Art. 8. - Directiva 92/43/CEE/21-mai-1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 14 Iulie 2025
Art. 8
(1)O dată cu propunerile de situri care ar putea fi desemnate ca arii speciale de conservare adăpostind tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, statele membre trimit, după caz, Comisiei, estimări privind cofinanţarea comunitară pe care o consideră necesară pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile care decurg din articolul 6 alineatul (1).
(2)Prin acord cu fiecare dintre statele membre respective, Comisia determină, pentru siturile de importanţă comunitară pentru care se solicită cofinanţare, măsurile esenţiale de menţinere sau de restabilire a unui stadiu corespunzător de conservare a tipurilor de habitate naturale prioritare şi a speciilor prioritare în siturile respective, precum şi costurile totale aferente acestor măsuri.
(3)Comisia evaluează, prin acord cu statele membre respective, finanţarea (inclusiv cofinanţarea) necesară pentru aplicarea măsurilor menţionate la alineatul (2), ţinând seama, printre altele, de densitatea, pe teritoriul statului membru respectiv, a tipurilor de habitate naturale prioritare şi/sau a speciilor prioritare, precum şi de obligaţiile financiare impuse de aceste măsuri.
(4)În funcţie de rezultatele evaluării menţionate la alineatele (2) şi (3), Comisia adoptă, ţinând seama de sursele de finanţare disponibile în cadrul instrumentelor comunitare corespunzătoare şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, un cadru de acţiune structurat în funcţie de priorităţi şi cuprinzând măsuri de cofinanţare aplicabile la desemnarea sitului în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).
(5)Măsurile care nu au fost incluse în cadrul de acţiune menţionat anterior din cauza fondurilor insuficiente sau măsurile incluse în cadru, dar care au beneficiat doar parţial de sau nu au primit cofinanţarea necesară sunt reexaminate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, în cadrul examinării bienale a cadrului de acţiune, iar statele membre le pot amâna, între timp, până la efectuarea respectivei reexaminări. Examinarea ia în considerare, după caz, noua situaţie a sitului respectiv.
(6)Statele membre se abţin de la aplicarea oricărei măsuri care ar putea duce la deteriorarea ariilor pentru care măsurile de cofinanţare au fost amânate.