Capitolul i - Dispoziţii generale privind fondurile structurale şi Fondul de coeziune - Regulamentul 1083/11-iul-2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 21 Decembrie 2013
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale privind fondurile structurale şi Fondul de coeziune
Art. 32: Elaborarea şi aprobarea programelor operaţionale
(1)Măsurile fondurilor în statele membre iau forma unor programe operaţionale înscrise în cadrul strategic naţional de referinţă. Fiecare program operaţional include o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013. Un program operaţional nu cuprinde decât unul dintre cele trei obiective menţionate la articolul 3, în absenţa deciziei contrare a Comisiei şi a statului membru.
(2)Fiecare program operaţional este întocmit de statul membru sau de orice autoritate desemnată de acesta, în cooperare cu partenerii menţionaţi la articolul 11.
(3)Statul membru prezintă Comisiei o propunere de program operaţional care conţine toate elementele menţionate la articolul 37 în termen de cel mult cinci luni de la adoptarea orientărilor strategice ale Comunităţii pentru coeziune menţionate la articolul 26.
În ceea ce priveşte Croaţia, Comisia adoptă, cel târziu la 31 decembrie 2013, decizia de aprobare a unui program operaţional care urmează să fie finanţat în cadrul perioadei de programare 2007-2013. În cadrul acestui program operaţional Croaţia ia în considerare observaţiile formulate de Comisie, înaintând respectivul program Comisiei cel târziu la trei luni de la data aderării.
(4)Comisia evaluează programul operaţional propus pentru a stabili dacă acesta contribuie la obiectivele şi priorităţile din cadrul de referinţă strategic naţional şi din orientările strategice ale Comunităţii pentru coeziune. În cazul în care Comisia, în cele două luni care urmează primirii programului operaţional, consideră că programul nu contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în cadrul strategic naţional de referinţă şi în orientările strategice ale Comunităţii pentru coeziune, aceasta poate să invite statul membru să furnizeze toate informaţiile suplimentare necesare şi, după caz, să revizuiască programul operaţional în consecinţă.
(5)Comisia adoptă fiecare program operaţional în termen de cel mult patru luni de la prezentarea formală de către statul membru începând cu 1 ianuarie 2007.
Art. 33: Revizuirea programelor operaţionale
(1)La iniţiativa statului membru sau a Comisiei în acord cu statul membru în cauză, programele operaţionale se pot reexamina şi după caz, restul programului se poate revizui, în unul sau mai multe dintre următoarele cazuri:
a)în urma unor schimbări socio-economice importante;
b)pentru a consolida sau a adapta luarea în considerare a schimbărilor importante în priorităţile comunitare, naţionale sau regionale;
c)în cadrul evaluării menţionate la articolul 48 alineatul (3) sau
d)în urma unor dificultăţi de punere în aplicare.
Programele operaţionale sunt revizuite, după caz, după afectarea rezervelor menţionate la articolele 50 şi 51.
În ceea ce priveşte Croaţia, programele operaţionale adoptate înainte de data aderării pot fi revizuite exclusiv în scopul unei mai bune alinieri la dispoziţiile prezentului regulament.
(2)Comisia hotărăşte cu privire la cererile de revizuire a programelor operaţionale în termen de cel mult trei luni de la prezentarea lor formală de către statul membru.
(3)Revizuirea programelor operaţionale nu necesită revizuirea deciziei Comisiei menţionate la articolul 28 alineatul (3).
Art. 34: Specificitatea fondurilor
(1)Programele operaţionale beneficiază de finanţare dintr-un singur fond, în absenţa dispoziţiilor contrare ale alineatului (3).
(2)Fără a aduce atingere derogărilor prevăzute de regulamentele specifice ale fondurilor, FEDER şi FSE pot să finanţeze, în mod complementar şi în limita a 10 % din creditele alocate de Comunitate fiecărei axe prioritare a unui program operaţional, măsuri care intră sub incidenţa domeniului de intervenţie al altui fond în cazul în care acestea sunt necesare pentru buna desfăşurare a operaţiunii şi au o legătură directă cu aceasta din urmă.
(3)În statele membre beneficiare de Fondul de coeziune, FEDER şi Fondul de coeziune intervin în comun în favoarea programelor operaţionale în materie de infrastructură de transport şi de mediu, inclusiv pentru proiecte majore.
Art. 35: Domeniu geografic
(1)Programele operaţionale prezentate în temeiul obiectivului de convergenţă sunt întocmite la nivelul geografic adecvat, de nivel cel puţin NUTS 2.
Programele operaţionale prezentate în temeiul obiectivului de convergenţă la care contribuie Fondul de coeziune sunt întocmite la nivel naţional.
(2)Programele operaţionale prezentate în temeiul obiectivului de concurenţă regională şi ocuparea forţei de muncă sunt întocmite la nivelul NUTS 1 sau NUTS 2, în conformitate cu sistemul instituţional propriu statului membru, pentru regiunile care beneficiază de o finanţare din FEDER, în absenţa deciziei contrare a Comisiei şi a statului membru. Acestea sunt întocmite de statele membre la nivelul adecvat în cazul în care sunt finanţate din FSE.
(3)Programele operaţionale prezentate în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană pentru cooperarea transfrontalieră sunt întocmite, în general, pe frontieră sau pe grup de frontiere într-o grupare adecvată de nivel NUTS 3, inclusiv zonele de tip enclavă. Programele operaţionale prezentate în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană pentru cooperarea transnaţională sunt întocmite la nivelul fiecărei zone de cooperare transnaţională. Programele de cooperare interregională şi de schimb de experienţă includ întregul teritoriu al Comunităţii.
Art. 36: Participarea Băncii Europene de Investiţii şi a Fondului European de Investiţii
(1)BEI şi FEI pot să participe, în conformitate cu normele prevăzute în statutul lor, la programarea intervenţiei fondurilor.
(2)BEI şi FEI pot să participe, la cererea statelor membre, la pregătirea cadrelor strategice naţionale de referinţă şi a programelor operaţionale, precum şi la măsurile privind elaborarea proiectelor, în special a proiectelor majore, la stabilirea finanţelor şi la parteneriatele între sectorul public şi cel privat. Statul membru, în acord cu BEI şi FEI, poate să concentreze împrumuturile acordate asupra uneia sau mai multor priorităţi ale unui program operaţional, în special în domeniile inovaţiei şi al economiei cunoaşterii, a capitalului uman, a mediului şi a proiectelor de infrastructură de bază.
(3)Comisia poate să consulte BEI şi FEI înaintea adoptării deciziei menţionate la articolul 28 alineatul (3) şi a programelor operaţionale. Această consultare se referă în special la programele operaţionale care conţin o listă indicativă cu proiecte majore sau programe care, dată fiind natura priorităţilor lor, ar putea să beneficieze de împrumuturi sau de alte tipuri de finanţare care implică piaţa.
(4)Comisia, în cazul în care consideră că este util pentru evaluarea proiectelor majore, poate să invite BEI să analizeze calitatea tehnică a proiectelor respective şi viabilitatea lor economică şi financiară, în special în ceea ce priveşte instrumentele care intră sub incidenţa ingineriei financiare pentru a fi aplicate sau dezvoltate.
(5)La aplicarea dispoziţiilor prezentului articol, Comisia poate să acorde o subvenţie BEI sau FEI.
Art. 36a: Instrumentul de împărţire a riscurilor
(1)În sensul prezentului articol, un instrument de împărţire a riscurilor este un instrument financiar care garantează acoperirea totală sau parţială a unui risc definit, dacă este cazul în schimbul unei remuneraţii convenite.
(2)Un stat membru care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la articolul 77 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) pot să dedice o parte a resurselor globale distribuite în conformitate cu articolele 19 şi 20 unui instrument de împărţire a riscurilor care este creat printr-un acord de cooperare ce urmează a fi încheiat de Comisie fie cu BEI, fie cu organisme din sectorul public naţional sau internaţional sau cu organisme de drept privat cu o misiune de interes public care prezintă garanţii corespunzătoare în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în termeni şi condiţii similare celor aplicate BEI şi de către BEI (denumit în continuare «organism de punere în aplicare contractat»), pentru a constitui provizioane şi aporturi de capital pentru garanţii şi împrumuturi, precum şi pentru alte facilităţi financiare acordate în cadrul instrumentului de împărţire a riscurilor.
(3)Acordul de cooperare menţionat la alineatul (2) conţine norme care privesc în special: valoarea totală a contribuţiei Uniunii şi calendarul de punere la dispoziţie a acesteia; condiţiile contului fiduciar ce urmează să fie creat de organismul de punere în aplicare contractat; criteriile de eligibilitate pentru utilizarea contribuţiei din partea Uniunii; detaliile împărţirii exacte a riscurilor (inclusiv efectul de levier) care trebuie acoperite şi garanţiile care trebuie oferite de organismul de punere în aplicare contractat; stabilirea preţurilor pentru instrumentul de împărţire a riscurilor pe baza marjei de risc şi a acoperirii tuturor costurilor administrative ale instrumentului de împărţire a riscurilor; procedura de depunere şi de autorizare a propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin instrumentul de împărţire a riscurilor; perioada de disponibilitate a instrumentului de împărţire a riscurilor şi cerinţele de raportare.
Împărţirea exactă a riscurilor (inclusiv efectul de levier) care este asumată în temeiul acordului de cooperare de organismul de punere în aplicare contractat tinde în medie spre o valoare egală cu de cel puţin 1,5 ori valoarea contribuţiei Uniunii la instrumentul de împărţire a riscurilor.
Plăţile către instrumentul de împărţire a riscurilor se efectuează în tranşe, în conformitate cu utilizarea preconizată a instrumentului de împărţire a riscurilor pentru acordarea de împrumuturi şi garanţii destinate finanţării unor operaţiuni specifice.
(4)Prin derogare de la articolul 54 alineatul (5), instrumentul de împărţire a riscurilor se utilizează pentru finanţarea de operaţiuni cofinanţate de FEDER sau de Fondul de coeziune în ceea ce priveşte costurile de investiţii care nu pot fi finanţate în calitate de cheltuieli eligibile în temeiul articolului 55 sau în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat.
Acesta poate fi utilizat şi pentru finanţarea de operaţiuni care contribuie la realizarea obiectivelor cadrului de referinţă strategic naţional al statului membru solicitant şi ale orientărilor strategice comunitare în materie de coeziune prevăzute în Decizia 2006/702/CE a Consiliului (*) şi care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
(*)JO L 291, 21.10.2006, p. 11.
(5)Comisia pune în aplicare instrumentul de împărţire a riscurilor în cadrul gestiunii centralizate indirecte în conformitate cu articolele 54 şi 56 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.
(6)Un stat membru care doreşte să beneficieze de un instrument de împărţire a riscurilor prezintă Comisiei o cerere scrisă cel târziu până la 31 august 2013. Statul membru furnizează în cererea sa toate informaţiile necesare pentru a se stabili:
a)că îndeplineşte una dintre condiţiile menţionate la articolul 77 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c), făcând referire la o decizie a Consiliului sau la un alt act legislativ care să îi dovedească eligibilitatea;
b)lista de programe (inclusiv propunerile de proiecte şi necesarul de fonduri aferent) cofinanţate fie prin FEDER, fie prin Fondul de coeziune, precum şi cota din fondurile alocate unor astfel de programe pentru 2012 şi 2013 pe care nu doreşte să o investească în programele respective, ci o realocă instrumentului de împărţire a riscurilor;
c)lista de proiecte propuse în temeiul alineatului (4) al doilea paragraf şi cota din fondurile alocate pentru 2012 şi 2013 pe care nu doreşte să o investească în programele respective, ci o realocă instrumentului de împărţire a riscurilor;
d)suma aflată exclusiv la dispoziţia sa în cadrul fondurilor alocate pentru politica de coeziune în temeiul articolului 18 alineatul (2) şi valoarea orientativă a fondurilor care ar putea fi alocate pentru obiectivele instrumentului de împărţire a riscurilor exclusiv din angajamentele bugetare ale Uniunii care trebuie realizate în 2012 şi 2013, în conformitate cu articolul 75 alineatul (1).
(7)După ce verifică dacă cererea statului membru în cauză este corectă şi justificată, Comisia adoptă o decizie, în termen de patru luni de la cererea statului membru, printr-un act de punere în aplicare, în care se precizează sistemul stabilit pentru a garanta că suma disponibilă este utilizată exclusiv în beneficiul statului membru care a pus la dispoziţie această sumă din fondurile care i-au fost alocate în cadrul politicii de coeziune în conformitate cu articolul 18 alineatul (2), şi în care se stabilesc termenii şi condiţiile aplicabile participării statului membru solicitant la instrumentul de împărţire a riscurilor. Termenii şi condiţiile reglementează în special următoarele elemente:
a)trasabilitatea şi contabilitatea, informaţiile legate de utilizarea fondurilor, condiţiile de plată şi sistemele de monitorizare şi de control;
b)structura taxelor şi a altor costuri administrative şi de gestionare;
c)lista orientativă a proiectelor eligibile pentru finanţare; şi
d)contribuţia maximă a Uniunii care poate fi alocată instrumentului de împărţire a riscurilor din fondurile alocate pentru statul membru respectiv şi tranşele necesare pentru punerea sa în aplicare.
Decizia Comisiei se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Atunci când ia o decizie cu privire la cererea adresată de un stat membru, Comisia se asigură că doar proiectele pentru care fie BEI, fie un organism din sectorul public naţional sau internaţional sau un organism de drept privat cu o misiune de serviciu public a luat o decizie de finanţare favorabilă sunt considerate eligibile pentru a fi finanţate printr-un instrument de împărţire a riscurilor creat.
(8)Decizia Comisiei menţionată la alineatul (7) este precedată de revizuirea programelor operaţionale finanţate prin FEDER şi Fondul de coeziune în conformitate cu articolul 33 alineatul (2).
(9)Fondurile alocate pentru instrumentul de împărţire a riscurilor sunt plafonate strict şi nu depăşesc 10 % din valoarea totală orientativă a fondurilor alocate statului membru solicitant pentru perioada 2007-2013 în cadrul FEDER şi al Fondului de coeziune, aprobată în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) litera (b). Fondurile alocate pentru proiectele menţionate la alineatul (4) al doilea paragraf din prezentul articol sunt limitate la sumele rămase după finanţarea operaţiunilor indicate la alineatul (4) primul paragraf din prezentul articol. În afară de contribuţia totală a Uniunii la instrumentul de împărţire a riscurilor, aprobată prin decizia menţionată la alineatul (7) de la prezentul articol, participarea Uniunii la un instrument de împărţire a riscurilor nu creează alte angajamente contingente nici pentru bugetul general al Uniunii Europene, nici pentru statul membru în cauză.
(10)Orice sume restituite sau restante după finalizarea unei operaţiuni acoperite de instrumentul de împărţire a riscurilor pot fi refolosite, la cererea statului membru în cauză, în cadrul instrumentului de împărţire a riscurilor, cu condiţia ca statul membru să îndeplinească în continuare una dintre condiţiile stabilite la articolul 77 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c). Dacă respectivul stat membru nu mai îndeplineşte niciuna dintre aceste condiţii, suma restituită sau restantă este considerată venit alocat în sensul articolului 18 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. La cererea statului membru în cauză, creditele de angajament suplimentare generate de venitul alocat se adaugă în exerciţiul următor la suma alocată statului membru în cauză în cadrul politicii de coeziune.