Capitolul iv - EXPLOATAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT - Directiva 2009/72/CE/13-iul-2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 211L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 4 Iulie 2019
CAPITOLUL IV:EXPLOATAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT
Art. 9: Separarea sistemelor de transport şi a operatorilor de transport şi de sistem
(1)Statele membre se asigură că de la 3 martie 2012:
a)toate întreprinderile care deţin în proprietate sisteme de transport acţionează ca operatori de transport şi de sistem;
b)aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu au dreptul:
(i)să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unei întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unui operator de transport şi de sistem sau asupra unui sistem de transport; sau
(ii)să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator de transport şi de sistem sau asupra unui sistem de transport şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unei întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare;
c)aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu sunt abilitate să numească membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organisme care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic în cazul unui operator de transport şi de sistem sau în cazul unui sistem de transport şi, de asemenea, să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unei întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare; precum şi
d)aceeaşi persoană nu este abilitată să fie membru în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organisme care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic, atât în cazul unei întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare, cât şi în cazul unui operator de transport şi de sistem sau al unui sistem de transport.
(2)Drepturile menţionate la alineatul (1) literele b) şi c) cuprind, în special:
a)competenţa de a exercita drepturi de vot;
b)competenţa de a numi membri în consiliul de supraveghere, consiliul de administraţie sau alte organe care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic; sau
c)deţinerea unei cote majoritare.
(3)În sensul alineatului(1) litera b), noţiunea de "întreprindere care desfăşoară oricare dintre activităţile de producţie sau de furnizare" include noţiunea de "întreprindere care desfăşoară oricare dintre activităţile de producţie sau de furnizare" în sensul Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale (1), iar termenii "operat r de transport şi de sistem" şi "sistem de transport" includ şi termenii "operator de transport şi de sistem" şi "sistem de transport" în sensul directivei respective.
(1)A se vedea pagina 94 din prezentul Jurnal Oficial.
(4)Statele membre pot permite derogări de la alineatul (1) literele b) şi c) până la 3 martie 2013, cu condiţia ca operatorii de transport şi de sistem să nu facă parte dintr-o întreprindere integrată vertical.
(5)Obligaţia prevăzută la alineatul (1) litera a) se consideră îndeplinită în cazul în care două sau mai multe întreprinderi care deţin sisteme de transport au creat o asociaţie în participaţiune care exercită rolul de operator de transport şi de sistem în două sau mai multe state membre pentru sistemele de transport în cauză. Nicio altă întreprindere nu poate lua parte la asociaţia în participaţiune decât dacă a fost aprobată în temeiul articolului 13 ca operator de sistem independent sau ca operator de transport independent în sensul capitolului V.
(6)În vederea punerii în aplicare a prezentului articol, în cazul în care persoana menţionată la alineatul (1) literele b), c) şi d) este statul membru sau un alt organism public, se consideră că două organisme publice diferite care exercită controlul, pe de o parte, asupra unui operator de transport şi de sistem sau asupra unui sistem de transport şi, pe de altă parte, asupra unei întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare, nu sunt aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane.
(7)Statele membre se asigură că informaţiile sensibile din punct de vedere comercial menţionate la articolul 16 deţinute de un operator de transport şi de sistem care a făcut parte dintr-o întreprindere integrată vertical, precum şi de personalul acestuia, nu sunt transferate către întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare.
(8)În cazul în care, la 3 septembrie 2009, sistemul de transport aparţine unei întreprinderi integrate vertical, un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (1).
În acest caz, statele membre vizate:
a)fie desemnează un operator de sistem independent în conformitate cu articolul 13, sau
b)fie respectă dispoziţiile capitolului V.
(9)În cazul în care, la 3 septembrie 2009, sistemul de transport aparţine unei întreprinderi integrate vertical şi sunt în vigoare măsuri care garantează o mai mare independenţă efectivă a operatorului de transport şi de sistem decât dispoziţiile capitolului V, un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (1).
(10)Înainte de a fi aprobată şi desemnată în calitate de operator de transport şi de sistem în temeiul alineatului (9) al prezentului articol, o întreprindere este certificată în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 10 alineatele (4), (5) şi (6) din prezenta directivă şi la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, în temeiul cărora Comisia verifică dacă măsurile în vigoare garantează în mod evident o mai mare independenţă efectivă a operatorului de transport şi de sistem decât dispoziţiile capitolului V.
(11)O întreprindere integrată vertical care deţine în proprietate un sistem de transport nu poate fi în niciun caz împiedicată să adopte măsurile necesare în vederea respectării alineatului (1).
(12)Întreprinderile care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare nu poate în niciun caz, direct sau indirect, să exercite controlul sau să îşi exercite vreun drept cu privire la operatorii de transport şi de sistem separaţi din statele membre care aplică dispoziţiile alineatului (1).
Art. 10: Desemnarea şi certificarea operatorilor de transport şi de sistem
(1)Înainte de a fi aprobată şi desemnată în calitate de operator de transport şi de sistem, o întreprindere este certificată în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatele (4), (5) şi (6) din prezentul articol şi la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009.
(2)Întreprinderile care deţin un sistem de transport şi care au fost certificate de autoritatea de reglementare naţională, în temeiul procedurii de certificare de mai jos, ca îndeplinind cerinţele articolului 9 sunt aprobate şi desemnate de către statele membre ca operatori de transport şi de sistem. Desemnarea operatorilor de transport şi de sistem este notificată Comisiei Europene şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3)Operatorii de transport şi de sistem notifică autorităţii de reglementare orice tranzacţie planificată care poate necesita o reevaluare a conformităţii acesteia cu cerinţele articolului 9.
(4)Autorităţile de reglementare monitorizează respectarea permanentă de către operatorii de transport şi de sistem a cerinţelor articolului 9. Aceste autorităţi deschid o procedură de certificare în scopul asigurării respectării dispoziţiilor respective:
a)în urma notificării de către operatorul de transport şi de sistem în temeiul alineatului (3);
b)din proprie iniţiativă, atunci când au luat cunoştinţă de faptul că o modificare planificată a drepturilor sau a influenţei asupra proprietarilor de transport şi de sistem sau asupra operatorilor de transport şi de sistem poate duce la încălcarea dispoziţiilor articolului 9, sau atunci când au motive să considere că s-ar fi produs o asemenea încălcare; sau
c)la cererea motivată a Comisiei.
(5)Autorităţile de reglementare adoptă o decizie cu privire la certificarea unui operator de transport şi de sistem în termen de patru luni de la data notificării de către acesta sau de la data solicitării din partea Comisiei. După expirarea acestui termen, certificarea se consideră acordată. Decizia explicită sau tacită a autorităţilor de reglementare poate deveni efectivă numai după încheierea procedurii prevăzute la alineatul (6).
(6)Decizia explicită sau tacită cu privire la certificarea unui operator de transport şi de sistem este notificată fără întârziere Comisiei de către autoritatea de reglementare, împreună cu toate informaţiile pertinente aferente. Comisia acţionează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009.
(7)Autorităţile de reglementare şi Comisia pot solicita operatorilor de transport şi de sistem şi întreprinderilor care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere sau de furnizare orice informaţii relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor acestora, în temeiul prezentului articol.
(8)Autorităţile de reglementare şi Comisia păstrează confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.
Art. 11: Certificarea în raport cu ţările terţe
(1)Atunci când un proprietar al unui sistem de transport sau un operator de transport şi de sistem, care este controlat de o persoană sau de persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe, solicită o certificare, autoritatea de reglementare notifică Comisia.
Autoritatea de reglementare notifică, de asemenea, fără întârziere Comisia cu privire la orice circumstanţe în urma cărora o persoană sau persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe ar dobândi controlul asupra unui sistem de transport sau asupra unui operator de transport şi de sistem.
(2)Operatorii de transport şi de sistem notifică autorităţii de reglementare orice circumstanţe în baza cărora o persoană sau persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe ar dobândi controlul asupra sistemului de transport sau asupra operatorului de transport şi de sistem.
(3)Autoritatea de reglementare adoptă un proiect de decizie cu privire la certificarea unui operator de transport şi de sistem în termen de patru luni de la data notificării de către operatorul de transport şi de sistem. Aceasta refuză certificarea în cazul în care nu se demonstrează:
a)că entitatea în cauză îndeplineşte cerinţele de la articolul 9; precum şi
b)în faţa autorităţii de reglementare sau altei autorităţi competente desemnate de statul membru, faptul că acordarea certificării nu va pune în pericol siguranţa alimentării cu energie a statului membru şi a Comunităţii. În examinarea acestui aspect, autoritatea de reglementare sau altă autoritate competentă desemnată în acest sens ţine seama de:
(i)drepturile şi obligaţiile Comunităţii faţă de ţara terţă respectivă în temeiul dreptului internaţional, inclusiv al oricărui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe la care Comunitatea este parte şi în care sunt abordate aspecte legate de siguranţa alimentării cu energie;
(ii)drepturile şi obligaţiile statului membru faţă de ţara terţă respectivă în temeiul acordurilor încheiate cu ţara terţă respectivă, în măsura în care acestea respectă dreptul comunitar; precum şi
(iii)alte elemente specifice ale cazului şi de ţara terţă implicată.
(4)Autoritatea de reglementare notifică fără întârziere Comisiei decizia luată, împreună cu toate informaţiile relevante referitoare la aceasta.
(5)Statele membre se asigură că autoritatea de reglementare şi/sau autoritatea competentă desemnată menţionată la alineatul (3) litera b), înainte ca autoritatea de reglementare să adopte o decizie cu privire la certificare, solicită un aviz Comisiei cu privire la faptul că:
a)entitatea respectivă respectă cerinţele articolului 9; precum şi
b)acordarea certificării nu va pune în pericol siguranţa alimentării cu energie a Comunităţii.
(6)Comisia examinează cererea menţionată la alineatul (5) de îndată ce o primeşte. În termen de două luni de la primirea cererii, Comisia transmite avizul său autorităţii de reglementare naţionale, sau, în cazul în care cererea a fost înaintată de autoritatea competentă desemnată, către aceasta.
În pregătirea avizului, Comisia poate solicita opiniile agenţiei, ale statului membru în cauză şi ale părţilor interesate. În cazul în care există o astfel de solicitare din partea Comisiei, termenul de două luni se prelungeşte cu două luni.
În cazul în care Comisia nu emite un aviz în termenul menţionat în primul şi al doilea paragraf, se consideră că Comisia nu a ridicat obiecţii cu privire la decizia autorităţii de reglementare.
(7)Atunci când evaluează dacă controlul de către o persoană sau de către persoane dintr-una sau mai multe ţări terţe pune în pericol siguranţa alimentării cu energie a Comunităţii, Comisia ţine seama de:
a)elementele specifice ale cazului şi de ţara sau ţările terţe implicate, precum şi
b)drepturile şi obligaţiile dobândite de Comunitate faţă de ţara sau ţările terţe în cauză în temeiul dreptului internaţional, inclusiv în temeiul unui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe la care Comunitatea este parte şi în care sunt abordate aspecte legate de siguranţa alimentării.
(8)În termen de două luni de la încheierea termenului menţionat la alineatul (6), autoritatea de reglementare naţională adoptă decizia finală cu privire la certificare. În adoptarea deciziei finale, autoritatea de reglementare naţională ţine seama în cel mai înalt grad de avizul Comisiei. În orice caz, statele membre au dreptul de a refuza certificarea atunci când acordarea acesteia pune în pericol siguranţa alimentării cu energie a statului membru respectiv sau siguranţa alimentării cu energie a unui alt stat membru. În cazul în care statul membru a desemnat o altă autoritate competentă pentru a analiza alineatul (3) litera b), acesta poate solicita autorităţii de reglementare naţionale să adopte decizia finală în conformitate cu evaluarea autorităţii competente respective. Decizia finală a autorităţii de reglementare naţionale şi avizul Comisiei se publică împreună. În cazul în care decizia finală diferă de avizul Comisiei, statul membru în cauză furnizează şi publică, împreună cu decizia respectivă, motivele respectivei decizii.
(9)Nicio dispoziţie a prezentului articol nu aduce atingere dreptului statelor membre de a exercita, în conformitate cu dreptul comunitar, controale naţionale legale pentru a-şi proteja interesele legitime de siguranţă publică.
(10)Comisia poate adopta linii directoare care să stabilească detaliile procedurii care trebuie urmată în vederea punerii în aplicare a prezentului articol. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 46 alineatul (2).
(11)Prezentul articol, cu excepţia alineatului (3) litera (a), se aplică, de asemenea, statelor membre care fac obiectul unei derogări în temeiul articolului 44.
Art. 12: Atribuţiile operatorilor de transport şi de sistem
Fiecare operator de transport şi de sistem are obligaţia:
a)să asigure capacitatea pe termen lung a sistemului de a satisface cererile rezonabile de transport de energie electrică, să exploateze, să întreţină şi să dezvolte în condiţii economice sisteme de transport sigure, fiabile şi eficiente, care să respecte mediul înconjurător;
b)să garanteze mijloace adecvate pentru îndeplinirea obligaţiilor privind serviciul public;
c)să contribuie la siguranţa alimentării prin capacităţi de transport adecvate şi sisteme fiabile;
d)să gestioneze fluxurile de energie electrică din sistem, ţinând seama de schimburile cu alte sisteme interconectate. În acest scop, operatorul de transport şi de sistem răspunde de asigurarea unui sistem de energie electrică sigur, fiabil şi eficient şi, în acest context, de asigurarea disponibilităţii tuturor serviciilor de sistem, inclusiv acelea oferite ca răspuns la cerere, în măsura în care această disponibilitate nu depinde de niciun alt sistem de transport cu care este interconectat sistemul său;
e)să furnizeze operatorului oricărui alt sistem interconectat cu sistemul său informaţii suficiente pentru a asigura siguranţa şi eficienţa exploatării, dezvoltarea coordonată şi interopera-bilitatea sistemului interconectat;
f)să asigure un tratament nediscriminatoriu între utilizatorii sau categoriile de utilizatori ai sistemului, evitând în special discriminarea în favoarea întreprinderilor sale conexe;
g)să furnizeze informaţiile necesare utilizatorilor de reţea pentru accesul eficient la reţea, precum şi
h)să colecteze venituri rezultate din gestionarea congestiilor, precum şi plăţi efectuate în temeiul mecanismului de compensare între operatorii de transport şi de sistem în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, acordând şi gestionând accesul terţilor şi oferind explicaţii motivate, atunci când refuză un astfel de acces, sub supravegherea autorităţilor de reglementare naţionale. Atunci când îşi îndeplinesc sarcinile în conformitate cu prezentul articol, operatorii de transport şi de sistem facilitează, cu precădere, integrarea pieţei.
Art. 13: Operatorii de sistem independenţi
(1)În cazul în care sistemul de transport aparţine unei întreprinderi integrate vertical la 3 septembrie 2009, statele membre pot decide să nu aplice articolul 9 alineatul (1) şi să desemneze un operator de sistem independent la propunerea proprietarului sistemului de transport. Numirea respectivă este supusă aprobării Comisiei.
(2)Statul membru poate aproba şi desemna un operator de sistem independent numai în cazul în care:
a)operatorul candidat a demonstrat că îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele b), c) şi d);
b)operatorul candidat a demonstrat că dispune de resursele financiare, tehnice, fizice şi umane necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale în conformitate cu articolul 12;
c)operatorul candidat şi-a asumat angajamentul de a respecta un plan de dezvoltare a reţelei pe zece ani monitorizat de autoritatea de reglementare;
d)proprietarul sistemului de transport şi-a demonstrat capacitatea de a respecta obligaţiile care îi revin în temeiul alineatului (5). În acest scop, acesta prezintă toate proiectele de contracte cu întreprinderea candidată şi cu orice altă entitate relevantă, şi
e)operatorul candidat şi-a demonstrat capacitatea de a respecta obligaţiile care îi revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 714/2009, inclusiv cooperarea dintre operatorii de transport şi de sistem la nivel european şi regional.
(3)Întreprinderile care au fost certificate de autoritatea de reglementare ca îndeplinind cerinţele de la articolul 11 alineatul (2) din prezentul articol sunt aprobate şi desemnate de către statele membre ca operatori de sistem independenţi. Se aplică procedura de certificare prevăzută fie la articolul 10 din prezenta directivă şi la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, fie la articolul 11 din prezenta directivă.
(4)Fiecare operator de sistem independent răspunde de acordarea şi gestionarea accesului terţilor, inclusiv de colectarea tarifelor de acces la reţea, a veniturilor rezultate din gestionarea congestiilor şi a plăţilor efectuate în temeiul mecanismului de compensare între operatorii de sisteme de transport şi de sistem în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, precum şi de exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea sistemului de transport şi de garantarea capacităţii pe termen lung a acestuia de a satisface cererile rezonabile prin planificarea investiţiilor. În ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului de transport, operatorul de sistem independent este responsabil de planificarea (inclusiv de procedura de autorizare), construirea şi darea în exploatare a noii infrastructuri. În acest scop, operatorul de sistem independent acţionează ca un operator de transport şi de sistem în conformitate cu prezentul capitol. Proprietarii de sisteme de transport nu pot fi responsabili de acordarea şi gestionarea accesului terţilor şi nici de planificarea investiţiilor.
(5)În cazul desemnării unui operator de sistem independent, proprietarul sistemului de transport:
a)asigură pe deplin cooperarea şi sprijinul necesare operatorului de sistem independent în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestuia, furnizându-i în special toate informaţiile relevante;
b)finanţează investiţiile decise de către operatorul de sistem independent şi aprobate de către autoritatea de reglementare sau îşi dă acordul ca acestea să fie finanţate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de sistem independent. Măsurile relevante cu privire la finanţare fac obiectul aprobării de către autoritatea de reglementare. Înainte de a aproba astfel de măsuri, autoritatea de reglementare se consultă atât cu proprietarul activelor, cât şi cu celelalte părţi interesate;
c)deţine răspunderea privind activele reţelei, cu excepţia răspunderii privind atribuţiile operatorului de sistem independent; precum şi
d)oferă garanţii pentru facilitarea finanţării eventualelor extinderi ale reţelei, cu excepţia investiţiilor pentru care şi-a dat acordul să fie finanţate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de sistem independent, în temeiul literei b).
(6)În strânsă cooperare cu autoritatea de reglementare, autoritatea naţională competentă în materie de concurenţă este învestită cu toate competenţele necesare pentru a monitoriza în mod eficient respectarea de către proprietarul sistemului de transport a obligaţiilor sale în temeiul alineatului (5).
Art. 14: Separarea proprietarilor de sisteme de transport
(1)În cazul în care a fost desemnat un operator de sistem independent, un proprietar de sistem de transport care face parte dintr-o întreprindere integrată vertical este independent, cel puţin în ceea ce priveşte statutul său juridic, organizarea şi procesul decizional, faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul.
(2)Pentru a asigura independenţa proprietarilor de sisteme de transport menţionaţi la alineatul (1), se aplică următoarele criterii minime:
a)persoanele cu funcţie de conducere în cadrul managementul unui proprietar de sistem de transport nu pot face parte din structurile întreprinderii integrate din domeniul energiei electrice, care răspunde, direct sau indirect, de gestionarea zilnică a activităţilor de producere, distribuţie şi furnizare a energiei electrice;
b)luarea unor măsuri corespunzătoare pentru a se garanta faptul că interesele profesionale ale persoanelor cu funcţie de conducere ale unui proprietar de sistem de transport sunt luate în considerare în aşa fel încât să se asigure capacitatea acestora de a acţiona independent; precum şi
c)proprietarul sistemului de transport stabileşte un program de conformitate, care conţine măsurile luate pentru a garanta excluderea practicilor discriminatorii, şi asigură monitorizarea adecvată a respectării acestui program. Programul de conformitate stabileşte obligaţiile specifice impuse angajaţilor pentru realizarea obiectivelor respective. Persoana sau organismul care răspunde de monitorizarea programului de conformitate prezintă autorităţii de reglementare un raport anual cu privire la măsurile luate. Acest raport anual trebuie publicat.
(3)Comisia poate adopta linii directoare pentru a garanta respectarea deplină şi efectivă de către proprietarii de sisteme de transport a dispoziţiilor alineatului (2) din prezentul articol. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 46 alineatul (2).
Art. 15: Dispecerizare şi echilibrare
(1)Fără a aduce atingere furnizării de energie electrică în baza obligaţiilor contractuale, inclusiv cele care decurg din caietul de sarcini, operatorul de transport şi de sistem, în cazul în care îndeplineşte această funcţie, răspunde de dispecerizarea instalaţiilor de producere din zona sa şi de stabilirea utilizării interconexiunilor cu celelalte sisteme.
(2)Dispecerizarea instalaţiilor de producere şi utilizarea interconexiunilor se stabilesc în baza unor criterii care sunt aprobate de către autorităţile de reglementare naţionale competente şi care trebuie să fie obiective, publicate şi aplicate într-un mod nediscri-minatoriu, în vederea asigurării funcţionării corespunzătoare a pieţei interne a energiei electrice. Criteriile ţin seama de ordinea de prioritate economică a energiei electrice provenite de la instalaţiile de producere disponibile sau din transferurile prin interconexiuni, precum şi de constrângerile de ordin tehnic ale sistemului.
(3)Un stat membru impune operatorilor de sistem ca, la dispecerizarea instalaţiilor de producere care folosesc surse de energie regenerabile, să procedeze în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2009/28/CE. Statul membru poate, de asemenea, solicita operatorului de sistem ca, la dispecerizarea instalaţiilor de producere, să acorde prioritate instalaţiilor cu producere combinată de energie electrică şi termică.
(4)Din motive de siguranţă a alimentării, un stat membru poate dispune să li se acorde prioritate la dispecerizare instalaţiilor de producere care folosesc, ca sursă primară de energie, combustibili indigeni, într-un procent care să nu depăşească, într-un an calendaristic, 15 % din totalul energiei primare necesare pentru producerea energiei electrice consumate în statul membru respectiv.
(5)Autorităţile de reglementare, în cazul în care statele membre au decis astfel, sau statele membre solicită operatorilor de transport şi de sistem să respecte standardele minime privind întreţinerea şi dezvoltarea sistemului de transport, inclusiv capacităţile de interconexiune.
(6)Operatorii de transport şi de sistem cumpără energia pe care o folosesc pentru a acoperi pierderile de energie şi rezervele de capacitate conform unor proceduri transparente, nediscriminatorii şi bazate pe reguli de piaţă, de fiecare dată când îndeplinesc această funcţie.
(7)Regulile adoptate de operatorii de transport şi de sistem pentru echilibrarea sistemului de energie electrică sunt obiective, transparente şi nediscriminatorii, inclusiv regulile de încadrare tarifară a utilizatorilor reţelei în cazul inducerii de dezechilibre în reţea. Condiţiile, inclusiv regulile şi tarifele aplicabile prestării acestor servicii de către operatorii de transport şi de sistem se stabilesc în mod nediscriminatoriu şi ţinând seama de costuri, în conformitate cu o metodologie compatibilă cu articolul 3 7 alineatul (6), şi trebuie publicate.
Art. 16: Obligaţia de confidenţialitate impusă proprietarilor de sisteme de transport şi operatorilor de transport şi de sistem
(1)Fără a aduce atingere articolului 30 sau oricărei alte obligaţii legale în materie de dezvăluire a informaţiilor, fiecare operator de transport şi de sistem şi fiecare proprietar de sistem de transport păstrează confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial pe care le-au obţinut în cursul desfăşurării activităţilor lor şi împiedică dezvăluirea discriminatorie de informaţii referitoare la propriile activităţi şi care ar putea induce avantaje economice. În special, nu divulgă nicio informaţie sensibilă din punct de vedere comercial către celelalte părţi ale întreprinderii decât în cazul în care acest lucru se impune în vederea încheierii unei tranzacţii comerciale. În scopul garantării respectării depline a normelor privind separarea juridică a informaţiilor, statele membre se asigură, de asemenea, că proprietarul sistemului de transport şi partea rămasă din întreprindere nu utilizează servicii comune, de exemplu nu utilizează servicii juridice comune, cu excepţia serviciilor pur administrative sau a celor informatice.
(2)Operatorilor de transport şi de sistem li se interzice să abuzeze, în situaţia vânzării sau cumpărării de energie electrică de către întreprinderi conexe, de informaţiile sensibile din punct de vedere comercial obţinute de la terţi în contextul acordării sau al negocierii accesului la sistem.
(3)Informaţiile necesare asigurării unei concurenţe efective şi funcţionării eficiente a pieţei sunt puse la dispoziţia publicului. Această obligaţie nu aduce atingere păstrării confidenţialităţii informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.