Capitolul i - DISPOZIŢII GENERALE - Directiva 2225/18-oct-2023 privind contractele de credit de consum şi de abrogare a Directivei 2008/48/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 22 Decembrie 2023
CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1: Obiect
Prezenta directivă stabileşte un cadru comun de armonizare a anumitor aspecte ale actelor cu putere de lege şi ale actelor administrative ale statelor membre privind contractele de credit de consum.
Art. 2: Domeniu de aplicare
(1)Prezenta directivă se aplică contractelor de credit.
(2)Prezenta directivă nu se aplică:
a)contractelor de credit garantate fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanţie comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru având ca obiect bunuri imobile, fie printr-un drept asupra bunurilor imobile;
b)contractelor de credit al căror scop este achiziţionarea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate, inclusiv asupra unor spaţii destinate activităţilor comerciale, economice sau profesionale;
c)contractelor de credit care au ca obiect un credit cu o valoare totală mai mare de 100 000 EUR;
d)contractelor de credit acordate de către angajatori angajaţilor lor cu titlu accesoriu, fie fără dobândă, fie oferite cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată pe piaţă şi care nu sunt oferite publicului larg;
e)contractelor de credit încheiate cu firme de investiţii, în sensul definiţiei de la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (25), sau cu instituţii de credit, în sensul definiţiei de la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care au scopul de a permite unui investitor să efectueze o tranzacţie în legătură cu unul sau mai multe dintre instrumentele financiare enumerate în secţiunea C din anexa I la Directiva 2014/65/UE, în cazul în care firma de investiţii sau instituţia de credit care acordă creditul este implicată în respectiva tranzacţie;
(25)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
f)contractelor de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunţate de o instanţă sau de o altă autoritate constituită conform legii;
g)contractelor de închiriere sau de leasing în cazul cărora obligaţia sau opţiunea de a cumpăra obiectul contractului nu este prevăzută nici în respectivul contract, nici într-un contract separat;
h)amânării la plată în următoarele condiţii:
(i)un furnizor de bunuri sau un prestator de servicii acordă timp consumatorului pentru a plăti bunurile sau serviciile puse la dispoziţie de respectivul furnizor sau prestator;
(ii)preţul de cumpărare să nu includă dobândă şi să nu implice niciun alt cost ci doar costuri limitate suportate de consumator, în conformitate cu dreptul intern, pentru efectuarea plăţilor cu întârziere; şi
(iii)plata să fie efectuată integral în termen de 50 de zile de la furnizarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
În ceea ce priveşte amânarea la plată oferită de furnizorii de bunuri sau prestatorii de servicii care nu sunt microîntreprinderi ori întreprinderi mici sau mijlocii, astfel cum sunt acestea definite în Recomandarea 2003/361/CE, atunci când astfel de furnizori sau prestatori oferă servicii ale societăţii informaţionale în înţelesul articolului 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului (26) care constau în încheierea de contracte la distanţă cu consumatorii pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii în înţelesul articolului 2 punctul 7 din Directiva 2011/83/UE, excluderea din domeniul de aplicare al prezentei directive se aplică numai atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(26)Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).
(i)o terţă parte nu oferă şi nici nu cumpără credite;
(ii)plata să fie efectuată integral în termen de 14 zile de la livrarea bunurilor sau a serviciilor; şi
(iii)preţul de cumpărare să nu includă dobândă şi să nu implice niciun alt cost ci doar costuri limitate suportate de consumator, în conformitate cu dreptul intern, pentru efectuarea plăţilor cu întârziere;
i)contractelor de credit privind amânarea, cu titlu gratuit, a plăţii unei datorii existente;
j)contractelor de credit prin care consumatorului i se cere să pună un bun la dispoziţia creditorului, cu titlu de garanţie, şi în cazul cărora răspunderea consumatorului este strict limitată la respectivul bun gajat;
k)contractelor de credit referitoare la împrumuturi acordate unui public restrâns în baza unei dispoziţii legale de interes general, la rate ale dobânzii aferente creditului mai mici decât cele practicate în mod obişnuit pe piaţă sau fără dobândă ori în condiţii care sunt mai avantajoase pentru consumator decât cele practicate în mod obişnuit pe piaţă;
l)contractelor de credit deja existente la data de 20 noiembrie 2026; cu toate acestea, articolele 23 şi 24, articolul 25 alineatul (1) a doua teză, articolul 25 alineatul (2) şi articolele 28 şi 39 se aplică tuturor contractelor de credit pe durată nedeterminată existente la 20 noiembrie 2026.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (2) litera (c), prezenta directivă se aplică contractelor de credit care au ca obiect credite cu o valoare totală mai mare de 100 000 EUR, care nu sunt garantate nici prin ipotecă, nici printr-o altă garanţie comparabilă utilizată în mod curent într-un stat membru având ca obiect bunuri imobile sau printr-un drept asupra bunurilor imobile, în cazul în care respectivele contracte de credit sunt încheiate în scopul renovării de bunuri imobile rezidenţiale.
(4)În cazul contractelor de credit sub forma depăşirii limitei de credit se aplică numai următoarele articole:
a)articolele 1, 2, 3, 17, 19, 25, 31, 35 şi 36 şi articolele 39-50; şi
b)articolul 18, cu excepţia cazului în care statele membre decid altfel.
(5)Statele membre pot excepta de la aplicarea prezentei directive contractele de credit sub formă de carduri de debit cu amânare la plată:
a)care sunt furnizate de o instituţie de credit sau de o instituţie de plată;
b)ale căror clauze stipulează că respectivul credit trebuie rambursat în termen de 40 de zile; şi
c)care sunt scutite de dobândă şi comportă doar costuri limitate legate de prestarea serviciului de plată.
(6)Statele membre pot stabili că numai articolele 1, 2, 3, 7, 8, 11, 19 şi 20, articolul 21 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(h) şi litera (l), articolul 21 alineatul (3), articolele 23 şi 25 şi articolele 28-50 se aplică contractelor de credit care sunt încheiate de o organizaţie a cărei componenţă este limitată la persoanele care îşi au reşedinţa sau locul de muncă într-o anumită zonă sau la angajaţii şi angajaţii pensionaţi ai unui anumit angajator, ori la persoanele care îndeplinesc alte cerinţe prevăzute în dreptul intern, cerinţe care reprezintă baza existenţei unei legături comune între membri, şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)este constituită în avantajul reciproc al membrilor săi;
b)obţine profit doar în beneficiul membrilor săi;
c)îndeplineşte un rol social prevăzut de dreptul intern;
d)primeşte şi gestionează numai economiile membrilor săi şi le oferă surse de creditare numai acestora;
e)acordă credit cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată în mod obişnuit pe piaţă sau în limitele unui plafon prevăzut de dreptul intern.
Statele membre pot să excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive contractele de credit încheiate de o organizaţie menţionată la primul paragraf în cazul în care valoarea totală a tuturor contractelor de credit existente încheiate de această organizaţie este nesemnificativă în raport cu valoarea totală a tuturor contractelor de credit existente în statul membru în care această organizaţie îşi are sediul şi în cazul în care valoarea totală a tuturor contractelor de credit încheiate de toate organizaţiile de acest fel în respectivul stat membru nu depăşeşte 1 % din valoarea totală a tuturor contractelor de credit existente încheiate în statul membru respectiv.
Statele membre reexaminează anual dacă mai sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a oricărei excluderi de acest fel, menţionate la al doilea paragraf, şi retragere excluderea în cazul în care consideră că nu mai sunt îndeplinite condiţiile respective.
(7)Statele membre pot stabili că numai articolele 1, 2, 3, 7, 8, 11, 19 şi 20, articolul 21 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(h) şi literele (l) şi (r), articolul 21 alineatul (3) şi articolele 23 şi 25, articolele 28-38 şi articolele 40-50 se aplică contractelor de credit între creditor şi consumator în ceea ce priveşte amânarea plăţii sau metodele de rambursare, în cazul în care consumatorul şi-a încălcat deja obligaţiile de plată cuprinse în contractul de credit iniţial sau este probabil că le va încălca şi dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:
a)acordul dintre părţile contractuale este susceptibil să împiedice posibilitatea introducerii unor acţiuni în instanţă în legătură cu nerespectarea obligaţiilor de plată de către consumator;
b)prin încheierea respectivului acord, consumatorului nu i s-ar aplica clauze contractuale mai puţin favorabile decât cele din contractul de credit iniţial.
(8)Statele membre pot stabili că articolul 8 alineatul (3) literele (d), (e) şi (f), articolul 10 alineatul (5), articolul 11 alineatul (4) şi articolul 21 alineatul (3) nu se aplică uneia sau mai multora dintre următoarele categorii de contracte de credit:
a)contractelor de credit având ca obiect un credit cu o valoare totală mai mică de 200 EUR;
b)contractelor de credit în baza cărora creditul este acordat fără dobândă şi fără niciun alt cost;
c)contractelor de credit în baza cărora creditul trebuie rambursat în termen de trei luni şi pentru care sunt de plătit doar costuri nesemnificative.
Art. 3: Definiţii
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
1."consumator" înseamnă o persoană fizică care acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale, economice sau profesionale;
2."creditor" înseamnă o persoană fizică sau juridică care acordă sau promite să acorde credite în exerciţiul propriei sale activităţi comerciale, economice sau profesionale;
3."contract de credit" înseamnă un contract prin care un creditor acordă sau promite să acorde unui consumator un credit sub formă de amânare a plăţii, de împrumut sau alte facilităţi financiare similare şi care nu este un contract pentru prestarea de servicii în mod continuu sau pentru furnizarea de bunuri de acelaşi fel, atunci când consumatorul plăteşte pentru acestea în rate, pe durata furnizării lor;
4."serviciu accesoriu" înseamnă un serviciu oferit consumatorului în legătură cu contractul de credit;
5."costul total al creditului pentru consumator" înseamnă toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor, cu excepţia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse, de asemenea, în costul total al creditului pentru consumator în cazul în care, în plus, obţinerea creditului sau obţinerea acestuia potrivit clauzelor şi condiţiilor oferite este condiţionată de încheierea unui contract de furnizare a unor astfel de servicii accesorii;
6."valoarea totală plătibilă de către consumator" înseamnă suma dintre valoarea totală a creditului şi costul total al creditului pentru consumator;
7."dobânda anuală efectivă" sau "DAE" înseamnă costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului şi calculat astfel cum se prevede la articolul 30;
8."rata dobânzii aferente creditului" înseamnă rata dobânzii exprimată ca procent fix sau variabil aplicat anual cuantumului tragerii din credit;
9."rată fixă a dobânzii aferente creditului" înseamnă rata dobânzii aferente creditului convenită de creditor şi de consumator în contractul de credit pentru întreaga durată a contractului de credit sau mai multe rate ale dobânzii aferente creditului convenite de creditor şi de consumator în contractul de credit pentru perioade parţiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv ca un procent fix specific; dacă nu toate ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite în contractul de credit, se consideră că rata dobânzii aferente creditului este fixă numai pentru perioadele parţiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv ca un procent fix specific convenit în momentul încheierii contractului de credit;
10."valoarea totală a creditului" înseamnă plafonul sau sumele totale puse la dispoziţie în baza unui contract de credit;
11."suport durabil" înseamnă orice instrument care permite consumatorului să stocheze informaţii care îi sunt adresate personal, în aşa fel încât acestea să fie accesibile pentru consultare în viitor în cursul unei perioade de timp adecvate pentru scopul informaţiilor, şi care permite reproducerea fidelă a informaţiilor stocate;
12."intermediar de credit" înseamnă o persoană fizică sau juridică care nu acţionează în calitate de creditor sau notar şi care nu doar face legătura, în mod direct sau indirect, între un consumator şi un creditor şi care, în cursul exercitării propriei sale activităţi comerciale, economice sau profesionale, în schimbul unei remuneraţii care poate lua formă pecuniară sau orice altă formă de plată convenită:
(a)prezintă sau oferă consumatorilor contracte de credit;
(b)oferă asistenţă consumatorilor prin efectuarea de activităţi pregătitoare sau alte activităţi administrative precontractuale privind contractele de credit, altele decât cele menţionate la litera (a); sau
(c)încheie contracte de credit cu consumatorii în numele creditorului;
13."informaţii precontractuale" înseamnă informaţii care sunt furnizate înainte ca consumatorul să îşi asume obligaţii în temeiul unui contract de credit sau, după caz, prin transmiterea unei oferte de credit şi de care consumatorul are nevoie pentru a putea compara diferite oferte de credit şi pentru a lua o decizie în cunoştinţă de cauză cu privire la încheierea contractului de credit;
14."creare de profiluri" înseamnă creare de profiluri, în sensul definiţiei de la articolul 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679;
15."practică de legare" înseamnă oferirea sau vânzarea unui contract de credit în cadrul unui pachet împreună cu alte produse sau servicii financiare distincte, în cazul în care contractul de credit nu este pus la dispoziţia consumatorului separat;
16."practică de grupare" înseamnă oferirea sau vânzarea unui contract de credit în cadrul unui pachet împreună cu alte produse sau servicii financiare distincte, contractul de credit fiind, de asemenea, pus la dispoziţia consumatorului în mod separat, dar nu neapărat conform aceloraşi clauze sau condiţii ca atunci când este oferit grupat cu produsele sau serviciile menţionate;
17."servicii de consiliere" înseamnă recomandări personale adresate unui consumator cu privire la una sau mai multe tranzacţii legate de contracte de credit şi a căror furnizare constituie o activitate distinctă de acordarea unui credit şi de activitatea de intermediar de credit prevăzută la punctul 12;
18."facilitate de tip «descoperit de cont»" înseamnă un contract de credit explicit în baza căruia un creditor pune la dispoziţia unui consumator fonduri care depăşesc soldul curent al contului curent al consumatorului;
19."depăşirea limitei de credit" înseamnă o facilitate de tip "descoperit de cont" acceptată în mod tacit, prin care un creditor pune la dispoziţia unui consumator fonduri care depăşesc soldul curent al contului curent al consumatorului sau facilitatea de tip "descoperit de cont" convenită;
20."contract de credit legat" înseamnă un contract de credit în care:
(a)creditul sau serviciile în cauză servesc exclusiv finanţării unui contract care are ca obiect furnizarea anumitor bunuri sau prestarea unui anumit serviciu; şi
(b)aceste două contracte formează, din punct de vedere obiectiv, o unitate comercială; se consideră că există o unitate comercială în cazul în care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii finanţează el însuşi creditul pentru consumator sau, dacă acesta este finanţat de un terţ, în cazul în care creditorul foloseşte serviciile furnizorului de bunuri sau ale prestatorului de servicii în legătură cu comercializarea, încheierea sau pregătirea contractului de credit sau în cazul în care bunurile respective sau prestarea unui anumit serviciu sunt specificate în mod expres în contractul de credit;
21."rambursare anticipată" înseamnă stingerea integrală sau parţială a obligaţiilor care îi revin consumatorului în baza unui contract de credit înaintea datei convenite în contractul de credit;
22."servicii de consiliere în materie de îndatorare" înseamnă asistenţă personalizată de natură tehnică, juridică sau psihologică acordată de operatori profesionişti independenţi care, în special, nu sunt creditori sau intermediari de credit, în sensul definiţiei din prezenta directivă, nici cumpărători de credite sau administratori de credite, în sensul definiţiei de la articolul 3 punctele 6 şi 8 din Directiva (UE) 2021/2167 a Parlamentului European şi a Consiliului (27), în beneficiul consumatorilor care se confruntă sau s-ar putea confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor lor financiare.
(27)Directiva (UE) 2021/2167 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2021 privind administratorii de credite şi cumpărătorii de credite şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2014/17/UE (JO L 438, 8.12.2021, p. 1).
Art. 4: Conversia cuantumurilor exprimate în euro în monedă naţională
(1)În sensul prezentei directive, statele membre care convertesc cuantumurile exprimate în euro în moneda lor naţională folosesc iniţial în această conversie cursul de schimb existent la 19 noiembrie 2023.
(2)Statele membre pot rotunji cuantumurile rezultate din conversia menţionată la alineatul (1) cu condiţia ca rotunjirea să nu depăşească 10 EUR.
Art. 5: Obligaţia de a furniza informaţii gratuit consumatorilor
Statele membre impun obligaţia ca, atunci când sunt furnizate informaţii consumatorilor în conformitate cu prezenta directivă, respectivele informaţii să fie furnizate în mod gratuit, indiferent de suportul utilizat pentru furnizarea lor.
Art. 6: Nediscriminare
Statele membre se asigură că atunci când consumatorii solicită, încheie sau deţin un contract de credit în interiorul Uniunii, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a li se acorda creditul nu creează discriminări între consumatorii rezidenţi în mod legal în Uniune din motive de cetăţenie, loc de reşedinţă sau din oricare alte motive prevăzute la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Primul paragraf nu aduce atingere posibilităţii de a oferi condiţii diferite de acces la un credit atunci când astfel de condiţii diferite sunt justificate corespunzător de criterii obiective.