Art. 7. - Art. 7: Motive absolute de refuz - Regulamentul 1001/14-iun-2017 privind marca Uniunii Europene

Acte UE

Jurnalul Oficial 154L

În vigoare

Versiune de la: 1 Decembrie 2025

Art. 7: Motive absolute de refuz

(1)Se respinge înregistrarea următoarelor:

a)semne care nu respectă cerinţele de la articolul 4;

b)mărci care sunt lipsite de caracter distinctiv;

c)mărci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicaţii ce pot să servească, în comerţ, pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, provenienţa geografică sau data fabricaţiei produsului sau a prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora;

d)mărci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicaţii devenite uzuale în limbajul curent sau în practica comercială loială şi constantă;

e)semnele constituite exclusiv:

(i)din forma sau din altă caracteristică impusă chiar de natura produselor;

(ii)din forma sau din altă caracteristică a produselor care este necesară pentru obţinerea unui rezultat tehnic;

(iii)din forma sau din altă caracteristică a produselor care dă acestora valoare substanţială;

f)mărci care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri;

g)mărci care sunt de natură să înşele publicul consumator, de exemplu asupra naturii, calităţii sau provenienţei geografice a produsului sau a serviciului;

h)mărci care, în lipsa autorizaţiei autorităţilor competente, trebuie respinse în temeiul articolului 6b din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale (denumită în continuare "Convenţia de la Paris");

i)mărci care includ insigne, embleme sau ecusoane, altele decât cele menţionate la articolul 6b din Convenţia de la Paris, şi care prezintă un interes public special, cu excepţia cazului în care înregistrarea lor a fost autorizată de autoritatea competentă;

j)mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislaţiei Uniunii, al dreptului intern sau al acordurilor internaţionale la care Uniunea sau statul membru în cauză este parte, care prevăd protecţia denumirilor de origine şi a indicaţiilor geografice;

k)mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislaţiei Uniunii sau al acordurilor internaţionale la care Uniunea este parte, care prevăd protecţia menţiunilor tradiţionale pentru vinuri;

l)mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislaţiei Uniunii sau al acordurilor internaţionale la care Uniunea este parte, care prevăd protecţia specialităţilor tradiţionale garantate;

m)mărcile care sunt compuse din sau reproduc în elementele lor esenţiale o denumire anterioară a unui soi de plante, înregistrată în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu dreptul intern, ori cu acordurile internaţionale la care Uniunea sau statul membru respectiv este parte, care conferă protecţie drepturilor de proprietate asupra unui soi de plante, şi care se referă la soiuri de plante din aceeaşi specie sau din specii înrudite îndeaproape.

(2)Alineatul (1) se aplică chiar dacă motivele de refuz nu există decât într-o parte a Uniunii.

(3)Alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) nu se aplică în cazul în care marca a dobândit, pentru produsele sau serviciile pentru care se cere înregistrarea, un caracter distinctiv ca urmare a utilizării.