Capitolul v - Deplasarea şi impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum - Directiva 262/19-dec-2019 de stabilire a regimului general al accizelor

Acte UE

Jurnalul Oficial 58L

În vigoare
Versiune de la: 27 Iulie 2023
CAPITOLUL V:Deplasarea şi impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum
Art. 32: Achiziţii realizate de o persoană particulară
(1)Accizele pentru produsele accizabile achiziţionate de o persoană particulară pentru uzul său propriu şi transportate personal de respectiva persoană particulară de pe teritoriul unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru sunt exigibile numai în statul membru în care se achiziţionează produsele accizabile.
(2)Pentru a stabili dacă produsele accizabile menţionate la alineatul (1) sunt destinate uzului propriu al unei persoane particulare, statele membre iau în considerare cel puţin următoarele elemente:
a)statutul comercial al celui care deţine produsele accizabile şi motivele pentru care le deţine;
b)locul în care se află produsele accizabile sau, dacă este cazul, modul de transport utilizat;
c)orice document referitor la produsele accizabile;
d)natura produselor accizabile;
e)cantitatea de produse accizabile.
(3)În scopul aplicării alineatului (2) litera (e), statele membre pot stabili niveluri orientative, exclusiv ca element doveditor. Aceste niveluri orientative nu pot fi mai mici decât:
a)pentru produse din tutun:
- ţigarete: 800 de bucăţi;
- ţigări (ţigări de foi cu o greutate maximă de 3 g pe bucată): 400 de bucăţi;
- ţigări de foi: 200 de bucăţi;
- tutun de fumat: 1,0 kg;
b)pentru băuturi alcoolice:
- băuturi spirtoase: 10 l;
- produse intermediare: 20 l;
- vinuri: 90 l (din care maximum 60 l de vinuri spumoase);
- bere: 110 l.
(4)Statele membre pot prevedea, de asemenea, că accizele sunt exigibile în statul membru în care are loc consumul pentru achiziţionarea de uleiuri minerale eliberate deja pentru consum într-un alt stat membru, dacă aceste produse sunt transportate cu ajutorul unor mijloace de transport atipice de către o persoană particulară sau în numele unei persoane particulare.
În sensul prezentului alineat, "mijloace de transport atipice" înseamnă transportul de combustibili în alte recipiente decât rezervoarele vehiculelor sau în canistre adecvate pentru combustibili şi transportul de produse lichide pentru încălzire în alte recipiente decât în camioane-cisternă folosite în numele unor agenţi economici.
Art. 33: Dispoziţii generale
(1)În cazul în care produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru sunt deplasate către teritoriul unui alt stat membru pentru a fi livrate acolo în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate acolo, produsele în cauză sunt supuse accizelor în statul membru de destinaţie.
În cadrul domeniului de aplicare al regimului prevăzut în prezenta secţiune, produsele accizabile pot fi deplasate numai de la un expeditor certificat către un destinatar certificat.
(2)În sensul prezentului articol, produsele accizabile se consideră "livrate în scopuri comerciale" în cazurile în care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru, au fost deplasate din respectivul stat membru către teritoriul unui alt stat membru şi sunt livrate fie către o altă persoană decât o persoană particulară, fie către o persoană particulară, dacă deplasarea nu face obiectul articolului 32 sau al articolului 44. Totuşi, produsele accizabile nu se consideră a fi livrate în scopuri comerciale în cazurile în care sunt transportate de respectiva persoană particulară pentru uz propriu atunci când sunt deplasate de pe teritoriul celuilalt stat membru.
(3)Deplasarea produselor accizabile în temeiul prezentului articol începe în momentul în care produsele accizabile părăsesc localurile expeditorului certificat sau orice loc situat în statul membru de expediţie, care este notificat autorităţilor competente din statul membru de expediţie înaintea începerii deplasării.
(4)Deplasarea produselor accizabile în temeiul prezentului articol se încheie în momentul în care destinatarul certificat a recepţionat produsele accizabile la localurile sale sau în orice loc situat în statul membru de destinaţie, care este notificat autorităţilor competente din statul membru de destinaţie înaintea începerii deplasării.
(5)Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru de destinaţie.
Art. 34: Faptul generator
(1)Destinatarului certificat îi revine obligaţia de a plăti acciza, care devine exigibilă atunci când mărfurile au fost livrate către statul membru de destinaţie, cu excepţia cazului în care în cursul deplasării apare o neregulă în temeiul articolului 46.
(2)În cazul lipsei înregistrării sau a certificării uneia sau a tuturor persoanelor implicate în deplasare, acestor persoane le va reveni, de asemenea, obligaţia de a plăti acciza.
(3)Produsele accizabile deţinute la bordul unei nave sau al unei aeronave care efectuează traversări sau zboruri între teritoriile a două state membre, dar care nu sunt disponibile pentru vânzare în momentul în care nava sau aeronava se află pe teritoriul unuia dintre statele membre, nu sunt supuse accizelor în statul membru respectiv.
Art. 35: Condiţii aplicabile unei deplasări de produse accizabile în temeiul prezentei secţiuni
(1)O deplasare de produse accizabile este considerată ca respectând cerinţele în temeiul prezentei secţiuni numai dacă este însoţită de un document administrativ simplificat electronic prelucrat în conformitate cu articolul 36.
(2)Destinatarul certificat în temeiul articolului 34 alineatul (1) se conformează tuturor următoarelor cerinţe:
a)înainte de expedierea produselor furnizează o garanţie care acoperă riscurile inerente neplăţii accizelor care pot apărea pe parcursul deplasării pe teritoriile statelor membre tranzitate şi în statul membru de destinaţie;
b)plăteşte accizele exigibile în statul membru de destinaţie la încheierea deplasării produselor, în conformitate cu procedura stabilită de statul membru în cauză;
c)acceptă orice control care permite autorităţilor competente din statul membru de destinaţie să se asigure că produsele accizabile au fost efectiv primite şi că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite.
(3)Prin derogare de la alineatul (2) litera (a), autorităţile competente din statul membru de destinaţie pot, în condiţiile stabilite de acestea, să permită ca garanţia să fie depusă de transportator, de proprietarul produselor accizabile, de expeditorul certificat sau, în comun, de orice combinaţie a două sau mai multe dintre aceste persoane cu sau fără destinatarul certificat.
(4)Garanţia menţionată la alineatul (2) litera (a) este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii.
(5)Statele membre stabilesc normele detaliate care reglementează furnizarea şi valabilitatea unei garanţii.
(6)Un antrepozitar autorizat sau un expeditor înregistrat poate acţiona drept expeditor certificat în sensul prezentei secţiuni după ce a informat autorităţile competente din statul membru de expediţie.
(7)Un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat poate acţiona drept destinatar certificat în sensul prezentei secţiuni după ce a informat autorităţile competente din statul membru de destinaţie.
(8)În cazul unui expeditor certificat sau al unui destinatar certificat care trimite sau primeşte produse accizabile doar ocazional, certificarea menţionată la articolul 3 punctele 12 şi 13 se limitează la o anumită cantitate de produse accizabile, la un singur expeditor sau destinatar, precum şi la o perioadă de timp clar delimitată. Statele membre pot limita certificarea la o singură deplasare. O astfel de certificare temporară poate, de asemenea, în pofida cerinţelor de la articolul 3 punctele 12 şi 13, să fie acordată persoanelor particulare care acţionează în calitate de expeditori sau destinatari atunci când produsele accizabile sunt livrate în scopuri comerciale în temeiul articolului 33 alineatul (2).
Art. 36: Documentul administrativ simplificat electronic
(1)În cazul în care produsele accizabile sunt deplasate în temeiul prezentei secţiuni, expeditorul certificat prezintă un proiect de document administrativ simplificat electronic autorităţilor competente din statul membru de expediţie, prin intermediul sistemului informatizat.
(2)Autorităţile competente din statul membru de expediţie efectuează o verificare electronică a datelor furnizate în proiectul de document administrativ simplificat electronic.
În cazul în care datele respective nu sunt corecte, expeditorul certificat este informat în acest sens fără întârziere.
În cazul în care datele respective sunt corecte, autorităţile competente din statul membru de expediţie îi atribuie documentului un cod de referinţă administrativ simplificat unic, pe care îl comunică expeditorului certificat.
(3)Autorităţile competente din statul membru de expediţie înaintează de îndată documentul administrativ simplificat electronic autorităţilor competente din statul membru de destinaţie, care îl transmit la rândul lor destinatarului certificat.
(4)Expeditorul certificat furnizează persoanei care însoţeşte produsele accizabile sau, în cazul în care produsele nu sunt însoţite de o astfel de persoană, transportatorului codul de referinţă administrativ simplificat unic. Persoana care însoţeşte produsele accizabile sau transportatorul furnizează acest cod autorităţilor competente oricând este solicitat pe întreaga durată a deplasării.
(5)În cursul unei deplasări a produselor accizabile în temeiul prezentei secţiuni, expeditorul certificat poate, prin intermediul sistemului informatizat, modifica destinaţia la un alt loc de livrare în acelaşi stat membru, care este operat de acelaşi destinatar certificat, sau înapoi la locul de expediere. În acest scop, expeditorul certificat prezintă un proiect de document electronic de modificare a destinaţiei autorităţilor competente din statul membru de expediţie, prin intermediul sistemului informatizat.
Art. 37: Raportul de primire
(1)La primirea produselor accizabile, destinatarul certificat depune la autorităţile statului membru de destinaţie, fără întârziere şi în termen de cinci zile lucrătoare de la încheierea deplasării, cu excepţia cazurilor pe deplin justificate în faţa autorităţilor competente, un raport privind primirea acestora, prin intermediul sistemului informatizat.
(2)Autorităţile competente din statul membru de destinaţie efectuează o verificare electronică a datelor furnizate în raportul de primire.
În cazul în care datele respective nu sunt corecte, destinatarul certificat este informat în acest sens fără întârziere.
În cazul în care respectivele date sunt corecte, autorităţile competente din statul membru de destinaţie îi oferă destinatarului certificat o confirmare a înregistrării raportului de primire, pe care îl transmit autorităţilor competente din statul membru de expediţie.
Raportul de primire se consideră a fi o dovadă suficientă că destinatarul certificat a îndeplinit toate formalităţile necesare şi că a plătit, dacă este cazul şi cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor, accizele datorate către statul membru de destinaţie, sau urmează un regim suspensiv de accize în conformitate cu capitolul III.
(3)Autorităţile competente din statul membru de expediţie înaintează raportul de primire expeditorului certificat.
(4)Accizele plătite în statul membru de expediţie se rambursează, la cerere şi pe baza raportului de primire menţionat la alineatul (1).
Art. 38: Procedura de rezervă şi recuperare la expediere
(1)Prin derogare de la dispoziţiile articolului 36, în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil în statul membru de expediţie, expeditorul certificat poate începe o deplasare de produse accizabile, în următoarele condiţii:
a)produsele să fie însoţite de un document de rezervă care conţine aceleaşi date ca proiectul de document administrativ simplificat electronic menţionat la articolul 35 alineatul (1);
b)expeditorul certificat să informeze autorităţile competente din statul membru de expediţie înainte de începerea deplasării.
Statul membru de expediţie poate solicita expeditorului certificat o copie a documentului menţionat la primul paragraf litera (a), verificarea, de către statul membru de expediţie, a datelor conţinute de copia respectivă şi, în cazurile în care indisponibilitatea sistemului informatizat este imputabilă expeditorului certificat, informaţii corespunzătoare cu privire la motivele acestei indisponibilităţi înainte de începerea deplasării.
(2)De îndată ce sistemul informatizat redevine disponibil, expeditorul certificat prezintă un proiect de document administrativ simplificat electronic, în conformitate cu articolul 36 alineatul (1).
De îndată ce datele cuprinse în proiectul de document administrativ simplificat electronic sunt verificate în conformitate cu articolul 36 alineatul (2), dacă respectivele date sunt corecte, acest document înlocuieşte documentul de rezervă menţionat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) din prezentul articol. Articolul 36 alineatul (3) şi articolul 37 se aplică mutatis mutandis.
(3)O copie a documentului de rezervă menţionat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) se păstrează de către expeditorul certificat în evidenţele sale.
(4)În cazul în care sistemul informatizat este indisponibil în statul membru de expediţie, expeditorul certificat poate modifica destinaţia mărfurilor astfel cum se menţionează la articolul 36 alineatul (5) şi comunică această informaţie autorităţilor competente ale statului membru de expediţie prin intermediul unor mijloace alternative de comunicare. Expeditorul certificat informează autorităţile competente din statul membru de expediţie înainte de a modifica destinaţia. Alineatele (2) şi (3) din prezentul articol se aplică mutatis mutandis.
Art. 39: Documente de rezervă şi recuperarea datelor – raportul de primire
În cazul în care produsele accizabile sunt deplasate în temeiul prezentei secţiuni, iar raportul de primire nu poate fi prezentat la încheierea deplasării produselor accizabile în conformitate cu articolul 37 alineatul (1), fie deoarece sistemul informatizat nu este disponibil în statul membru de destinaţie, fie deoarece nu au fost încă îndeplinite procedurile prevăzute la articolul 38 alineatul (2), destinatarul certificat prezintă autorităţilor competente din statul membru de destinaţie, cu excepţia cazurilor pe deplin justificate, un document de rezervă care conţine aceleaşi date ca raportul de primire şi care atestă încheierea deplasării.
Cu excepţia cazului în care destinatarul certificat poate prezenta în scurt timp, prin intermediul sistemului informatizat, raportul de primire astfel cum se prevede la articolul 37 alineatul (1) sau cu excepţia cazurilor pe deplin justificate, autorităţile competente din statul membru de destinaţie trimit o copie a documentului de rezervă menţionat la primul paragraf autorităţilor competente din statul membru de expediţie. Autorităţile competente din statul membru de expediţie transmit această copie expeditorului certificat sau o pun la dispoziţia expeditorului certificat.
De îndată ce sistemul informatizat redevine disponibil în statul membru de destinaţie sau de îndată ce procedurile prevăzute la articolul 38 alineatul (2) sunt îndeplinite, destinatarul certificat prezintă un raport de primire în conformitate cu articolul 37 alineatul (1). Articolul 37 alineatele (2) şi (3) se aplică mutatis mutandis.
Art. 40: Dovezi alternative ale primirii
(1)În pofida dispoziţiilor de la articolul 39, raportul de primire prevăzut la articolul 37 alineatul (1) constituie dovada faptului că produsele accizabile au fost livrate destinatarului certificat.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), în absenţa unui raport de primire din alte motive decât cele menţionate la articolul 39, se poate furniza o dovadă alternativă a livrării produselor accizabile printr-o viză a autorităţilor competente din statul membru de destinaţie, pe baza unor dovezi corespunzătoare, care să ateste că produsele accizabile expediate au ajuns la destinaţie.
Documentul de rezervă menţionat la articolul 39 primul paragraf constituie o dovadă corespunzătoare în sensul primului paragraf din prezentul alineat.
(3)În cazul în care viza autorităţilor competente din statul membru de destinaţie a fost acceptată de autorităţile competente ale statului membru de expediţie, aceasta este considerată a constitui o dovadă suficientă a faptului că destinatarul certificat a îndeplinit toate formalităţile necesare şi că a efectuat toate plăţile accizelor datorate în statul membru de destinaţie.
Art. 41: Derogare de la obligaţia de a utiliza sistemul informatizat – proceduri simplificate în două sau mai multe state membre
Prin acord şi în condiţiile stabilite de toate statele membre vizate, pot fi stabilite proceduri simplificate pentru deplasările de produse accizabile în temeiul prezentei secţiuni care au loc între teritoriile a două sau mai multe state membre.
Art. 42: Deplasarea mărfurilor eliberate pentru consum între două locuri de pe teritoriul aceluiaşi stat membru traversând teritoriul unui alt stat membru
(1)În cazul în care produsele accizabile deja eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru sunt deplasate către o destinaţie de pe teritoriul acelui stat membru prin traversarea teritoriului altui stat membru, se aplică următoarele cerinţe:
a)deplasarea se face pe baza documentului administrativ simplificat electronic menţionat la articolul 35 alineatul (1) urmând un itinerariu corespunzător;
b)destinatarul certificat atestă faptul că a primit produsele în conformitate cu cerinţele stabilite de autorităţile competente din locul de destinaţie;
c)expeditorul certificat şi destinatarul certificat acceptă orice control care permite respectivelor autorităţi competente să se asigure că produsele au fost efectiv primite.
(2)În cazul în care produsele accizabile se deplasează în mod frecvent şi regulat în condiţiile prevăzute la alineatul (1), statele membre în cauză pot, de comun acord, în condiţiile stabilite de acestea, să simplifice cerinţele specificate la alineatul (1).
Art. 43: Delegarea de competenţe şi conferirea de competenţe de executare pentru deplasarea mărfurilor care urmează să fie livrate în scopuri comerciale
(1)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51 prin care să se stabilească structura şi conţinutul documentelor administrative electronice schimbate prin intermediul sistemului informatizat în sensul articolelor 36 şi 37, precum şi structura şi conţinutul documentelor de rezervă menţionate la articolele 38, 39 şi 40 în contextul deplasării produselor accizabile în temeiul prezentei secţiuni.

(2)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a normelor şi a procedurilor care trebuie urmate pentru schimbul de documente administrative electronice schimbate prin intermediul sistemului informatizat în sensul articolelor 36 şi 37, precum şi a normelor şi a procedurilor de utilizare a documentelor de rezervă menţionate la articolele 38, 39 şi 40 în contextul deplasării produselor accizabile în temeiul prezentei secţiuni. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 52.
Art. 44: Vânzarea la distanţă
(1)Produsele accizabile deja eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru, achiziţionate de către o persoană, alta decât un antrepozitar autorizat, un destinatar înregistrat sau un destinatar certificat, care este stabilită în alt stat membru şi care nu exercită o activitate economică independentă, şi expediate sau transportate către teritoriul unui alt stat membru direct sau indirect de către un expeditor care desfăşoară o activitate economică independentă sau în numele acestuia, sunt supuse accizelor în statul membru de destinaţie.
(2)În cazul menţionat la alineatul (1), accizele devin exigibile în statul membru de destinaţie în momentul livrării produselor accizabile. Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile.
Accizele se plătesc în conformitate cu procedura stabilită de statul membru de destinaţie.
(3)Persoana plătitoare de accize în statul membru de destinaţie este expeditorul.
Cu toate acestea, statul membru de destinaţie poate permite expeditorului să numească un reprezentant fiscal, stabilit în statul membru de destinaţie drept persoana căreia îi revine obligaţia de a plăti acciza. Reprezentantul fiscal trebuie să fie autorizat de autorităţile competente din statul membru respectiv. Statele membre pot prevedea că, în cazurile în care expeditorul sau reprezentantul fiscal nu a respectat dispoziţiile alineatului (4) litera (a), persoana căreia îi revine obligaţia de a plăti acciza este destinatarul produselor accizabile.
(4)Expeditorul sau reprezentantul fiscal îndeplineşte următoarele cerinţe:
a)înainte de expedierea produselor accizabile, se înregistrează şi garantează plata accizelor la un birou competent desemnat în mod expres de statul membru de destinaţie şi în condiţiile stabilite de statul respectiv;
b)plăteşte accizele la biroul menţionat la litera (a), după ce au fost livrate produsele accizabile;
c)ţine evidenţe contabile ale livrărilor de produse accizabile.
Statele membre interesate pot, în condiţii stabilite de comun acord, să simplifice cerinţele pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale.
(5)În cazul menţionat la alineatul (1), accizele percepute în primul stat membru se restituie, la solicitarea expeditorului, dacă expeditorul sau reprezentantul fiscal a urmat procedurile stabilite la alineatul (4).
(6)Statele membre pot stabili norme specifice pentru aplicarea alineatelor (1)-(5) în cazul produselor accizabile care fac obiectul unor reglementări naţionale speciale de distribuţie.
Art. 45: Distrugerea şi pierderea
(1)În situaţiile prevăzute la articolul 33 alineatul (1) şi la articolul 44 alineatul (1), în cazul distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a produselor accizabile în cursul transportului lor pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care au fost eliberate pentru consum, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării distrugerii mărfurilor de către autorităţile competente din statul membru în cauză, accizele nu sunt exigibile în acel stat membru.
În sensul prezentei directive, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse accizabile.
(2)În cazul pierderii parţiale din cauza naturii mărfurilor care are loc în timpul transportului acestora pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care au fost eliberate pentru consum, accizele nu sunt exigibile în acel stat membru atunci când valoarea pierderii se încadrează în pragul comun de pierdere parţială pentru respectivele produse accizabile prevăzut în conformitate cu articolul 6 alineatul (10), cu excepţia cazului în care un stat membru are motive rezonabile să suspecteze o fraudă sau o neregulă.

(3)Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parţială, a produselor accizabile menţionată la alineatul (1) este dovedită într-un mod considerat satisfăcător de autorităţile competente din statul membru în care a avut loc distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parţială, sau, în cazul în care nu este posibil să se determine unde a avut loc, de cele din statul membru în care aceasta a fost constatată.
În cazul în care distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parţială, a produselor accizabile este stabilită, garanţia depusă în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) litera (a) sau cu articolul 44 alineatul (4) litera (a) se eliberează, integral sau parţial, după caz, la prezentarea unor dovezi corespunzătoare.
Art. 46: Nereguli apărute pe parcursul deplasării produselor accizabile
(1)Atunci când s-a comis o neregulă în cursul unei deplasări a produselor accizabile, în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) sau cu articolul 44 alineatul (1), pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care produsele au fost eliberate pentru consum, acestea sunt supuse accizelor, iar accizele sunt exigibile în statul membru în care s-a comis neregula.
(2)Atunci când s-a constatat o neregulă în cursul unei deplasări a produselor accizabile, în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) sau cu articolul 44 alineatul (1), pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care produsele au fost eliberate pentru consum şi nu este posibil să se determine locul în care s-a comis neregula, se consideră că aceasta s-a comis în statul membru în care a fost constatată, iar accizele sunt exigibile în acest stat membru.
Cu toate acestea, dacă statul membru pe teritoriul căruia s-a comis efectiv neregula este identificat în termen de trei ani de la data achiziţionării produselor accizabile, se aplică dispoziţiile de la alineatul (1).
(3)Accizele sunt datorate de persoana care a garantat plata acestora în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) litera (a) sau cu articolul 44 alineatul (4) litera (a) şi de orice persoană care a participat la neregulă. Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi acciză, acestea sunt obligate să plătească în solidar respectiva acciză.
Autorităţile competente din statul membru în care produsele accizabile au fost eliberate pentru consum restituie sau remit, la cerere, accizele după perceperea acestora în statul membru în care a fost comisă sau constatată neregula. Autorităţile competente din statul membru de destinaţie eliberează garanţia depusă în temeiul articolului 35 alineatul (2) litera (a) sau în temeiul articolului 44 alineatul (4) litera (a).
(4)În sensul prezentului articol, "neregulă" înseamnă o situaţie apărută în cursul unei deplasări de produse accizabile în temeiul articolului 33 alineatul (1) sau al articolului 44 alineatul (1), care nu face obiectul articolului 45, din cauza căreia o deplasare sau un segment dintr-o deplasare a unor produse accizabile nu s-a încheiat în mod corespunzător.
(5)Orice lipsă a înregistrării sau certificării uneia sau a tuturor persoanelor implicate în deplasare care contravine articolului 33 alineatul (1) sau articolului 44 alineatul (4) litera (a) sau orice nerespectare a dispoziţiilor articolului 35 alineatul (1) se consideră a fi o neregulă. Se aplică alineatele (1)-(4) în mod corespunzător, cu excepţia cazului în care destinatarul are obligaţia de a plăti accizele în conformitate cu articolul 44 alineatul (3) ultima teză.