Secţiunea 1 - Competenţele statului membru de origine şi ale statului membru gazdă - Directiva 2006/48/CE/14-iun-2006 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 9 Decembrie 2011
SECŢIUNEA 1:Competenţele statului membru de origine şi ale statului membru gazdă
Art. 40
(1)Supravegherea prudenţială a unei instituţii de credit, inclusiv a activităţilor desfăşurate de aceasta în conformitate cu articolele 23 şi 24, este responsabilitatea autorităţilor competente din statul membru de origine, fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentei directive care atribuie această responsabilitate autorităţilor statului membru gazdă.
(2)Aplicarea alineatului (1) nu împiedică supravegherea pe bază consolidată, în conformitate cu prezenta directivă.
(3)În exercitarea atribuţiilor generale care le revin, autorităţile competente dintr-un stat membru iau în calcul în mod corespunzător efectul potenţial al deciziilor lor asupra stabilităţii sistemului financiar din toatele celelalte state membre în cauză, în special în situaţii de urgenţă, pe baza informaţiilor disponibile la momentul respectiv.
Art. 41
În aşteptarea unei coordonări ulterioare, statele membre gazdă răspund în continuare, în cooperare cu autorităţile competente din statul membru de origine, de supravegherea lichidităţii sucursalelor instituţiilor de credit.
Fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru consolidarea Sistemului Monetar European, statele membre gazdă păstrează întreaga responsabilitate pentru măsurile care rezultă din punerea în aplicare a politicilor lor monetare.
Aceste măsuri nu pot prevedea tratamente discriminatorii sau restrictive pe baza faptului că o instituţie de credit este autorizată în alt stat membru.
Art. 42
Autorităţile competente din statele membre în cauză colaborează îndeaproape în supravegherea activităţii instituţiilor de credit care funcţionează, în special printr-o sucursală, în unul sau mai multe state membre, altele decât cele în care îşi au sediul central. Autorităţile competente din statele membre îşi comunică toate informaţiile privind administrarea şi proprietatea asupra acestor instituţii de credit, informaţii care pot facilita supravegherea acestora şi examinarea condiţiilor de autorizare a lor, precum şi toate informaţiile care pot facilita supravegherea acestor instituţii în special în ceea ce priveşte lichiditatea, solvabilitatea, garantarea depozitelor, limitarea expunerilor maxime, procedurile administrative şi contabile şi mecanismele de control intern.
Autorităţile competente pot sesiza ABE cu privire la situaţiile în care o cerere de colaborare, în special în vederea schimbului de informaţii, a fost respinsă sau nu i s-a dat curs în termen rezonabil. Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), în situaţiile menţionate la prima teză ABE poate acţiona în conformitate cu competenţele care îi sunt atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze informaţiile conţinute în acesta.
Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicarea prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare prin care să se stabilească formulare, modele şi proceduri pentru cerinţele referitoare la schimbul de informaţii, care pot facilita monitorizarea instituţiilor de credit.
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice până la data de 1 ianuarie 2014.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la al treilea paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Se conferă de asemenea Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la al patrulea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art.42a
(1)Autorităţile competente ale unui stat membru gazdă pot solicita autorităţii responsabile cu supravegherea consolidată, în cazul în care se aplică articolul 129 alineatul (1), sau autorităţilor competente ale statului membru de origine să considere o sucursală a unei instituţii de credit ca fiind semnificativă.
Cererea respectivă specifică motivele pentru care sucursala ar trebui considerată semnificativă, în special cu privire la următoarele aspecte:
a)în cazul în care cota de piaţă a sucursalei unei instituţii de credit în ceea ce priveşte depozitele depăşeşte 2 % în statul membru gazdă;
b)impactul probabil al unei suspendări sau încetări a operaţiunilor instituţiei de credit asupra lichidităţii pieţei şi asupra sistemelor de plată şi de compensare şi decontare din statul membru gazdă; şi
c)dimensiunea şi importanţa sucursalei, din punctul de vedere al numărului de clienţi, în contextul sistemului bancar sau financiar al statului membru gazdă.
Autorităţile competente ale statelor membre de origine şi ale statelor membre gazdă şi autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată, în cazul în care se aplică articolul 129 alineatul (1), depun toate eforturile posibile pentru a ajunge la o decizie comună cu privire la desemnarea unei sucursale ca fiind semnificativă.
În cazul în care nu se ajunge la o decizie comună în termen de două luni de la primirea unei cereri în temeiul primului paragraf, autorităţile competente ale statului membru gazdă iau propria decizie în termen de alte două luni cu privire la desemnarea sucursalei ca fiind semnificativă. La luarea deciziei, autorităţile competente din statul membru gazdă iau în considerare orice opinii şi rezerve ale autorităţii responsabile cu supravegherea consolidată sau ale autorităţilor competente din statul membru de origine.
Dacă, la finalul perioadei iniţiale de două luni, oricare dintre autorităţile competente în cauză a înaintat problema ABE în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autorităţile competente din statul membru gazdă amână decizia lor şi aşteaptă ca ABE să adopte o decizie în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul menţionat. Autorităţile competente ale statului membru gazdă hotărăsc în conformitate cu decizia ABE. Perioada de două luni se consideră a reprezenta etape de conciliere în sensul articolului 19 din regulamentul menţionat. ABE adoptă decizia în termen de o lună. Problema nu se înaintează ABE după expirarea perioadei iniţiale de două luni sau după ce s-a ajuns la o decizie comună.
Deciziile menţionate la al treilea şi al patrulea paragraf sunt incluse într-un document care cuprinde motivele pe care se întemeiază şi se transmit autorităţilor competente în cauză şi sunt considerate ca fiind hotărâtoare şi aplicate de autorităţile competente din statele membre în cauză.
Desemnarea unei sucursale drept semnificativă nu aduce atingere drepturilor şi responsabilităţilor autorităţilor competente prevăzute în prezenta directivă.
(2)Autorităţile competente ale statului membru de origine comunică autorităţilor competente ale unui stat membru gazdă în care are sediul o sucursală semnificativă informaţiile menţionate la articolul 132 alineatul (1) literele (c) şi (d) şi îndeplinesc sarcinile menţionate la articolul 129 alineatul (1) litera (c) în cooperare cu autorităţile competente ale statului membru gazdă.
În cazul în care o autoritate competentă a unui stat membru de origine constată prezenţa unei situaţii de urgenţă în cadrul unei instituţii de credit, astfel cum se menţionează la articolul 130 alineatul (1), aceasta alertează în cel mai scurt timp autorităţile menţionate la articolul 49 al patrulea paragraf şi la articolul 50.
(3)În cazul în care nu se aplică articolul 131a, autorităţile competente care supraveghează o instituţie de credit având sucursale semnificative în alte state membre instituie şi prezidează un colegiu de supraveghetori pentru a facilita cooperarea prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol şi la articolul 42. Înfiinţarea şi funcţionarea colegiului se bazează pe dispoziţii scrise, determinate, în urma consultării cu autorităţile competente în cauză, de către autoritatea competentă din statul membru de origine. Autoritatea competentă din statul membru de origine decide cu privire la autorităţile competente să participe la o reuniune sau la o activitate a colegiului.
Decizia autorităţii competente din statul membru de origine ţine seama de relevanţa activităţii de supraveghere care urmează să fie planificată sau coordonată pentru aceste autorităţi, în special de impactul potenţial asupra stabilităţii sistemului financiar din statele membre vizate, menţionat la articolul 40 alineatul (3), şi de obligaţiile menţionate la alineatul (2) din prezentul articol.
În prealabil, autoritatea competentă din statul membru de origine informează pe deplin toţi membrii colegiului în legătură cu organizarea unor astfel de reuniuni, cu principalele aspecte care urmează să fie discutate, precum şi în legătură cu activităţile care urmează să fie examinate. Autoritatea competentă din statul membru de origine informează, de asemenea, pe deplin şi la timp, toţi membrii colegiului în legătură cu măsurile adoptate în cadrul respectivelor reuniuni sau cu măsurile întreprinse.
În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, ABE poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza condiţiile generale de funcţionare a colegiilor de supraveghere.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la al patrulea paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
În vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, ABE poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare privind funcţionarea operaţională a colegiilor de supraveghere.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la al şaselea paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 42b
(1)În exercitarea atribuţiilor care le revin, autorităţile competente iau în considerare convergenţa în ceea ce priveşte instrumentele de supraveghere şi practicile de supraveghere în punerea în aplicare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative adoptate în temeiul prezentei directive. În acest scop, statele membre se asigură că:
a)autorităţile competente participă la activităţile ABE;
b)autorităţile competente respectă orientările şi recomandările ABE sau prezintă motivele pentru care nu fac acest lucru;
c)mandatele naţionale conferite autorităţilor competente nu împiedică îndeplinirea atribuţiilor care le revin în calitate de membre ale ABE sau în temeiul prezentei directive.
(2)[textul din Art. 42^B, alin. (2) din titlul V, capitolul 1, sectiunea 1 a fost abrogat la 04-ian-2011 de Art. 9, punctul 16., alin. (B) din Directiva 2010/78/UE/24-nov-2010]
Art. 43
(1)Statele membre gazdă prevăd ca, în cazul în care o instituţie de credit autorizată în alt stat membru îşi desfăşoară activitatea prin intermediul unei sucursale, autorităţile competente din statul membru de origine să poată desfăşura, ele însele sau prin intermediul unor persoane pe care le numesc în acest scop, după informarea prealabilă a autorităţilor competente din statul membru gazdă, verificări la faţa locului ale informaţiilor menţionate la articolul 42.
(2)Autorităţile competente din statul membru de origine pot să recurgă, de asemenea, pentru verificarea sucursalelor, la una dintre procedurile prevăzute la articolul 141.
(3)Dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) nu aduce atingere dreptului autorităţilor competente din statul membru gazdă de a efectua, în îndeplinirea responsabilităţilor care le revin prin prezenta directivă, verificări la faţa locului la sucursalele înfiinţate pe teritoriul lor.