Capitolul 2 - Antrepozitul vamal - Regulamentul 2454/02-iul-1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 8 Decembrie 2015
CAPITOLUL 2:Antrepozitul vamal
Art. 524
În sensul acestui capitol referitor la produsele agricole, prin «mărfuri prefinanţate» se înţeleg mărfuri comunitare destinate exportului în formă nemodificată, care fac obiectul plăţii unei sume egale cu o restituire a exportului înainte ca mărfurile să fie exportate, în cazul în care această plată este prevăzută de Regulamentul (CEE) nr. 565/80 al Consiliului (**).
(**)JO L 62, 7.3.1980, p. 5.
Art. 525
(1)Atunci când un antrepozit vamal este public, se aplică următoarea clasificare:
a)tipul A, în cazul în care responsabilitatea este a antrepozitarului;
b)tipul B, în cazul în care responsabilitatea este a depunătorului;
c)tipul F, în cazul în care antrepozitul este administrat de autorităţile vamale.
(2)Atunci când un antrepozit vamal este privat şi responsabilitatea este a antrepozitarului, care este aceeaşi persoană cu depunătorul dar nu neapărat proprietarul mărfurilor, se aplică următoarea clasificare:
a)tipul D, atunci când punerea în liberă circulaţie este făcută prin procedura de vămuire locală şi poate fi aprobată pe baza naturii, valorii în vamă şi a cantităţii mărfurilor respective la momentul plasării lor sub regimul vamal;
b)tipul E, atunci când regimul se aplică deşi mărfurile nu necesită depozitarea într-un loc aprobat ca antrepozit vamal;
c)tipul C, atunci când nu se aplică nici una dintre situaţiile speciale de la literele (a) şi (b).
(3)O autorizaţie pentru un antrepozit de tip E poate prevedea aplicarea procedurilor stipulate pentru tipul D.
Art. 526
(1)Odată cu acordarea autorizaţiei, autorităţile vamale stabilesc amplasamentul sau orice alt perimetru aprobat ca antrepozit vamal de tipul A, B, C sau D. Ele pot de asemenea să aprobe ca locuri special echipate în vederea depozitării temporare să funcţioneze ca astfel de tipuri de antrepozit sau să le administreze ca pe un antrepozit de tip F.
(2)Un perimetru poate să nu fie aprobat să funcţioneze ca mai mult de un antrepozit vamal în acelaşi timp.
(3)Atunci când mărfurile prezintă un pericol sau pot deteriora alte mărfuri sau necesită dotări speciale din alte motive, autorizaţiile pot specifica faptul că pot fi depozitate numai în perimetre special dotate pentru a le găzdui.
(4)Antrepozitele de tip A, C, D şi E pot fi acordate ca antrepozite de alimente în sensul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 800/99 al Comisiei (***).
(***)JO L 102, 17.4.1999, p. 11.
(5)Autorizaţiile unice pot fi acordate numai pentru antrepozite vamale private.
Art. 527
(1)Autorizaţiile pot fi acordate numai dacă nici una dintre formele standard de manipulare, perfecţionare activă sau transformare sub control vamal a mărfurilor nu predomină asupra depozitării mărfurilor.
(2)Autorizaţiile nu se acordă în cazul în care perimetrul antrepozitelor vamale sau locurile de depozitare sunt folosite în scopul comercializării cu amănuntul.
Poate fi totuşi acordată o autorizaţie atunci când mărfurile sunt vândute cu amănuntul cu scutire de drepturi de import:
a)călătorilor în trafic spre ţări terţe;
b)sub regim diplomatic sau consular;
c)membrilor organizaţiilor internaţionale sau forţelor NATO.
(3)În sensul celei de-a doua liniuţe de la articolul 86 din Cod, atunci când se analizează dacă costurile administrative ale regimului de antrepozit vamal sunt disproporţionate faţă de necesităţile economice implicate, autorităţile vamale iau în considerare, inter alia, tipul de antrepozit şi regimul care se poate aplica în interiorul acestuia.
Art. 528
(1)In antrepozitele de tip A, C, D şi E persoana desemnată să ţină evidenţa operativă a mărfurilor este deţinătorul antrepozitului.
(2)În antrepozitele de tip F, biroul vamal care administrează ţine evidenţa vamală în locul evidenţei operative a mărfurilor.
(3)În antrepozitele de tip B, în locul evidenţei operative a mărfurilor, biroul de supraveghere reţine declaraţiile de plasare sub regim vamal.
Art. 529
(1)Evidenţa operativă a stocurilor indică permanent stocurile curente de mărfuri care se află în continuare sub regim de antrepozit vamal. La datele stabilite de autorităţile vamale, deţinătorul antrepozitului depune o listă a stocului menţionat la biroul de supraveghere.
(2)Când se aplică articolul 112 alineatul (2) din Cod, în evidenţa operativă a stocurilor se înregistrează valoarea în vamă a mărfurilor înaintea efectuării formelor standard de manipulare.
(3)În evidenţa operativă a stocurilor se înregistrează informaţii asupra mutării temporare a mărfurilor şi asupra mărfurilor depozitate în comun, în conformitate cu articolul 534 alineatul (2).
Art. 530
(1)Atunci când mărfurile sunt plasate sub regim de antrepozit pentru antrepozit de tip E, înscrierea în evidenţa operativă a mărfurilor are loc la sosirea lor la depozitul titularului.
(2)Atunci când antrepozitul vamal serveşte de asemenea ca depozit temporar, înscrierea în evidenţa operativă a mărfurilor se face la momentul acceptării declaraţiei de plasare sub regim.
(3)Înscrierea încheierii regimului în evidenţa operativă a mărfurilor are loc până la plecarea mărfurilor din antrepozitul vamal sau din depozitul titularului.
Art. 532
Mărfurile pot fi temporar mutate pe o perioadă care nu trebuie să depăşească trei luni. Când circumstanţele o garantează, această perioadă poate fi prelungită.
Art. 533
Cererile pentru permisiunea de a desfăşura formele standard de manipulare sau de a muta temporar mărfurile din antrepozitul vamal se fac în scris şi pentru fiecare caz individual către biroul de supraveghere. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru punerea în aplicare a regimului.
Această permisiune poate fi acordată printr-o autorizaţie de a desfăşura regimul de antrepozit vamal. În acest caz biroul de supraveghere este informat, pe calea hotărâtă de acesta, că urmează a fi efectuată o astfel de manipulare sau că mărfurile urmează a fi mutate temporar.
Art. 534
(1)Atunci când mărfuri comunitare sunt depozitate într-un antrepozit vamal sau într-un depozit folosit pentru mărfuri sub regim de antrepozit vamal, pot fi stabilite metode specifice de identificare a acestor mărfuri în special în scopul de a le distinge de mărfuri plasate sub regimul de antrepozit vamal.
(2)Autorităţile vamale pot permite depozitarea în comun atunci când este imposibilă identificarea permanentă a statutului vamal al fiecărui tip de mărfuri. Mărfurile prefinanţate sunt excluse din această permisiune.
Mărfurile depozitate în comun au acelaşi cod NC din opt cifre, aceeaşi calitate şi aceleaşi caracteristici tehnice.
(3)În vederea declarării lor în cadrul unei destinaţii sau utilizări vamale, mărfurile depozitate în comun, ca şi, în circumstanţe speciale, mărfurile identificabile care îndeplinesc condiţiile din paragraful al doilea al alineatului (2) pot fi considerate fie ca mărfuri comunitare, fie ca mărfuri necomunitare.
Punerea în aplicare a primului paragraf nu trebuie însă să aibă ca rezultat atribuirea unui anumit statut vamal unei cantităţi de mărfuri mai mari decât cantitatea care are într-adevăr acel statut şi care este depozitată într-un antrepozit vamal sau depozit atunci când mărfurile plasate într-o destinaţie sau utilizare vamală sunt mutate.
Art. 535
(1)Atunci când operaţiunile de perfecţionare activă sau transformare sub control vamal sunt efectuate în antrepozitul vamal sau în depozit, se aplică dispoziţiile articolului 534, mutatis mutandis, mărfurilor plasate sub aceste regimuri.
Atunci când însă aceste operaţiuni privesc perfecţionarea activă fără echivalenţă sau transformarea sub control vamal, nu se aplică dispoziţiile articolului 534 cu privire la depozitarea în comun pentru mărfurile comunitare.
(2)Înregistrarea în evidenţe trebuie să permită autorităţilor vamale să monitorizeze permanent situaţia precisă a tuturor mărfurilor sau produselor plasate sub regim.