Capitolul i - DISPOZIŢII GENERALE - Directiva 2013/35/UE/26-iun-2013 privind cerinţele minime de sănătate şi securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] şi de abrogare a Directivei 2004/40/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 179L

În vigoare
Versiune de la: 29 Iunie 2013
CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1: Obiectul şi domeniul de aplicare
(1)Prezenta directivă, care reprezintă cea de a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, stabileşte cerinţe minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor generate sau care ar putea fi generate de expunerea la câmpuri electromagnetice la locul de muncă.
(2)Prezenta directivă reglementează toate efectele biofizice directe şi efectele indirecte cunoscute cauzate de câmpurile electromagnetice.
(3)Valorile limită de expunere (ELV) stabilite prin prezenta directivă reglementează exclusiv legăturile dovedite ştiinţific între efectele biofizice directe pe termen scurt şi expunerea la câmpurile electromagnetice.
(4)Prezenta directivă nu reglementează efectele pe termen lung evocate.
Comisia monitorizează cele mai recente evoluţii în domeniul ştiinţific. În cazul în care apar dovezi ştiinţifice concludente cu privire la efectele pe termen lung evocate, Comisia analizează măsurile cele mai potrivite în situaţia respectivă şi prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă pentru abordarea efectelor menţionate. Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul în acest sens prin intermediul raportului său menţionat la articolul 15.
(5)Prezenta directivă nu reglementează riscurile rezultate din contactul cu conductori sub tensiune.
(6)Fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive sau mai specifice din prezenta directivă, Directiva 89/391/CEE continuă să se aplice integral tuturor domeniilor menţionate la alineatul (1).
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
(a)"câmpuri electromagnetice" înseamnă câmpuri electrice statice, câmpuri magnetice statice, precum şi câmpuri electrice, magnetice şi electromagnetice variabile în timp, cu frecvenţe de până la 300 GHz;
(b)"efecte biofizice directe" înseamnă efecte asupra corpului uman cauzate în mod direct de prezenţa acestuia într-un câmp electromagnetic, inclusiv:
(i)efecte termice, precum încălzirea ţesuturilor prin absorbţia de energie de la câmpurile electromagnetice în ţesuturi;
(ii)efecte nontermice, precum stimularea muşchilor, a nervilor sau a organelor senzoriale. Aceste efecte pot avea consecinţe dăunătoare asupra sănătăţii mentale şi fizice a lucrătorilor expuşi. În plus, stimularea organelor senzoriale poate duce la simptome tranzitorii, precum vertij sau fosfene. Aceste efecte pot crea o perturbare temporară sau pot afecta funcţia cognitivă sau alte funcţii cerebrale sau musculare şi, astfel, pot afecta capacitatea unui lucrător de a-şi desfăşura activitatea în condiţii de securitate (adică riscuri la adresa securităţii); precum şi
(iii)curenţi induşi în membre;
(c)"efecte indirecte" înseamnă efecte cauzate de prezenţa unui obiect într-un câmp electromagnetic, care pot deveni cauză de risc pentru sănătate sau securitate, cum ar fi:
(i)interferenţa cu echipamente şi dispozitive medicale electronice, inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive medicale implantate sau purtate pe corp;
(ii)riscul de proiectare de obiecte feromagnetice în câmpuri magnetice statice;
(iii)iniţierea dispozitivelor electroexplozive (detonatoare);
(iv)incendii şi explozii rezultate din aprinderea materialelor inflamabile din cauza scânteilor produse de câmpurile induse, de curenţii de contact sau de descărcările cu scânteie; precum şi
(v)curenţi de contact;
(d)"valori limită de expunere (ELV)" înseamnă valori stabilite pe baza consideraţiilor biofizice şi biologice, în special pe baza efectelor directe pe termen scurt şi acute dovedite ştiinţific, adică efectele termice şi stimularea electrică a ţesuturilor;
(e)"ELV pentru efecte asupra sănătăţii" înseamnă ELV peste care lucrătorii ar putea fi expuşi unor efecte nocive asupra sănătăţii, precum încălzire termică sau stimulare a ţesuturilor nervoase sau musculare;
(f)"ELV pentru efecte senzoriale" înseamnă ELV peste care lucrătorii ar putea fi expuşi unor percepţii senzoriale perturbate tranzitorii şi unor modificări minore tranzitorii ale funcţiilor cerebrale;
(g)"niveluri de declanşare a acţiunii (AL)" înseamnă niveluri operaţionale stabilite în scopul simplificării procesului de dovedire a respectării ELV relevante sau, după caz, pentru a lua măsurile relevante de protecţie sau de prevenire specificate de prezenta directivă.
Terminologia referitoare la AL utilizată în anexa II este următoarea:
(i)pentru câmpurile electrice, "AL joase" şi "AL înalte" înseamnă niveluri care se referă la măsurile specifice de protecţie sau de prevenire specificate de prezenta directivă; şi
(ii)pentru câmpurile magnetice, "AL joase" înseamnă niveluri care se referă la ELV pentru efectele senzoriale, iar "AL înalte" la ELV pentru efectele asupra sănătăţii.
Art. 3: Valori limită de expunere şi niveluri de declanşare a acţiunii
(1)Mărimile fizice referitoare la expunerea la câmpuri electromagnetice sunt indicate în anexa I. ELV pentru efecte asupra sănătăţii, ELV pentru efecte senzoriale şi AL sunt stabilite în anexele II şi III.
(2)Statele membre impun angajatorilor să se asigure că expunerea lucrătorilor la câmpuri electromagnetice este limitată la ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi la ELV pentru efecte senzoriale prevăzute în anexa II, pentru efectele nontermice, şi în anexa III, pentru efectele termice. Respectarea ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi a ELV pentru efecte senzoriale trebuie demonstrată prin utilizarea procedurilor relevante de evaluare a expunerii menţionate la articolul 4. În cazul în care expunerea lucrătorilor la câmpuri electromagnetice depăşeşte ELV, angajatorul acţionează imediat în conformitate cu articolul 5 alineatul (8).
(3)În sensul prezentei directive, atunci când se dovedeşte că AL relevante prevăzute în anexele II şi III nu sunt depăşite, se consideră că angajatorul respectă ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi ELV pentru efecte senzoriale. În cazul în care expunerea depăşeşte AL, angajatorul ia măsuri în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), cu excepţia cazurilor în care evaluarea efectuată în conformitate cu articolul 4 alineatele (1), (2) şi (3) dovedeşte că ELV relevante nu sunt depăşite şi că pot fi excluse riscurile la adresa securităţii.
Fără a aduce atingere primului paragraf, expunerea poate depăşi:
a)AL joase pentru câmpurile electrice (anexa II tabelul B1), atunci când acest lucru este justificat de practica sau de procesul utilizat, cu condiţia ca fie ELV pentru efecte senzoriale (anexa II tabelul A3) să nu fi fost depăşite; fie
(i)ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa II tabelul A2) să nu fi fost depăşite;
(ii)descărcările excesive cu scânteie şi curenţii de contact (anexa II tabelul B3) să fi fost preveniţi prin măsuri specifice de protecţie, astfel cum prevede articolul 5 alineatul (6); precum şi
(iii)lucrătorii să fi beneficiat de informare cu privire la situaţiile menţionate la articolul 6 litera (f);
b)AL joase pentru câmpurile magnetice (anexa II tabelul B2), atunci când acest lucru este justificat de practica sau de procesul utilizat, inclusiv în zona capului şi a trunchiului, în timpul perioadei de lucru, cu condiţia ca fie ELV pentru efecte senzoriale (anexa II tabelul A3) să nu fie depăşite; fie
(i)ELV pentru efecte senzoriale să fi fost depăşite numai temporar;
(ii)ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa II tabelul A2) să nu fi fost depăşite;
(iii)să fi fost întreprinse acţiuni în conformitate cu articolul 5 alineatul (9), atunci când apar simptome tranzitorii în temeiul literei (a) de la respectivul alineat; precum şi
(iv)lucrătorii să fi beneficiat de informare cu privire la situaţiile menţionate la articolul 6 litera (f).
(4)Fără a aduce atingere alineatelor (2) şi (3), expunerea poate depăşi:
a)ELV pentru efecte senzoriale (anexa II tabelul A1) în timpul perioadei de lucru, atunci când acest lucru este justificat de practica adoptată sau de procesul respectiv, cu condiţia ca:
(i)depăşirea să fi fost numai temporară;
(ii)ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa II tabelul A1) să nu fi fost depăşite;
(iii)să fi fost luate măsuri specifice de protecţie în conformitate cu articolul 5 alineatul (7);
(iv)să fi fost întreprinse acţiuni în conformitate cu articolul 5 alineatul (9), atunci când apar simptome tranzitorii în temeiul literei (b) de la respectivul alineat; precum şi
(v)lucrătorii să fi beneficiat de informare cu privire la situaţiile menţionate la articolul 6 litera (f);
b)ELV pentru efecte senzoriale (anexa II tabelul A3 şi anexa III tabelul A2) în timpul perioadei de lucru, atunci când acest lucru este justificat de practica adoptată sau de procesul respectiv, cu condiţia ca:
(i)depăşirea să fi fost numai temporară;
(ii)ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa II tabelul A2 şi anexa III tabelele A1 şi A3) să nu fi fost depăşite;
(iii)să fi fost întreprinse acţiuni în conformitate cu articolul 5 alineatul (9), atunci când apar simptome tranzitorii în temeiul literei (a) de la respectivul alineat; precum şi
(iv)lucrătorii să fi beneficiat de informare cu privire la situaţiile menţionate la articolul 6 litera (f).