Secţiunea 1 - Definirea şi dobândirea mărcii UE - Regulamentul 1001/14-iun-2017 privind marca Uniunii Europene
Acte UE
Jurnalul Oficial 154L
În vigoare Versiune de la: 1 Decembrie 2025
SECŢIUNEA 1:Definirea şi dobândirea mărcii UE
Art. 4: Semne care pot constitui o marcă UE
Poate constitui o marcă UE orice semn, în special cuvinte, inclusiv numele de persoane, sau desene, litere, cifre, culori, forma produsului sau a ambalajului său ori sunete, cu condiţia ca astfel de semne să fie în măsură:
(a)să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; şi
(b)să fie reprezentate în Registrul mărcilor Uniunii Europene (denumit în continuare "registrul"), într-un mod care să permită autorităţilor competente şi publicului să stabilească cu claritate şi precizie obiectul protecţiei conferite titularului respectivei mărci.
Art. 5: Titulari ai mărcilor UE
Poate fi titularul unei mărci UE orice persoană fizică sau juridică, inclusiv entităţi de drept public.
Art. 7: Motive absolute de refuz
(1)Se respinge înregistrarea următoarelor:
a)semne care nu respectă cerinţele de la articolul 4;
b)mărci care sunt lipsite de caracter distinctiv;
c)mărci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicaţii ce pot să servească, în comerţ, pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, provenienţa geografică sau data fabricaţiei produsului sau a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora;
d)mărci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicaţii devenite uzuale în limbajul curent sau în practica comercială loială şi constantă;
e)semnele constituite exclusiv:
(i)din forma sau din altă caracteristică impusă chiar de natura produselor;
(ii)din forma sau din altă caracteristică a produselor care este necesară pentru obţinerea unui rezultat tehnic;
(iii)din forma sau din altă caracteristică a produselor care dă acestora valoare substanţială;
f)mărci care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri;
g)mărci care sunt de natură să înşele publicul consumator, de exemplu asupra naturii, calităţii sau provenienţei geografice a produsului sau a serviciului;
h)mărci care, în lipsa autorizaţiei autorităţilor competente, trebuie respinse în temeiul articolului 6b din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale (denumită în continuare "Convenţia de la Paris");
i)mărci care includ insigne, embleme sau ecusoane, altele decât cele menţionate la articolul 6b din Convenţia de la Paris, şi care prezintă un interes public special, cu excepţia cazului în care înregistrarea lor a fost autorizată de autoritatea competentă;
j)mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislaţiei Uniunii, al dreptului intern sau al acordurilor internaţionale la care Uniunea sau statul membru în cauză este parte, care prevăd protecţia denumirilor de origine şi a indicaţiilor geografice;
k)mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislaţiei Uniunii sau al acordurilor internaţionale la care Uniunea este parte, care prevăd protecţia menţiunilor tradiţionale pentru vinuri;
l)mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislaţiei Uniunii sau al acordurilor internaţionale la care Uniunea este parte, care prevăd protecţia specialităţilor tradiţionale garantate;
m)mărcile care sunt compuse din sau reproduc în elementele lor esenţiale o denumire anterioară a unui soi de plante, înregistrată în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu dreptul intern, ori cu acordurile internaţionale la care Uniunea sau statul membru respectiv este parte, care conferă protecţie drepturilor de proprietate asupra unui soi de plante, şi care se referă la soiuri de plante din aceeaşi specie sau din specii înrudite îndeaproape.
(2)Alineatul (1) se aplică chiar dacă motivele de refuz nu există decât într-o parte a Uniunii.
(3)Alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) nu se aplică în cazul în care marca a dobândit, pentru produsele sau serviciile pentru care se cere înregistrarea, un caracter distinctiv ca urmare a utilizării.
Art. 8: Motive relative de refuz
(1)La opoziţia titularului unei mărci anterioare, se respinge înregistrarea mărcii solicitate atunci când:
a)aceasta este identică cu marca anterioară şi când produsele sau serviciile pentru care marca a fost solicitată sunt identice cu cele pentru care este protejată marca anterioară;
b)din cauza identităţii sau asemănării sale cu marca anterioară şi din cauza identităţii sau asemănării produselor sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există un risc de confuzie pe teritoriul în care este protejată marca anterioară; riscul de confuzie include riscul de asociere cu marca anterioară.
(2)În sensul alineatului (1), "mărci anterioare" înseamnă:
a)mărci a căror dată de depunere este anterioară cererii de înregistrare a mărcii UE, ţinând cont, dacă este cazul, de dreptul la prioritate invocat în sprijinul acestor mărci şi care aparţin următoarelor categorii:
(i)mărci UE;
(ii)mărci înregistrate într-un stat membru sau, în ceea ce priveşte Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos, la Oficiul Benelux din domeniul proprietăţii intelectuale;
(iii)mărci care au făcut obiectul unei înregistrări în temeiul acordurilor internaţionale, care produc efecte într-un stat membru;
(iv)mărcile care au făcut obiectul unei înregistrări internaţionale care produce efecte în Uniune;
b)cereri pentru mărci menţionate la litera (a), sub rezerva înregistrării lor;
c)mărci care, la data de depunere a cererii pentru înregistrarea ca marcă UE sau, dacă este cazul, la data priorităţii invocate în sprijinul cererii pentru înregistrarea ca marcă UE, sunt de notorietate într-un stat membru în înţelesul articolului 6a din Convenţia de la Paris.
(3)La opoziţia titularului mărcii, înregistrarea unei mărci se respinge, atunci când este solicitată de agentul sau reprezentantul titularului mărcii, în numele său şi fără acordul titularului, în afară de cazul în care acest reprezentant îşi justifică acţiunile.
(4)În cazul opoziţiei titularului unei mărci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comerţ cu un domeniu de aplicare care depăşeşte domeniul local, marca solicitată este refuzată la înregistrare, atunci când şi în măsura în care, în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu legislaţia statului membru care este aplicabilă acestui semn:
a)au fost dobândite drepturi pentru acest semn înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare a mărcii UE sau, dacă este cazul, înaintea datei priorităţii invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii UE;
b)acest semn conferă titularului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci mai recente.
(5)La opoziţia titularului unei mărci anterioare înregistrate în înţelesul alineatului (2), se respinge înregistrarea mărcii solicitate atunci când este identică sau similară cu o marcă anterioară, indiferent dacă produsele sau serviciile pentru care se depune cererea sunt identice, similare sau nu sunt similare cu cele pentru care este înregistrată marca anterioară, atunci când, în cazul unei mărci UE anterioare, aceasta se bucură de un renume în Uniune sau, în cazul unei mărci naţionale anterioare, se bucură de un renume în respectivul stat membru, precum şi atunci când utilizarea fără un motiv întemeiat a mărcii solicitate ar genera un profit necuvenit de pe urma caracterului distinctiv sau a renumelui mărcii anterioare sau ar aduce atingere acestuia.
(6)La opoziţia oricărei persoane autorizate în temeiul legislaţiei relevante să îşi exercite drepturile care decurg dintr-o denumire de origine sau dintr-o indicaţie geografică, înregistrarea mărcii solicitate se respinge în cazul şi în măsura în care, în temeiul legislaţiei Uniunii sau al dreptului intern care prevede protejarea denumirilor de origine sau a indicaţiilor geografice:
(i)o cerere de înregistrare a unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice a fost deja depusă în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu dreptul intern înainte de data de depunere a cererii de înregistrare a mărcii UE sau de data priorităţii invocate în sprijinul cererii, sub rezerva înregistrării sale ulterioare;
(ii)denumirea de origine sau indicaţia geografică respectivă conferă dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare.