Directiva 92/43/CEE/21-mai-1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare
Versiune de la: 14 Iulie 2025
Directiva 92/43/CEE/21-mai-1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică
Dată act: 21-mai-1992
Emitent: Consiliul Comunitatilor Europene
CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special articolul 130s,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
(1)JO C 247, 21.9.1988, p. 3 şi JO C 195, 3.8.1990, p. 1.
având în vedere avizul Parlamentului European (2),
(2)JO C 75, 20.3.1991, p. 12.
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social (3),
(3)JO C 31, 6.2.1991, p. 25.
Întrucât conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, sunt obiective comunitare esenţiale şi de interes general, în conformitate cu articolul 130r din tratat;
întrucât politicile Comunităţii Europene şi programul de acţiune în domeniul mediului (1987-1992) (4) dispun adoptarea unor măsuri de conservare a naturii şi a resurselor naturale;
(4)JO C 328, 7.12.1987, p. 1.
Întrucât, scopul său principal fiind să promoveze menţinerea biodiversităţii luând în considerare aspectele economice, sociale, culturale şi regionale, prezenta directivă contribuie la atingerea obiectivului mai general al dezvoltării durabile; întrucât respectiva menţinere a biodiversităţii presupune uneori menţinerea sau chiar încurajarea activităţilor umane;
întrucât, pe teritoriul european al statelor membre, habitatele naturale continuă să se deterioreze şi din ce în ce mai multe specii sălbatice sunt periclitate; întrucât habitatele şi speciile ameninţate fac parte din patrimoniul natural al Comunităţii, iar pericolele care le ameninţă sunt adesea de natură transfrontalieră, trebuie adoptate reglementări comunitare de conservare a acestora;
întrucât, în ceea ce priveşte anumite tipuri de habitate naturale şi anumite specii ameninţate, trebuie găsit un mod de a le desemna ca priorităţi, astfel încât măsurile de conservare a lor să poată fi puse în aplicare cât mai repede;
întrucât, pentru a menţine sau a readuce habitatele naturale sau speciile sălbatice de importanţă comunitară la un stadiu corespunzător de conservare, trebuie desemnate arii speciale de conservare, astfel încât să se creeze o reţea ecologică europeană coerentă, conform unui program bine stabilit;
întrucât toate ariile desemnate, inclusiv cele clasificate în prezent sau de acum înainte ca arii de protecţie specială în conformitate cu Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (5), vor trebui incluse în reţeaua ecologică europeană coerentă;
(5)JO L 103, 25.4.1979, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 91/244/CEE (JO L 115, 8.5.1991, p. 4).
Întrucât, în fiecare arie desemnată, trebuie puse în aplicare măsurile necesare în conformitate cu obiectivele de conservare urmărite;
întrucât, deşi statele membre propun siturile candidate la statutul de arii speciale de conservare, trebuie prevăzută, cu toate acestea, o procedură excepţională permiţând desemnarea unui sit care, chiar dacă nu a fost propus de statul membru, este considerat esenţial de către Comunitate în ceea ce priveşte menţinerea ori supravieţuirea unui habitat natural prioritar sau a unei specii prioritare;
întrucât orice plan sau program care ar putea afecta în mod considerabil obiectivele de conservare a unui sit desemnat sau care urmează să fie desemnat trebuie evaluate cu mare atenţie;
întrucât este ştiut faptul că toate statele membre au responsabilitatea comună de a adopta măsuri de promovare a conservării habitatelor naturale prioritare şi a speciilor prioritare de importanţă comunitară; întrucât acest fapt ar putea să creeze dificultăţi financiare excesive anumitor state membre, date fiind, pe de o parte, distribuţia neuniformă a habitatelor şi speciilor respective pe teritoriul Comunităţii şi, pe de altă parte, faptul că principiul "poluatorul plăteşte" nu se poate aplica decât în unele cazuri de conservare a naturii;
întrucât, în consecinţă, este stabilit faptul că, în acest caz excepţional, trebuie acordată o contribuţie sub forma unei cofinanţări comunitare, în limitele resurselor disponibile potrivit deciziilor comunitare;
întrucât politicile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului ar trebui să încurajeze gestionarea acelor caracteristici ale peisajului care au o importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică;
întrucât trebuie instituit un sistem de evaluare a stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor prevăzute în prezenta directivă;
întrucât, pentru a completa Directiva 79/409/CEE, trebuie instituit un sistem general de protecţie pentru anumite specii de floră şi faună; întrucât trebuie adoptate măsuri de gestionare pentru anumite specii, dacă stadiul lor de conservare impune acest lucru, măsuri care pot include interzicerea anumitor metode de capturare sau de ucidere, oferind în acelaşi timp posibilitatea de derogare în anumite condiţii;
întrucât, pentru a monitoriza punerea în aplicare a prezentei directive, Comisia pregăteşte periodic un raport complex întocmit, între altele, pe baza informaţiilor trimise de statele membre în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive;
întrucât evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice este foarte importantă pentru punerea în aplicare a prezentei directive; întrucât, în consecinţă, trebuie susţinută munca de cercetare ştiinţifică necesară;
întrucât evoluţia tehnică şi ştiinţifică poate impune adaptarea prevederilor din anexe; întrucât trebuie prevăzută o procedură în conformitate cu care Consiliul să poată modifica anexele;
întrucât trebuie instituit un comitet de reglementare care să asiste Comisia la punerea în aplicare a prezentei directive, mai ales în cazurile în care se adoptă decizii de cofinanţare comunitară;
întrucât trebuie prevăzute dispoziţii suplimentare care să reglementeze reintroducerea anumitor specii indigene de faună şi floră şi, eventual, introducerea unor specii alogene;
întrucât, pentru o aplicare eficientă a prezentei directive, este foarte important să se asigure informarea şi educarea corespunzătoare a opiniei publice,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Definiţii
-****-
Art. 1
În sensul prezentei directive:
(a)conservare înseamnă o serie de măsuri necesare pentru a menţine sau a readuce un habitat natural şi populaţiile de faună şi floră sălbatică la un stadiu corespunzător, în conformitate cu definiţiile de la litera (e) şi (i);
(b)habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale;
(c)tipuri de habitate naturale de importanţă comunitară înseamnă habitatele care, în cadrul teritoriului prevăzut la articolul 2:
(i)sunt pe cale de dispariţie în aria lor de extindere naturală sau
(ii)au o arie de extindere naturală redusă, datorată regresiei sau dimensiunilor mici intrinseci ale teritoriului lor
sau
(iii)exemple remarcabile actuale de caracteristici tipice ale uneia sau mai multor dintre următoarele nouă regiuni biogeografice: alpină, atlantică, a Mării Negre, boreală, continentală, macaroneziană, mediteraneeană, panonică şi stepică.

Aceste tipuri de habitate sunt sau ar putea fi menţionate în anexa I;
(d)tipuri de habitate naturale prioritare înseamnă habitatele naturale ameninţate cu dispariţia, prezente pe teritoriul prevăzut la articolul 2 şi a căror conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere procentul din aria lor de extindere naturală care intră în teritoriul prevăzut la articolul 2; aceste tipuri de habitate naturale prioritare sunt evidenţiate printr-un asterisc (*) în anexa I;
(e)stadiul de conservare a unui habitat natural înseamnă efectul unui ansamblu de factori care influenţează habitatul natural
şi speciile sale specifice, putând afecta aria de extindere naturală pe termen lung a habitatului, structura şi funcţiile acestuia, precum şi supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale specifice pe teritoriul prevăzut la articolul 2.
Stadiul de conservare a unui habitat natural este considerat "corespunzător" dacă:
- aria sa de extindere naturală şi teritoriile care se încadrează în această arie sunt stabile sau în creştere;
- structura şi funcţiile sale specifice, necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, există şi vor continua, probabil, să existe în viitorul apropiat şi
- stadiul de conservare a speciilor sale specifice este corespunzător, în conformitate cu definiţia de la litera (i);
(f)habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici şi biotici specifici, în care se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic;
(g)specii de importanţă comunitară înseamnă speciile care, pe teritoriul prevăzut la articolul 2, sunt:
(i)ameninţate cu dispariţia, cu excepţia acelor specii a căror arie de extindere naturală este doar marginală în cadrul respectivului teritoriu şi care nu sunt în pericol sau vulnerabile în regiunea palearctică occidentală;
(ii)vulnerabile, adică specii care vor trece, foarte probabil, într-un viitor apropiat, în categoria speciilor ameninţate dacă factorii care le ameninţă continuă să acţioneze;
(iii)rare, adică au populaţii mici care nu sunt deocamdată ameninţate sau vulnerabile, dar riscă să ajungă în această situaţie. Speciile respective trăiesc pe arii geografice reduse sau sunt răspândite în număr mic pe suprafeţe întinse
sau
(iv)endemice şi au nevoie de o atenţie deosebită prin natura specială a habitatului lor şi/sau prin impactul potenţial al exploatării lor asupra habitatului propriu şi/sau prin impactul potenţial al exploatării lor asupra stadiului de conservare a speciei.
Aceste specii sunt sau ar putea fi enumerate în anexa II şi/sau în anexele IV sau V;
(h)specii prioritare înseamnă speciile prevăzute la litera (g) punctul (i), a căror conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere procentul din aria lor de extindere naturală care intră în teritoriul prevăzut la articolul 2; aceste specii prioritare sunt evidenţiate printr-un asterisc (*) în anexa II;
(i)stadiul de conservare a unei specii înseamnă efectul unui ansamblu de factori care influenţează specia respectivă, putând afecta aria de extindere naturală pe termen lung a speciei şi abundenţa populaţiei acesteia pe teritoriul prevăzut la articolul 2.
Stadiul de conservare este considerat "corespunzător" dacă:
- datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale;
- aria de extindere naturală a speciei nu se reduce şi nici nu ameninţă să se reducă în viitorul apropiat şi
- specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung;
(j)sit înseamnă o arie geografică definită, cu suprafaţă bine delimitată;
(k)sit de importanţă comunitară înseamnă un sit care, în cadrul regiunii sau regiunilor biogeografice cărora le aparţine, contribuie în mod semnificativ la menţinerea sau readucerea unui habitat din anexa I sau a unei specii din anexa II la un stadiu corespunzător de conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa sistemului Natura 2000 menţionat la articolul 3, precum şi/sau la menţinerea diversităţii biologice a regiunii sau regiunilor biogeografice respective.
Pentru speciile de faună cu arii mari de extindere, siturile de importanţă comunitară corespund acelor teritorii din aria de extindere a respectivelor specii care prezintă elementele fizice sau biologice esenţiale pentru viaţa şi reproducerea lor;
(l)arie specială de conservare înseamnă un sit de importanţă comunitară desemnat de către un stat membru prin acte administrative sau clauze contractuale, în care se aplică măsurile de conservare necesare pentru menţinerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor din speciile pentru care a fost desemnat respectivul sit;
(m)specimen înseamnă orice plantă sau animal, mort sau viu, din speciile enumerate în anexele IV şi V, orice parte a sau produs obţinut din planta sau animalul respectiv, precum şi orice alt bun de consum care pare să fie, conform documentului justificativ, ambalajului, etichetei, marcajului sau oricărui alt element, parte a sau produs obţinut din animalele sau plantele speciilor respective;
(n)comitet înseamnă comitetul instituit în temeiul articolului 20.
Art. 2
(1)Obiectul prezentei directive este să contribuie la menţinerea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică tratatul.
(2)În temeiul prezentei directive, se adoptă măsuri de menţinere sau readucere la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.
(3)Măsurile adoptate în temeiul prezentei directive trebuie să ţină seama de condiţiile economice, sociale şi culturale, precum şi de caracteristicile regionale şi locale.
Conservarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor
Art. 3
(1)Se instituie o reţea ecologică europeană coerentă, care să reunească ariile speciale de conservare, cu denumirea de Natura 2000. Compusă din situri care adăpostesc tipurile de habitate naturale enumerate în anexa I şi habitatele speciilor enumerate în anexa II, această reţea permite menţinerea sau, după caz, readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor respective.
Sistemul Natura 2000 va include arii speciale de protejare clasificate de statele membre în temeiul Directivei 79/409/CEE.
(2)Fiecare stat membru contribuie la punerea în aplicare a sistemului Natura 2000 proporţional cu gradul de reprezentare a tipurilor de habitate naturale sau a habitatelor speciilor prevăzute la alineatul (1) pe teritoriul său. În acest sens, fiecare stat membru desemnează anumite situri, în conformitate cu articolul 4, ca arii speciale de conservare, ţinând seama de obiectivele stabilite la alineatul (1).
(3)Dacă este necesar, statele membre contribuie la îmbunătăţirea coerenţei ecologice a sistemului Natura 2000, prin menţinerea şi, după caz, dezvoltarea acelor elemente de peisaj care sunt de o importanţă majoră pentru flora şi fauna sălbatică, în conformitate cu articolul 10.
Art. 4
(1)Pe baza criteriilor stabilite în anexa III (Etapa 1) şi a informaţiilor ştiinţifice pertinente, fiecare stat membru propune o listă de situri de pe teritoriul său, indicând, pentru fiecare dintre ele, tipurile de habitate naturale din anexa I şi speciile indigene din anexa II adăpostite de respectivul sit. Pentru speciile de faună cu arii mari de extindere, siturile corespund acelor teritorii din aria de extindere a respectivelor specii care prezintă elementele fizice sau biologice esenţiale pentru viaţa şi reproducerea lor. Pentru speciile acvatice cu arii mari de extindere, siturile sunt propuse doar dacă se poate delimita clar teritoriul care prezintă elementele fizice sau biologice esenţiale pentru viaţa şi reproducerea respectivelor specii. După caz, statul membru propune adaptarea listei în funcţie de rezultatele controlului prevăzut la articolul 11.
Lista este transmisă Comisiei în termen de trei ani de la notificarea prezentei directive, însoţită de informaţii despre fiecare sit. Informaţiile respective trebuie să includă harta sitului, numele şi localizarea acestuia, întinderea şi datele rezultate din aplicarea criteriilor enumerate în anexa III (Etapa 1), înscrise într-un formular pe care Comisia urmează să-l stabilească în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21.
(2)Pe baza criteriilor stabilite în anexa III (Etapa 2) şi, atât în cadrul fiecăreia dintre cele cinci regiuni biogeografice prevăzute la articolul 1 litera (c) punctul (iii), cât şi al ansamblului teritoriului prevăzut la articolul 2 alineatul (1), Comisia stabileşte, prin acord cu fiecare stat membru, un proiect de listă a siturilor de importanţă comunitară, pornind de la listele întocmite de statele membre şi punându-le în evidenţă pe acelea care adăpostesc unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare.
Statele membre ale căror situri adăpostind unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare şi specii prioritare reprezintă mai mult de 5 % din teritoriul lor naţional pot, prin acord cu Comisia, să solicite o aplicare mai flexibilă a criteriilor enumerate în anexa III (Etapa 2) la selectarea siturilor de importanţă comunitară de pe teritoriul lor.
Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, lista siturilor selectate ca situri de importanţă comunitară, cu evidenţierea celor care adăpostesc unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare.
(3)Lista menţionată la alineatul (2) se întocmeşte în termen de şase ani de la notificarea prezentei directive.
(4)După adoptarea unui sit de importanţă comunitară în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), statul membru respectiv desemnează situl ca arie specială de conservare cât mai curând posibil, în termen de maximum şase ani, stabilind priorităţile în funcţie de importanţa siturilor pentru menţinerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a unui habitat natural din anexa I sau a unei specii din anexa II ori pentru coerenţa sistemului Natura 2000 şi în funcţie de pericolele de degradare sau distrugere ce ameninţă respectivele situri.
(5)De îndată ce este inclus în lista menţionată la alineatul (2) paragraful al treilea, orice sit este supus dispoziţiilor articolului 6 alineatele (2), (3) şi (4).
Art. 5
(1)În cazurile excepţionale în care Comisia constată că un sit care adăposteşte un tip de habitat natural prioritar sau o specie prioritară şi pe care îl consideră esenţial pentru menţinerea respectivului tip de habitat natural prioritar sau pentru supravieţuirea respectivei specii prioritare, pe baza unor date ştiinţifice corecte şi pertinente, nu a fost inclus în lista naţională prevăzută la articolul 4 alineatul (1), se iniţiază o procedură consultativă bilaterală între Comisie şi statul membru respectiv, cu scopul de a compara datele ştiinţifice folosite de fiecare.
(2)Dacă, până la expirarea unei perioade de consultare care nu trebuie să depăşească şase luni, diferendul rămâne nerezolvat, Comisia propune Consiliului să selecteze situl respectiv ca sit de importanţă comunitară.
(3)Consiliul, hotărând în unanimitate, ia o decizie în termen de trei luni de la data înaintării propunerii de către Comisie.
(4)În timpul perioadei de consultare şi până când Consiliul ia o decizie, situl respectiv este supus prevederilor articolului 6 alineatul (2).
Art. 6
(1)Pentru ariile speciale de conservare, statele membre adoptă măsurile de conservare necesare, inclusiv, după caz, planuri de gestionare adecvate, speciale sau incluse în alte planuri de dezvoltare, precum şi actele administrative sau clauzele contractuale adecvate în conformitate cu necesităţile ecologice ale tipurilor de habitate naturale din anexa I sau ale speciilor din anexa II prezente pe teritoriul respectivelor situri.
(2)Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii, în măsura în care perturbările respective ar putea fi relevante în sensul obiectivelor prezentei directive.
(3)Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potenţiale asupra sitului, în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcţie de concluziile evaluării respective şi în conformitate cu dispoziţiile alineatului (4), autorităţile naţionale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrităţii sitului respectiv şi, după caz, după ce au consultat opinia publică.
(4)Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului şi în lipsa unei soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.
În cazul în care situl respectiv adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranţa publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu sau, ca urmare a avizului Comisiei, de alte motive cruciale de interes public major.
Art. 7
Obligaţiile care decurg din articolul 6 alineatele (2), (3) şi (4) din prezenta directivă înlocuiesc orice obligaţii rezultând de la articolul 4 alineatul (4) prima teză din Directiva 79/409/CEE în ceea ce priveşte ariile clasificate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă sau recunoscute în mod similar în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), începând cu data punerii în aplicare a prezentei directive sau cu data clasificării sau recunoaşterii de către statul membru în conformitate cu Directiva 79/409/CEE, dacă aceasta din urmă are loc după prima.
Art. 8
(1)O dată cu propunerile de situri care ar putea fi desemnate ca arii speciale de conservare adăpostind tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, statele membre trimit, după caz, Comisiei, estimări privind cofinanţarea comunitară pe care o consideră necesară pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile care decurg din articolul 6 alineatul (1).
(2)Prin acord cu fiecare dintre statele membre respective, Comisia determină, pentru siturile de importanţă comunitară pentru care se solicită cofinanţare, măsurile esenţiale de menţinere sau de restabilire a unui stadiu corespunzător de conservare a tipurilor de habitate naturale prioritare şi a speciilor prioritare în siturile respective, precum şi costurile totale aferente acestor măsuri.
(3)Comisia evaluează, prin acord cu statele membre respective, finanţarea (inclusiv cofinanţarea) necesară pentru aplicarea măsurilor menţionate la alineatul (2), ţinând seama, printre altele, de densitatea, pe teritoriul statului membru respectiv, a tipurilor de habitate naturale prioritare şi/sau a speciilor prioritare, precum şi de obligaţiile financiare impuse de aceste măsuri.
(4)În funcţie de rezultatele evaluării menţionate la alineatele (2) şi (3), Comisia adoptă, ţinând seama de sursele de finanţare disponibile în cadrul instrumentelor comunitare corespunzătoare şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, un cadru de acţiune structurat în funcţie de priorităţi şi cuprinzând măsuri de cofinanţare aplicabile la desemnarea sitului în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).
(5)Măsurile care nu au fost incluse în cadrul de acţiune menţionat anterior din cauza fondurilor insuficiente sau măsurile incluse în cadru, dar care au beneficiat doar parţial de sau nu au primit cofinanţarea necesară sunt reexaminate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, în cadrul examinării bienale a cadrului de acţiune, iar statele membre le pot amâna, între timp, până la efectuarea respectivei reexaminări. Examinarea ia în considerare, după caz, noua situaţie a sitului respectiv.
(6)Statele membre se abţin de la aplicarea oricărei măsuri care ar putea duce la deteriorarea ariilor pentru care măsurile de cofinanţare au fost amânate.
Art. 9
Comisia reexaminează periodic, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, contribuţia sistemului Natura 2000 la realizarea obiectivelor stabilite la articolele 2 şi 3. În acest sens, o arie specială de conservare poate fi declasată dacă acest lucru se justifică printr-o evoluţie naturală constatată în urma programului de control prevăzut la articolul 11.
Art. 10
Dacă este necesar, statele membre încurajează, prin politicile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului, în special pentru a mări coerenţa ecologică a sistemului Natura 2000, gestionarea acelor caracteristici ale peisajului care au o importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică.
Aceste caracteristici sunt cele care, prin structura lor liniară şi continuă (râurile cu malurile lor sau sistemele tradiţionale de delimitare a câmpurilor) sau prin rolul lor de puncte de trecere
(iazurile sau crângurile), sunt elemente esenţiale pentru migrarea, răspândirea şi schimbul genetic al speciilor sălbatice.
Art. 11
Statele membre pun în aplicare programe de control al stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor menţionate la articolul 2, acordând o atenţie deosebită tipurilor de habitate naturale prioritare şi speciilor prioritare.
Protejarea speciilor
Art. 12
(1)Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecţie riguroasă a speciilor de animale enumerate în anexa IV litera (a) în aria lor de extindere, interzicând:
a)orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor din aceste specii în natură;
b)perturbarea deliberată a speciilor respective, în special în timpul perioadei de reproducere, cuibărire, hibernare şi migrare;
c)distrugerea deliberată sau culegerea ouălor din natură;
d)deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihnă.
(2)Pentru speciile respective, statele membre interzic deţinerea, transportul, vânzarea sau schimbul, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a specimenelor luate din natură, cu excepţia celor luate legal, înainte de punerea în aplicare a prezentei directive.
(3)Interdicţiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b) şi la alineatul (2) se aplică în toate stadiile de viaţă ale animalelor care se supun prevederilor prezentului articol.
(4)Statele membre instituie un sistem de control al capturii şi uciderii accidentale a animalelor din speciile enumerate în anexa IV litera (a). Pe baza informaţiilor astfel obţinute, statele membre iau măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile sau capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.
Art. 13
(1)Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecţie riguroasă a speciilor de plante enumerate în anexa IV litera (b), interzicând:
a)culesul, colecţionarea, tăierea, smulgerea sau distrugerea deliberată a acestor plante în natură, în aria lor de extindere naturală;
b)deţinerea, transportul, vânzarea sau schimbul, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a specimenelor din respectivele specii, luate din natură, cu excepţia celor luate legal, înainte de punerea în aplicare a prezentei directive.
(2)Interdicţiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b) se aplică în toate stadiile ciclului biologic al plantelor care se supun prevederilor prezentului articol.
Art. 14
(1)Pe baza informaţiilor obţinute în urma controlului prevăzut la articolul 11 şi când consideră acest lucru necesar, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că prelevarea din natură şi exploatarea specimenelor din speciile de faună şi floră sălbatică enumerate în anexa V nu afectează negativ menţinerea lor la un stadiu corespunzător de conservare.
(2)Dacă măsurile respective sunt considerate necesare, ele trebuie să continue programele de control prevăzute la articolul 11. Măsurile mai pot să cuprindă, în special:
- reglementarea accesului la anumite arii;
- interzicerea, limitată în timp sau spaţiu, a prelevării specimenelor din natură şi a exploatării anumitor populaţii;
- reglementarea perioadelor şi/sau metodelor de prelevare a specimenelor;
- în cazul prelevării de specimene, aplicarea unor norme cinegetice şi halieutice care să protejeze conservarea respectivelor populaţii;
- stabilirea unui sistem de autorizaţii sau de cote pentru prelevarea de specimene;
- reglementarea achiziţionării, vânzării, oferirii spre vânzare, deţinerii sau transportului în vederea vânzării a specimenelor;
- creşterea în captivitate a speciilor de animale şi propagarea artificială a speciilor de plante, în condiţii de supraveghere strictă, pentru a reduce prelevarea specimenelor din natură;
- evaluarea măsurilor adoptate.
Art. 15
în ceea ce priveşte capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică enumerate în anexa V litera (a) şi în cazurile în care se aplică derogări, în conformitate cu articolul 16, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor enumerate în anexa IV litera (a), statele membre interzic folosirea oricărei metode neselective care ar putea duce la dispariţia localizată sau la perturbarea gravă a respectivelor specii, mai ales:
(a)folosirea metodelor de capturare şi ucidere enumerate în anexa VI litera (a),
(b)orice formă de capturare şi ucidere practicată din mijloacele de transport enumerate în anexa VI litera (b).
Art. 16
(1)Statele membre pot deroga de la dispoziţiile articolelor 12, 13, 14 şi 15 literele (a) şi (b), cu condiţia ca derogarea să nu afecteze negativ menţinerea populaţiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală şi în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, în următoarele scopuri:
a)pentru a proteja fauna şi flora sălbatică şi pentru a conserva habitatele naturale;
b)pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, exploataţiilor piscicole, apelor şi altor forme de proprietate;
c)în folosul sănătăţii şi siguranţei publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic şi în situaţii care ar avea efecte benefice de importanţă majoră asupra mediului;
d)în scopuri educative şi de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum şi pentru operaţiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor;
e)pentru a permite, în condiţii de strictă supraveghere, după criterii selective şi la un nivel limitat, prelevarea sau deţinerea de anumite specimene din speciile enumerate în anexa IV, în număr limitat, stabilit de autorităţile naţionale competente.
(2)La fiecare doi ani, statele membre transmit Comisiei un raport conform cu formularul stabilit de Comitet pentru derogările acordate în temeiul alineatului (1). Comisia eliberează un aviz în legătură cu aceste derogări în termen de maximum 12 luni de la primirea raportului şi informează Comitetul în această privinţă.
(3)Raportul trebuie să menţioneze:
a)speciile pentru care se acordă derogarea şi motivele de acordare a acesteia, inclusiv natura riscului şi, după caz, alternativele la derogare respinse şi baza ştiinţifică folosită;
b)mijloacele, dispozitivele şi metodele de capturare sau ucidere a animalelor autorizate şi motivele pentru care sunt folosite;
c)situaţiile pentru care se acordă respectivele derogări;
d)autoritatea împuternicită să declare şi să verifice respectarea condiţiilor de derogare impuse şi să decidă ce mijloace, dispozitive şi metode se pot folosi, în ce limite şi de către care instituţii, precum şi persoanele care execută operaţiunile;
e)măsurile de supraveghere aplicate şi rezultatele obţinute.
Informarea
Art. 17
(1)La fiecare şase ani începând cu data expirării perioadei prevăzute la articolul 23, statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul prezentei directive. Acest raport trebuie să cuprindă în special informaţii referitoare la măsurile de conservare prevăzute la articolul 6 alineatul (1), la evaluarea impactului acestor măsuri asupra stadiului de conservare a tipurilor de habitate naturale din anexa I şi a speciilor din anexa II, precum şi la rezultatele principale ale controalelor prevăzute la articolul 11. Raportul, întocmit conform formularului stabilit de comitet, este transmis Comisiei şi adus la cunoştinţa publicului.
(2)Comisia întocmeşte un raport complex pe baza rapoartelor menţionate la alineatul (1). Raportul Comisiei cuprinde o evaluare corespunzătoare a progreselor realizate, în special a contribuţiei sistemului Natura 2000 la atingerea obiectivelor stabilite la articolul 3. Partea raportului care cuprinde informaţii transmise de un anumit stat membru trebuie trimisă respectivului stat membru sub formă de proiect, pentru confirmare. După consultarea Comitetului, Comisia publică versiunea finală a raportului, în termen de cel mult doi ani de la primirea rapoartelor menţionate la alineatul (1), şi o transmite statelor membre, Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social.
(3)Statele membre pot marca ariile desemnate în conformitate cu prezenta directivă cu ajutorul unor panouri prevăzute de Comitet în acest scop.
Cercetarea
Art. 18
(1)Statele membre şi Comisia încurajează lucrările ştiinţifice şi de cercetare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 2 şi a obligaţiei prevăzute la articolul 11. Statele membre şi Comisia trebuie să facă un schimb de informaţii pentru a asigura o bună coordonare a cercetării la nivelul statelor membre cu cercetarea comunitară.
(2)Trebuie acordată o atenţie deosebită lucrărilor ştiinţifice necesare pentru punerea în aplicare a articolul 4 şi 10 şi trebuie încurajată cercetarea comună interstatală a statelor membre.
Procedura de modificare a anexelor
Art. 19
Modificările necesare ale anexelor I, II, III, V şi VI în funcţie de evoluţia tehnică şi ştiinţifică sunt adoptate de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei.
Modificările necesare ale anexei IV în funcţie de evoluţia tehnică şi ştiinţifică sunt adoptate de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate la propunerea Comisiei.
Comitetul
Art. 20
Comisia este asistata de un comitet.

Art. 21
(1)Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se aplica articolele 5 si 7 din Decizia 1999/468/CE (*), cu respectarea dispozitiilor articolului 8.
Perioada prevazuta la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileste la trei luni.
(2)Comitetul îsi stabileste regulamentul de procedura.
(*)Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competentelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).

Art. 22
Pentru a pune în aplicare dispoziţiile prezentei directive, statele membre:
(a)evaluează avantajele reintroducerii speciilor din anexa IV în teritoriul lor nativ, dacă această măsură poate contribui la conservarea lor, cu condiţia efectuării unei anchete care, ţinând seama şi de experienţa altor state membre sau ţări terţe, a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui într-adevăr la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător şi că operaţiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat;
(b)se asigură că introducerea deliberată în natură a unei specii neindigene pentru un anumit teritoriu este reglementată astfel încât să nu afecteze negativ speciile de faună şi floră sălbatică sau habitatele naturale în aria lor de extindere naturală şi, dacă este necesar, interzic introducerea respectivă. Rezultatele evaluării efectuate în acest sens sunt transmise comitetului, spre informare;
(c)iau măsuri de educaţie şi de informare asupra necesităţii de a proteja speciile de faună şi floră sălbatică şi de a conserva habitatele acestora şi habitatele naturale.
Dispoziţii finale
Art. 23
(1)Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, în termen de doi ani de la data notificării acesteia. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(2)Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(3)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispoziţiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Art. 24
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 21 mai 1992.

Pentru Consiliu

Preşedintele

Arlindo MARQUES CUNHA

ANEXA I:TIPURI DE HABITATE NATURALE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ A CĂROR CONSERVARE IMPUNE DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE
Interpretare
Orientări referitoare la interpretarea tipurilor de habitat sunt furnizate în «Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană», astfel cum a fost aprobat de către comitetul constituit în temeiul articolului 20 («Comitetul privind habitatele») şi publicat de către Comisia Europeană (+).
(+)«Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană», versiunea EUR 15/2 adoptat de Comitetul privind habitatele la 4 octombrie 1999 şi «Modificările la Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană în vederea extinderii UE» (Hab. 01/11b-rev. 1) adoptate de Comitetul privind habitatele la 24 aprilie 2002, în urma consultării scrise, Comisia Europeană, Direcţia Generală Mediu.
Codul corespunde codului Natura 2000.
Semnul «*» indică tipurile de habitate prioritare.
1.HABITATE DE COASTĂ ŞI CU VEGETAŢIE HALOFITĂ
1.1.Zone maritime şi zone afectate de maree
1110 Bancuri de nisip acoperite în permanenţă slab de apă marină
1120 * Straturi cu Posidonia (Posidonion oceanicae)
1130 Estuare
1140 Terase mlăştinoase şi terase nisipoase neacoperite de apă la reflux
1150 * Lagune de coastă
1160 Golfuri mici largi şi golfuri puţin adânci
1170 Recifuri
1180 Structuri submarine provocate de scurgeri de gaze
1.2.Faleze ale mării şi plaje cu galeţi sau stâncoase
1210 Vegetaţie anuală la limita mareei
1220 Vegetaţie perenă pe ţărmurile stâncoase
1230 Faleze cu vegetaţie de pe coastele atlantice şi baltice
1240 Faleze cu vegetaţie de Limonium spp. endemic de pe coastele mediteraneene
1250 Faleze cu floră endemică de pe coastele macaroneziene
1.3.Mlaştini sărate şi păşuni udate de apa mării, atlantice şi continentale
1310 Salicornia şi alte specii anuale care populează regiunile mlăştinoase şi nisipoase
1320 Pajiştile Spartina (Spartinion maritimae)
1330 Păşuni atlantice udate de apa mării (Glauco-Puccinellietalia maritimae)
1340 * Păşuni continentale udate de apa mării
1.4.Mlaştini sărate şi păşuni udate de apa mării, mediteraneene şi termo-atlantice
1410 Păşuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi)
1420 Tufărişuri halofile mediteraneene şi termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi)
1430 Tufărişuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea)
1.5.Stepe continentale sărăturate şi gipsofile
1510 * Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia)
1520 * Vegetaţie gipsofilă iberică (Gypsophiletalia)
1530 * Stepe şi mlaştini sărate panonice
1.6.Zonele de arhipelag, costiere şi de suprafeţe emergente ale Balticii boreale
1610 Insule esker baltice, cu vegetaţie a plajelor nisipoase, stâncoase şi cu galeţi, precum şi cu vegetaţie sublitorală
1620 Insuliţe şi insule mici din Baltica boreală
1630 * Păşuni de coastă din Baltica boreală
1640 Litoraluri nisipoase din Baltica boreală cu vegetaţie perenă
1650 Golfuri mici înguste din Baltica boreală
2.DUNE DE NISIP DE COASTĂ ŞI DUNE CONTINENTALE
2.1.Dune maritime de pe coastele Atlanticului, ale Mării Nordului şi ale Mării Baltice
2110 Dune mobile cu vegetaţie embrionară
2120 Dune mobile de-a lungul ţărmului cu Ammophila arenaria («dune albe»)
2130 * Dune de coastă fixe cu vegetaţie erbacee («dune gri»)
2140 * Dune fixe decalcificate cu Empetrum nigrum
2150 * Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea)
2160 Dune cu Hyppophae rhamnoides
2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae)
2180 Dune împădurite din regiunile atlantică, continentală şi boreală
2190 Depresiuni intradunale umede
21A0 Machair (* habitat specific irlandez)
2.2.Dune maritime de pe coastele mediteraneene
2210 Dune de pe litoral fixate cu Crucianellion maritimae
2220 Dune cu Euphorbia terracina
2230 Dune cu vegetaţie ierboasă Malcolmietalia
2240 Dune cu vegetaţie ierboasă Brachypodietalia cu specii anuale
2250 * Dune de coastă cu Juniperus spp.
2260 Dune cu tufărişuri sclerofile Cisto-Lavenduletalia
2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea şi/sau Pinus pinaster
2.3.Dune continentale, vechi şi decalcificate
2310 Vegetaţie psamofilă uscată cu Calluna şi Genista
2320 Vegetaţie psamofilă uscată cu Calluna şi Empetrum nigrum
2330 Vegetaţie psamofilă uscată cu păşuni deschise de Corynephorus şi Agrostis
2340 * Dune continentale panonice
3.HABITATE DE APĂ DULCE
3.1.Ape stătătoare
3110 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conţinut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae)
3120 Ape oligotrofe în general din solurile nisipoase vest-mediteraneene, cu un conţinut foarte redus de minerale, cu Isoetes spp.
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetaţie de Littorelletea uniflorae şi/sau de lsoeto-Nano- juncetea
3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică cu Chara spp.
3150 Lacuri eutrofice naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale
3170 * Iazuri temporare mediteraneene
3180 * Turlough
3190 Lacuri de carst de gips
31A0 * Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuşi
3.2.Ape curgătoare - sectoare ale cursurilor de apă cu dinamică naturală sau seminaturală (bazine minore, medii şi majore) a căror calitate a apei nu a suferit deteriorări semnificative
3210 Râuri naturale fino-scandinave
3220 Râuri de munte şi vegetaţia erbacee de pe malurile acestora
3230 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica
3240 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Salix elaeagnos
3250 Râuri mediteraneene cu debit permanent şi vegetaţie de Glaucium flavum
3260 Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetaţie Ranunculion fluitantis şi Callitricho- Batrachion
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.
3280 Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion şi galerii riverane de Salix şi de Populus alba
3290 Râuri mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Paspalo-Agrostidion
32A0 Cascade cu formare de travertin ale râurilor carstice din Alpii Dinarici
4.PAJIŞTI ŞI TUFĂRIŞURI DIN ZONA TEMPERATĂ
4010 Pajişti umede nord-atlantice cu Erica tetralix
4020 * Pajişti umede atlantice temperate cu Erica ciliaris şi Erica tetralix
4030 Pajişti uscate europene
4040 * Pajişti uscate atlantice de coastă cu Erica vagans
4050 * Pajişti macaroneziene cu vegetaţie endemică
4060 Pajişti alpine şi boreale
4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti)
4080 Tufărişuri subarctice cu Salix spp.
4090 Lande oro-mediteraneene cu formaţiuni endemice de grozamă
40A0 * Tufărişuri subcontinentale peripanonice
40B0 Tufişuri de Rhodope Potentilla fruticosa
40C0 * Tufişuri caducifoliate ponto-sarmatice
5.TUFĂRIŞURI SCLEROFILE (MATORRAL)
5.1.Tufărişuri submediteraneene şi temperate
5110 Formaţiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.)
5120 Formaţiuni montane de Cytisus purgans
5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe lande sau pajişti calcaroase
5140 * Formaţiuni de Cistus palhinhae pe lande maritime umede
5.2.Matorral arborescenţi mediteraneeni
5210 Matorral arborescenţi cu Juniperus spp.
5220 * Matorral arborescenţi cu Zyziphus
5230 * Matorral arborescenţi cu Laurus nobilis
5.3.Tufărişuri termo-mediteraneene şi de pre-stepă
5310 Tufişuri de Laurus nobilis
5320 Formaţiuni scunde de Euphorbia în apropierea falezelor
5330 Tufărişuri termo-mediteraneene şi de pre-deşert
5.4.Phrygana
5410 Phrygana din Mediterana de Vest de pe vârfurile falezelor (Astragalo-Plantaginetum subulatae)
5420 Sarcopoterium spinosum phryganas
5430 Phrygana endemică cu Euphorbio-Verbascion
6.FORMAŢIUNI IERBOASE NATURALE ŞI SEMINATURALE
6.1.Pajişti naturale
6110 * Pajişti carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi
6120 * Pajişti calcaroase din nisipuri xerice
6130 Pajişti calaminariene cu Violetalia calaminariae
6140 Pajişti silicioase din Pirinei cu Festuca eskia
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
6160 Pajişti oro-iberice cu Festuca indigesta
6170 Pajişti alpine şi subalpine calcaroase
6180 Pajişti mezofile macaroneziene
6190 Pajişti panonice carstice (Stipo-Festucetalia pallentis)
6.2.Pajişti uscate seminaturale şi facies de acoperire cu tufişuri
6210 Pajişti uscate seminaturale şi facies de acoperire cu tufişuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)
6220 * Pseudostepă cu ierburi şi specii anuale de Thero-Brachypodietea
6230 * Formaţiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (şi în zone submontane, în Europa continentală)
6240 * Pajişti stepice subpanonice
6250 * Pajişti stepice panonice pe loess
6260 * Stepe panonice nisipoase
6270 * Pajişti fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică
6280 Alvar nordic şi şisturi calcaroase precambriene
62A0 Pajişti uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae)
62B0 * Pajişti serpentinofile din Cipru
62C0 * Stepe ponto-sarmatice
62D0 Pajişti acidofile oro-moezice
6.3.Păduri sclerofile păşunate (dehesas)
6310 Dehesas cu Quercus spp. perene
6.4.Pajişti umede seminaturale cu ierburi înalte
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae)
6420 Pajişti umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion
6430 Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie şi de nivel montan până la alpin
6440 Pajişti aluvionare inundabile, de Cnidion dubii
6450 Pajişti aluvionare boreale nordice
6460 Pajişti de turbă din Troodos
6.5.Pajişti mezofile
6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
6520 Fâneţe montane
6530 * Pajişti din zone de pădure fino-scandinave
6540 Pajişti submediteraneene de Molinio-Hordeion secalini
7.MLAŞTINI OLIGOTROFE, TURBĂRII ŞI MLAŞTINI ALCALINE
7.1.Turbării acide cu spagnum
7110 * Turbării active
7120 Mlaştini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală
7130 Turbării de acoperire (* exclusiv pentru turbării active)
7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare
7150 Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion
7160 Izvoare fino-scandinave şi mlaştini produse de izvoare bogate în minerale
7.2.Mlaştini calcaroase
7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
7230 Mlaştini alcaline
7240 * Formaţiuni pioniere alpine de Caricion bicoloris-atrofuscae
7.3.Turbării boreale
7310 * Turbării Aapa
7320 * Turbării Palsa
8.HABITATE STÂNCOASE ŞI PEŞTERI
8.1.Grohotişuri
8110 Grohotişuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii)
8130 Grohotişuri termofile şi vest-mediteraneene
8140 Grohotişuri est-mediteraneene
8150 Grohotişuri silicioase medio-europene, la altitudine înaltă
8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase, de la nivel colinar şi montan
8.2.Pante stâncoase cu vegetaţie casmofită
8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie casmofită
8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie casmofită
8230 Roci stâncoase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii
8240 * Lespezi calcaroase
8.3.Alte habitate stâncoase
8310 Peşteri inaccesibile publicului
8320 Câmpuri de lavă şi excavaţii naturale
8330 Peşteri marine scufundate complet sau parţial
8340 Gheţari permanenţi
9.PĂDURI
Vegetaţie de păduri (sub)naturale cu specii autohtone grupate în formaţiuni de copaci înalţi, cu subarboret specific, care îndeplinesc următoarele criterii: sunt rare sau pe cale de dispariţie şi/sau adăpostesc specii de interes comunitar
90.Păduri din Europa boreală
9010 * Taiga vestică
9020 * Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite
9030 * Păduri naturale în etape succesive primare ale suprafeţelor emergente de coastă
9040 Păduri nordice subalpine/subarctice cu Betula pubescens ssp. czerepanovii
9050 Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies
9060 Păduri de conifere pe eskere fluvioglaciare sau legate la acestea
9070 Păşuni din zone de pădure fino-scandinave
9080 * Păduri caducifoliate de mlaştină fino-scandinave
9.1.Păduri din Europa temperată
9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum
9120 Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex şi, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuştilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion)
9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum
9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer şi Rumex arifolius
9150 Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion
9160 Păduri de stejar sau de stejar şi carpen sub-atlantice şi medio-europene de Carpinion betuli
9170 Păduri de stejar şi carpen Galio-Carpinetum
9180 * Păduri pe pante, grohotişuri şi ravene de Tilio-Acerion
9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase
91A0 Păduri de stejar sesil bătrân cu Ilex şi Blechnum în Insulele Britanice
91B0 Păduri termofile cu Fraxinus angustifolia
91C0 * Păduri caledoniene
91D0 * Mlaştini împădurite
91E0 * Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
91F0 Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angus- tifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
91G0 * Păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus
91H0 * Păduri panonice cu Quercus pubescens
91I0 * Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.
91J0 * Păduri de Taxus baccata din Insulele Britanice
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
91L0 Păduri ilirice de stejar şi carpen (Erythronio-Carpinion)
91M0 Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil
91N0 * Tufărişuri panonice ale dunelor de nisip continentale Junipero-Populetum albae)
91P0 Păduri de brad Holy Cross (Abietetum polonicum)
91Q0 Păduri calcicole cu Pinus sylvestris din Carpaţii Occidentali
91R0 Păduri de pin scoţian din Dolomiţii dinarici (Genisto januensis-Pinetum)
91S0 * Păduri de fag vest-pontice
91T0 Păduri central-europene de pin scoţian cu licheni
91U0 Păduri de pin din stepa sarmatică
91V0 Păduri de fag dacice (Symphyto-Fagion)
91W0 Păduri de fag moezice
91X0 * Păduri de fag dobrogene
91Y0 Păduri de stejar şi de carpen dacice
91Z0 Păduri de tei argintiu moezice
91AA * Păduri de stejar alb estice
91 BA Păduri de brad argintiu moezice
91 CA Păduri de pini scoţieni din masivele Balcanilor şi Rodopilor
9.2.Păduri mediteraneene caducifoliate
9210 * Păduri de fag din Apenini cu Taxus şi Ilex
9220 * Păduri de fag din Apenini cu Abies alba şi păduri de fag cu Abies nebrodensis
9230 Păduri de stejar galiţio-portugheze cu Quercus robur şi Quercus pyrenaica
9240 Păduri iberice de Quercus faginea şi Quercus canariensis
9250 Păduri de Quercus trojana
9260 Păduri de Castanea sativa
9270 Păduri de fag elene cu Abies borisii-regis
9280 Păduri de Quercus frainetto
9290 Păduri de Cupressus (Acero-Cupression)
92A0 Galerii de Salix alba şi de Populus alba
92B0 Formaţiuni riverane pe cursurile de apă mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Rhododendron ponticum, Salix şi altele
92C0 Păduri de Platanus orientalis şi Liquidambar orientalis (Platanion orientalis)
92D0 Galerii şi tufărişuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
9.3.Păduri sclerofile mediteraneene
9310 Păduri de Quercus brachyphylla din zona Mării Egee
9320 Păduri de Olea şi Ceratonia
9330 Păduri de Quercus suber
9340 Păduri de Quercus ilex şi Quercus rotundifolia
9350 Păduri de Quercus macrolepis
9360 * Păduri macaroneziene de dafin (Laurus, Ocotea)
9370 * Plantaţii de palmieri Phoenix
9380 Păduri de Ilex aquifolium
9390 * Tufărişuri şi vegetaţie forestieră joasă cu Quercus alnifolia
93A0 Păduri cu Quercus infectoria (Anagyro foetidae-Quercetum infectoriae)
9.4.Păduri montane temperate de conifere
9410 Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea)
9420 Păduri alpine de Larix decidua şi/sau Pinus cembra
9430 Păduri montane şi subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros)
9.5.Păduri de conifere mediteraneene şi macaroneziene montane
9510 * Păduri de Abies alba din Apeninii sudici
9520 Păduri de Abies pinsapo
9530 * Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici
9540 Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici
9550 Păduri de pin endemic canariene
9560 * Păduri endemice cu Juniperus spp.
9570 * Păduri de Tetraclinis articulata
9580 * Păduri mediteraneene de Taxus baccata
9590 * Păduri de Cedrus brevifolia (Cedrosetum brevifoliae)
95A0 Păduri de pin oro-mediteraneene de altitudine

ANEXA II:SPECII ANIMALE ŞI VEGETALE DE INTERES COMUNITAR A CĂROR CONSERVARE NECESITĂ DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE
Interpretare
(a)În completarea anexei I, anexa II contribuie la instituirea unei reţele coerente de arii speciale de conservare.
(b)Speciile menţionate în prezenta anexă sunt indicate:
- prin numele speciei sau al subspeciei; sau
- prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi determinate din acel taxon.
Abrevierea «spp.» adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparţin acelei familii sau acelui gen.
(c)Simboluri
Un asterisc (*) înainte de numele unei specii indică faptul că este vorba despre o specie prioritară.
Majoritatea speciilor enumerate în prezenta anexă sunt menţionate, de asemenea, în anexa IV. Atunci când o specie apare în prezenta anexă, dar nu şi în anexa IV sau V, numele speciei este urmat de simbolul (o); atunci când o specie care apare în prezenta anexă apare şi în anexa V, dar nu apare în anexa IV, numele său este urmat de simbolul (V).

(a)ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

RODENTIA

INSECTIVORA

Gliridae

Talpidae

Myomimus roachi

Galemys pyyrenaicus

Sciuridae

CHIROPTERA

* Marmota marmota latirostris

Rhinolophidae

* Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Rhinolophus blasii

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

Rhinolophus euryale

* Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Rhinolophus ferrumequinum

Castoridae

Rhinolophus hipposideros

Rhinolophus mehelyi

Castor fiber (cu excepţia populaţiilor estoniene, letone, lituaniene, finlandeze şi suedeze)

Vespertilionidae

Cricetidae

Barbastella barbastellus

Mesocricetus newtoni

Miniopterus schreibersii

Microtidae

Myotis bechsteinii

Dinaromys bogdanovi

Myotis blythii

Microtus cabrerae

Myotis capaccinii

Myotis dasycneme

* Microtus oeconomus arenicola

Myotis emarginatus

* Microtus oeconomus mehelyi

Myotis myotis

Microtus tatricus

Pteropodidae

Zapodidae

Rousettus aegyptiacus

Sicista subtilis

CARNIVORA

REPTILE

Canidae

CHELONIA (TESTUDINES)

* Alopex lagopus

Testudinidae

* Canis lupus (cu excepţia populaţiei estoniene; populaţiile din Grecia: numai cele la sud de paralela 39o; populaţiile spaniole: numai cele de la sud de Duero; populaţiile din Letonia, Lituania şi Finlanda).

Testudo graeca

Testudo hermanni

Ursidae

Testudo marginata

* Ursus arctos (cu excepţia populaţiilor din Estonia,

Cheloniidae

Finlanda şi Suedia)

* Caretta caretta

Mustelidae

* Gulo gulo

* Chelonia mydas

Lutra lutra

Emydidae

Mustela eversmanii

Emys orbicularis

* Mustela lutreola

Mauremys caspica

Vormela peregusna

Mauremys leprosa

Felidae

SAURIA

Lynx lynx (cu excepţia populaţiilor din Estonia, Letonia şi

Lacertidae

Finlanda)

Dinarolacerta mosorensis

* Lynx pardinus

Phocidae

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Halichoerus grypus (V)

Lacerta monticola

* Monachus monachus

Lacerta schreiberi

Phoca hispida bottnica (V)

Gallotia galloti insulanagae

* Phoca hispida saimensis

* Gallotia simonyi

Phoca vitulina (V)

Podarcis lilfordi

ARTIODACTYLA

Cervidae

Podarcis pityusensis

* Cervus elaphus corsicanus

Scincidae

Rangifer tarandus fennicus (o)

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Bovidae

Gekkonidae

* Bison bonasus

Phyllodactylus europaeus

Capra aegagrus (populaţii naturale)

OPHIDIA (SERPENTES)

* Capra pyrenaica pyrenaica

Colubridae

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populaţii naturale - Corsica şi Sardinia)

* Coluber cypriensis

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

Elaphe quatuorlineata

* Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Elaphe situla

Rupicapra rupicapra balcanica

* Natrix natrix cypriaca

* Rupicapra rupicapra tatrica

Viperidae

CETACEA

* Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri)

Phocoena phocoena

Vipera ursinii (cu excepţia Vipera ursinii rakosiensis şi a

Tursiops truncatus

Vipera ursinii macrops)

* Vipera ursinii macrops

Lampetra planeri (o) (cu excepţia populaţiilor din Estonia, Finlanda şi Suedia)

* Vipera ursinii rakosiensis

Lethenteron zanandreai (V)

AMPHIBIANS CAUDATA

Petromyzon marinus (o) (cu excepţia populaţiilor din Suedia)

Salamandridae

ACIPENSERIFORMES

Chioglossa lusitanica

Acipenseridae

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

* Acipenser naccarii

* Salamandra aurorae (Salamandra atra aurorae)

* Acipenser sturio

Salamandrina terdigitata

CLUPEIFORMES

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Clupeidae

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Alosa spp. (V)

Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)

SALMONIFORMES

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Salmonidae

Triturus montandoni

Hucho hucho (populaţii naturale) (V)

Triturus vulgaris ampelensis

Salmo macrostigma (o)

Proteidae

Salmo marmoratus (o)

* Proteus anguinus

Salmo salar (numai în ape dulci) (V) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Plethodontidae

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Salmothymus obtusirostris (o)

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Coregonidae

Hydromantes (Speleomantes) genei

* Coregonus oxyrhynchus (populaţii anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Umbridae

Hydromantes (Speleomantes) strinatii

Umbra krameri (o)

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

CYPRINIFORMES

ANURA

Cyprinidae

Discoglossidae

Alburnus albidus (o) (Alburnus vulturius)

* Alytes muletensis

Aulopyge huegelii (o)

Bombina bombina

Anaecypris hispanica

Bombina variegata

Aspius aspius (V) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus "jeanneae )

Barbus comiza (V)

Discoglossus montalentii

Barbus meridionalis (V)

Discoglossus sardus

Barbus plebejus (V)

Ranidae

Chalcalburnus chalcoides (o)

Rana latastei

Chondrostoma genei (o)

Pelobatidae

Chondrostoma knerii (o)

* Pelobates fuscus insubricus

Chondrostoma lusitanicum (o)

PEŞTI

Chondrostoma phoxinus (o)

PETROMYZONIFORMES

Chondrostoma polylepis (o) (inclusiv C. willkommi)

Petromyzonidae

Eudontomyzon spp. (o)

Chondrostoma soetta (o)

Lampetra fluviatilis (V) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda şi Suedia)

Chondrostoma toxostoma (o)

Gobio albipinnatus (o)

Gobio kessleri (o)

Sabanejewia larvata (o) (Cobitis larvata şi Cobitis conspersa)

Gobio uranoscopus (o)

SILURIFORMES

Iberocypris palaciosi (o)

Siluridae

* Ladigesocypris ghigii (o)

Silurus aristotelis (V)

Leuciscus lucumonis (o)

ATHERINIFORMES

Leuciscus souffia (o)

Cyprinodontidae

Pelecus cultratus (V)

Aphanius iberus (o)

Phoxinellus spp. (o)

Aphanius fasciatus (o)

* Phoxinus percnurus

* Valencia hispanica

Rhodeus sericeus amarus (o)

* Valencia letourneuxi (Valencia hispanica)

Rutilus pigus (V)

PERCIFORMES

Rutilus rubilio (o)

Percidae

Rutilus arcasii (o)

Gymnocephalus baloni

Rutilus macrolepidotus (o)

Gymnocephalus schraetzer (V)

Rutilus lemmingii (o)

* Romanichthys valsanicola

Rutilus frisii meidingeri (V)

Zingel spp. [(o) cu excepţia Zingel asper şi a Zingel zingel (V)]

Rutilus alburnoides (o)

Scardinius graecus (o)

Gobiidae

Squalius microlepis (o)

Knipowitschia croatica (o)

Squalius svallize (o)

Knipowitschia (Padogobius) panizzae (o)

Cobitidae

Padogobius nigricans (o)

Cobitis elongata (o)

Pomatoschistus canestrini (o)

Cobitis taenia (o) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

SCORPAENIFORMES

Cobitis trichonica (o)

Cottidae

Misgurnus fossilis (o)

Cottus gobio (o) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Sabanejewia aurata (o)

Cottus petiti (o)

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

Buprestis splendens

CRUSTACEA

Carabus hampei

Decapoda

Carabus hungaricus

Austropotamobius pallipes (V)

* Carabus menetriesi pacholei

* Austropotamobius torrentium (V)

* Carabus olympiae

Isopoda

* Armadillidium ghardalamensis

Carabus variolosus

INSECTA

Carabus zawadszkii

Coleoptera

Cerambyx cerdo

Agathidium pulchellum (o)

Corticaria planula (o)

Bolbelasmus unicornis

Cucujus cinnaberinus

Boros schneideri (o)

Dorcadion fulvum cervae

Duvalius gebhardti

Erebia christi

Duvalius hungaricus

Erebia medusa polaris (o)

Dytiscus latissimus

Eriogaster catax

Graphoderus bilineatus

Euphydryas (Eurodryas, Hypodryas) aurinia (o)

Leptodirus hochenwarti

Glyphipterix loricatella

Limoniscus violaceus (o)

Gortyna borelii lunata

Lucanus cervus (o)

Graellsia isabellae (V)

Macroplea pubipennis (o)

Hesperia comma catena (o)

Mesosa myops (o)

Hypodryas maturna

Morimus funereus (o)

Leptidea morsei

* Osmoderma eremita

Lignyoptera fumidaria

Oxyporus mannerheimii (o)

Lycaena dispar

Pilemia tigrina

Lycaena helle

* Phryganophilus ruficollis

Maculinea nausithous

Probaticus subrugosus

Maculinea teleius

Propomacrus cypriacus

Melanargia arge

* Pseudogaurotina excellens

* Nymphalis vaualbum

Pseudoseriscius cameroni

Papilio hospiton

Pytho kolwensis

Phyllometra culminaria

Rhysodes sulcatus (o)

Plebicula golgus

* Rosalia alpina

Polymixis rufocincta isolata

Stephanopachys linearis (o)

Polyommatus eroides

Stephanopachys substriatus (o)

Proterebia afra dalmata

Xyletinus tremulicola (o)

Pseudophilotes bavius

Hemiptera

Xestia borealis (o)

Aradus angularis (o)

Xestia brunneopicta (o)

Lepidoptera

* Xylomoia strix

Agriades glandon aquilo (o)

Mantodea

Arytrura musculus

Apteromantis aptera

* Callimorpha (Euplagia, Panaxia) quadripunctaria (o)

Odonata

Catopta thrips

Coenagrion hylas (o)

Chondrosoma fiduciarium

Coenagrion mercuriale (o)

Clossiana improba (o)

Coenagrion ornatum (o)

Coenonympha oedippus

Cordulegaster heros

Colias myrmidone

Cordulegaster trinacriae

Cucullia mixta

Gomphus graslinii

Dioszeghyana schmidtii

Leucorrhinia pectoralis

Erannis ankeraria

Lindenia tetraphylla

Erebia calcaria

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Geomitra moniziana

Oxygastra curtisii

Gibbula nivosa

Orthoptera

* Helicopsis striata austriaca (o)

Baetica ustulata

Hygromia kovacsi

Brachytrupes megacephalus

Idiomela (Helix) subplicata

Isophya costata

Lampedusa imitatrix

Isophya harzi

Isophya stysi

* Lampedusa melitensis

Myrmecophilus baronii

Leiostyla abbreviata

Odontopodisma rubripes

Leiostyla cassida

Paracaloptenus caloptenoides

Leiostyla corneocostata

Pholidoptera transsylvanica

Leiostyla gibba

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

Leiostyla lamellosa

ARACHNIDA

* Paladilhia hungarica

Pseudoscorpiones

Sadleriana pannonica

Anthrenochernes stellae (o)

Theodoxus transversalis

MOLUŞTE

GASTROPODA

Vertigo angustior (o)

Anisus vorticulus

Vertigo genesii (o)

Caseolus calculus

Vertigo geyeri (o)

Caseolus commixta

Vertigo moulinsiana (o)

Caseolus sphaerula

BIVALVIA

Chilostoma banaticum

Unionoida

Discula leacockiana

Margaritifera durrovensis (Margaritifera margaritifera) (V)

Discula tabellata

Margaritifera margaritifera (V)

Discus guerinianus

Unio crassus

Elona quimperiana

Dreissenidae

Geomalacus maculosus

Congeria kusceri

(b) PLANTE

PTERIDOPHYTA

 

ASPLENIACEAE

* Dryopteris corleyi Fraser-Jenk.

Asplenium jahandiezii (Litard.) Rouy

HYMENOPHYLLACEAE

Asplenium adulterinum Milde

Trichomanes speciosum Willd.

BLECHNACEAE

Woodwardia radicans (L.) Sm.

ISOETACEAE

Isoetes boryana Durieu

DICKSONIACEAE

Culcita macrocarpa C. Presl

Isoetes malinverniana Ces. & De Not.

DRYOPTERIDACEAE

MARSILEACEAE

Diplazium sibiricum (Turcz. ex Kunze) Kurata

Marsilea batardae Launert

Marsilea strigosa Willd.

Adenophora lilifolia (L.) Ledeb.

OPHIOGLOSSACEAE

Asyneuma giganteum (Boiss.) Bornm.

Botrychium simplex Hitchc.

* Campanula bohemica Hruby

Ophioglossum polyphyllum A. Braun

* Campanula gelida Kovanda

GYMNOSPERMAE

Campanula romanica Săvul.

PINACEAE

* Campanula sabatia De Not.

* Abies nebrodensis (Lojac.) Mattei

* Campanula serrata (Kit.) Hendrych

ANGIOSPERMAE

Campanula zoysii Wulfen

ALISMATACEAE

* Alisma wahlenbergii (Holmberg) Juz.

Jasione crispa (Pourret) Samp. subsp. serpentinica Pinto da Silva

Caldesia parnassifolia (L.) Parl.

Jasione lusitanica A. DC.

Luronium natans (L.) Raf.

CARYOPHYLLACEAE

AMARYLLIDACEAE

Arenaria ciliata L. subsp. pseudofrigida Ostenf. & O.C. Dahl

Leucojum nicaeense Ard.

Narcissus asturiensis (Jordan) Pugsley

Arenaria humifusa Wahlenberg

* Arenaria nevadensis Boiss. & Reuter

Narcissus calcicola Mendonsa

Narcissus cyclamineus DC.

Arenaria provincialis Chater & Halliday

Narcissus fernandesii G. Pedro

* Cerastium alsinifolium Tausch Cerastium dinaricum G.Beck & Szysz.

Narcissus humilis (Cav.) Traub

Dianthus arenarius L. subsp. arenarius

* Narcissus nevadensis Pugsley

* Dianthus arenarius subsp. bohemicus (Novak) O.Schwarz

Narcissus pseudonarcissus L. subsp. nobilis (Haw.) A. Fernandes

Dianthus cintranus Boiss. & Reuter subsp. cintranus Boiss. & Reuter

Narcissus scaberulus Henriq.

* Dianthus diutinus Kit.

Narcissus triandrus L. subsp. capax (Salisb.) D. A. Webb.

* Dianthus lumnitzeri Wiesb.

Narcissus viridiflorus Schousboe

Dianthus marizii (Samp.) Samp.

ASCLEPIADACEAE

* Dianthus moravicus Kovanda

Vincetoxicum pannonicum (Borhidi) Holub

* Dianthus nitidus Waldst. et Kit.

BORAGINACEAE

Dianthus plumarius subsp. regis-stephani (Rapcs.) Baksay

* Anchusa crispa Viv.

Dianthus rupicola Biv.

Echium russicum J.F.Gemlin

* Gypsophila papillosa P. Porta

* Lithodora nitida (H. Ern) R. Fernandes

Herniaria algarvica Chaudhri

Myosotis lusitanica Schuster

* Herniaria latifolia Lapeyr. subsp. litardierei Gamis

Myosotis rehsteineri Wartm. Myosotis retusifolia R. Afonso

Herniaria lusitanica (Chaudhri) subsp. berlengiana Chaudhri

Omphalodes kuzinskyanae Willk.

Herniaria maritima Link

* Omphalodes littoralis Lehm.

* Minuartia smejkalii Dvorakova

* Onosma tornensis Javorka

Moehringia jankae Griseb. ex Janka

Solenanthus albanicus (Degen & al.) Degen & Baldacci

Moehringia lateriflora (L.) Fenzl.

* Symphytum cycladense Pawl.

Moehringia tommasinii Marches.

Moehringia villosa (Wulfen) Fenzl

* Centaurea balearica J. D. Rodriguez

Petrocoptis grandiflora Rothm.

* Centaurea borjae Valdes-Berm. & Rivas Goday

Petrocoptis montsicciana O. Bolos & Rivas Mart.

* Centaurea citricolor Font Quer

Petrocoptis pseudoviscosa FernandezCasas

Centaurea corymbosa Pourret

Silene furcata Rafin. subsp. angustiflora (Rupr.) Walters

Centaurea gadorensis G. Blanca

* Silene hicesiae Brullo & Signorello

* Centaurea horrida Badaro

Silene hifacensis Rouy ex Willk.

Centaurea immanuelis-loewii Degen

* Silene holzmanii Heldr. ex Boiss.

Centaurea jankae Brandza

Silene longicilia (Brot.) Otth.

* Centaurea kalambakensis Freyn & Sint.

Silene mariana Pau

Centaurea kartschiana Scop.

* Silene orphanidis Boiss

* Centaurea lactiflora Halacsy

* Silene rothmaleri Pinto da Silva

* Silene velutina Pourret ex Loisel.

Centaurea micrantha Hoffmanns. & Link subsp. herminii (Rouy) Dostal

CHENOPODIACEAE

* Centaurea niederi Heldr.

* Bassia (Kochia) saxicola (Guss.) A. J. Scott

* Centaurea peucedanifolia Boiss. & Orph.

* Cremnophyton lanfrancoi Brullo et Pavone

* Centaurea pinnata Pau

* Salicornia veneta Pignatti & Lausi

Centaurea pontica Prodan & E. I. Nyarady

CISTACEAE

Centaurea pulvinata (G. Blanca) G. Blanca

Cistus palhinhae Ingram

Centaurea rothmalerana (Arenes) Dostal

Halimium verticillatum (Brot.) Sennen

Centaurea vicentina Mariz

Helianthemum alypoides Losa & Rivas Goday

Cirsium brachycephalum Juratzka

Helianthemum caput-felis Boiss.

* Crepis crocifolia Boiss. & Heldr.

* Tuberaria major (Willk.) Pinto da Silva & Rozeira

Crepis granatensis (Willk.) B. Blanca & M. Cueto

COMPOSITAE

Crepis pusilla (Sommier) Merxmuller

* Anthemis glaberrima (Rech. f.) Greuter

Crepis tectorum L. subsp. nigrescens

Artemisia campestris L. subsp. bottnica A.N. Lundstrom ex Kindb.

Erigeron frigidus Boiss. ex DC.

* Artemisia granatensis Boiss.

* Helichrysum melitense (Pignatti) Brullo et al

* Artemisia laciniata Willd.

Hymenostemma pseudanthemis (Kunze) Willd.

Artemisia oelandica (Besser) Komaror

Hyoseris frutescens Brullo et Pavone

* Artemisia pancicii (Janka) Ronn.

* Jurinea cyanoides (L.) Reichenb.

* Aster pyrenaeus Desf. ex DC

* Jurinea fontqueri Cuatrec.

* Aster sorrentinii (Tod) Lojac.

* Lamyropsis microcephala (Moris) Dittrich & Greuter

Carlina onopordifolia Besser

Leontodon microcephalus (Boiss. ex DC.) Boiss.

* Carduus myriacanthus Salzm. ex DC.

Leontodon boryi Boiss.

* Centaurea alba L. subsp. heldreichii (Halacsy) Dostal

* Leontodon siculus (Guss.) Finch & Sell

* Centaurea alba L. subsp. princeps (Boiss. & Heldr.) Gugler

Leuzea longifolia Hoffmanns. & Link

Ligularia sibirica (L.) Cass.

* Centaurea akamantis T.Georgiadis & G.Chatzikyriakou

* Centaurea attica Nyman subsp. megarensis (Halacsy & Hayek) Dostal

* Palaeocyanus crassifolius (Bertoloni) Dostal Santolina impressa Hoffmanns. & Link

Santolina semidentata Hoffmanns. & Link

Iberis procumbens Lange subsp. microcarpa Franco & Pinto da Silva

Saussurea alpina subsp. esthonica (Baer ex Rupr) Kupffer

* Jonopsidium acaule (Desf.) Reichenb.

* Senecio elodes Boiss. ex DC.

Jonopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang.

Senecio jacobea L. subsp. gotlandicus (Neuman) Sterner Senecio nevadensis Boiss. & Reuter

Rhynchosinapis erucastrum (L.) Dandy ex Clapham subsp. cintrana (Coutinho) Franco & P. Silva (Coincya cintrana (P. Cout.) Pinto da Silva)

* Serratula lycopifolia (Vill.) A.Kern

Sisymbrium cavanillesianum Valdes & Castroviejo

Tephroseris longifolia (Jacq.) Griseb et Schenk subsp. moravica

Sisymbrium supinum L.

CONVOLVULACEAE

Thlaspi jankae A.Kern.

* Convolvulus argyrothamnus Greuter

CYPERACEAE

* Convolvulus fernandesii Pinto da Silva & Teles

Carex holostoma Drejer

CRUCIFERAE

* Carex panormitana Guss.

Alyssum pyrenaicum Lapeyr.

Eleocharis carniolica Koch

* Arabis kennedyae Meikle

DIOSCOREACEAE

Arabis sadina (Samp.) P. Cout.

* Borderea chouardii (Gaussen) Heslot

DROSERACEAE

Arabis scopoliana Boiss

Aldrovanda vesiculosa L.

* Biscutella neustriaca Bonnet

ELATINACEAE

Biscutella vincentina (Samp.) Rothm.

Elatine gussonei (Sommier) Brullo et al

Boleum asperum (Pers.) Desvaux

ERICACEAE

Brassica glabrescens Poldini

Rhododendron luteum Sweet

Brassica hilarionis Post

EUPHORBIACEAE

Brassica insularis Moris

* Euphorbia margalidiana Kuhbier & Lewejohann

* Brassica macrocarpa Guss.

Euphorbia transtagana Boiss.

Braya linearis Rouy

GENTIANACEAE

* Cochlearia polonica E. Frohlich

* Centaurium rigualii Esteve

* Cochlearia tatrae Borbas

* Centaurium somedanum Lainz

* Coincya rupestris Rouy

Gentiana ligustica R. de Vilm. & Chopinet

* Coronopus navasii Pau

Gentianella anglica (Pugsley) E. F. Warburg

Crambe tataria Sebeok

* Gentianella bohemica Skalicky

GERANIACEAE

* Degenia velebitica (Degen) Hayek

* Erodium astragaloides Boiss. & Reuter

Diplotaxis ibicensis (Pau) Gomez-Campo

Erodium paularense Fernandez-Gonzalez & Izco

* Diplotaxis siettiana Maire

* Erodium rupicola Boiss.

Diplotaxis vicentina (P. Cout.) Rothm.

GLOBULARIACEAE

Draba cacuminum Elis Ekman

* Globularia stygia Orph. ex Boiss.

Draba cinerea Adams

GRAMINEAE

Draba dorneri Heuffel.

Arctagrostis latifolia (R. Br.) Griseb.

Erucastrum palustre (Pirona) Vis.

Arctophila fulva (Trin.) N. J. Anderson

* Erysimum pieninicum (Zapal.) Pawl.

Avenula hackelii (Henriq.) Holub

* Iberis arbuscula Runemark

Bromus grossus Desf. ex DC.

Calamagrostis chalybaea (Laest.) Fries

LABIATAE

Cinna latifolia (Trev.) Griseb.

Dracocephalum austriacum L.

Coleanthus subtilis (Tratt.) Seidl

* Micromeria taygetea P. H. Davis

Festuca brigantina (Markgr.-Dannenb.) Markgr.-Dannenb.

Nepeta dirphya (Boiss.) Heldr. ex Halacsy

Festuca duriotagana Franco & R. Afonso

* Nepeta sphaciotica P. H. Davis

Festuca elegans Boiss.

Origanum dictamnus L.

Festuca henriquesii Hack.

Phlomis brevibracteata Turril

Festuca summilusitana Franco & R. Afonso

Phlomis cypria Post

Gaudinia hispanica Stace & Tutin

Salvia veneris Hedge

Holcus setiglumis Boiss. & Reuter subsp. duriensis Pinto da Silva

Sideritis cypria Post

Micropyropsis tuberosa Romero - Zarco & Cabezudo

Sideritis incana subsp. glauca (Cav.) Malagarriga

Poa granitica Br.-Bl. subsp. disparilis (E. I. Nyarady) E. I. Nyarady

Sideritis javalambrensis Pau Sideritis serrata Cav. ex Lag.

* Poa riphaea (Ascher et Graebner) Fritsch

Teucrium lepicephalum Pau

Pseudarrhenatherum pallens (Link) J. Holub

Teucrium turredanum Losa & Rivas Goday

Puccinellia phryganodes (Trin.) Scribner + Merr.

* Thymus camphoratus Hoffmanns. & Link

Puccinellia pungens (Pau) Paunero

Thymus carnosus Boiss.

* Stipa austroitalica Martinovsky

* Stipa bavarica Martinovsky & H. Scholz

* Thymus lotocephalus G. Lopez & R. Morales (Thymus cephalotos L.)

Stipa danubialis Dihoru & Roman

LEGUMINOSAE

* Stipa styriaca Martinovsky

Anthyllis hystrix Cardona, Contandr. & E. Sierra

* Stipa veneta Moraldo

* Astragalus algarbiensis Coss. ex Bunge

* Stipa zalesskii Wilensky

* Astragalus aquilanus Anzalone

Trisetum subalpestre (Hartman) Neuman

Astragalus centralpinus Braun-Blanquet

GROSSULARIACEAE

* Astragalus macrocarpus DC. subsp. lefkarensis

* Ribes sardoum Martelli

* Astragalus maritimus Moris

HIPPURIDACEAE

Astragalus peterfii Jav.

Hippuris tetraphylla L. Fil.

Astragalus tremolsianus Pau

HYPERICACEAE

* Astragalus verrucosus Moris

* Hypericum aciferum (Greuter) N.K.B. Robson

* Cytisus aeolicus Guss. ex Lindl.

IRIDACEAE

Genista dorycnifolia Font Quer

Crocus cyprius Boiss. et Kotschy

Genista holopetala (Fleischm. ex Koch) Baldacci

Crocus hartmannianus Holmboe

Melilotus segetalis (Brot.) Ser. subsp. fallax Franco

Gladiolus palustris Gaud.

* Ononis hackelii Lange

Iris aphylla L. subsp. hungarica Hegi

Trifolium saxatile All.

Iris humilis Georgi subsp. arenaria (Waldst. et Kit.) A.et

D.Love

* Vicia bifoliolata J.D. Rodriguez

JUNCACEAE

LENTIBULARIACEAE

Juncus valvatus Link

* Pinguicula crystallina Sm.

Luzula arctica Blytt

Pinguicula nevadensis (Lindb.) Casper

LILIACEAE

PAEONIACEAE

Allium grosii Font Quer

Paeonia cambessedesii (Willk.) Willk.

* Androcymbium rechingeri Greuter

Paeonia clusii F.C. Stern subsp. rhodia (Stearn) Tzanoudakis

* Asphodelus bento-rainhae P. Silva

* Chionodoxa lochiae Meikle in Kew Bull.

Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rachel) Soo

Colchicum arenarium Waldst. et Kit.

Paeonia parnassica Tzanoudakis

Hyacinthoides vicentina (Hoffmans. & Link) Rothm.

PALMAE

* Muscari gussonei (Parl.) Tod.

Phoenix theophrasti Greuter

Scilla litardierei Breist.

PAPAVERACEAE

* Scilla morrisii Meikle

Corydalis gotlandica Liden

Tulipa cypria Stapf

Papaver laestadianum (Nordh.) Nordh.

Tulipa hungarica Borbas

Papaver radicatum Rottb. subsp. hyperboreum Nordh.

LINACEAE

PLANTAGINACEAE

* Linum dolomiticum Borbas

* Linum muelleri Moris (Linum maritimum muelleri)

Plantago algarbiensis Sampaio (Plantago bracteosa (Willk.) G. Sampaio)

LYTHRACEAE

Plantago almogravensis Franco

* Lythrum flexuosum Lag.

PLUMBAGINACEAE

MALVACEAE

Armeria berlengensis Daveau

Kosteletzkya pentacarpos (L.) Ledeb.

* Armeria helodes Martini & Pold

NAJADACEAE

Najas flexilis (Willd.) Rostk. & W.L. Schmidt

Armeria neglecta Girard

Armeria pseudarmeria (Murray) Mansfeld

Najas tenuissima (A. Braun) Magnus

* Armeria rouyana Daveau

OLEACEAE

Armeria soleirolii (Duby) Godron

Syringa josikaea Jacq. Fil. ex Reichenb.

Armeria velutina Welw. ex Boiss. & Reuter

ORCHIDACEAE

Anacamptis urvilleana Sommier et Caruana Gatto

Limonium dodartii (Girard) O.

Kuntze subsp. lusitanicum (Daveau) Franco

Calypso bulbosa L.

* Limonium insulare (Beg. & Landi) Arrig. & Diana

* Cephalanthera cucullata Boiss. & Heldr.

Limonium lanceolatum (Hoffmans. & Link) Franco

Cypripedium calceolus L.

Limonium multiflorum Erben

Dactylorhiza kalopissii E.Nelson

* Limonium pseudolaetum Arrig. & Diana

Gymnigritella runei Teppner & Klein

* Limonium strictissimum (Salzmann) Arrig.

Himantoglossum adriaticum Baumann

POLYGONACEAE

Himantoglossum caprinum (Bieb.) V.Koch

Persicaria foliosa (H. Lindb.) Kitag.

Liparis loeselii (L.) Rich.

Polygonum praelongum Coode & Cullen

* Ophrys kotschyi H.Fleischm. et Soo

Rumex rupestris Le Gall

* Ophrys lunulata Parl.

PRIMULACEAE

Ophrys melitensis (Salkowski) J et P Devillers-Terschuren

Androsace mathildae Levier

Platanthera obtusata (Pursh) subsp. oligantha (Turez.) Hulten

Androsace pyrenaica Lam.

OROBANCHACEAE

* Cyclamen fatrense Halda et Sojak

Orobanche densiflora Salzm. ex Reut.

* Primula apennina Widmer

SALICACEAE

Primula nutans Georgi

Salix salvifolia Brot. subsp. australis Franco

Primula palinuri Petagna

SANTALACEAE

Primula scandinavica Bruun

Thesium ebracteatum Hayne

Soldanella villosa Darracq.

SAXIFRAGACEAE

RANUNCULACEAE

Saxifraga berica (Beguinot) D.A. Webb

* Aconitum corsicum Gayer (Aconitum napellus subsp. corsicum)

Saxifraga florulenta Moretti Saxifraga hirculus L.

Aconitum firmum (Reichenb.) Neilr subsp. moravicum

Saxifraga osloensis Knaben

Saxifraga tombeanensis Boiss. ex Engl.

Skalicky

Adonis distorta Ten.

SCROPHULARIACEAE

Aquilegia bertolonii Schott

Antirrhinum charidemi Lange

Aquilegia kitaibelii Schott

* Aquilegia pyrenaica D.C. subsp. cazorlensis (Heywood) Galiano

Chaenorrhinum serpyllifolium (Lange) Lange subsp. lusitanicum R. Fernandes

* Euphrasia genargentea (Feoli) Diana

* Consolida samia P.H. Davis

Euphrasia marchesettii Wettst. ex Marches.

* Delphinium caseyi B.L.Burtt

Linaria algarviana Chav.

Pulsatilla grandis Wenderoth

Linaria coutinhoi Valdes

Pulsatilla patens (L.) Miller

Linaria loeselii Schweigger

* Pulsatilla pratensis (L.) Miller subsp. hungarica Soo

* Linaria ficalhoana Rouy

* Pulsatilla slavica G.Reuss.

Linaria flava (Poiret) Desf.

* Pulsatilla subslavica Futak ex Goliasova

* Linaria hellenica Turrill

Pulsatilla vulgaris Hill. subsp. gotlandica (Johanss.)

Zaemelis & Paegle

Linaria pseudolaxiflora Lojacono

* Linaria ricardoi Cout.

Ranunculus kykkoensis Meikle

Linaria tonzigii Lona

Ranunculus lapponicus L.

* Linaria tursica B. Valdes & Cabezudo

* Ranunculus weyleri Mares

Odontites granatensis Boiss.

RESEDACEAE

* Pedicularis sudetica Willd.

* Reseda decursiva Forssk.

Rhinanthus oesilensis (Ronniger & Saarsoo) Vassilcz

ROSACEAE

Tozzia carpathica Wol.

Agrimonia pilosa Ledebour

Verbascum litigiosum Samp.

Potentilla delphinensis Gren. & Godron

Veronica micrantha Hoffmanns. & Link

Potentilla emilii-popii Nyarady

* Veronica oetaea L.-A. Gustavsson

* Pyrus magyarica Terpo

SOLANACEAE

Sorbus teodorii Liljefors

* Atropa baetica Willk.

RUBIACEAE

THYMELAEACEAE

Galium cracoviense Ehrend.

* Daphne arbuscula Celak

* Galium litorale Guss.

Daphne petraea Leybold

Galium moldavicum (Dobrescu) Franco

* Daphne rodriguezii Texidor

* Galium sudeticum Tausch

ULMACEAE

* Galium viridiflorum Boiss. & Reuter

Zelkova abelicea (Lam.) Boiss.

UMBELLIFERAE

* Oenanthe conioides Lange

* Angelica heterocarpa Lloyd

Petagnia saniculifolia Guss.

Angelica palustris (Besser) Hoffm.

Rouya polygama (Desf.) Coincy

* Apium bermejoi Llorens

* Seseli intricatum Boiss.

Apium repens (Jacq.) Lag.

Seseli leucospermum Waldst. et Kit

Athamanta cortiana Ferrarini

Thorella verticillatinundata (Thore) Briq.

* Bupleurum capillare Boiss. & Heldr.

VALERIANACEAE

* Bupleurum kakiskalae Greuter Eryngium alpinum L.

Centranthus trinervis (Viv.) Beguinot

* Eryngium viviparum Gay

VIOLACEAE

* Ferula sadleriana Lebed.

Viola delphinantha Boiss.

Hladnikia pastinacifolia Reichenb.

* Viola hispida Lam.

* Laserpitium longiradium Boiss.

Viola jaubertiana Mares & Vigineix

* Naufraga balearica Constans & Cannon

Viola rupestris F.W. Schmidt subsp. relicta Jalas

PLANTE I

NFERIOARE

BRYOPHYTA

Mannia triandra (Scop.) Grolle (o)

Bruchia vogesiaca Schwaegr. (o)

* Marsupella profunda Lindb. (o)

Bryhnia novae-angliae (Sull & Lesq.) Grout (o)

* Bryoerythrophyllum campylocarpum (C. Mull.) Crum. (Bryoerythrophyllum machadoanum (Sergio) M. O. Hill) (o)

Meesia longiseta Hedw. (o)

Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o)

Buxbaumia viridis (Moug.) Moug. & Nestl. (o)

Ochyraea tatrensis Vana (o)

Cephalozia macounii (Aust.) Aust. (o)

Orthothecium lapponicum (Schimp.) C. Hartm. (o)

Cynodontium suecicum (H. Arn. & C. Jens.) I. Hag. (o)

Orthotrichum rogeri Brid. (o)

Dichelyma capillaceum (Dicks) Myr. (o)

Petalophyllum ralfsii (Wils.) Nees & Gott. (o)

Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb. (o)

Plagiomnium drummondii (Bruch & Schimp.) T. Kop. (o)

Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o)

Riccia breidleri Jur. (o)

Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus (Mitt.) Warnst. (o) Encalypta mutica (I. Hagen) (o)

Riella helicophylla (Bory & Mont.) Mont. (o)

Hamatocaulis lapponicus (Norrl.) Hedenas (o)

Scapania massolongi (K. Mull.) K. Mull. (o)

Herzogiella turfacea (Lindb.) I. Wats. (o)

Sphagnum pylaisii Brid. (o)

Hygrohypnum montanum (Lindb.) Broth. (o)

Tayloria rudolphiana (Garov) B. & S. (o)

Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o)

Tortella rigens (N. Alberts) (o)

SPECII PENTRU

MACARONEZIA

PTERIDOPHYTA HYMENOPHYLLACEAE

ANGIOSPERMAE ASCLEPIADACEAE

Hymenophyllum maderensis Gibby & Lovis

Caralluma burchardii N. E. Brown

DRYOPTERIDACEAE

* Ceropegia chrysantha Svent.

* Polystichum drepanum (Sw.) C. Presl. ISOETACEAE

BORAGINACEAE

Isoetes azorica Durieu & Paiva ex Milde

Echium candicans L. fil.

MARSILEACEAE

* Echium gentianoides Webb & Coincy

* Marsilea azorica Launert & Paiva

Myosotis azorica H. C. Watson

Myosotis maritima Hochst. in Seub.

CONVOLVULACEAE

CAMPANULACEAE

* Convolvulus caput-medusae Lowe

* Azorina vidalii (H. C. Watson) Feer

* Convolvulus lopez-socasii Svent.

Musschia aurea (L. f.) DC.

* Convolvulus massonii A. Dietr.

* Musschia wollastonii Lowe

CRASSULACEAE

CAPRIFOLIACEAE

Aeonium gomeraense Praeger

* Sambucus palmensis Link

Aeonium saundersii Bolle

CARYOPHYLLACEAE

Aichryson dumosum (Lowe) Praeg.

Spergularia azorica (Kindb.) Lebel

Monanthes wildpretii Banares & Scholz

CELASTRACEAE

Sedum brissemoretii Raymond-Hamet

Maytenus umbellata (R. Br.) Mabb.

CRUCIFERAE

CHENOPODIACEAE

* Crambe arborea Webb ex Christ

Beta patula Ait.

Crambe laevigata DC. ex Christ

CISTACEAE

* Crambe sventenii R. Petters ex Bramwell & Sund.

Cistus chinamadensis Banares & Romero

* Parolinia schizogynoides Svent.

* Helianthemum bystropogophyllum Svent. COMPOSITAE

Sinapidendron rupestre (Ait.) Lowe

CYPERACEAE

Andryala crithmifolia Ait.

Carex malato-belizii Raymond

* Argyranthemum lidii Humphries

DIPSACACEAE

Argyranthemum thalassophylum (Svent.) Hump.

Scabiosa nitens Roemer & J. A. Schultes

Argyranthemum winterii (Svent.) Humphries

ERICACEAE

* Atractylis arbuscula Svent. & Michaelis

Erica scoparia L. subsp. azorica (Hochst.) D. A. Webb

Atractylis preauxiana Schultz.

EUPHORBIACEAE

Calendula maderensis DC.

* Euphorbia handiensis Burchard

Cheirolophus duranii (Burchard) Holub

Euphorbia lambii Svent.

Cheirolophus ghomerytus (Svent.) Holub

Euphorbia stygiana H. C. Watson

Cheirolophus junonianus (Svent.) Holub

GERANIACEAE

Cheirolophus massonianus (Lowe) Hansen & Sund.

* Geranium maderense P. F. Yeo

Cirsium latifolium Lowe

GRAMINEAE

Helichrysum gossypinum Webb

Deschampsia maderensis (Haeck. & Born.) Buschm.

Helichrysum monogynum Burtt & Sund.

Phalaris maderensis (Menezes) Menezes

Hypochoeris oligocephala (Svent. & Bramw.) Lack

GLOBULARIACEAE

* Lactuca watsoniana Trel.

* Globularia ascanii D. Bramwell & Kunkel

* Onopordum nogalesii Svent.

* Globularia sarcophylla Svent.

* Onorpordum carduelinum Bolle

LABIATAE

* Pericallis hadrosoma (Svent.) B. Nord.

* Sideritis cystosiphon Svent.

Phagnalon benettii Lowe

* Sideritis discolor (Webb ex de Noe) Bolle

Stemmacantha cynaroides (Chr. Son. in Buch) Ditt

Sideritis infernalis Bolle

Sventenia bupleuroides Font Quer

Sideritis marmorea Bolle

* Tanacetum ptarmiciflorum Webb & Berth

Teucrium abutiloides L'Her.

Teucrium betonicum L'Her.

ROSACEAE

LEGUMINOSAE

* Bencomia brachystachya Svent.

* Anagyris latifolia Brouss. ex. Willd.

Bencomia sphaerocarpa Svent.

Anthyllis lemanniana Lowe

* Chamaemeles coriacea Lindl.

* Dorycnium spectabile Webb & Berthel

* Lotus azoricus P. W. Ball

Dendriopoterium pulidoi Svent.

Lotus callis-viridis D. Bramwell & D. H. Davis

Marcetella maderensis (Born.) Svent.

* Lotus kunkelii (E. Chueca) D. Bramwell & al.

Prunus lusitanica L. subsp. azorica (Mouillef.) Franco

* Teline rosmarinifolia Webb & Berthel.

* Teline salsoloides Arco & Acebes.

Sorbus maderensis (Lowe) Dode

Vicia dennesiana H. C. Watson

SANTALACEAE

LILIACEAE

Kunkeliella subsucculenta Kammer

* Androcymbium psammophilum Svent.

SCROPHULARIACEAE

Scilla maderensis Menezes

* Euphrasia azorica H.C. Watson

Semele maderensis Costa

Euphrasia grandiflora Hochst. in Seub.

LORANTHACEAE

Arceuthobium azoricum Wiens & Hawksw.

* Isoplexis chalcantha Svent. & O'Shanahan

MYRICACEAE

Isoplexis isabelliana (Webb & Berthel.) Masferrer

* Myrica rivas-martinezii Santos.

Odontites holliana (Lowe) Benth.

OLEACEAE

Jasminum azoricum L.

Sibthorpia peregrina L.

Picconia azorica (Tutin) Knobl.

SOLANACEAE

ORCHIDACEAE

* Solanum lidii Sunding

Goodyera macrophylla Lowe

UMBELLIFERAE

PITTOSPORACEAE

Ammi trifoliatum (H. C. Watson) Trelease

* Pittosporum coriaceum Dryand. ex. Ait.

PLANTAGINACEAE

Bupleurum handiense (Bolle) Kunkel

Plantago malato-belizii Lawalree

Chaerophyllum azoricum Trelease

PLUMBAGINACEAE

Ferula latipinna Santos

* Limonium arborescens (Brouss.) Kuntze

Limonium dendroides Svent.

Melanoselinum decipiens (Schrader & Wendl.) Hoffm.

* Limonium spectabile (Svent.) Kunkel & Sunding

Monizia edulis Lowe

* Limonium sventenii Santos & Fernandez Galvan

Oenanthe divaricata (R. Br.) Mabb.

POLYGONACEAE

Rumex azoricus Rech. fil.

Sanicula azorica Guthnick ex Seub.

RHAMNACEAE

VIOLACEAE

Frangula azorica Tutin

Viola paradoxa Lowe

BRYOPHYTA

PLANTE INFERIOARE

* Echinodium spinosum (Mitt.) Jur. (o)

* Thamnobryum fernandesii Sergio (o).

ANEXA III:CRITERII DE SELECŢIE A SITURILOR ELIGIBILE PENTRU IDENTIFICARE CA SITURI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ŞI PENTRU DESEMNARE CA ARII SPECIALE DE CONSERVARE
ETAPA 1: Evaluarea la nivel naţional a siturilor relativ importante pentru fiecare habitat natural din anexa I şi fiecare specie din anexa II (inclusiv tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare)
A.Criterii de evaluare a siturilor pentru un anumit tip de habitat natural din anexa I
a)Gradul de reprezentativitate al sitului pentru respectivul habitat.
b)Raportul dintre suprafaţa sitului acoperită de tipul respectiv de habitat natural şi suprafaţa totală de pe teritoriul naţional acoperită de respectivul habitat natural.
c)Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului respectiv de habitat natural şi posibilităţile de regenerare ale acestuia.
d)Evaluarea globală a importanţei sitului pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
B.Criterii de evaluare a siturilor pentru o anumită specie din anexa II
a)Raportul dintre dimensiunea şi densitatea populaţiei din respectiva specie prezentă în sit şi ale populaţiei prezente pe teritoriul naţional.
b)Gradul de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specia respectivă şi posibilităţile de regenerare.
c)Gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de extindere naturală a speciei.
d)Evaluarea globală a importanţei sitului pentru conservarea speciei respective.
C.Pe baza acestor criterii, statele membre clasifică siturile şi le înscriu pe o listă de situri eligibile pentru identificare ca situri de importanţă comunitară, în funcţie de valoarea pe care o prezintă pentru conservarea fiecărui tip de habitat natural din anexa I sau a fiecărei specii din anexa II.
D.În lista respectivă trebuie evidenţiate siturile care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, selectate de statele membre pe baza criteriilor de la punctul (A) şi B de mai sus.
ETAPA 2: Evaluarea importanţei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale
1.Toate siturile identificate de statele membre conform etapei 1 şi care conţin tipuri de habitate naturale şi/sau specii prioritare sunt considerate situri de importanţă comunitară.
2.La evaluarea importanţei comunitare a altor situri de pe listele naţionale ale statelor membre, de exemplu din punctul de vedere al contribuţiei respectivelor situri la menţinerea sau readucerea unui habitat natural din anexa I sau unei specii din anexa II la un stadiu corespunzător de conservare şi/sau la coerenţa reţelei Natura 2000, se ţine seama de următoarele criterii:
a)valoarea relativă a sitului la nivel naţional;
b)localizarea geografică a sitului faţă de rutele de migraţie ale speciilor din anexa II şi situaţiile în care situl aparţine unui ecosistem continuu, situat de o parte şi de cealaltă a uneia sau mai multor frontiere interne ale Comunităţii;
c)suprafaţa totală a sitului;
d)numărul de habitate naturale din anexa I şi de specii din anexa II prezente în sit;
e)evaluarea ecologică globală a importanţei pe care o prezintă situl pentru ariile biogeografice respective şi/sau pentru întreg teritoriul menţionat la articolul 2, atât în ceea ce priveşte caracteristicile sale cu caracter unic, cât şi felul în care acestea se combină.
ANEXA IV:SPECIILE ANIMALE ŞI VEGETALE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ CARE NECESITĂ PROTECŢIE STRICTĂ
Speciile menţionate în prezenta anexă sunt indicate:
- prin numele speciei sau al subspeciei; sau
- prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi bine determinate din acel taxon.
Abrevierea «spp.» adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparţin acelei familii sau acelui gen.

(a) ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

Microtus oeconomus arenicola

INSECTIVORA

Microtus oeconomus mehelyi

Erinaceidae

Microtus tatricus

Erinaceus algirus

Zapodidae

Soricidae

Sicista betulina

Crocidura canariensis

Sicista subtilis

Crocidura sicula

Hystricidae

Talpidae

Hystrix cristata

Galemys pyrenaicus

CARNIVORA

MICROCHIROPTERA

Canidae

Toate speciile

Alopex lagopus

MEGACHIROPTERA

Pteropodidae

Rousettus aegyptiacus

RODENTIA

Gliridae

Toate speciile cu excepţia Glis glis şi a Eliomys quercinus

Canis lupus (cu excepţia populaţiilor din Grecia la nord de paralela 39°; populaţiile din Estonia, populaţiile din Spania de la nord de Duero; populaţiile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi populaţiile din Finlanda din cadrul ariei de gestionare a renilor astfel cum este definită la alineatul (2) din Actul nr. 848/90 al Finlandei din 14 septembrie 1990 cu privire la gestionarea renilor)

Sciuridae

Ursidae

Marmota marmota latirostris

Ursus arctos

Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Mustelidae

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

Lutra lutra

Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Mustela eversmanii

Sciurus anomalus

Mustela lutreola

Castoridae

Vormela peregusna

Castor fiber (cu excepţia populaţiilor din Estonia, Letonia,

Felidae

Lituania, Polonia, Finlanda şi Suedia)

Cricetidae

Felis silvestris

Cricetus cricetus (cu excepţia populaţiilor din Ungaria)

Lynx lynx (cu excepţia populaţiei din Estonia)

Mesocricetus newtoni

Lynx pardinus

Microtidae

Phocidae

Dinaromys bogdanovi

Monachus monachus

Microtus cabrerae

Phoca hispida saimensis

ARTIODACTYLA

Gallotia stehlini

Cervidae

Lacerta agilis

Cervus elaphus corsicanus

Lacerta bedriagae

Bovidae

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Bison bonasus

Lacerta monticola

Capra aegagrus (populaţii naturale)

Lacerta danfordi

Capra pyrenaica pyrenaica

Lacerta dugesi

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populaţii naturale - Corsica şi Sardinia)

Lacerta graeca

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

Lacerta horvathi

Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Lacerta schreiberi

Rupicapra rupicapra balcanica

Lacerta trilineata

Rupicapra rupicapra tatrica

Lacerta viridis

CETACEA

Lacerta vivipara pannonica

Toate speciile

Ophisops elegans

REPTILE

Podarcis erhardii

TESTUDINATA

Podarcis filfolensis

Testudinidae

Podarcis hispanica atrata

Testudo graeca

Podarcis lilfordi

Testudo hermanni

Podarcis melisellensis

Testudo marginata

Podarcis milensis

Cheloniidae

Podarcis muralis

Caretta caretta

Podarcis peloponnesiaca

Chelonia mydas

Podarcis pityusensis

Lepidochelys kempii

Podarcis sicula

Eretmochelys imbricata

Podarcis taurica

Dermochelyidae

Podarcis tiliguerta

Dermochelys coriacea

Podarcis wagleriana

Emydidae

Scincidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Ablepharus kitaibelii

Mauremys leprosa

Chalcides bedriagai

Chalcides ocellatus

SAURIA

Lacertidae

Chalcides sexlineatus

Algyroides fitzingeri

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Algyroides marchi

Chalcides viridianus

Algyroides moreoticus

Ophiomorus punctatissimus

Algyroides nigropunctatus

Gekkonidae

Dalmatolacerta oxycephala

Cyrtopodion kotschyi

Dinarolacerta mosorensis

Phyllodactylus europaeus

Gallotia atlantica

Tarentola angustimentalis

Gallotia galloti

Tarentola boettgeri

Gallotia galloti insulanagae

Tarentola delalandii

Gallotia simonyi

Tarentola gomerensis

Agamidae

Salamandra aurorae

Stellio stellio

Salamandra lanzai

Chamaeleontidae

Salamandrina terdigitata

Chamaeleo chamaeleon

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Anguidae

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Ophisaurus apodus

Triturus italicus

OPHIDIA

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Colubridae

Triturus marmoratus

Coluber caspius

Triturus montandoni

Coluber cypriensis

Triturus vulgaris ampelensis

Coluber hippocrepis

Proteidae

Coluber jugularis

Proteus anguinus

Coluber laurenti

Plethodontidae

Coluber najadum

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Coluber nummifer

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Coluber viridiflavus

Hydromantes (Speleomantes) genei

Coronella austriaca

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Eirenis modesta Elaphe longissima

Hydromantes (Speleomantes) strinatii [Hydromantes (Speleo- mantes) italicus]

Elaphe quatuorlineata

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

Elaphe situla

ANURA

Natrix natrix cetti

Discoglossidae

Natrix natrix corsa

Alytes cisternasii

Natrix natrix cypriaca

Alytes muletensis

Natrix tessellata

Alytes obstetricans

Telescopus falax

Bombina bombina

Viperidae

Bombina variegata

Vipera ammodytes

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus «jeanneae»)

Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri)

Discoglossus montalentii

Vipera seoanni (cu excepţia populaţiilor din Spania)

Discoglossus pictus

Vipera ursinii

Discoglossus sardus

Vipera xanthina

Ranidae

Boidae

Rana arvalis

Eryx jaculus

Rana dalmatina

AMPHIBIANS

Rana graeca

CAUDATA

Rana iberica

Salamandridae

Rana italica

Chioglossa lusitanica

Rana latastei

Euproctus asper

Rana lessonae

Euproctus montanus

Pelobatidae

Euproctus platycephalus

Pelobates cultripes

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

Pelobates fuscus

Salamandra atra

Pelobates syriacus

Bufonidae

CYPRINIFORMES

Bufo calamita

Cyprinidae

Bufo viridis

Anaecypris hispanica

Hylidae

Hyla arborea

Phoxinus percnurus

Hyla meridionalis

Hyla sarda

ATHERINIFORMES

PEŞTI

Cyprinodontidae

Valencia hispanica

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

PERCIFORMES

Acipenser naccarii

Percidae

Acipenser sturio

Gymnocephalus baloni

SALMONIFORMES

Coregonidae

Romanichthys valsanicola

Coregonus oxyrhynchus (populaţii anadrome în anumite sectoare din Marea Nordului, cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Zingel asper

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

Propomacrus cypriacus

CRUSTACEA

Pseudogaurotina excellens

Isopoda

Pseudoseriscius cameroni

Armadillidium ghardalamensis

Pytho kolwensis

INSECTA

Rosalia alpina

Coleoptera

Lepidoptera

Bolbelasmus unicornis

Apatura metis

Buprestis splendens

Arytrura musculus

Carabus hampei

Catopta thrips

Carabus hungaricus

Chondrosoma fiduciarium

Carabus olympiae

Coenonympha hero

Carabus variolosus

Carabus zawadszkii

Coenonympha oedippus

Cerambyx cerdo

Colias myrmidone

Cucujus cinnaberinus

Cucullia mixta

Dorcadion fulvum cervae

Dioszeghyana schmidtii

Duvalius gebhardti

Erannis ankeraria

Duvalius hungaricus

Erebia calcaria

Dytiscus latissimus

Erebia christi

Graphoderus bilineatus

Erebia sudetica

Leptodirus hochenwarti

Eriogaster catax

Pilemia tigrina

Fabriciana elisa

Osmoderma eremita

Glyphipterix loricatella

Phryganophilus ruficollis

Gortyna borelii lunata

Probaticus subrugosus

Hypodryas maturna

Hyles hippophaes

Isophya costata

Leptidea morsei

Isophya harzi

Lignyoptera fumidaria

Isophya stysi

Lopinga achine

Myrmecophilus baronii

Lycaena dispar

Odontopodisma rubripes

Lycaena helle

Paracaloptenus caloptenoides

Maculinea arion

Pholidoptera transsylvanica

Maculinea nausithous

Saga pedo

Maculinea teleius

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

Melanargia arge

ARACHNIDA

Nymphalis vaualbum

Araneae

Papilio alexanor

Macrothele calpeiana

Papilio hospiton

MOLUŞTE

Parnassius apollo

GASTROPODA

Parnassius mnemosyne

Anisus vorticulus

Phyllometra culminaria

Caseolus calculus

Plebicula golgus

Caseolus commixta

Polymixis rufocincta isolata

Caseolus sphaerula

Polyommatus eroides

Chilostoma banaticum

Proserpinus proserpina

Discula leacockiana

Proterebia afra dalmata

Discula tabellata

Pseudophilotes bavius

Discula testudinalis

Xylomoia strix

Discula turricula

Zerynthia polyxena

Discus defloratus

Mantodea

Discus guerinianus

Apteromantis aptera

Elona quimperiana

Odonata

Geomalacus maculosus

Aeshna viridis

Geomitra moniziana

Cordulegaster heros

Gibbula nivosa

Cordulegaster trinacriae

Hygromia kovacsi

Gomphus graslinii

Idiomela (Helix) subplicata

Leucorrhinia albifrons

Lampedusa imitatrix

Leucorrhinia caudalis

Lampedusa melitensis

Leucorrhinia pectoralis

Leiostyla abbreviata

Lindenia tetraphylla

Leiostyla cassida

Macromia splendens

Leiostyla corneocostata

Ophiogomphus cecilia

Leiostyla gibba

Oxygastra curtisii

Leiostyla lamellosa

Stylurus flavipes

Paladilhia hungarica

Sympecma braueri

Patella ferruginea

Orthoptera

Sadleriana pannonica

Baetica ustulata

Theodoxus prevostianus

Brachytrupes megacephalus

Theodoxus transversalis

BIVALVIA

Unio crassus

Anisomyaria

Dreissenidae

Lithophaga lithophaga

Congeria kusceri

Pinna nobilis

ECHINODERMATA

Unionoida

Echinoidea

Margaritifera auricularia

Centrostephanus longispinus

(b) PLANTE

Anexa IV litera (b) conţine toate speciile de plante enumerate în anexa II litera (b) (*) plus speciile menţionate mai jos:

PTERIDOPHYTA

Ramonda serbica Pancic

ASPLENIACEAE

IRIDACEAE

Asplenium hemionitis L.

Crocus etruscus Parl.

ANGIOSPERMAE

Iris boissieri Henriq.

AGAVACEAE

Iris marisca Ricci & Colasante

Dracaena draco (L.) L.

LABIATAE

AMARYLLIDACEAE

Rosmarinus tomentosus Huber-Morath & Maire

Narcissus longispathus Pugsley

Teucrium charidemi Sandwith

Narcissus triandrus L.

Thymus capitellatus Hoffmanns. & Link

BERBERIDACEAE

Thymus villosus L. subsp. villosus L.

Berberis maderensis Lowe

LILIACEAE

Androcymbium europaeum (Lange) K. Richter

CAMPANULACEAE

Bellevalia hackelli Freyn

Campanula morettiana Reichenb.

Colchicum corsicum Baker

Physoplexis comosa (L.) Schur.

Colchicum cousturieri Greuter

CARYOPHYLLACEAE

Fritillaria conica Rix

Moehringia fontqueri Pau

Fritillaria drenovskii Degen & Stoy.

COMPOSITAE

Fritillaria gussichiae (Degen & Doerfler) Rix

Argyranthemum pinnatifidum (L.f.) Lowe subsp. succu- lentum (Lowe) C. J. Humphries

Fritillaria obliqua Ker-Gawl.

Fritillaria rhodocanakis Orph. ex Baker

Helichrysum sibthorpii Rouy

Ornithogalum reverchonii Degen & Herv.-Bass.

Picris willkommii (Schultz Bip.) Nyman

Scilla beirana Samp.

Santolina elegans Boiss. ex DC.

Scilla odorata Link

Senecio caespitosus Brot.

ORCHIDACEAE

Senecio lagascanus DC. subsp. lusitanicus (P. Cout.) Pinto da Silva

Ophrys argolica Fleischm.

Orchis scopulorum Simsmerh.

Wagenitzia lancifolia (Sieber ex Sprengel) Dostal

Spiranthes aestivalis (Poiret) L. C. M. Richard

CRUCIFERAE

PRIMULACEAE

Murbeckiella sousae Rothm.

Androsace cylindrica DC.

EUPHORBIACEAE

Primula glaucescens Moretti

Euphorbia nevadensis Boiss. & Reuter

Primula spectabilis Tratt.

GESNERIACEAE

RANUNCULACEAE

Jankaea heldreichii (Boiss.) Boiss.

Aquilegia alpina L.

(*)Cu excepţia briofitelor din anexa II litera (b).

SAPOTACEAE

Lindernia procumbens (Krocker) Philcox

Sideroxylon marmulano Banks ex Lowe

SOLANACEAE

SAXIFRAGACEAE

Mandragora officinarum L.

Saxifraga cintrana Kuzinsky ex Willk.

THYMELAEACEAE

Saxifraga portosanctana Boiss.

Thymelaea broterana P. Cout.

Saxifraga presolanensis Engl.

UMBELLIFERAE

Saxifraga valdensis DC.

Bunium brevifolium Lowe

Saxifraga vayredana Luizet

VIOLACEAE

SCROPHULARIACEAE

Viola athois W. Becker

Antirrhinum lopesianum Rothm.

Viola cazorlensis Gandoger

*) În anexa IV, la litera (a) "Animale", rubrica referitoare la specia Canis lupus se elimină.

ANEXA V:SPECIILE DE ANIMALE ŞI PLANTE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ A CĂROR PRELEVARE ŞI EXPLOATARE POT FACE OBIECTUL UNOR MĂSURI ADMINISTRATIVE
Speciile menţionate în prezenta anexă sunt indicate:
- prin numele speciei sau al subspeciei sau
- prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi bine determinate din acel taxon.
Abrevierea «spp.» adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparţin acelei familii sau acelui gen.
(a)ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
RODENTIA
Castoridae
Castor fiber (populaţiile din Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia)
Cricetidae
Cricetus cricetus (populaţiile din Ungaria)
CARNIVORA
Canidae
Canis aureus
Canis lupus

Mustelidae
Martes martes
Mustela putorius
Felidae
Lynx lynx (populaţia din Estonia)
Phocidae
Toate speciile nemenţionate în anexa IV
Viverridae
Genetta genetta
Herpestes ichneumon
DUPLICIDENTATA
Leporidae
Lepus timidus
ARTIODACTYLA
Bovidae
Capra ibex
Capra pyrenaica (cu excepţia Capra pyrenaica pyrenaica)
Rupicapra rupicapra (cu excepţia Rupicapra rupicapra balcanica,
Rupicapra rupicapra ornata şi Rupicapra rupicapra tatrica)
AMFIBIENI
ANURA
Ranidae
Rana esculenta
Rana perezi
Rana ridibunda
Rana temporaria
PEŞTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
Lampetra fluviatilis
Lethenteron zanandrai
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
Toate speciile nemenţionate în anexa IV
CLUPEIFORMES Clupeidae
Alosa spp.
SALMONIFORMES
Salmonidae
Thymallus thymallus
Coregonus spp. (cu excepţia Coregonus oxyrhynchus - populaţii anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)
Hucho hucho
Salmo salar (numai în ape dulci)
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
Aspius aspius
Barbus spp.
Pelecus cultratus
Rutilus friesii meidingeri
Rutilus pigus
SILURIFORMES
Siluridae
Silurus aristotelis
PERCIFORMES
Percidae
Gymnocephalus schraetzer
Zingel zingel
NEVERTEBRATE
COELENTERATA
CNIDARIA
Corallium rubrum
MOLLUSCA
GASTROPODA - STYLOMMATOPHORA
Helix pomatia
BIVALVIA - UNIONOIDA
Margaritiferidae
Margaritifera margaritifera
Unionidae
Microcondylaea compressa
Unio elongatulus
ANNELIDA
HIRUDINOIDEA - ARHYNCHOBDELLAE
Hirudinidae
Hirudo medicinalis
ARTHROPODA
CRUSTACEA - DECAPODA
Astacidae
Astacus astacus
Austropotamobius pallipes
Austropotamobius torrentium
Scyllaridae
Scyllarides latus
INSECTA - LEPIDOPTERA
Saturniidae
Gmellsia isabellae
(b)PLANTE
ALGAE
RHODOPHYTA
CORALLINACEAE
Lithothamnium comlloides Crouan frat.
Phymatholithon calcareum (Poli.) Adey & McKibbin
LICHENES
CIADONIACEAE
Cladonia L. subgenus Cladina (Nyl.) Vain.
BRYOPHYTA
MUSCI
LEUCOBRYACEAE
Leucobryum glaucum (Hedw.) AAngstr.
SPHAGNACEAE
Sphagnum L. spp. (except Sphagnum pylaisii Brid.)
PTERIDOPHYTA
Lyoopodium spp.
ANGIOSPERMAE
AMARYLLIDACEAE
Galanthus nivalis L.
Narcissus bulbocodium L.
Narcissus jundfolius Lagasca
COMPOSITAE
Amica montana L.
Artemisia eriantha Tem
Artemisia genipi Weber
Doronicum plantagineum L. subsp. tournefortii (Rouy) P. Cout.
Leuzea rhaponticoides Graells
CRUCIFERAE
Alyssum pintadasilvae Dudley.
Malcolmia lacera (L.) DC. subsp. graccilima (Samp.) Franco
Murbeckiella pinnatifida (Lam.) Rothm. subsp. herminii (Rivas-Martinez) Greuter & Burdet
GENTIANACEAE
Gentiana lutea L.
IRIDACEAE
Iris lusitanica Ker-Gawler
LABIATAE
Teucrium salviastrum Schreber subsp. salviastrum Schreber
LEGUMINOSAE
Anthyllis lusitanica Cullen & Pinto da Silva
Dorycnium pentaphyllum Scop. subsp. transmontana Franco
Ulex densus Welw. ex Webb.
LILIACEAE
Lilium rubrum Lmk Ruscus aculeatus L.
PLUMBAGINACEAE
Armeria sampaio (Bernis) Nieto Feliner
ROSACEAE
Rubus genevieri Boreau subsp. herminii (Samp.) P. Cout.
SCROPHULARIACEAE
Anarrhinum longipedicelatum R. Fernandes
Euphrasia mendoncae Samp.
Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.
Scrophularia berminii Hoffmanns & Link
Scrophularia sublyrata Brot.
(*)Cu excepţia briofitelor din anexa II partea (b

ANEXA VI:METODE, DISPOZITIVE ŞI MIJLOACE INTERZISE DE TRANSPORT, CAPTURARE ŞI UCIDERE
(A)Mijloace neselective
1.MAMIFERE
- Animale oarbe sau mutilate folosite ca momeală vie
- Casetofoane
- Dispozitive electrice sau electronice capabile să ucidă sau să ameţească
- Surse de lumină artificiale
- Oglinzi şi alte dispozitive de orbire
- Dispozitive de iluminare a ţintelor
- Dispozitive de ochire pentru tir de noapte cu lunetă electronică sau convertizor de imagine
- Explozivi
- Plase neselective prin principiul de construire sau prin condiţiile de utilizare
- Capcane neselective prin principiul de construire sau prin condiţiile de utilizare
- Arbalete
- Otravă şi momeli otrăvite sau anesteziante
- Gazare sau fumigare
- Arme automate sau semiautomate cu încărcătoare care pot conţine mai mult de două cartuşe
2.PEŞTI
- Otravă
- Explozivi
(B)Mijloace de transport
- Aeronave
- Vehicule cu motor în mişcare
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007
Anexa IV (b) conţine toate speciile de plante enumerate în anexa II partea (b) (*) plus speciile menţionate mai jos: