Regulamentul 2117/02-dec-2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate şi a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii

Acte UE

Jurnalul Oficial 435L

În vigoare

Versiune de la: 31 Iulie 2023

Dată act: 2-dec-2021

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 intitulată "Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii" prezintă provocările, obiectivele şi orientările pentru politica agricolă comună (PAC) ulterior anului 2020. Respectivele obiective includ orientarea PAC mai mult către obţinerea de rezultate, stimularea modernizării şi a durabilităţii, inclusiv a durabilităţii economice, sociale, de mediu şi climatice a zonelor agricole, forestiere şi rurale, precum şi contribuţia la reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor legate de legislaţia Uniunii.

(2)Întrucât PAC trebuie să asigure răspunsuri mai eficace la provocări şi oportunităţi de îndată ce acestea se manifestă la nivel internaţional, la nivelul Uniunii, la nivel naţional, la nivel regional, la nivel local şi la nivelul fermelor, este necesar să se raţionalizeze guvernanţa PAC şi să se îmbunătăţească performanţa acesteia în materie de îndeplinire a obiectivelor Uniunii, precum şi să se reducă în mod semnificativ sarcina administrativă. PAC ar trebui să se bazeze pe obţinerea performanţei. Prin urmare, Uniunea ar trebui să stabilească parametrii de bază ai politicii, cum ar fi obiectivele PAC şi cerinţele de bază ale acesteia, iar statele membre ar trebui să deţină o responsabilitate mai mare în privinţa modului în care îndeplinesc obiectivele şi ating ţintele. Subsidiaritatea sporită face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condiţiilor şi nevoilor locale, precum şi a naturii specifice a activităţii agricole, care rezultă din structura socială a agriculturii şi din disparităţile structurale şi naturale dintre diferitele regiuni agricole, prin personalizarea sprijinului în scopul maximizării contribuţiei la îndeplinirea obiectivelor Uniunii.

(3)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵) (denumit în continuare "Regulamentul financiar") şi determină în special procedura de stabilire şi execuţie a bugetului prin granturi, achiziţii publice, premii sau gestiune indirectă şi prevăd verificarea responsabilităţilor actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii.

(4)Pentru a asigura coerenţa PAC, toate intervenţiile din cadrul viitoarei PAC ar trebui să facă parte dintr-un plan strategic care ar include tipurile de intervenţii în anumite sectoare care au fost prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶).

(5)Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabileşte anumite definiţii privind sectoarele care intră în domeniul de aplicare al regulamentului respectiv. Definiţiile privind sectorul zahărului stabilite în partea II secţiunea B din anexa respectivă ar trebui să fie eliminate, întrucât ele nu mai sunt aplicabile. În vederea actualizării definiţiilor privind alte sectoare menţionate în anexa respectivă, având în vedere noile cunoştinţe ştiinţifice sau evoluţiile pieţei, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificarea definiţiilor respective, dar nu şi competenţa de a adăuga noi definiţii. În consecinţă, ar trebui să se elimine competenţa individuală delegată Comisiei în partea II secţiunea A punctul 4 din anexa menţionată anterior privind modificarea definiţiei siropului de inulină. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (⁷). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(11)Dispoziţiile referitoare la schemele de ajutor prevăzute în partea II titlul I capitolul II secţiunile 2-6 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui eliminate, întrucât toate tipurile de intervenţii din sectoarele în cauză sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸).

(⁸)Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 şi (UE) nr. 1307/2013 (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(12)Politica Uniunii în sectorul vitivinicol, cu actualul său sistem de autorizaţii care, din 2016, a permis creşterea ordonată a plantărilor de viţă-de-vie, a contribuit la creşterea competitivităţii sectorului vitivinicol al Uniunii şi la încurajarea unei producţii de înaltă calitate. Deşi sectorul vitivinicol a atins un echilibru între producţie, aprovizionare, calitate, cererea consumatorilor şi exporturi pe piaţa mondială, respectivul echilibru încă nu este suficient de vechi sau de stabil, în special atunci când sectorul vitivinicol se confruntă cu perturbări grave ale pieţei. În plus, există o tendinţă de scădere continuă a consumului de vin în Uniune, din cauza schimbării obiceiurilor consumatorilor şi a stilului de viaţă ale acestora. În consecinţă, pe termen lung liberalizarea plantărilor de viţă-de-vie noi riscă să ameninţe echilibrul obţinut până în prezent între capacitatea de aprovizionare a sectorului, un nivel de trai echitabil pentru producători şi preţuri rezonabile pentru consumatori. Acest lucru riscă să pună în pericol evoluţiile pozitive obţinute prin legislaţia şi politicile Uniunii din ultimele decenii.

(13)Sistemul actual de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie este, de asemenea, considerat esenţial pentru a asigura diversitatea vinurilor şi a răspunde particularităţilor sectorului vitivinicol al Uniunii. Sectorul vitivinicol al Uniunii are caracteristici specifice, printre care ciclul lung al plantaţiilor viticole, având în vedere faptul că producţia se obţine abia la câţiva ani de la plantare, continuând însă apoi timp de mai multe decenii, şi că potenţialele fluctuaţii considerabile ale producţiei de la o recoltă la alta. Spre deosebire de multe ţări terţe producătoare de vin, sectorul vitivinicol al Uniunii este, în plus, caracterizat de un număr foarte mare de ferme familiale mici, ceea ce are ca rezultat o gamă variată de vinuri. Pentru a garanta viabilitatea economică a proiectelor lor şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea sectorului vitivinicol al Uniunii pe piaţa mondială, operatorii din sector şi producătorii au nevoie, prin urmare, de previzibilitate pe termen lung, având în vedere investiţiile semnificative necesare pentru plantarea unei plantaţii viticole.

(14)Pentru a asigura realizările obţinute până în prezent în sectorul vitivinicol al Uniunii şi pentru a obţine un echilibru cantitativ şi calitativ de lungă durată în acest sector prin continuarea creşterii ordonate a plantărilor de viţă-de-vie după 2030, sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie ar trebui să fie prelungit până în 2045, adică pentru o perioadă echivalentă cu perioada iniţială începută în 2016, dar cu două evaluări intermediare, care ar urma să fie efectuate în 2028 şi 2040, pentru a evalua sistemul şi, dacă va fi necesar, pentru a prezenta propuneri pe baza rezultatelor respectivelor evaluări intermediare pentru a îmbunătăţi competitivitatea sectorului vitivinicol.

(15)A permite producătorilor să întârzie replantarea plantaţiilor viticole ar putea avea un impact pozitiv asupra mediului prin îmbunătăţirea condiţiilor sanitare ale solului în urma utilizării a mai puţine substanţe chimice. Prin urmare, pentru a contribui la o mai bună gestionare a solului în viticultură, este oportun să se permită prelungirea valabilităţii autorizaţiilor pentru replantare de la trei la şase ani în cazul în care replantarea are loc pe aceeaşi parcelă de teren.

(16)Din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 în sectorul vitivinicol din Uniune, Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹) a prevăzut prelungirea până la 31 decembrie 2021 a valabilităţii autorizaţiilor pentru plantări noi sau pentru replantare care urmau să expire în 2020. Date fiind efectele prelungite ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, producătorii care deţin autorizaţii pentru plantări noi sau pentru replantare care urmau să expire în 2020 sau în 2021 sunt în continuare împiedicaţi în mare măsură să utilizeze respectivele autorizaţii în ultimul lor an de valabilitate. Pentru a se evita pierderea respectivelor autorizaţii şi a se reduce riscul de deteriorare a condiţiilor în care ar trebui să se efectueze plantarea, este oportun să se acorde o nouă prelungire a valabilităţii autorizaţiilor pentru plantări noi sau pentru replantare care expiră în 2020 şi o prelungire a celor care expiră în 2021. Prin urmare, toate autorizaţiile pentru plantări noi sau pentru replantare care urmau să expire în 2020 sau în 2021 ar trebui să fie prelungite până la 31 decembrie 2022.

(⁹)Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 şi (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022 (JO L 437, 28.12.2020, p. 1).

(17)De asemenea, ţinând seama de modificările perspectivelor pieţei, titularii autorizaţiilor de plantare care expiră în 2020 şi 2021 ar trebui să aibă posibilitatea de a nu-şi utiliza autorizaţiile, fără ca acest lucru să facă obiectul unor sancţiuni administrative. Mai mult decât atât, pentru a se evita orice discriminare, producătorii care, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2220, au declarat autorităţii competente până la 28 februarie 2021 că nu intenţionează să îşi utilizeze autorizaţia, fără să aibă cunoştinţă de posibilitatea prelungirii valabilităţii autorizaţiilor lor pentru un al doilea an, ar trebui să aibă posibilitatea de a îşi retrage declaraţiile printr-o comunicare scrisă către autoritatea competentă până la 28 februarie 2022 şi de a-şi utiliza autorizaţia până la 31 decembrie 2022.

(19)Având în vedere scăderea în mai multe state membre a suprafeţei efective plantate cu viţă-de-vie în perioada 2014-2017, precum şi pierderile potenţiale aferente în ceea ce priveşte producţia, la momentul stabilirii suprafeţei care face obiectul autorizaţiilor pentru plantări noi menţionate la articolul 63 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a opta între baza existentă şi un procentaj din suprafaţa totală cultivată în mod real cu viţă-de-vie pe teritoriul lor la 31 iulie 2015, majorată cu o suprafaţă care corespunde drepturilor de plantare stabilite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (¹⁰) care erau disponibile pentru conversia în autorizaţii în statul membru respectiv la 1 ianuarie 2016.

(21)Ar trebui clarificat faptul că, în scopul acordării autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie, statele membre pot aplica criterii de eligibilitate şi de prioritate obiective şi nediscriminatorii la nivel naţional sau regional. În plus, experienţa statelor membre demonstrează necesitatea revizuirii unora dintre criteriile de prioritate pentru a se putea privilegia plantaţiile viticole care contribuie la conservarea resurselor genetice ale viţei-de-vie şi exploataţiile care s-au dovedit mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, mai competitive sau mai prezente pe pieţe.

(22)Pentru a se asigura faptul că nu se acordă avantaje unei persoane fizice sau juridice în privinţa căreia s-a stabilit că condiţiile necesare pentru obţinerea unor astfel de avantaje au fost create în mod artificial, este oportun să se clarifice că statelor membre ar trebui să li se permită să adopte măsuri pentru a împiedica eludarea normelor privind mecanismul de garantare pentru plantări noi şi criteriile de eligibilitate şi de prioritate pentru acordarea de autorizaţii pentru plantările noi.

(23)Ultimul termen pentru depunerea cererilor pentru conversia drepturilor de plantare în autorizaţii expiră la 31 decembrie 2022. În unele cazuri, este posibil ca circumstanţe precum criza economică provocată de pandemia de COVID-19 să fi avut ca efect limitarea conversiei drepturilor de plantare în autorizaţii de plantare. Din acest motiv şi pentru a permite statelor membre să menţină capacitatea de producţie corespunzătoare unor astfel de drepturi de plantare, este oportun ca, începând cu 1 ianuarie 2023, drepturile de plantare care erau eligibile pentru conversia în autorizaţii de plantare la 31 decembrie 2022, dar care nu au fost încă convertite în autorizaţii de plantare, să rămână la dispoziţia statelor membre în cauză, care să le poată acorda cel târziu până la 31 decembrie 2025 sub formă de autorizaţii pentru plantări de viţă-de-vie noi, fără ca respectivele autorizaţii să fie luate în calcul în sensul limitărilor prevăzute la articolul 63 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(24)În unele state membre există plantaţii viticole tradiţionale ce cuprind soiuri care nu sunt permise în scopul producerii vinului, a căror producţie, inclusiv pentru producerea altor băuturi fermentate din struguri decât vinul, nu este destinată pieţei vitivinicole. Este oportun să se clarifice faptul că astfel de plantaţii viticole nu fac obiectul obligaţiilor de defrişare şi că sistemul de autorizaţii pentru plantarea de viţă-de-vie stabilit în prezentul regulament nu se aplică plantării şi replantării unor astfel de soiuri în alte scopuri decât producerea vinului.

(25)Articolul 90 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede că, cu excepţia cazului în care acordurile internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE conţin dispoziţii contrare, produselor importate în Uniune trebuie să li se aplice normele Uniunii privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice, etichetarea, definiţiile, denumirile şi denumirile comerciale ale anumitor produse din sectorul vitivinicol, precum şi practicile oenologice autorizate de Uniune. Prin urmare, din motive de coerenţă, este necesar să se prevadă faptul că normele privind certificatele de conformitate şi rapoartele de analiză pentru importul produselor respective ar trebui să fie aplicate, de asemenea, din perspectiva acordurilor internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE.

(26)În cadrul reformei PAC, dispoziţiile privind retragerea de pe piaţă a produselor care nu respectă normele de etichetare ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Având în vedere creşterea cererii din partea consumatorilor pentru controale ale produselor, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că produsele care nu sunt etichetate în conformitate cu prezentul regulament nu sunt introduse pe piaţă sau, în cazul în care astfel de produse au fost deja introduse pe piaţă, că acestea sunt retrase de pe piaţă. Retragerea include posibilitatea de a corecta etichetarea produselor fără a le retrage definitiv de pe piaţă.

(27)Având în vedere abrogarea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹) prin Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²), dispoziţiile referitoare la controalele şi sancţiunile legate de normele de comercializare, de denumirile de origine, indicaţiile geografice şi menţiunile tradiţionale protejate ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(28)Pentru a permite producătorilor să utilizeze soiuri de viţă-de-vie care sunt mai bine adaptate la condiţiile climatice în schimbare şi care sunt mai rezistente la boli, ar trebui să se prevadă dispoziţii care să permită utilizarea de denumiri de origine pentru produse obţinute atât din soiurile de viţă-de-vie care aparţin speciei Vitis vinifera, cât şi din soiurile de viţă-de-vie care rezultă în urma unei încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.

(29)Definiţiile "denumirii de origine" şi "indicaţiei geografice" din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să fie aliniată la definiţia din Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare "Acordul TRIPS"), aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (¹³), în special la articolul 22 alineatul (1) din Acordul TRIPS, în sensul că indicaţiile geografice identifică produsul ca fiind originar dintr-un anumit loc, dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită ţară. Din motive de claritate, este oportun să se prevadă în mod explicit că noua definiţie revizuită a denumirii de origine include denumirile utilizate în mod tradiţional. În consecinţă, lista cerinţelor pentru ca o denumire utilizată în mod tradiţional să constituie o denumire de origine din sectorul vitivinicol prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 va deveni caducă şi ar trebui să fie eliminată. Din motive de coerenţă, o astfel de clarificare ar trebui să fie introdusă şi în definiţia "indicaţiei geografice" din sectorul vitivinicol prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum şi în definiţia "denumirii de origine" şi în cea a "indicaţiei geografice" din sectorul alimentar prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁴).

(30)Mediul geografic, cu factorii săi naturali şi umani, este un element crucial care afectează calitatea şi caracteristicile produselor viticole, ale produselor agricole şi ale produselor alimentare care beneficiază de denumiri de origine sau de indicaţii geografice protejate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 şi (UE) nr. 1151/2012. În special, în cazul produselor proaspete care nu sunt prelucrate sau sunt supuse unei prelucrări minime, factorii naturali pot fi predominanţi în determinarea calităţii şi a caracteristicilor produsului în cauză, în timp ce contribuţia factorilor umani la calitatea şi caracteristicile produsului poate fi mai puţin precisă. Prin urmare, factorii umani care ar trebui să fie luaţi în considerare pentru descrierea legăturii dintre calitatea sau caracteristicile unui produs şi un anumit mediu geografic, care urmează să fie inclusă în caietul de sarcini al produsului al denumirilor de origine protejate în temeiul articolului 94 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 şi al articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu ar trebui să fie limitaţi la anumite metode de producţie sau de prelucrare, care conferă produsului în cauză o calitate specifică, ci pot include factori precum gestionarea solului şi a peisajului, practicile de cultivare şi orice alte activităţi umane care contribuie la menţinerea factorilor naturali esenţiali care au un rol predominant în determinarea mediului geografic şi a calităţii şi caracteristicilor produsului în cauză.

(31)Pentru a asigura coerenţa procesului decizional în ceea ce priveşte cererile de protecţie şi opoziţiile prezentate în cadrul procedurii preliminare la nivel naţional menţionate la articolul 96 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 şi la articolul 49 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia ar trebui să fie informată în timp util şi în mod regulat atunci când sunt lansate proceduri în faţa instanţelor naţionale sau a altor organisme privind o cerere de protecţie transmisă de către statul membru Comisiei, astfel cum se menţionează la articolul 96 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 şi la articolul 49 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Din acelaşi motiv, în cazul în care un stat membru comunică Comisiei o decizie naţională pe care se bazează cererea de protecţie care ar putea fi invalidată la finalul unei proceduri judiciare la nivel naţional, Comisia ar trebui să fie scutită de obligaţia de a efectua procedura de examinare prevăzută la articolul 97 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 şi la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 cu privire la o cerere de protecţie în termenul prevăzut şi de obligaţia de a informa solicitantul cu privire la motivele întârzierii. Pentru a proteja solicitantul de acţiuni în justiţie vexatorii şi pentru a păstra dreptul fundamental al solicitantului de a obţine protecţia unei indicaţii geografice într-un termen rezonabil, scutirea ar trebui să se limiteze la cazuri în care cererea de protecţie a fost invalidată la nivel naţional printr-o hotărâre judecătorească aplicabilă imediat, dar nu definitivă, sau în care statele membre consideră că acţiunea de contestare a valabilităţii cererii este întemeiată.

(33)Evaluarea efectuată de către autorităţile competente ale statelor membre este o etapă esenţială în cadrul procedurii de înregistrare. Statele membre dispun de cunoştinţe, expertiză şi acces la date care fac ca ele să fie cele mai în măsură să verifice dacă informaţiile furnizate în cerere sunt corecte şi veridice. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că rezultatul evaluării respective, care trebuie să fie înregistrat cu acurateţe într-un document unic, care să rezume elementele relevante din caietul de sarcini al produsului, este fiabil şi exact. Având în vedere principiul subsidiarităţii, Comisia ar trebui să examineze ulterior cererile pentru a se asigura că nu există erori flagrante, cu scopul de se asigura, în special, faptul că cererile conţin informaţiile necesare, că acestea nu sunt afectate de erori materiale, că raţionamentul prezentat susţine cererea şi că sunt luate în considerare dreptul Uniunii şi interesele părţilor interesate din afara statului membru în care se depune cererea şi din afara Uniunii.

(34)În sectorul vitivinicol, perioada de timp pe parcursul căreia se poate formula opoziţie ar trebui să fie prelungită la trei luni, astfel încât toate părţile interesate să aibă suficient timp la dispoziţie pentru a analiza cererea de protecţie, precum şi posibilitatea de a depune o declaraţie de opoziţie. Pentru a garanta că se aplică aceeaşi procedură pentru opoziţii în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1308/2013 şi (UE) nr. 1151/2012 şi pentru a permite statelor membre să înainteze Comisiei în mod coordonat şi eficient opoziţii din partea persoanelor fizice sau juridice care au reşedinţa sau care sunt stabilite pe teritoriul lor, opoziţiile din partea persoanelor fizice sau juridice ar trebui să fie transmise prin intermediul autorităţilor din statul membru în care acestea îşi au reşedinţa sau în care sunt stabilite. Pentru a simplifica procedura de depunere a opoziţiei, Comisia ar trebui să fie împuternicită să respingă declaraţiile de opoziţie inadmisibile în actul de punere în aplicare care acordă protecţie denumirii de origine sau indicaţiei geografice în cauză.

(35)Pentru a spori eficienţa procedurală şi a asigura condiţii uniforme de acordare a protecţiei pentru denumirile de origine sau pentru indicaţiile geografice, ar trebui să se confere Comisiei competenţe de executare pentru a adopta acte de punere în aplicare prin care se acordă o astfel de protecţie în sectorul vitivinicol fără a recurge la procedura de examinare, în cazul în care nu a fost prezentată nicio declaraţie admisibilă de opoziţie la cererea de protecţie. În cazurile în care a fost prezentată o declaraţie de opoziţie admisibilă, ar trebui să se confere Comisiei competenţe de executare pentru a adopta acte de punere în aplicare, fie în vederea acordării protecţiei, fie în vederea respingerii cererii de protecţie, în conformitate cu procedura de examinare.

(36)Relaţia dintre mărci şi indicaţiile geografice ale produselor viticole ar trebui să fie clarificată în raport cu criteriile de refuz, de invalidare şi de coexistenţă. O astfel de clarificare nu ar trebui să afecteze drepturile dobândite de titularii indicaţiilor geografice la nivel naţional sau care există în temeiul acordurilor internaţionale încheiate de statele membre pentru perioada premergătoare instituirii sistemului de protecţie al Uniunii pentru produsele viticole.

(37)Normele privind procedurile naţionale, procedura de opoziţie, clasificarea modificărilor în modificări la nivelul Uniunii şi modificări standard, inclusiv principalele norme pentru adoptarea acestor modificări, şi etichetarea şi prezentarea temporare prevăzute în prezent în Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (¹⁵) reprezintă un element important al sistemului de protecţie a denumirilor de origine şi a indicaţiilor geografice din sectorul vitivinicol. Din motive de coerenţă cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 şi cu Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁶) şi pentru facilitarea aplicării, respectivele dispoziţii ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(¹⁵)Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererile de protecţie a denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor tradiţionale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziţie, restricţiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecţiei şi etichetarea şi prezentarea (JO L 9, 11.1.2019, p. 2).

(¹⁶)Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea altor produse alimentare, protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic şi a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 (JO L 130, 17.5.2019, p. 1).

(38)În ceea ce priveşte protecţia indicaţiilor geografice, este important să se ţină seama de Acordul General pentru Tarife şi Comerţ, inclusiv de articolul V privind libertatea de tranzit, care a fost aprobat prin Decizia 94/800/CE. În respectivul cadru juridic, pentru a consolida protecţia indicaţiilor geografice şi a combate contrafacerea într-un mod mai eficace, protecţia denumirilor de origine şi a indicaţiilor geografice ar trebui aplicată, de asemenea, în ceea ce priveşte mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, fără ca acestea să fie puse în liberă circulaţie şi care sunt plasate sub regimuri vamale speciale, cum ar fi procedurile de tranzit, depozitare, utilizare specifică sau prelucrare. Prin urmare, protecţia conferită de articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 şi de articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui extinsă la mărfurile care sunt în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii şi protecţia conferită de articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 şi de articolul 13 alineatul (1) şi articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru indicaţiile geografice şi specialităţile tradiţionale garantate ar trebui extinsă la mărfurile care sunt vândute prin internet sau prin alte mijloace de comerţ electronic. În plus, denumirile de origine şi indicaţiile geografice din sectorul vitivinicol ar trebui, de asemenea, să fie protejate împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte atunci când se referă la produse utilizate ca ingrediente. Denumirile de origine şi indicaţiile geografice din sectorul vitivinicol şi specialităţile tradiţionale garantate ar trebui, de asemenea, să fie protejate împotriva utilizării abuzive, a imitaţiei şi a evocării atunci când acestea sunt folosite pentru a se referi la produse utilizate ca ingrediente.

(40)Având în vedere creşterea continuă a cererii din partea consumatorilor pentru produse viticole inovatoare care au un titru alcoolic dobândit mai mic decât titrul alcoolic dobândit minim stabilit pentru produsele viticole în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, ar trebui, de asemenea, să fie posibil să se producă astfel de produse viticole inovatoare şi în Uniune. În acest scop, este necesar să se stabilească condiţiile în care anumite produse viticole pot fi dezalcoolizate sau parţial dezalcoolizate şi să se instituie procedeele pentru dezalcoolizare care sunt autorizate. Respectivele condiţii ar trebui să ţină seama de rezoluţiile Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) OIV-ECO 432-2012 Băutură obţinută prin dezalcoolizarea vinului, OIV-ECO 433-2012 Băutură obţinută prin dezalcoolizarea parţială a vinului, OIV-ECO 523-2016 Vin cu un conţinut de alcool modificat prin dezalcoolizare şi OIV-OENO 394A-2012 Dezalcoolizarea vinurilor.

(41)Respectivele produse viticole inovatoare nu au fost niciodată comercializate în Uniune sub denumirea de vin. Din acest motiv, ar fi necesare cercetări şi experimentări suplimentare pentru a îmbunătăţi calitatea respectivelor produse şi, în special, pentru a se asigura faptul că eliminarea totală a conţinutului de alcool permite păstrarea caracteristicilor distinctive ale vinurilor de calitate care sunt protejate printr-o indicaţie geografică sau o denumire de origine. Prin urmare, deşi pentru vinurile fără indicaţie geografică sau denumire de origine ar trebui să se autorizeze atât dezalcoolizarea parţială, cât şi cea totală, pentru vinurile cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată ar trebui autorizată numai dezalcoolizarea parţială. În plus, pentru a se asigura claritatea şi transparenţa atât pentru producătorii, cât şi pentru consumatorii de vinuri cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine, este oportun să se prevadă că, în cazul în care vinurile cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine pot să fie parţial dezalcoolizate, caietul de sarcini al produsului ar trebui să conţină o descriere a vinului parţial dezalcoolizat şi, după caz, a practicilor oenologice specifice care trebuie utilizate pentru producerea vinului sau vinurilor parţial dezalcoolizate, precum şi restricţiile relevante privind producerea acestora.

(42)Pentru a oferi consumatorilor un nivel de informare mai ridicat, menţiunile obligatorii în temeiul articolului 119 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să includă o declaraţie nutriţională şi o listă a ingredientelor. Cu toate acestea, producătorii ar trebui să aibă opţiunea de a limita conţinutul declaraţiei nutriţionale pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta doar la valoarea energetică şi de a pune la dispoziţie declaraţia nutriţională integrală şi lista ingredientelor prin mijloace electronice, cu condiţia ca aceştia să evite orice colectare sau monitorizare a datelor utilizatorilor şi să nu furnizeze informaţii în scopuri de comercializare. Cu toate acestea, opţiunea de a nu prezenta o declaraţie nutriţională integrală pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta nu ar trebui să afecteze cerinţa existentă ca eticheta să conţină lista substanţelor care provoacă alergii sau intoleranţe. La articolul 122 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte completarea Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 prin stabilirea de norme referitoare la indicarea şi denumirea ingredientelor. După data aplicării noilor cerinţe de etichetare ar trebui permisă comercializarea în continuare a stocurilor existente de vin, până la epuizarea acestora. Ar trebui să li se permită operatorilor un timp suficient pentru a se adapta la noile cerinţe de etichetare înainte ca acestea să devină aplicabile.

(43)Pentru a se garanta faptul că consumatorii sunt informaţi cu privire la natura produselor vitivinicole dezalcoolizate şi că normele care reglementează etichetarea şi prezentarea produselor din sectorul vitivinicol se aplică şi produselor viticole dezalcoolizate sau parţial dezalcoolizate, articolul 119 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui modificat. Cu toate acestea, pentru a se menţine nivelul actual al informaţiilor obligatorii privind durabilitatea minimală pentru băuturile care conţin mai puţin de 10 % alcool în volume în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁷), este oportun să se impună ca produsele care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare cu un titru alcoolic volumic dobândit mai mic de 10 % să includă, ca parte a menţiunilor obligatorii, o menţiune privind data durabilităţii minimale.

(¹⁷)Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 şi (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(44)În plus, partea XII din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care conţine lista produselor din sectorul vitivinicol, include în prezent vinurile parţial dezalcoolizate cu un conţinut de alcool în volume de peste 0,5 %. Pentru a se garanta faptul că toate vinurile dezalcoolizate, inclusiv cele cu un conţinut de alcool în volume de 0,5 % sau mai mic, sunt vizate de sectorul vitivinicol, este oportun să se modifice partea XII din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prin adăugarea unei noi rubrici.

(45)În ceea ce priveşte normele privind condiţiile de utilizare a dispozitivelor de închidere în sectorul vitivinicol pentru a asigura protejarea consumatorilor împotriva utilizării înşelătoare a anumitor dispozitive de închidere asociate cu anumite băuturi şi împotriva utilizării în dispozitivele de închidere a unor materiale periculoase care pot contamina băuturile, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁸) stabileşte o excepţie de la termenul de plată maxim pentru vânzarea de struguri şi must în sectorul vitivinicol. Pentru a contribui la stabilitatea lanţului de aprovizionare cu vin şi pentru a oferi producătorilor agricoli siguranţa unor relaţii de vânzare de lungă durată, vânzările de vinuri vrac ar trebui tratate în acelaşi mod. Prin urmare, este oportun să se prevadă că, prin derogare de la termenele de plată maxime aplicabile prevăzute în Directiva (UE) 2019/633, la cererea unei organizaţii interprofesionale, statele membre pot decide că termenele de plată maxime aplicabile nu se aplică vânzărilor de vinuri vrac, cu condiţia ca termenele de plată specifice să fie incluse în contractele standard care au fost prelungite de statele membre în temeiul articolului 164 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 înainte de 31 octombrie 2021 şi ca acordurile de furnizare dintre furnizorii de vinuri vrac şi cumpărătorii lor direcţi să fie multianuale sau să devină multianuale.

(48)În cazul în care livrarea de produse agricole de către un producător către un procesator sau distribuitor face obiectul unui contract scris sau al unei oferte scrise în temeiul articolelor 148 şi 168 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, iar preţul care trebuie plătit pentru livrare este calculat prin combinarea mai multor factori stabiliţi în contract, factorii respectivi, care pot include indicatori, indici şi metode de calcul obiective, ar trebui să fie uşor de înţeles de către părţi. Mai mult decât atât, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a specifica indicatori opţionali care pot fi utilizaţi de părţile contractante, pe baza unor informaţii şi studii de piaţă obiective disponibile.

(49)În urma retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniune, volumul total al producţiei de lapte crud din Uniune a scăzut. Pentru a nu submina competenţele de a purta negocieri contractuale acordate organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, ar trebui majorată limita cantitativă aplicabilă volumului de lapte crud care face obiectul unor astfel de negocieri, exprimată ca procent din producţia totală a Uniunii. Din motive de securitate juridică, este oportun să se prevadă aplicarea limitei cantitative majorate cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021.

(50)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor de mediu ale Uniunii, statele membre ar trebui să poată recunoaşte organizaţii de producători care urmăresc obiective specifice legate de gestionarea şi valorificarea produselor secundare, a fluxurilor reziduale şi a deşeurilor, în special în scopul protejării mediului şi al stimulării circularităţii, precum şi organizaţii de producători care urmăresc obiective legate de gestionarea fondurilor mutuale pentru orice sector. Prin urmare, este oportun să se extindă lista actuală a obiectivelor organizaţiilor de producători prevăzută la articolul 152 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Pentru a mări transparenţa organizaţiilor de producători, statutele organizaţiilor de producători ar trebui, de asemenea, să permită membrilor producători să examineze în mod democratic conturile şi bugetele organizaţiei. Mai mult decât atât, pentru facilitarea tranzacţiilor comerciale efectuate de organizaţia de producători, este oportun să se prevadă că statutul unei organizaţii de producători poate permite membrilor producători să fie în contact direct cu cumpărătorii, cu condiţia ca un astfel de contact direct să nu pună în pericol funcţia de concentrare a ofertei şi de introducere pe piaţă a produselor exercitată de către organizaţia de producători şi ca organizaţia de producători să dispună în continuare de o marjă de apreciere exclusivă în ceea ce priveşte elementele esenţiale ale vânzărilor efectuate de organizaţia de producători.

(52)Experienţa din diferite sectoare arată că statele membre pot recunoaşte organizaţii interprofesionale la diferite niveluri geografice, fără a submina rolul şi obiectivele unor astfel de organizaţii. Prin urmare, se cuvinte să se clarifice faptul că statele membre pot opta pentru recunoaşterea unor astfel de organizaţii interprofesionale la unul sau mai multe niveluri geografice. Organizaţiile interprofesionale trebuie să urmărească un scop specific, ţinând seama de interesele membrilor lor şi ale consumatorilor. Având în vedere obiectivele de mediu ale Uniunii, este oportun să se extindă lista obiectivelor stabilite la articolul 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru a include furnizarea de informaţii necesare şi efectuarea de cercetări necesare în scopul dezvoltării de produse care sunt mai adecvate acţiunii climatice şi protecţiei mediului, sănătăţii animalelor şi bunăstării animalelor, aducerea unei contribuţii la valorificarea produselor secundare şi la reducerea şi gestionarea deşeurilor, precum şi promovarea şi punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire, control şi gestionare în domeniul sănătăţii animalelor, al protecţiei plantelor şi al riscurilor de mediu, inclusiv prin crearea şi gestionarea de fonduri sau prin contribuţia la astfel de fonduri, cu scopul de a plăti o compensaţie financiară fermierilor pentru costurile şi pierderile economice rezultate din promovarea şi punerea în aplicare a unor astfel de măsuri. Pentru a evita riscul unei concentrări sporite a puterii în rândul organizaţiilor dintr-o anumită etapă a lanţului de aprovizionare cu alimente, statele membre ar trebui să recunoască numai organizaţiile interprofesionale care urmăresc obţinerea unei reprezentări echilibrate a organizaţiilor din diferitele etape ale lanţului de aprovizionare cu alimente care constituie organizaţia interprofesională.

(53)Definiţia "zonei economice" prevăzută la articolul 164 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în scopul extinderii aplicării normelor şi a contribuţiilor obligatorii ar trebui completată pentru a adapta respectivul regulament la caracteristicile de producţie ale produselor cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată recunoscute în temeiul dreptului Uniunii. Pentru a încuraja practicile durabile, ar trebui să fie posibil să se încheie acorduri, decizii şi practici concertate ale organizaţiilor interprofesionale legate de sănătatea plantelor, sănătatea animalelor, siguranţa alimentară şi riscurile de mediu obligatorii pentru nemembri. Cu toate acestea, având în vedere importanţa biodiversităţii în materialul de sămânţă utilizat în sectorul agriculturii ecologice, normele referitoare la utilizarea seminţelor certificate nu ar trebui să fie obligatorii prin extensie pentru nemembrii care practică agricultura ecologică.

(54)Având în vedere importanţa denumirilor de origine protejate şi a indicaţiilor geografice protejate pentru producţia agricolă a Uniunii şi ţinând seama de succesul introducerii normelor privind gestionarea ofertei pentru brânzeturi şi jambonul uscat în cadrul indicaţiilor geografice în ceea ce priveşte garantarea valorii adăugate şi menţinerea reputaţiei respectivelor produse şi stabilizarea preţurilor acestora, ar trebui să se extindă posibilitatea aplicării normelor privind gestionarea ofertei la produsele agricole cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată în cadrul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 sau al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012. Din motive de claritate şi coerenţă, este oportun ca normele existente privind regularizarea ofertei să fie integrate într-o singură dispoziţie, care să vizeze toate produsele agricole. Statele membre ar trebui, prin urmare, să fie autorizate să aplice respectivele norme pentru a regulariza oferta de produse agricole cu indicaţii geografice, la solicitarea unei organizaţii interprofesionale, a unei organizaţii de producători sau a unui grup de producători sau operatori, cu condiţia ca cel puţin două treimi dintre producătorii produsului respectiv sau reprezentanţii acestora să fie de acord, şi, după caz, producătorii agricoli ai materiei prime respective să fi fost consultaţi, iar în cazul brânzeturilor, din motive de continuitate, să îşi fi dat acordul. Respectivele norme ar trebui să fie supuse unor condiţii stricte, în special pentru a nu aduce prejudicii comercializării produselor de pe alte pieţe şi pentru a proteja drepturile minorităţii. Statele membre ar trebui să publice şi să transmită Comisiei normele adoptate imediat, să asigure controale regulate şi să abroge normele în cazul nerespectării. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să oblige un stat membru să abroge astfel de norme în cazul în care Comisia constată că normele nu respectă anumite condiţii, împiedică sau denaturează concurenţa pe un segment substanţial al pieţei interne ori periclitează liberul schimb sau realizarea obiectivelor stabilite la articolul 39 din TFUE. Având în vedere competenţele Comisiei în domeniul politicii Uniunii în domeniul concurenţei şi având în vedere natura specială a actelor respective, Comisia ar trebui să adopte astfel de acte de punere în aplicare fără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(56)Valoarea comercială specială a vinurilor care beneficiază de o denumire de origine protejată (DOP) sau de o indicaţie geografică protejată (IGP) derivă din apartenenţa lor la un segment premium al pieţei datorită reputaţiei de calitate care derivă din caietul de sarcini al produsului. Astfel de vinuri au tendinţa de a genera preţuri mai mari pe piaţă, deoarece consumatorii apreciază caracteristicile atestate de menţiunile "denumire de origine" şi "indicaţie geografică". Pentru a se evita ca respectivele acreditări de calitate să fie subminate de acţiuni dăunătoare în materie de preţuri, organizaţiile interprofesionale care reprezintă operatorii care beneficiază de pe urma respectivelor acreditări de calitate ar trebui să poată emite orientări privind preţurile în ceea ce priveşte vânzările strugurilor în cauză, prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE. Cu toate acestea, astfel de orientări ar trebui să fie neobligatorii, pentru a se evita eliminarea concurenţei în materie de preţuri în cadrul DOP/IGP în ansamblu.

(57)Articolul 5 din Acordul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) privind agricultura include metodele de calcul care pot fi utilizate pentru a stabili volumul de declanşare prevăzut în clauza specială de salvgardare în sectoarele relevante. Pentru a lua în considerare toate metodele de calcul posibile pentru stabilirea volumului de declanşare în scopul aplicării taxelor suplimentare la import, inclusiv în cazul în care nu se ia în considerare consumul intern, articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui modificat pentru a reflecta metoda de calcul prevăzută la articolul 5 alineatul (4) din Acordul OMC privind agricultura.

(59)Decizia ministerială din 19 decembrie 2015 privind concurenţa la export adoptată de Conferinţa ministerială a OMC, în urma celei de a zecea sesiuni a sale, la Nairobi stabileşte norme privind măsurile în materie de concurenţă la export. În ceea ce priveşte subvenţiile la export, membrii OMC au obligaţia de a elimina drepturile lor la subvenţii la export începând de la data respectivei decizii. Prin urmare, dispoziţiile Uniunii privind restituirile la export prevăzute la articolele 196-204 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să fie eliminate. În ceea ce priveşte creditele la export, garanţiile pentru credite la export şi programele de asigurări, întreprinderile comerciale agricole de stat care efectuează exporturi şi ajutorul alimentar internaţional, statele membre pot adopta măsuri naţionale care respectă dreptul Uniunii. Întrucât Uniunea şi statele membre ale acesteia sunt membre ale OMC, astfel de măsuri naţionale ar trebui, de asemenea, să respecte normele prevăzute în Decizia ministerială a OMC din 19 decembrie 2015, din punctul de vedere al dreptului Uniunii şi al dreptului internaţional.

(60)Piaţa internă se bazează pe aplicarea consecventă a normelor în materie de concurenţă în toate statele membre. Acest lucru necesită continuarea cooperării strânse dintre autorităţile naţionale de concurenţă şi Comisie în cadrul reţelei europene a autorităţilor de concurenţă, prin intermediul căreia pot fi discutate chestiuni legate de interpretarea şi aplicarea normelor în materie de concurenţă şi pot fi coordonate măsurile de aplicare a normelor în materie de concurenţă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (¹⁹).

(61)Pentru a asigura utilizarea eficace a articolului 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de către organizaţiile interprofesionale, precum şi în scopul simplificării şi al reducerii sarcinii administrative, acordurile, deciziile şi practicile concertate ale organizaţiilor interprofesionale nu ar trebui să necesite nicio decizie prealabilă a Comisiei potrivit căreia acestea nu sunt supuse aplicării articolului 101 alineatul (1) din TFUE, cu condiţia ca respectivele acorduri, decizii şi practici să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Cu toate acestea, la cererea solicitantului, Comisia ar trebui să emită un aviz cu privire la compatibilitatea cu articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a unor astfel de acorduri, decizii şi practici concertate. În pofida unui aviz al Comisiei emis în sensul conformităţii unor astfel de acorduri, decizii şi practici concertate cu articolul respectiv, Comisia ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a declara în orice moment ulterior emiterii unui astfel de aviz că articolul 101 alineatul (1) din TFUE se va aplica pe viitor acordurilor, deciziilor sau practicilor concertate în cauză, dacă acesta constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile relevante pentru aplicarea articolului 210 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(62)Anumite iniţiative verticale şi orizontale privind produsele agricole şi alimentare care vizează aplicarea unor cerinţe care sunt mai stricte decât cerinţele obligatorii pot avea efecte pozitive asupra obiectivelor de durabilitate. Instituirea unor astfel de acorduri, decizii şi practici concertate între producători şi operatori la diferite niveluri ale producţiei, prelucrării şi comercializării ar putea, de asemenea, să consolideze poziţia producătorilor în cadrul lanţului de aprovizionare şi să crească puterea de negociere a acestora. Prin urmare, în circumstanţe specifice, astfel de iniţiative nu ar trebui să facă obiectul aplicării articolului 101 alineatul (1) din TFUE. Pentru a asigura utilizarea eficace a acestei noi derogări şi în interesul reducerii sarcinilor administrative, astfel de iniţiative nu ar trebui să necesite o decizie prealabilă a Comisiei potrivit căreia acestea nu fac obiectul aplicării articolului 101 alineatul (1) din TFUE. Întrucât aceasta este o nouă derogare, este oportun să se prevadă elaborarea de către Comisie a unor orientări pentru operatori cu privire la aplicarea derogării, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. După acest termen, producătorii ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a solicita Comisiei un aviz cu privire la aplicarea derogării asupra acordurilor, deciziilor şi practicilor lor concertate. În cazuri justificate, Comisia ar trebui să poată revizui ulterior conţinutul avizului său. Autorităţile naţionale de concurenţă ar trebui să poată decide faptul că un acord, o decizie sau o practică concentrată urmează să fie modificată, întreruptă sau să nu aibă loc sub nicio formă, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru protejarea concurenţei, caz în care ar trebui să informeze Comisia cu privire la acţiunile lor.

(63)Articolul 214a din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 îi permite Finlandei să acorde, în anumite condiţii, ajutoare naţionale în sudul Finlandei până în 2022 sub rezerva autorizării de către Comisie. Acordarea respectivelor ajutoare naţionale ar trebui să fie în continuare permisă pentru perioada 2023-2027. Pentru a se asigura că acest ajutor poate fi în continuare acordat pe parcursul perioadei de tranziţie 2021-2022, noul regim în acest sens ar trebui să se aplice doar începând cu 1 ianuarie 2023.

(64)Restricţiile privind libera circulaţie a produselor din sectorul fructelor şi legumelor care rezultă din aplicarea măsurilor destinate combaterii răspândirii organismelor dăunătoare plantelor pot crea dificultăţi pe piaţa unuia sau mai multor state membre. Având în vedere, în special, creşterea incidenţei organismelor dăunătoare plantelor, este necesar, prin urmare, să se permită măsuri excepţionale de sprijin pentru a se ţine seama de restricţiile impuse comerţului ca urmare a organismelor dăunătoare plantelor şi să se extindă lista de produse pentru care pot fi adoptate măsuri excepţionale de sprijin pentru sectorul fructelor şi legumelor.

(65)Existenţa observatoarelor pieţelor şi a grupurilor de lucru la nivelul Uniunii pentru pieţele agricole s-a dovedit a fi benefică pentru efectuarea unor alegeri în cunoştinţă de cauză de către operatorii economici şi autorităţile publice, precum şi pentru facilitarea monitorizării evoluţiilor pieţei. În acest scop şi pentru a spori transparenţa pieţelor agricole şi alimentare la nivelul Uniunii, precum şi pentru a contribui la stabilitatea pieţelor agricole, respectivele instrumente ar trebui consolidate. Prin urmare, este oportun să se stabilească un cadru juridic formal unic pentru înfiinţarea şi operarea observatoarelor pieţelor la nivelul Uniunii în oricare sector agricol şi să se stabilească obligaţiile de notificare şi raportare relevante pentru respectivele observatoare.

(66)Pe baza datelor statistice şi a informaţiilor colectate pentru monitorizarea pieţelor agricole, observatoarele pieţelor la nivelul Uniunii ar trebui să identifice ameninţările de perturbare a pieţei în rapoartele lor. Comisia ar trebui să prezinte periodic Parlamentului European şi Consiliului informaţii cu privire situaţia pieţei pentru produsele agricole, ameninţările de perturbare a pieţei şi măsurile posibile care trebuie luate, prin participări regulate la reuniunile Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi ale Comitetului special pentru agricultură.

(67)Din motive de claritate, rolul Comisiei în ceea ce priveşte obligaţiile sale existente de a coopera şi de a face schimb de informaţii cu autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁰) şi cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) ar trebui să fie prevăzut în mod explicit la articolul 223 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(68)Obligaţiile de raportare caduce ale Comisiei în ceea ce priveşte piaţa laptelui şi a produselor lactate şi extinderea domeniului de aplicare al programului pentru şcoli ar trebui să fie eliminate. Obligaţiile de raportare privind sectorul apicol ar trebui să fie integrate în Regulamentul (UE) 2021/2115. Ar trebui stabilite noi obligaţii şi termene de raportare privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol, privind înfiinţarea de observatoare ale pieţelor la nivelul Uniunii şi privind utilizarea de măsuri excepţionale. Comisia ar trebui, de asemenea, să prezinte rapoarte privind situaţia denumirilor comerciale şi clasificarea carcaselor în sectorul cărnii de oaie şi de capră.

(70)Având în vedere derogarea existentă de la denumirile comerciale de utilizat pentru carnea de viţel cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată înregistrată înainte de 29 iunie 2007, din motive de consecvenţă şi pentru a oferi consumatorilor informaţii clare, statelor membre ar trebui să li se dea posibilitatea de a permite grupurilor responsabile de denumiri de origine protejate sau de indicaţii geografice protejate înregistrate înainte de data respectivă să deroge de la clasificarea obligatorie a carcaselor de viţel.

(73)Ar trebui să se prevadă derogări specifice prin care să se permită utilizarea altor denumiri alături de denumirea înregistrată a unei specialităţi tradiţionale garantate. Comisia ar trebui să stabilească perioade de tranziţie pentru utilizarea denumirilor care conţin denumiri de specialităţi tradiţionale garantate, în conformitate cu condiţiile pentru astfel de perioade de tranziţie deja existente pentru denumirile de origine protejate şi pentru indicaţiile geografice protejate.

(74)Procedurile legate de înregistrarea denumirilor de origine protejate, a indicaţiilor geografice protejate şi a specialităţilor tradiţionale garantate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui să fie raţionalizate şi simplificate pentru a garanta faptul că noile denumiri pot fi înregistrate în perioade de timp mai scurte. Procedura de opoziţie ar trebui să fie simplificată. Declaraţia de opoziţie motivată ar trebui să prevadă toate motivele opoziţiei şi detaliile respectivelor motive. Acest lucru nu ar trebui să împiedice autoritatea sau persoana care a formulat opoziţia să adauge şi să prezinte detalii suplimentare în cursul consultărilor menţionate la articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(75)Procedura de aprobare a modificărilor aduse caietului de sarcini al produsului prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui să fie simplificată prin introducerea unei distincţii între modificările la nivelul Uniunii şi modificările standard. În conformitate cu principiul subsidiarităţii, statele membre ar trebui să fie responsabile pentru aprobarea modificărilor standard, iar Comisia ar trebui să îşi păstreze responsabilitatea pentru aprobarea modificărilor la nivelul Uniunii la caietul de sarcini al produsului. Ar trebui stabilite prevederi pentru a asigura suficient timp pentru facilitarea unei tranziţii line de la normele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind modificarea caietului de sarcini al produsului la noile norme prevăzute în prezentul regulament.

(77)Având în vedere numărul limitat de înregistrări de indicaţii geografice ale produselor vitivinicole aromatizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (²¹), cadrul juridic pentru protecţia indicaţiilor geografice pentru produsele respective ar trebui să fie simplificat. Produsele vitivinicole aromatizate şi alte băuturi alcoolice, cu excepţia băuturilor spirtoase şi a produselor viticole enumerate în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, ar trebui să aibă acelaşi regim juridic şi aceleaşi proceduri ca şi alte produse agricole şi alimentare. Domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 ar trebui să fie extins pentru a include aceste produse. Regulamentul (UE) nr. 251/2014 ar trebui să fie modificat pentru a ţine seama de această schimbare în ceea ce priveşte titlul, domeniul de aplicare şi definiţiile şi în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la etichetarea produselor vitivinicole aromatizate. Ar trebui să se asigure o tranziţie lină pentru denumirile protejate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 251/2014.

(80)Pentru a oferi consumatorilor un nivel de informare mai ridicat, la Regulamentul (UE) nr. 251/2014 ar trebui adăugate etichetarea obligatorie a produselor vitivinicole aromatizate cu o declaraţie nutriţională şi o listă a ingredientelor. Cu toate acestea, producătorii ar trebui să aibă opţiunea de a limita conţinutul declaraţiei nutriţionale pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta doar la valoarea energetică şi de a pune la dispoziţie declaraţia nutriţională integrală şi lista ingredientelor prin mijloace electronice, cu condiţia ca aceştia să evite orice colectare sau monitorizare a datelor utilizatorilor şi să nu furnizeze informaţii în scopuri de comercializare. Cu toate acestea, opţiunea de a nu prezenta o declaraţie nutriţională integrală pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta nu ar trebui să afecteze cerinţa existentă ca eticheta să conţină lista substanţelor care provoacă alergii sau intoleranţe. Competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în vederea completării Regulamentului (UE) nr. 251/2014 prin stabilirea de norme detaliate privind indicarea şi denumirea ingredientelor pentru produsele vitivinicole aromatizate. După data aplicării noilor cerinţe de etichetare ar trebui permisă comercializarea în continuare a stocurilor existente de produse vitivinicole aromatizate, până la epuizarea acestora. Ar trebui să li se permită operatorilor un timp suficient pentru a se adapta la noile cerinţe de etichetare înainte ca acestea să devină aplicabile.

(81)Este oportun să se permită adăugarea unei cantităţi limitate de băuturi spirtoase la prepararea vinurilor aromatizate din oricare dintre categoriile prevăzute la litera A din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 251/2014. Întrucât progresul tehnic permite în prezent producerea de vermut fără adaos de alcool, nu ar trebui să mai existe cerinţa de a adăuga alcool în cazul vermutului. Având în vedere cererea consumatorilor, este oportun să se permită combinarea vinului roşu cu cel alb pentru a produce Glühwein. Pentru a se ţine seama de o băutură aromatizată pe bază de vin existentă pe piaţa poloneză, este oportun să se creeze categoria "wino ziołowe" nouă, stabilindu-se în dreptul Uniunii cerinţele tradiţionale pentru producerea acesteia.

(82)Având în vedere dimensiunea redusă, depărtarea şi situaţia specifică în ceea ce priveşte securitatea alimentară, pieţele locale din Réunion sunt deosebit de vulnerabile la fluctuaţiile preţurilor. Organizaţiile interprofesionale reunesc producători şi alţi operatori din diferite etape ale lanţului de aprovizionare cu alimente şi pot juca un rol în sprijinirea conservării şi diversificării producţiei locale. În contextul specific al securităţii alimentare din Réunion, este oportun să se prevadă, prin derogare de la articolul 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, că, în cazul în care normele unei organizaţii interprofesionale recunoscute sunt extinse către operatori care nu sunt membri ai organizaţiei interprofesionale, Franţa poate decide, după consultarea părţilor interesate relevante, ca operatorii care nu sunt membri ai organizaţiei interprofesionale să aibă obligaţia de a plăti contribuţii financiare pentru activităţile vizate de normele extinse care sunt în interesul economic general al operatorilor economici ale căror activităţi se desfăşoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieţei locale.

(84)Ar trebui instituite dispoziţii tranzitorii pentru cererile de protecţie şi de înregistrare a denumirilor de origine protejate, a indicaţiilor geografice protejate şi a specialităţilor tradiţionale garantate care au fost depuse înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru cheltuielile suportate înainte de 1 ianuarie 2023 în temeiul schemelor de ajutor pentru ulei de măsline şi măsline de masă, fructe şi legume, vin, apicultură şi hamei, pentru programele operaţionale ale organizaţiilor de producători recunoscute şi ale asociaţiilor de organizaţii de producători recunoscute din sectorul fructelor şi legumelor şi programele de sprijin în sectorul vitivinicol stabilite la articolele 29-60 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Art. 1: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1308/2013

1.Articolul 2 se înlocuieşte cu următorul text:

2.Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(b)alineatele (3) şi (4) se înlocuiesc cu următorul text:

(^*2)Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 şi a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 435, 6 decembrie 2021, p. 1).

4.Articolul 6 se înlocuieşte cu următorul text:

6.Articolul 16 se modifică după cum urmează:

8.Partea II titlul I capitolul II se modifică după cum urmează:

(c)la articolul 23, alineatul (11) se înlocuieşte cu următorul text:

"(11) Statele membre aleg produsele care urmează să facă obiectul distribuirii sau urmează să fie incluse în măsurile educative însoţitoare pe baza unor criterii obiective, care includ unul sau mai multe dintre următoarele: considerente de sănătate şi de mediu, caracterul sezonier, soiul şi disponibilitatea produselor locale sau regionale, acordând prioritate, pe cât posibil, produselor originare din Uniune. Statele membre pot încuraja în special achiziţiile locale sau regionale, produsele ecologice, lanţurile de aprovizionare scurte sau beneficiile pentru mediu, inclusiv ambalajele durabile, şi, dacă este cazul, produsele recunoscute în temeiul sistemelor de calitate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(d)articolul 23a se modifică după cum urmează:

10.Articolul 62 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (3) se modifică după cum urmează:

Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, producătorilor care deţin autorizaţii în conformitate cu articolul 64 şi cu articolul 66 alineatul (1) din prezentul regulament, care expiră în anii 2020 şi 2021, nu li se aplică sancţiunea administrativă menţionată la articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu condiţia ca aceştia să informeze autorităţile competente până la 28 februarie 2022 că nu intenţionează să utilizeze autorizaţiile şi nu doresc să beneficieze de prelungirea valabilităţii lor, astfel cum se menţionează la al treilea paragraf de la prezentul alineat. În cazul în care producătorii care deţin autorizaţii a căror validitate a fost prelungită până la 31 decembrie 2021, au declarat autorităţii competente până la 28 februarie 2021 că nu intenţionează să îşi utilizeze respectivele autorizaţii, aceştia au posibilitatea de a îşi retrage declaraţiile printr-o comunicare scrisă către autoritatea competentă până la 28 februarie 2022 şi de a îşi utiliza autorizaţiile în perioada de valabilitate prelungită prevăzută la al treilea paragraf."

(b)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) Prezentul capitol nu se aplică în cazul plantării sau replantării suprafeţelor destinate unor scopuri experimentale, creării de colecţii de soiuri de viţă-de-vie având ca scop conservarea resurselor genetice sau plantărilor de viţă-mamă pentru altoi, în cazul suprafeţelor ale căror produse vitivinicole sunt destinate în exclusivitate consumului de către gospodăria viticultorului sau în cazul suprafeţelor care urmează să fie nou plantate ca urmare a unor măsuri de expropriere în interesul public adoptate în temeiul dreptului intern."

11.Articolul 63 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

b) unui procent de 1 % dintr-o suprafaţă care cuprinde suprafaţa cultivată în mod real cu viţă-de-vie pe teritoriul lor, măsurată la data de 31 iulie 2015, şi suprafaţa care face obiectul drepturilor de plantare acordate unor producători de pe teritoriul lor în conformitate cu articolul 85h, articolul 85i sau articolul 85k din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 care erau disponibile pentru conversia în autorizaţii la 1 ianuarie 2016, astfel cum se menţionează la articolul 68 din prezentul regulament."

12.Articolul 64 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

"(2) Dacă suprafaţa totală vizată de cererile eligibile menţionate la alineatul (1) depăşeşte într-un anumit an suprafaţa pusă la dispoziţie de statul membru, autorizaţiile sunt acordate pe baza împărţirii proporţionale a hectarelor între toţi solicitanţii, în funcţie de suprafaţa pentru care au solicitat autorizaţia. Prin acordarea de autorizaţii se poate stabili suprafaţa minimă şi/sau maximă per solicitant şi, de asemenea, ea poate fi efectuată parţial sau integral în conformitate cu unul sau mai multe dintre următoarele criterii de prioritate obiective şi nediscriminatorii care se pot aplica la nivel naţional sau regional:"

13.La articolul 65, primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Atunci când aplică articolul 63 alineatul (2), un stat membru ia în considerare recomandările organizaţiilor profesionale recunoscute care funcţionează în sectorul vitivinicol menţionate la articolele 152, 156 şi 157, ale unor grupuri de producători interesate menţionate la articolul 95 sau ale altor tipuri de organizaţii profesionale recunoscute în temeiul legislaţiei statului membru respectiv, cu condiţia ca aceste recomandări să fie precedate de un acord convenit între părţile reprezentative relevante din aria geografică de referinţă."

14.Articolul 68 se modifică după cum urmează:

15.La articolul 81 se adaugă următorul alineat:

16.Articolul 86 se înlocuieşte cu următorul text:

17.Articolul 90 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Cu excepţia cazului în care acordurile internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE conţin dispoziţii contrare, dispoziţiile privind denumirile de origine, indicaţiile geografice şi etichetarea vinului, stabilite în secţiunea 2 din prezentul capitol, şi definiţiile, denumirile şi denumirile comerciale menţionate la articolul 78 din prezentul regulament se aplică produselor importate în Uniune încadrate la codurile NC 2009 61, 2009 69, 2204 şi, după caz, ex 2202 99 19 (alte vinuri dezalcoolizate cu un titru alcoolic volumic care nu depăşeşte 5 %.)"

18.În partea II titlul II capitolul I secţiunea 1 se introduce următoarea subsecţiune:

20.Articolul 93 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), literele (a) şi (b) se înlocuiesc cu următorul text:

21.Articolul 94 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)în ceea ce priveşte denumirea de origine protejată, legătura dintre calitatea sau caracteristicile produsului şi mediul geografic menţionată la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i); detaliile privind factorii umani din mediul geografic respectiv pot, după caz, să fie limitate la o descriere a gestionării solului, a materialului vegetal şi a peisajului, a practicilor de cultivare sau a oricăror alte contribuţii umane relevante pentru menţinerea factorilor naturali ai mediului geografic menţionaţi la punctul respectiv;

22.Articolul 96 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

În momentul înaintării cererii de protecţie către Comisie în temeiul primului paragraf din prezentul alineat, statul membru include o declaraţie în care arată că, în opinia sa, cererea depusă de solicitant îndeplineşte condiţiile pentru protecţie prevăzute în prezenta secţiune şi în dispoziţiile adoptate în temeiul său şi în care certifică faptul că documentul unic menţionat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) este un rezumat fidel al caietului de sarcini al produsului.

23.La articolul 97, alineatele (2), (3) şi (4) se înlocuiesc cu următorul text:

(4) În cazul în care, pe baza examinării efectuate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, Comisia consideră că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolele 93, 100 şi 101, aceasta adoptă acte de punere în aplicare cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a documentului unic menţionat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) şi a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al produsului efectuată în cursul procedurii preliminare la nivel naţional. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).

24.Articolele 98 şi 99 se înlocuiesc cu următorul text:

(2) În cazul în care consideră că declaraţia de opoziţie este admisibilă, Comisia invită autoritatea ori persoana fizică sau juridică care a depus declaraţia de opoziţie şi autoritatea ori persoana fizică sau juridică care a depus cererea de protecţie să participe la consultări corespunzătoare pentru o perioadă rezonabilă care nu trebuie să depăşească trei luni. Invitaţia este emisă în termen de cinci luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cererii de protecţie la care se referă declaraţia de opoziţie motivată. Invitaţia este însoţită de o copie a declaraţiei de opoziţie motivate. În orice moment pe parcursul acestor trei luni, Comisia poate prelungi termenul consultărilor cu maximum trei luni la solicitarea autorităţii ori a persoanei fizice sau juridice care a depus cererea de protecţie.

(4) Dacă autoritatea sau persoana care a depus declaraţia de opoziţie şi autoritatea sau persoana care a depus cererea de protecţie ajung la un acord, fie solicitantul stabilit în ţara terţă, fie autorităţile din statul membru sau din ţara terţă din care a fost depusă cererea de protecţie notifică Comisiei rezultatele consultărilor şi toţi factorii care au făcut posibilă ajungerea la un acord, inclusiv opiniile părţilor. Dacă informaţiile publicate în temeiul articolului 97 alineatul (4) au fost modificate substanţial, Comisia repetă examinarea menţionată la articolul 97 alineatul (2) după desfăşurarea unei proceduri naţionale care asigură publicarea adecvată a respectivelor informaţii modificate. În cazul în care, în urma acordului, nu există modificări ale caietului de sarcini al produsului sau în cazul în care modificările caietului de sarcini al produsului nu sunt substanţiale, Comisia adoptă o decizie în conformitate cu articolul 99 alineatul (1) prin care acordă protecţie denumirii de origine sau indicaţiei geografice, în pofida primirii unei declaraţii de opoziţie admisibile.

25.Articolul 102 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) În cazul în care se înregistrează o denumire de origine sau o indicaţie geografică în temeiul prezentului regulament, înregistrarea unei mărci a cărei utilizare ar contraveni articolului 103 alineatul (2) şi care se referă la un produs care aparţine uneia dintre categoriile enumerate în anexa VII partea II este refuzată dacă data depunerii la Comisie a cererii de înregistrare a mărcii este ulterioară celei a depunerii la Comisie a cererii de înregistrare în ceea ce priveşte denumirea de origine sau indicaţia geografică.

(2) Fără a aduce atingere articolului 101 alineatul (2) din prezentul regulament, o marcă a cărei utilizare contravine articolului 103 alineatul (2) din prezentul regulament şi pentru care a fost depusă o cerere, care a fost înregistrată sau, dacă această posibilitate este prevăzută de legislaţia în cauză, care a fost consacrată prin utilizare, cu bună-credinţă pe teritoriul Uniunii, anterior datei depunerii la Comisie a cererii de protecţie a denumirii de origine sau a indicaţiei geografice, poate fi utilizată în continuare şi reînnoită în pofida înregistrării unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice, cu condiţia să nu existe motivele de anulare sau de revocare a mărcii prevăzute de Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European şi a Consiliului (^*3) sau de Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*4).

26.Articolul 103 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), literele (a) şi (b) se înlocuiesc cu următorul text:

(b)se adaugă următorul alineat:

În cazul mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii fără să fie puse în liberă circulaţie pe acest teritoriu, grupul de producători sau orice operator care are dreptul de a utiliza denumirea de origine protejată sau indicaţia geografică protejată este îndreptăţit să împiedice toate părţile terţe ca, în cadrul operaţiunilor comerciale, să introducă în Uniune mărfuri care nu sunt puse în liberă circulaţie, în cazul în care aceste mărfuri, inclusiv ambalajele lor, provin din ţări terţe şi poartă, fără a fi autorizate, denumirea de origine protejată sau indicaţia geografică protejată."

27.Articolul 105 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) Un solicitant care satisface condiţiile stabilite la articolul 95 poate solicita aprobarea unei modificări a caietului de sarcini al produsului pentru o denumire de origine protejată sau pentru o indicaţie geografică protejată, în special pentru a lua în considerare evoluţiile cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a modifica delimitarea ariei geografice menţionată la articolul 94 alineatul (2) al doilea paragraf litera (d). Cererile descriu şi motivează modificările solicitate.

28.Articolul 106 se înlocuieşte cu următorul text:

29.Se introduce următorul articol:

31.În partea II titlul II capitolul I secţiunea 2 se adaugă următoarea subsecţiune:

(^*5)Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

(3)În cadrul Uniunii, autoritatea competentă menţionată la alineatul (2) din prezentul articol sau unul sau mai multe organisme delegate în înţelesul articolului 3 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/625 care acţionează în calitate de organism de certificare a produselor în conformitate cu criteriile prevăzute la titlul II capitolul III din regulamentul respectiv verifică anual conformitatea cu caietul de sarcini al produsului, atât pe parcursul producerii vinului, cât şi în timpul sau după condiţionarea acestuia.

32.Articolul 119 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(c)se adaugă următoarele alineate:

"(4) Prin derogare de la alineatul (1) litera (h), declaraţia nutriţională de pe ambalaj sau de pe eticheta aplicată pe acesta poate fi limitată la valoarea energetică, care poate fi exprimată prin utilizarea simbolului «E» pentru energie. În aceste cazuri, declaraţia nutriţională integrală este furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. Respectiva declaraţie nutriţională nu se afişează împreună cu alte informaţii destinate vânzării sau comercializării şi nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului.

33.La articolul 122, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

36.Se introduce următorul articol:

Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/633, statele membre pot, la cererea unei organizaţii interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care îşi desfăşoară activitatea în sectorul vitivinicol, să prevadă că interdicţia menţionată la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Directiva (UE) 2019/633 nu se aplică plăţilor efectuate în temeiul acordurilor de furnizare între producători sau revânzători de vinuri şi cumpărătorii lor direcţi pentru tranzacţiile de vânzare privind vinuri vrac, cu următoarele condiţii:

(a) în contractele standard să fie prevăzute condiţii specifice care permit efectuarea de plăţi după 60 de zile pentru tranzacţiile de vânzare privind vinuri vrac cărora statul membru le-a conferit, înainte de 30 octombrie 2021, caracter obligatoriu în temeiul articolului 164 din prezentul regulament, iar această extindere a aplicării contractelor standard să fie reînnoită de statul membru cu începere de la data respectivă fără nicio modificare semnificativă a condiţiilor de plată care ar fi în dezavantajul furnizorilor de vinuri vrac; şi

37.La articolul 148 alineatul (2) litera (c), punctul (i) se înlocuieşte cu următorul text:

- este calculat prin combinarea mai multor factori stabiliţi în contract, care pot include indicatori obiectivi, indici şi metode de calcul al preţului final care sunt uşor de accesat şi de înţeles şi care reflectă schimbările condiţiilor de piaţă, volumul livrat şi calitatea sau compoziţia laptelui crud livrat; indicatorii respectivi se pot baza pe preţurile, producţia şi costurile de piaţă relevante; în acest scop, statele membre pot stabili indicatori, în conformitate cu criterii obiective, pe baza unor studii privind producţia şi lanţul de aprovizionare cu alimente; părţile contractante au posibilitatea de a face trimitere la aceşti indicatori sau la orice alţi indicatori pe care îi consideră relevanţi,"

40.Articolul 151 se modifică după cum urmează:

42.Articolul 153 se modifică după cum urmează:

(b)se introduce următorul alineat:

"(2^a) Statutul unei organizaţii de producători poate prevedea posibilitatea ca membrii producători să fie în contact direct cu cumpărătorii, cu condiţia ca un astfel de contact direct să nu pună în pericol funcţia de concentrare a ofertei şi de introducere pe piaţă a produselor exercitată de către organizaţia de producători. Se consideră că a fost asigurată concentrarea ofertei dacă elementele esenţiale ale vânzării, cum ar fi preţul, calitatea şi volumul, sunt negociate şi stabilite de organizaţia de producători."

44.Articolul 157 se modifică după cum urmează:

(b)la alineatul (1), litera (c) se modifică după cum urmează:

"(vii) furnizarea de informaţii şi realizarea cercetării necesare inovării, raţionalizării, ameliorării şi ajustării producţiei şi, dacă este cazul, a procesării şi a comercializării spre produse mai adaptate cerinţelor pieţei, gusturilor şi aşteptărilor consumatorilor, în special în materie de calitate a produselor, inclusiv particularităţile produselor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, de protecţie a mediului, de acţiune climatică şi de sănătate şi bunăstare a animalelor;"

45.Articolul 158 se modifică după cum urmează:

46.Articolul 163 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

47.Articolul 164 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (4) se modifică după cum urmează:

48.Articolul 165 se înlocuieşte cu următorul text:

Dacă aplicarea normelor unei organizaţii de producători recunoscute, ale unei asociaţii recunoscute a organizaţiilor de producători sau ale unei organizaţii interprofesionale recunoscute este extinsă în temeiul articolului 164, iar activităţile reglementate prin normele menţionate ţin de interesul economic general al operatorilor economici ale căror activităţi sunt legate de produsele în cauză, statul membru care a acordat recunoaşterea poate decide, după consultarea părţilor interesate relevante, ca operatorii economici individuali sau grupurile de operatori care nu sunt membri ai organizaţiei, dar care beneficiază de activităţile respective să achite organizaţiei valoarea integrală sau parţială a contribuţiilor financiare plătite de membrii acesteia, în măsura în care aceste contribuţii sunt destinate să acopere costurile rezultate în mod direct în urma desfăşurării uneia sau a mai multora dintre activităţile în cauză. Orice organizaţie care primeşte contribuţii de la producătorii nemembri în temeiul prezentului articol pune la dispoziţie, la cererea unui producător membru sau nemembru care contribuie financiar la activităţile organizaţiei, acele părţi din bugetul său anual care se referă la desfăşurarea activităţilor enumerate la articolul 164 alineatul (4)."

49.Se introduce următorul articol:

(1) Fără a aduce atingere articolelor 167 şi 167a din prezentul regulament, la solicitarea unei organizaţii de producători sau a unei asociaţii de organizaţii de producători recunoscute în temeiul articolului 152 alineatul (1) sau al articolului 161 alineatul (1) din prezentul regulament, a unei organizaţii interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 alineatul (1) din prezentul regulament, a unui grup de operatori astfel cum se menţionează la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau a unui grup de producători astfel cum se menţionează la articolul 95 alineatul (1) din prezentul regulament, statele membre pot stabili, pentru o perioadă limitată, norme cu caracter obligatoriu privind regularizarea ofertei de produse agricole menţionate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată în temeiul articolului 5 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau în temeiul articolului 93 alineatul (1) literele (a) şi (b) din prezentul regulament.

(2) Normele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt condiţionate de existenţa unui acord prealabil care se încheie între cel puţin două treimi dintre producătorii produsului astfel cum se menţionează la alineatul (1) de la prezentul articol sau reprezentanţii acestora, reprezentând cel puţin două treimi din producţia produsului respectiv în zona geografică menţionată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) şi litera (b) punctul (iv) din prezentul regulament pentru vin. În cazul în care producţia produsului menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol implică procesarea, iar caietul de sarcini al produsului menţionat la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau la articolul 94 alineatul (2) din prezentul regulament restricţionează aprovizionarea cu materii prime la o anumită zonă geografică, statele membre solicită, în sensul normelor care urmează să fie stabilite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol:

(3) Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, în cazul producţiei de brânzeturi care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată, normele menţionate la alineatul (1) din prezentul articol sunt condiţionate de existenţa unui acord prealabil între cel puţin două treimi dintre producătorii de lapte, sau reprezentanţii acestora, reprezentând cel puţin două treimi din laptele crud utilizat pentru producţia brânzeturilor respective şi, atunci când este relevant, cel puţin două treimi din producătorii brânzeturilor respective, sau reprezentanţii acestora, reprezentând cel puţin două treimi din producţia brânzeturilor respective în zona geografică menţionată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(8) Comisia poate adopta oricând acte de punere în aplicare care să oblige un stat membru să abroge normele stabilite de respectivul stat membru în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol în cazul în care Comisia constată că normele respective nu respectă condiţiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, că împiedică sau denaturează concurenţa pe un segment substanţial al pieţei interne sau că periclitează liberul schimb sau realizarea obiectivelor stabilite la articolul 39 din TFUE. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedurile menţionate la articolul 229 alineatele (2) şi (3) din prezentul regulament."

50.La articolul 168 alineatul (4) litera (c), punctul (i) se înlocuieşte cu următorul text:

- se calculează prin combinarea mai multor factori stabiliţi în contract, care pot include indicatori obiectivi, care se pot baza pe preţurile, producţia şi costurile de piaţă relevante, precum şi indici şi metode de calcul al preţului final care sunt uşor de accesat şi de înţeles şi care reflectă schimbările condiţiilor de piaţă, cantităţile livrate şi calitatea sau compoziţia produselor agricole livrate; în acest scop, statele membre pot stabili indicatori, în conformitate cu criterii obiective, pe baza unor studii privind producţia şi lanţul de aprovizionare cu alimente; părţile contractante au posibilitatea de a face trimitere la aceşti indicatori sau la orice alţi indicatori pe care îi consideră relevanţi."

52.Articolul 172a se înlocuieşte cu următorul text:

Fără a aduce atingere niciunei clauze specifice de repartizare a valorii în sectorul zahărului, fermierii, inclusiv asociaţiile de fermieri, pot conveni cu operatorii din aval asupra unor clauze de repartizare a valorii, inclusiv în ceea ce priveşte câştigurile şi pierderile de pe piaţă, pentru a stabili modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluţie a preţurilor relevante de pe piaţă pentru produsele în cauză sau de pe alte pieţe ale produselor de bază.

Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, organizaţiile interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care îşi desfăşoară activitatea în sectorul vitivinicol pot furniza indicatori neobligatorii de orientare a preţurilor privind vânzarea strugurilor destinaţi producţiei de vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, cu condiţia ca aceste orientări să nu elimine concurenţa în ceea ce priveşte o parte substanţială a produselor în cauză."

53.La articolul 182 alineatul (1), paragraful al doilea se înlocuieşte cu următorul text:

55.La capitolul IV se adaugă următorul articol:

57.La articolul 206, primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

58.Articolul 208 se înlocuieşte cu următorul text:

59.Articolul 210 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate ale organizaţiilor interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor menţionate la articolul 157 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament sau, în ceea ce priveşte sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă şi sectorul tutunului, a obiectivelor menţionate la articolul 162 din prezentul regulament, şi care nu sunt incompatibile cu dreptul Uniunii în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol.

60.Se introduce următorul articol:

(1) Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate ale producătorilor de produse agricole care sunt legate de producţia de produse agricole sau comerţul cu acestea şi care vizează aplicarea unui standard de durabilitate mai ridicat decât cel prevăzut de dreptul Uniunii sau de dreptul intern, cu condiţia ca respectivele acorduri, decizii şi practici concertate să impună numai restrângeri ale concurenţei care sunt indispensabile pentru atingerea respectivului standard.

(7) Autoritatea naţională în domeniul concurenţei astfel cum se menţionează la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 poate decide în cazuri individuale că, în viitor, unul sau mai multe dintre acordurile, deciziile şi practicile concertate menţionate la alineatul (1) trebuie să fie modificate, să fie întrerupte sau să nu aibă loc sub nicio formă, în cazul în care consideră că o astfel de decizie este necesară pentru a evita excluderea concurenţei sau că sunt periclitate obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE.

62.Articolul 214a se înlocuieşte cu următorul text:

64.Articolul 219 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Pentru a reacţiona în mod eficient şi concret la ameninţările de perturbare a pieţei cauzate de majorări sau reduceri semnificative de preţ pe pieţele interne ori externe sau la alte evenimente şi circumstanţe care perturbă sau ameninţă să perturbe piaţa în cauză într-un mod semnificativ, în cazul în care situaţia respectivă sau efectele ei pe piaţă sunt susceptibile să continue sau să se agraveze, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc măsurile necesare pentru a aborda situaţia respectivă de pe piaţă, cu respectarea eventualelor obligaţii rezultate din acorduri internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE şi cu condiţia ca orice alte măsuri disponibile în temeiul prezentului regulament să se dovedească insuficiente sau inadecvate."

(b)paragraful al patrulea se înlocuieşte cu următorul text:

"Aceste măsuri pot să extindă sau să modifice, în măsura în care este necesar şi pentru perioada de timp necesară pentru a se aborda perturbarea pieţei sau ameninţarea la adresa acesteia, domeniul de aplicare, durata sau alte aspecte ale altor măsuri prevăzute în cadrul prezentului regulament, pot să ajusteze ori să suspende taxele la import, în totalitate sau parţial, inclusiv pentru anumite cantităţi sau perioade, după caz, sau pot să ia forma unui sistem voluntar temporar de reducere a producţiei, în special în caz de producţie excesivă."

65.Partea V capitolul I secţiunea 2 se modifică după cum urmează:

(b)articolul 220 se modifică după cum urmează:

66.În partea V, se introduc următorul capitol şi următoarele articole:

67.La articolul 223 alineatul (1), paragraful al doilea se înlocuieşte cu următorul text:

68.Articolul 225 se modifică după cum urmează:

(d)se introduc următoarele litere:

70.Anexa I se modifică după cum urmează:

(c)partea IX se modifică după cum urmează:

74.Anexa VII se modifică după cum urmează:

(a)partea I se modifică după cum urmează:

(b)partea II se modifică după cum urmează:

"(a) are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puţin 15 % vol., şi de cel mult 22 % vol. În mod excepţional, pentru vinurile supuse procesului de învechire pe parcursul unor perioade îndelungate, aceste limite pot fi diferite în cazul anumitor vinuri licoroase cu o denumire de origine sau cu o indicaţie geografică de pe lista stabilită de Comisie prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 75 alineatul (2), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(c)apendicele I se modifică după cum urmează:

75.Anexa VIII se modifică după cum urmează:

(a)partea I se modifică după cum urmează:

Art. 2: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1151/2012

2.La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

3.La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

4.La articolul 6, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

5.La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (f) se înlocuieşte cu următorul text:

(i)în ceea ce priveşte o denumire de origine protejată, legătura dintre calitatea sau caracteristicile produsului şi mediul geografic menţionat la articolul 5 alineatul (1), deşi detaliile privind factorii umani din mediul geografic respectiv pot, după caz, să fie limitate la o descriere a gestionării solului şi a peisajului, a practicilor de cultivare sau a oricăror alte contribuţii umane relevante pentru menţinerea factorilor naturali ai mediului geografic, astfel cum se menţionează la alineatul respectiv;

7.La articolul 12, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) În cazul produselor care provin din Uniune şi care sunt comercializate sub o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată înregistrată în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul regulament, simbolurile Uniunii asociate acestora apar pe etichete şi pe materialele publicitare. Cerinţele de etichetare cuprinse la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind modul de prezentare a menţiunilor obligatorii se aplică denumirii înregistrate a produsului. Menţiunea «denumire de origine protejată» sau «indicaţie geografică protejată» sau abrevierea corespunzătoare «DOP» sau «IGP» poate apărea pe etichetă."

8.Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

(b)se adaugă următorul alineat:

9.Articolul 15 se modifică după cum urmează:

10.Se introduce următorul articol:

12.La articolul 23, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentului articol, simbolul menţionat la alineatul (2) din prezentul articol apare pe etichetă şi în cadrul materialelor promoţionale în cazul produselor provenite din Uniune care sunt comercializate ca specialitate tradiţională garantată înregistrată în conformitate cu prezentul regulament. Cerinţele de etichetare cuprinse la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind modul de prezentare a menţiunilor obligatorii se aplică denumirii înregistrate a produsului. Pe etichetă poate figura menţiunea «specialitate tradiţională garantată» sau abrevierea corespunzătoare «STG».

13.Articolul 24 se modifică după cum urmează:

14.Se introduce următorul articol:

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să acorde o perioadă de tranziţie de până la cinci ani astfel încât să permită produselor a căror denumire contravine articolului 24 alineatul (1) sau conţine o denumire care contravine articolului 24 alineatul (1) să poată fi utilizate în continuare sub denumirea cu care au fost comercializate, cu condiţia să existe o declaraţie de opoziţie admisibilă în temeiul articolului 49 alineatul (3) sau al articolului 51, care arată că denumirea respectivă a fost utilizată în mod legal pe piaţa Uniunii timp de cel puţin cinci ani înainte de data publicării prevăzute la articolul 50 alineatul (2) litera (b).

16.Articolul 50 se înlocuieşte cu următorul text:

(2) În cazul în care, pe baza examinării efectuate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, Comisia consideră că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolele 5 şi 6 în ceea ce priveşte cererile de înregistrare depuse în temeiul sistemului prevăzut la titlul II, sau că sunt îndeplinite condiţiile stabilite la articolul 18 alineatele (1) şi (2) în ceea ce priveşte cererile depuse în temeiul sistemului prevăzut la titlul III, aceasta publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

17.Articolul 51 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1), (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

18.La articolul 52, alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) În cazul în care, pe baza informaţiilor care îi parvin în urma examinării efectuate în temeiul articolului 50 alineatul (1) primul paragraf, Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolele 5 şi 6, în ceea ce priveşte sistemele de calitate prevăzute la titlul II, sau la articolul 18, în ceea ce priveşte sistemele de calitate prevăzute la titlul III, aceasta adoptă acte de punere în aplicare pentru respingerea cererii. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 57 alineatul (2).

19.Articolul 53 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

(c)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

Art. 3: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 251/2014

4.Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următoarele alineate:

5.Se introduce următorul articol:

(2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), declaraţia nutriţională de pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta poate fi limitată la valoarea energetică, care poate fi exprimată prin utilizarea simbolului «E» pentru energie. În aceste cazuri, declaraţia nutriţională integrală este furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. Respectiva declaraţie nutriţională nu se afişează împreună cu alte informaţii destinate vânzării sau comercializării şi nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului.

6.La articolul 8, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

9.Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat:

"(2^a) Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 5 alineatul (7) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 7 decembrie 2021. Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 6a alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 8 decembrie 2023. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade."

(b)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 4 alineatul (2), articolul 5 alineatul (7), articolul 6a alineatul (4), articolul 28, articolul 32 alineatul (2) şi articolul 36 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare."

(c)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

"(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (2), al articolului 5 alineatul (7), al articolului 6a alineatul (4), al articolului 28, al articolului 32 alineatul (2) şi al articolului 36 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului."

11.Anexa II se modifică după cum urmează:

(b)partea B se modifică după cum urmează:

Art. 4: Modificări la Regulamentul (UE) nr. 228/2013

(1) În conformitate cu articolul 349 din tratat, prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din tratat şi în pofida articolului 164 alineatul (4) primul paragraf literele (a)-(n) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în cazul în care o organizaţie interprofesională recunoscută în temeiul articolului 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 operează exclusiv în Réunion şi este considerată ca reprezentând producţia, comercializarea sau procesarea unui anumit produs, Franţa poate, la solicitarea respectivei organizaţii, să extindă la alţi operatori care nu sunt membri ai respectivei organizaţii interprofesionale normele care vizează sprijinirea menţinerii şi diversificării producţiei locale pentru a spori securitatea alimentară în Réunion, cu condiţia ca de normele respective să se aplice numai acelor operatori ale căror activităţi se desfăşoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieţei locale. În pofida articolului 164 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, o organizaţie interprofesională este considerată reprezentativă în temeiul prezentului articol în cazul în care reprezintă cel puţin 70 % din volumul producţiei, comercializării sau procesării produsului sau produselor în cauză.

(2) Prin derogare de la articolul 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, dacă aplicarea normelor unei organizaţii interprofesionale recunoscute care operează exclusiv în Réunion este extinsă în temeiul alineatului (1) prezentului articol, iar activităţile reglementate prin normele menţionate ţin de interesul economic general al operatorilor economici ale căror activităţi se desfăşoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieţei locale, Franţa poate decide, după consultarea părţilor interesate relevante, ca operatorii economici individuali sau grupurile de operatori care nu sunt membri ai organizaţiei, dar care operează pe piaţa locală respectivă, să achite organizaţiei valoarea integrală sau parţială a contribuţiilor financiare plătite de membrii acesteia, în măsura în care aceste contribuţii sunt destinate să acopere costurile care rezultă în mod direct în urma desfăşurării uneia sau a mai multora dintre activităţile în cauză.

Art. 5: Dispoziţii tranzitorii

(1)Normele aplicabile înainte de 7 decembrie 2021 continuă să se aplice pentru cererile de protecţie, cererile de aprobare a modificărilor şi cererile de anulare a denumirilor de origine sau a indicaţiilor geografice primite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 înainte de 7 decembrie 2021 şi pentru cererile de înregistrare şi cererile de anulare a denumirilor de origine protejate, a indicaţiilor geografice protejate sau a specialităţilor tradiţionale garantate primite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 înainte de 7 decembrie 2021.

(3)Normele aplicabile înainte de 7 decembrie 2021 continuă să se aplice în cazul cererilor de protecţie, al cererilor de aprobare a modificărilor şi al cererilor de anulare a denumirilor de vinuri aromatizate ca indicaţie geografică care au fost primite de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 251/2014 înainte de 7 decembrie 2021. Cu toate acestea, decizia privind înregistrarea se adoptă în conformitate cu articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 punctul 18 din prezentul regulament.

(6)Organizaţiile recunoscute ale producătorilor sau asociaţiile acestora din sectorul fructelor şi legumelor care au un program operaţional, astfel cum este menţionat la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care a fost aprobat de un stat membru pentru o durată care depăşeşte data de 31 decembrie 2022 prezintă statului membru respectiv, până la 15 septembrie 2022, o cerere prin care solicită ca programul lor operaţional:

(7)Programele de sprijin în sectorul vitivinicol menţionate la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică în continuare până la 15 octombrie 2023. Articolele 39-54 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică în continuare după 31 decembrie 2022 în ceea ce priveşte:

Art. 6: Intrare în vigoare şi aplicare