mulţi furnizori, contractele se atribuie în cadrul aceleiaşi proceduri. Pentru evaluarea globală în funcţie de pragul aplicabil este luată în considerare valoarea totală a tuturor contractelor prevăzute cu obiect identic sau cvasiidentic.

În cazul în care valoarea totală a tuturor contractelor de atribuit este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 178 alineatul (1), fiecărui contract i se aplică articolul 166 alineatul (1) şi articolele 167 şi 168.

35.Modalităţile de estimare a valorii unui contract

35.2.

În cazul contractelor-cadru şi al sistemelor dinamice de achiziţii, valoarea care trebuie luată în calcul este valoarea maximă a tuturor contractelor avute în vedere pentru întreaga durată a contractului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii.

În cazul parteneriatelor pentru inovare, valoarea care trebuie luată în calcul este valoarea maximă estimată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare care urmează să aibă loc pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în vedere, precum şi a lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate la sfârşitul parteneriatului avut în vedere.

În cazul în care prevede plăţi pentru candidaţi sau ofertanţi, autoritatea contractantă ţine seama de acestea la calcularea valorii estimate a contractului.

35.4.

În cazul contractelor de achiziţii de servicii care nu precizează un preţ total sau al contractelor de achiziţii de produse care au ca obiect leasingul, închirierea în numele unui terţ, închirierea sau cumpărarea de produse în rate, baza de calcul pentru valoarea estimată a contractului este:

(a) în cazul contractelor cu durată determinată:

(i) dacă durata acestora este de maximum 48 de luni în cazul serviciilor sau de maximum 12 luni în cazul produselor, valoarea totală a contractului pe durata acestora;

(ii) dacă durata acestora este de peste 12 luni în cazul produselor, valoarea totală, inclusiv valoarea reziduală estimată;

(b) în cazul contractelor cu durată nedeterminată sau, în cazul serviciilor, cu o durată de peste 48 de luni, valoarea lunară înmulţită cu 48.

35.5.

În cazul contractelor de achiziţii de servicii sau de produse care sunt atribuite periodic sau care urmează să fie reînnoite într-o perioadă determinată, calculul valorii estimate a contractului se bazează pe una dintre următoarele valori:

(a) valoarea totală reală a contractelor succesive de acelaşi tip atribuite în cursul celor 12 luni precedente sau în exerciţiul financiar precedent, ajustată, dacă este posibil, pentru a se ţine seama de modificările de cantitate sau de valoare care pot apărea în cursul celor 12 luni ulterioare contractului iniţial;

(b) valoarea totală estimată a contractelor succesive de acelaşi tip care urmează să fie atribuite în cursul exerciţiului financiar.

35.7.

În cazul contractelor de concesiune, valoarea este cifra totală de afaceri estimată a concesionarului generată pe durata contractului.

Valoarea se calculează utilizându-se o metodă obiectivă specificată în documentele achiziţiei, ţinând seama în special de:

(a) veniturile din achitarea onorariilor şi a amenzilor de către utilizatorii lucrărilor sau serviciilor, altele decât cele colectate în numele autorităţii contractante;

(b) valoarea granturilor sau a oricăror altor avantaje financiare primite de la terţi pentru executarea concesiunii;

(d) valoarea tuturor produselor şi serviciilor pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziţia concesionarului, cu condiţia ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor;

(e) plăţile către candidaţi sau ofertanţi.

36.Perioada de aşteptare dinaintea semnării contractului

36.1.

Această perioadă începe de la una dintre datele următoare:

(a) ziua următoare datei notificărilor simultane prin mijloace electronice către ofertanţii câştigători şi cei necâştigători;

(b) în cazul în care contractul sau contractul-cadru este atribuit în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (b), ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţului de atribuire menţionat la punctul 2.4.

Dacă este necesar, autoritatea contractantă poate suspenda semnarea contractului în scopul efectuării unei analize suplimentare, în cazul în care acest lucru este justificat de solicitările sau observaţiile formulate de candidaţii sau ofertanţii necâştigători sau lezaţi sau de orice altă informaţie relevantă primită în perioada stabilită la articolul 178 alineatul (3). În caz de suspendare, toţi candidaţii sau ofertanţii sunt informaţi în termen de trei zile lucrătoare de la data deciziei de suspendare.

În cazul în care contractul sau contractul-cadru nu poate fi semnat de ofertantul câştigător avut în vedere, autoritatea contractantă îl poate atribui ofertantului clasat pe locul doi.

CAPITOLUL 3:Achiziţii în domeniul acţiunilor externe

37.Dispoziţii speciale privind pragurile şi modalităţile de atribuire a contractelor în domeniul acţiunilor externe

Punctul 2, cu excepţia punctului 2.5, punctele 3, 4 şi 6, punctul 12.1 litera (a) şi literele (c)-(f), punctul 12.4, punctul 13.3, punctele 14 şi 15, punctele 17.4-17.8, punctele 20.4 şi 23.3, punctul 24, punctele 25.2 şi 25.3, punctele 26, 28 şi 29, cu excepţia punctului 29.3, nu se aplică în cazul contractelor de achiziţii publice încheiate de autorităţile contractante menţionate la articolul 181 alineatul (2) sau în numele acestora. Punctele 32, 33 şi 35 nu se aplică în cazul achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe. Punctul 36 se aplică achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe. În scopul punctului 36.1 al doilea paragraf, durata perioadei de aşteptare este cea stabilită la articolul 181 alineatul (1).

38.Publicitatea

39.Praguri şi proceduri

39.2.

În funcţie de praguri, se utilizează următoarele proceduri de achiziţii:

(a) procedura deschisă sau restrânsă se poate utiliza pentru:

(i) contracte de achiziţii de servicii şi produse şi contracte de concesiune de servicii cu o valoare de cel puţin 300 000 EUR;

(ii) contracte de lucrări şi contracte de concesionare de lucrări cu o valoare de cel puţin 5 000 000 EUR;

(b) procedura deschisă locală poate fi utilizată pentru:

(i) contracte de achiziţii de produse cu o valoare de cel puţin 100 000 EUR, dar mai mică de 300 000 EUR;

(ii) contracte de lucrări şi contracte de concesionare de lucrări cu o valoare de cel puţin 300 000 EUR, dar mai mică de 5 000 000 EUR;

(i) contracte de achiziţii de servicii, contracte de concesionare de servicii, contracte de lucrări şi contracte de concesionare de lucrări cu o valoare mai mică de 300 000 EUR;

(ii) contracte de achiziţii de produse cu o valoare mai mică de 100 000 EUR;

(d) contractele cu o valoare de cel mult 20 000 EUR se pot atribui pe baza unei singure oferte;

(e) plăţile pentru cheltuieli cu un cuantum de cel mult 2 500 EUR se pot realiza pe baza unei simple facturi, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.

39.3.

În cadrul procedurii restrânse menţionate la punctul 39.1 litera (a), anunţul de participare precizează numărul de candidaţi care urmează să fie invitaţi să depună oferte. Pentru contractele de achiziţii de servicii sunt invitaţi cel puţin patru candidaţi. Numărul candidaţilor cărora li se permite să depună oferte trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală.

În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie sau nivelurile minime de capacitate este inferior numărului minim, autoritatea contractantă îi poate invita să depună o ofertă numai pe acei candidaţi care îndeplinesc criteriile de depunere a unei oferte.

39.5.

În cadrul procedurii competitive cu negociere menţionate la punctul 39.1 litera (d), autoritatea contractantă întocmeşte o listă cu minimum trei ofertanţi la alegere, fără publicarea unui anunţ.

Ofertanţii pentru procedura competitivă cu negociere pot fi aleşi dintre cei înscrişi pe o listă de vânzători, astfel cum se prevede la punctul 13.1 litera (b), care a beneficiat de publicitate printr-o cerere de exprimare a interesului.

În cazul în care, în urma consultării ofertanţilor, autoritatea contractantă primeşte o singură ofertă valabilă din punct de vedere administrativ şi tehnic, contractul poate fi atribuit cu condiţia îndeplinirii criteriilor de atribuire.

40.Utilizarea procedurii de negociere pentru contractele de achiziţii de servicii, de produse şi de lucrări

40.1.

Autorităţile contractante pot utiliza procedura de negociere pe baza unei singure oferte în următoarele cazuri:

(a) atunci când serviciile sunt încredinţate unor organisme din sectorul public sau unor instituţii ori asociaţii nonprofit şi privesc activităţi de natură instituţională sau sunt destinate să acorde asistenţă populaţiilor în domeniul social;

(b) atunci când procedura de ofertare a eşuat, adică dacă nu s-a primit nicio ofertă adecvată din punct de vedere calitativ şi/sau financiar, caz în care, după anularea procedurii de ofertare, autoritatea contractantă poate negocia cu unul sau mai mulţi ofertanţi aleşi de ea dintre cei care au participat la procedura de ofertare, cu condiţia ca documentele achiziţiei să nu fie modificate substanţial;

42.Termenele pentru proceduri

ANEXA II:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046	Prezentul regulament
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2	Articolul 2
Articolul 3	Articolul 3
Articolul 4	Articolul 4
Articolul 5	Articolul 5
Articolul 6	Articolul 6 alineatul (1)
Articolul 7	Articolul 7
Articolul 8	Articolul 8
Articolul 9	Articolul 9
Articolul 10	Articolul 10
Articolul 10 alineatul (3)	Articolul 10 alineatul (4)
Articolul 10 alineatul (4)	Articolul 10 alineatul (5)
Articolul 10 alineatul (5)	Articolul 10 alineatul (6)
Articolul 11	Articolul 11
Articolul 12	Articolul 12
Articolul 13	Articolul 13
Articolul 14	Articolul 14
Articolul 15	Articolul 15
Articolul 15 alineatul (2) litera (a)	-
Articolul 15 alineatul (2) litera (b)	-
Articolul 16	Articolul 16
Articolul 17	Articolul 17
Articolul 18	Articolul 18
Articolul 19	Articolul 19
Articolul 20	Articolul 20
Articolul 21	Articolul 21
Articolul 21 alineatul (2) litera (a) punctul (i)	-
Articolul 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii)	-
Articolul 22	Articolul 22
Articolul 23	Articolul 23
Articolul 24	Articolul 24
Articolul 25	Articolul 25
Articolul 26	Articolul 26
Articolul 27	Articolul 27
Articolul 28	Articolul 28
Articolul 29	Articolul 29
Articolul 30	Articolul 30
Articolul 31	Articolul 31
Articolul 32	Articolul 32
Articolul 33	Articolul 33
Articolul 34	Articolul 34
Articolul 35	Articolul 35
Articolul 36	Articolul 36
Articolul 36 alineatul (3) litera (c)	-
Articolul 36 alineatul (3) litera (d)	Articolul 36 alineatul (3) litera (c)
Articolul 36 alineatul (3) litera (e)	Articolul 36 alineatul (3) litera (d)
Articolul 36 alineatul (3) litera (f)	Articolul 36 alineatul (3) litera (e)
Articolul 36 alineatul (3) litera (g)	Articolul 36 alineatul (3) litera (f)
Articolul 37	Articolul 37
Articolul 38	Articolul 38
Articolul 38 alineatul (6)	Articolul 38 alineatul (7)
Articolul 39	Articolul 39
Articolul 40	Articolul 40
Articolul 41	Articolul 41
Articolul 41 alineatul (5) litera (g)	Articolul 217 alineatul (2)
Articolul 41 alineatul (5) litera (i)	Articolul 217 alineatul (2)
Articolul 41 alineatul (5) litera (j)	Articolul 256
Articolul 41 alineatul (8)	-
Articolul 41 alineatul (9)	Articolul 41 alineatul (8)
Articolul 41 alineatul (10)	Articolul 41 alineatul (9)
Articolul 41 alineatul (11)	Articolul 41 alineatul (10)
Articolul 42	Articolul 42
Articolul 43	Articolul 43
Articolul 44	Articolul 44
Articolul 45	Articolul 45
Articolul 46	Articolul 46
Articolul 47	Articolul 47
Articolul 48	Articolul 48
Articolul 48 alineatul (2)	Articolul 48 alineatul (3)
Articolul 49	Articolul 49
Articolul 50	Articolul 50
Articolul 51	Articolul 51
Articolul 52	Articolul 52
Articolul 53	Articolul 53
Articolul 54	Articolul 54
Articolul 55	Articolul 55
Articolul 56	Articolul 56
Articolul 57	Articolul 57
Articolul 58	Articolul 58
Articolul 59	Articolul 59
Articolul 60	Articolul 60
Articolul 61	Articolul 61
Articolul 62	Articolul 62
Articolul 63	Articolul 63
Articolul 64	Articolul 64
Articolul 65	Articolul 65
Articolul 66	Articolul 66
Articolul 67	Articolul 67
Articolul 68	Articolul 68
Articolul 69	Articolul 69
Articolul 70	Articolul 70
Articolul 71	Articolul 71
Articolul 72	Articolul 72
Articolul 73	Articolul 73
Articolul 74	Articolul 74
Articolul 75	Articolul 75
Articolul 76	Articolul 76
Articolul 77	Articolul 77
Articolul 78	Articolul 78
Articolul 79	Articolul 79
Articolul 80	Articolul 80
Articolul 81	Articolul 81
Articolul 82	Articolul 82
Articolul 83	Articolul 83
Articolul 84	Articolul 84
Articolul 85	Articolul 85
Articolul 86	Articolul 86
Articolul 87	Articolul 87
Articolul 88	Articolul 88
Articolul 88 alineatul (1)	Articolul 88 alineatul (2)
Articolul 88 alineatul (2)	-
Articolul 89	Articolul 89
Articolul 89 alineatul (2)	-
Articolul 89 alineatul (3)	-
Articolul 89 alineatul (5)	Articolul 89 alineatul (3)
Articolul 89 alineatul (6)	Articolul 89 alineatul (4)
Articolul 90	Articolul 90
Articolul 91	Articolul 91
Articolul 92	Articolul 92
Articolul 93	Articolul 93
Articolul 94	Articolul 94
Articolul 95	Articolul 95
Articolul 96	Articolul 96
Articolul 97	Articolul 97
Articolul 98	Articolul 98
Articolul 99	Articolul 99
Articolul 100	Articolul 100
Articolul 101	Articolul 101
Articolul 102	Articolul 102
Articolul 103	Articolul 103
Articolul 104	Articolul 104
Articolul 105	Articolul 105
Articolul 106	Articolul 106
Articolul 107	Articolul 107
Articolul 108	Articolul 108
Articolul 109	Articolul 109
Articolul 110	Articolul 110
Articolul 111	Articolul 111
Articolul 112	Articolul 112
Articolul 113	Articolul 113
Articolul 114	Articolul 114
Articolul 115	Articolul 115
Articolul 116	Articolul 116
Articolul 117	Articolul 117
Articolul 118	Articolul 118
Articolul 119	Articolul 119
Articolul 120	Articolul 120
Articolul 121	Articolul 121
Articolul 122	Articolul 122
Articolul 123	Articolul 123
Articolul 124	Articolul 124
Articolul 125	Articolul 125
Articolul 126	Articolul 126
Articolul 127	Articolul 127
Articolul 128	Articolul 128
Articolul 129	Articolul 129
Articolul 130	Articolul 131
Articolul 131	Articolul 132
Articolul 132	Articolul 133
Articolul 133	Articolul 134
Articolul 134	Articolul 135
Articolul 135	Articolul 137
Articolul 135 alineatul (3)	Articolul 137 alineatul (4)
Articolul 135 alineatul (4)	Articolul 137 alineatul (5)
Articolul 136	Articolul 138
Articolul 136 alineatul (2)	Articolul 138 alineatul (3)
Articolul 136 alineatul (3)	Articolul 138 alineatul (4)
Articolul 136 alineatul (4)	Articolul 138 alineatul (5)
Articolul 136 alineatul (5)	Articolul 138 alineatul (7)
Articolul 136 alineatul (6)	Articolul 138 alineatul (9)
Articolul 136 alineatul (7)	Articolul 138 alineatul (10)
Articolul 136 alineatul (8)	Articolul 138 alineatul (11)
Articolul 136 alineatul (9)	Articolul 138 alineatul (12)
Articolul 137	Articolul 139
Articolul 138	Articolul 140
Articolul 139	Articolul 141
Articolul 140	Articolul 142
Articolul 141	Articolul 143
Articolul 142	Articolul 144
Articolul 143	Articolul 145
Articolul 143 alineatul (2) litera (b)	Articolul 145 alineatul (2) litera (c)
Articolul 143 alineatul (2) litera (c)	Articolul 145 alineatul (2) litera (d)
Articolul 144	Articolul 147
Articolul 145	Articolul 148
Articolul 146	Articolul 149
Articolul 147	Articolul 150
Articolul 148	Articolul 151
Articolul 148 alineatul (3)	Articolul 151 alineatul (4)
Articolul 149	Articolul 152
Articolul 149 alineatul (7)	Articolul 152 alineatul (8)
Articolul 150	Articolul 153
Articolul 151	Articolul 154
Articolul 152	Articolul 155
Articolul 153	Articolul 156
Articolul 154	Articolul 157
Articolul 154 alineatul (6)	Articolul 157 alineatul (7)
Articolul 154 alineatul (7)	Articolul 157 alineatul (8)
Articolul 155	Articolul 158
Articolul 155 alineatul (5)	Articolul 157 alineatul (6)
Articolul 155 alineatul (6)	Articolul 158 alineatul (7)
Articolul 155 alineatul (7)	Articolul 158 alineatul (8)
Articolul 155 alineatul (8)	Articolul 158 alineatul (9)
Articolul 156	Articolul 159
Articolul 157	Articolul 160
Articolul 158	Articolul 161
Articolul 159	Articolul 162
Articolul 160	Articolul 163
Articolul 161	Articolul 164
Articolul 162	Articolul 165
Articolul 163	Articolul 166
Articolul 164	Articolul 167
Articolul 165	Articolul 168
Articolul 166	Articolul 169
Articolul 167	Articolul 170
Articolul 168	Articolul 171
Articolul 169	Articolul 172
Articolul 170	Articolul 173
Articolul 171	Articolul 174
Articolul 172	Articolul 175
Articolul 173	Articolul 176
Articolul 174	Articolul 177
Articolul 175	Articolul 178
Articolul 176	Articolul 179
Articolul 177	Articolul 180
Articolul 178	Articolul 181
Articolul 179	Articolul 182
Articolul 180	Articolul 183
Articolul 181	Articolul 184
Articolul 182	Articolul 185
Articolul 183	Articolul 186
Articolul 183 alineatul (5)	-
Articolul 184	Articolul 187
Articolul 185	Articolul 188
Articolul 186	Articolul 189
Articolul 187	Articolul 190
Articolul 188	Articolul 191
Articolul 189	Articolul 192
Articolul 190	Articolul 193
Articolul 191	Articolul 194
Articolul 192	Articolul 195
Articolul 193	Articolul 196
Articolul 194	Articolul 197
Articolul 195	Articolul 198
Articolul 196	Articolul 199
Articolul 197	Articolul 200
Articolul 198	Articolul 201
Articolul 199	Articolul 202
Articolul 200	Articolul 203
Articolul 201	Articolul 204
Articolul 202	Articolul 205
Articolul 203	Articolul 206
Articolul 204	Articolul 207
Articolul 205	Articolul 208
Articolul 206	Articolul 209
Articolul 207	Articolul 210
Articolul 208	Articolul 211
Articolul 208 alineatul (3)	Articolul 211 alineatul (4)
Articolul 208 alineatul (4)	Articolul 211 alineatul (5)
Articolul 208 alineatul (5)	Articolul 211 alineatul (6)
Articolul 209	Articolul 212
Articolul 210	Articolul 213
Articolul 211	Articolul 214
Articolul 212	Articolul 215
Articolul 213	Articolul 216
Articolul 214	Articolul 217
Articolul 215	Articolul 218
Articolul 215 alineatul (2)	-
Articolul 215 alineatul (3)	Articolul 218 alineatul (2)
Articolul 215 alineatul (4)	Articolul 218 alineatul (3)
Articolul 215 alineatul (5)	Articolul 218 alineatul (4)
Articolul 215 alineatul (6)	Articolul 218 alineatul (5)
Articolul 215 alineatul (7)	Articolul 218 alineatul (6)
Articolul 216	Articolul 219
Articolul 217	Articolul 220
Articolul 218	Articolul 221
Articolul 219	Articolul 222
Articolul 220	Articolul 223
Articolul 220 alineatul (2)	-
Articolul 220 alineatul (3)	Articolul 223 alineatul (2)
Articolul 220 alineatul (4)	Articolul 223 alineatul (3)
Articolul 220 alineatul (5)	Articolul 223 alineatul (4)
Articolul 220 alineatul (6)	Articolul 223 alineatul (5)
Articolul 220 alineatul (7)	-
Articolul 220a	Articolul 224
Articolul 221	Articolul 225
Articolul 222	Articolul 226
Articolul 223	Articolul 227
Articolul 224	Articolul 228
Articolul 225	Articolul 229
Articolul 226	Articolul 230
Articolul 227	Articolul 231
Articolul 228	Articolul 232
Articolul 229	Articolul 233
Articolul 230	Articolul 234
Articolul 231	Articolul 235
Articolul 231 alineatul (3)	-
Articolul 232	Articolul 236
Articolul 233	Articolul 237
Articolul 234	Articolul 238
Articolul 235	Articolul 239
Articolul 236	Articolul 241
Articolul 237	Articolul 242
Articolul 237 alineatul (2)	-
Articolul 237 alineatul (3)	Articolul 237 alineatul (2)
Articolul 237 alineatul (4)	Articolul 237 alineatul (3)
Articolul 237 alineatul (5)	Articolul 237 alineatul (7)
Articolul 238	Articolul 243
Articolul 239	Articolul 245
Articolul 240	Articolul 246
Articolul 241	Articolul 247
Articolul 242	Articolul 248
Articolul 243	Articolul 249
Articolul 244	Articolul 250
Articolul 245	Articolul 251
Articolul 246	Articolul 252
Articolul 247	Articolul 253
Articolul 248	Articolul 254
Articolul 249	Articolul 255
Articolul 250	Articolul 256
Articolul 251	Articolul 257
Articolul 252	Articolul 258
Articolul 253	Articolul 259
Articolul 254	Articolul 260
Articolul 255	Articolul 261
Articolul 256	Articolul 262
Articolul 257	Articolul 263
Articolul 258	Articolul 264
Articolul 259	Articolul 265
Articolul 260	Articolul 266
Articolul 261	Articolul 267
Articolul 262	Articolul 268
Articolul 263	Articolul 269
Articolul 264	Articolul 270
Articolul 265	Articolul 271
Articolul 266	Articolul 272
Articolul 267	Articolul 273
Articolul 268	Articolul 274
Articolul 269	Articolul 275
Articolul 270	-
Articolul 271	-
Articolul 272	-
Articolul 273	-
Articolul 274	-
Articolul 275	-
Articolul 276	-
Articolul 277	-
Articolul 278	-
Articolul 279 alineatul (1)	Articolul 277 alineatul (3)
Articolul 279 alineatul (2)	-
Articolul 279 alineatul (3)	Articolul 277 alineatul (4)
Articolul 279 alineatul (4)	-
Articolul 280	Articolul 278
Articolul 281 alineatul (1)	Articolul 279 primul paragraf
Articolul 281 alineatul (2)	-
Articolul 281 alineatul (3)	Articolul 279 al doilea paragraf
Articolul 282 alineatul (1)	Articolul 280 primul paragraf
Articolul 282 alineatul (2)	Articolul 280 al doilea paragraf
Articolul 282 alineatul (3)	-