Capitolul iii - Obligatiile statelor membre fata de persoanele care beneficiaza de protectie temporara - Directiva 2001/55/CE/20-iul-2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
CAPITOLUL III:Obligatiile statelor membre fata de persoanele care beneficiaza de protectie temporara
Art. 8
(1)Statele membre adopta masurile necesare pentru ca persoanele care beneficiaza de protectie temporara sa dispuna de permise de sedere pe toata durata protectiei. În acest scop, se emit documente sau alte documente justificative echivalente.
(2)Indiferent de perioada de valabilitate a permiselor de sedere mentionate la alineatul (1), tratamentul acordat de statele membre persoanelor care beneficiaza de protectie temporara nu poate fi mai putin favorabil decât cel definit la articolele 9-16.
(3)Dupa caz, statele membre acorda persoanelor care urmeaza a fi admise pe teritoriul lor în scopul protectiei temporare, orice facilitate pentru obtinerea vizei necesare, inclusiv a vizei de tranzit. Formalitatile trebuie sa fie reduse la minim, având în vedere urgenta situatiei. Vizele ar trebui sa fie gratuite sau costul acestora redus la minim.
Art. 9
Statele membre furnizeaza persoanelor beneficiare de protectie temporara un document redactat într-o limba pe care acestia o pot întelege, în care sunt expuse clar dispozitiile referitoare la protectia temporara care le sunt aplicabile.
Art. 10
Pentru a permite aplicarea efectiva a deciziei Consiliului mentionata la articolul 5, statele membre înregistreaza datele cu caracter personal mentionate în Anexa II punctul (a), cu privire la persoanele care beneficiaza de protectie temporara pe teritoriul lor.
Art. 11
Un stat membru reprimeste o persoana care beneficiaza de protectie temporara pe teritoriul sau, în cazul în care persoana respectiva ramâne pe teritoriu, sau încearca sa intre fara autorizare pe teritoriul altui stat membru, în perioada acoperita de decizia Consiliului mentionata la articolul 5. Statele membre pot decide, în baza unui acord bilateral, ca acest articol sa nu se aplice.
Art. 12
Statele membre autorizeaza, pentru o perioada care sa nu depaseasca durata protectiei temporare, ca persoanele care beneficiaza de aceasta sa desfasoare activitati salariate sau independente, cu respectarea normelor aplicabile profesiei alese, precum si sa participe la activitati precum actiunile educative pentru adulti, cursuri de formare profesionala si stagii de formare practica la locul de munca. Din motive de politica a pietei muncii, statele membre pot acorda prioritate cetatenilor UE si cetatenilor statelor obligate prin Acordul privind Spatiul Economic European si, de asemenea, resortisantilor statelor terte cu sedere legala care primesc ajutor de somaj. Se aplica dreptul general în vigoare în statele membre în ceea ce priveste remunerarea, accesul la sistemele de securitate sociala corespondente activitatilor salariate sau independente, precum si alte conditii privind angajarea.
Art. 13
(1)Statele membre se asigura ca persoanele care beneficiaza de protectie temporara au acces la cazare corespunzatoare sau, dupa caz, la mijloacele pentru obtinerea acesteia.
(2)Statele membre dispun ca persoanele care beneficiaza de protectie temporara sa primeasca sprijinul necesar, în materie de asistenta sociala si mijloace de subzistenta, în cazul în care nu au resurse suficiente, precum si îngrijirea medicala. Fara a aduce atingere alineatului (4), sprijinul necesar pentru îngrijirea medicala include cel putin îngrijirea de urgenta si tratamentul de baza al bolii.
(3)Atunci când persoanele care beneficiaza de protectie temporara desfasoara o activitate salariata sau independenta, atunci când se fixeaza nivelul de ajutor propus, se tine seama de capacitatea acestora de a-si satisface propriile nevoi.
(4)Statele membre furnizeaza asistenta medicala necesara sau alt fel de asistenta persoanelor care beneficiaza de protectie temporara care au nevoi speciale, cum ar fi minorii neînsotiti sau persoanele care au suferit torturi, violuri sau alte forme grave de violenta psihologica, fizica sau sexuala.
Art. 14
(1)Statele membre acorda persoanelor sub 18 ani care beneficiaza de protectie temporara acces la sistemul de educatie, în aceleasi conditii ca resortisantii statului membru gazda. Statele membre pot stipula ca acest acces sa fie limitat la sistemul de educatie de stat.
(2)Statele membre pot autoriza accesul adultilor care beneficiaza de protectie temporara la sistemul de educatie general.
Art. 15
(1)În sensul prezentului articol, în cazul familiilor deja constituite în tara de origine si separate din cauza circumstantelor din timpul afluxului masiv, urmatoarele persoane sunt considerate ca membri ai familiei:
a)sotul sustinatorului reîntregirii familiei sau partenerul sau necasatorit cu care se afla într-o relatie stabila, atunci când legislatia sau practica în vigoare a statului membru în cauza trateaza cuplurile necasatorite într-un mod comparabil cu cel al cuplurilor casatorite, în cadrul legislatiei privind strainii; copiii minori necasatoriti ai sustinatorului reîntregirii familiei sau ai sotului acestuia, fara a se distinge daca sunt legitimi, nascuti în afara casatoriei sau adoptati;
b)alte rude apropiate care traiau împreuna, ca parte a familiei, în momentul evenimentelor care au dus la afluxul masiv, si care erau în acel moment în totalitate sau în principal dependente de sustinatorul reîntregirii familiei.
(2)În cazurile în care membrii separati ai familiei beneficiaza de protectie temporara în diferite state membre, statele membre reunesc membrii familiei despre care constata ca se potrivesc descrierii de la alineatul (1) litera (a), tinând seama de dorinta membrilor familiei respectivi. Statele membre pot reuni membrii familiei despre care constata ca se potrivesc descrierii de la alineatul (1) litera (b), tinând seama, de la caz la caz, de dificultatile extreme pe care le vor înfrunta în cazul în care nu ar avea loc reîntregirea familiei.
(3)Atunci când sustinatorul reîntregirii familiei beneficiaza de protectie temporara într-un stat membru si unul sau câtiva dintre membrii familiei sale nu sunt înca prezenti pe teritoriul unui stat membru, statul membru în care sustinatorul reîntregirii familiei beneficiaza de protectia temporara reunifica membrii familiei care au nevoie de protectie si îi reunifica cu sustinatorul reîntregirii familiei, în cazul membrilor familiei despre care se constata ca se potrivesc descrierii de la alineatul (1) litera (a). Statul membru poate reuni membrii familiei care au nevoie de protectie cu sustinatorul reîntregirii familiei, în cazul membrilor familiei despre care se constata ca se potrivesc descrierii de la alineatul (1) litera (b), tinând seama, de la caz la caz, de dificultatile extreme pe care le vor înfrunta în cazul în care nu ar avea loc reîntregirea familiei.
(4)În aplicarea acestui articol, statele membre iau în considerare interesul superior al copilului.
(5)Statele membre în cauza hotarasc, tinând seama de articolele 25 si 26, în ce stat membru trebuie sa se faca reîntregirea familiei.
(6)Membrilor familiei reîntregite li se acorda permise de sedere, în temeiul protectiei temporare. În acest scop se elibereaza documente sau alte documente justificative echivalente. Transferul membrilor familiei pe teritoriul altui stat membru în scopul reîntregirii familiei, în temeiul alineatului (2), duce la retragerea permiselor de sedere emise si la încetarea obligatiilor de protectie temporara fata de persoanele în cauza în statul membru de plecare.
(7)Punerea în aplicare practica a acestui articol poate implica cooperarea cu organizatiile internationale interesate.
(8)Un stat membru, la cererea altui stat membru, furnizeaza informatiile indicate în Anexa II despre o persoana care beneficiaza de protectie temporara, informatii necesare pentru prelucrarea unui caz, în temeiul acestui articol.
Art. 16
(1)Statele membre adopta cât mai curând posibil masuri pentru a asigura reprezentarea necesara a minorilor neînsotiti care beneficiaza de protectie temporara prin tutore legal, sau, atunci când este necesar, de reprezentare de catre o organizatie însarcinata cu asistenta si bunastarea minorilor, sau de orice alta reprezentare corespunzatoare.
(2)În perioada protectiei temporare, statele membre dispun ca minorul neînsotit sa fie plasat:
a)cu rude adulte;
b)cu o familie gazda;
c)în centre de primire cu facilitati speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;
d)cu persoana care se ocupa de copil la momentul deplasarii.
Statele membre adopta masurile necesare pentru a face posibil acest plasament. Acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauza este stabilit de statele membre. Se tine seama de parerea copilului, în functie de vârsta si maturitatea acestuia.