Art. 6. - Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului şi în lipsa unei soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate. - Directiva 92/43/CEE/21-mai-1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare
Versiune de la: 14 Iulie 2025
Art. 6
(1)Pentru ariile speciale de conservare, statele membre adoptă măsurile de conservare necesare, inclusiv, după caz, planuri de gestionare adecvate, speciale sau incluse în alte planuri de dezvoltare, precum şi actele administrative sau clauzele contractuale adecvate în conformitate cu necesităţile ecologice ale tipurilor de habitate naturale din anexa I sau ale speciilor din anexa II prezente pe teritoriul respectivelor situri.
(2)Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii, în măsura în care perturbările respective ar putea fi relevante în sensul obiectivelor prezentei directive.
(3)Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potenţiale asupra sitului, în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcţie de concluziile evaluării respective şi în conformitate cu dispoziţiile alineatului (4), autorităţile naţionale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrităţii sitului respectiv şi, după caz, după ce au consultat opinia publică.
(4)Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului şi în lipsa unei soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.
În cazul în care situl respectiv adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranţa publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu sau, ca urmare a avizului Comisiei, de alte motive cruciale de interes public major.