Capitolul i - OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI OBIECTIVE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ - Directiva 1791/13-sept-2023 privind eficienţa energetică şi de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare)
Acte UE
Jurnalul Oficial 231L
În vigoare Versiune de la: 20 Septembrie 2023 până la: 4 August 2026
CAPITOLUL I:OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI OBIECTIVE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare
(1)Prezenta directivă stabileşte un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienţei energetice pe teritoriul Uniunii, cu scopul de a asigura faptul că obiectivele Uniunii privind eficienţa energetică sunt atinse, şi facilitează viitoare creşteri ale eficienţei energetice. Scopul acestui cadru comun este de a contribui la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (35) şi la securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii prin reducerea dependenţei acesteia de importurile de energie, inclusiv de combustibili fosili.
(35)Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei") (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
Prezenta directivă stabileşte norme menite să acorde prioritate implementării eficienţei energetice în toate sectoarele, să elimine obstacolele existente pe piaţa energiei şi să depăşească disfuncţionalităţile pieţei care împiedică eficienţa în furnizarea, transportul, stocarea şi utilizarea energiei. De asemenea, directiva prevede stabilirea de contribuţii naţionale orientative în materie de eficienţă energetică pentru 2030.
Prezenta directivă contribuie la punerea în aplicare a principiului "eficienţa energetică înainte de toate", participând astfel şi la transformarea Uniunii într-o societate echitabilă, prosperă şi favorabilă incluziunii, cu o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
(2)Cerinţele prevăzute de prezenta directivă sunt cerinţe minime şi nu împiedică niciun stat membru să menţină sau să introducă măsuri mai stricte. Astfel de măsuri trebuie să respecte dreptul Uniunii. În cazul în care legislaţia naţională prevede măsuri mai stricte, statul membru notifică această legislaţie Comisiei.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
1."energie" înseamnă produse energetice astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (36);
(36)Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1).
2."eficienţă energetică înainte de toate" înseamnă eficienţa energetică înainte de toate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) 2018/1999;
3."sistem energetic" înseamnă un sistem proiectat în principal pentru a furniza servicii energetice care să satisfacă cererea de energie sub formă de încălzire, combustibili şi energie electrică din sectoarele utilizatorilor finali;
4."eficienţă a sistemului" înseamnă selectarea unor soluţii eficiente din punct de vedere energetic care permit totodată o cale de decarbonizare eficientă din punctul de vedere al costurilor, o flexibilitate suplimentară şi o utilizare eficientă a resurselor;
5."consum de energie primară" înseamnă energia disponibilă brută, cu excepţia buncherajului maritim internaţional, a consumului final neenergetic şi a energiei ambientale;
6."consum final de energie" înseamnă toată energia furnizată industriei, transporturilor, inclusiv consumul de energie din sectorul aviaţiei internaţionale, gospodăriilor, serviciilor publice şi private, agriculturii, silviculturii, pescuitului şi altor sectoare ale utilizatorilor finali, excluzând consumul de energie din sectorul buncherajului maritim internaţional, energia ambientală şi livrările către sectorul de transformare şi sectorul energetic, precum şi pierderile cauzate de transport şi de distribuţie, astfel cum sunt definite în anexa A la Regulamentul (CE) nr. 1099/2008;
7."energie ambientală" înseamnă energie ambientală astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva (UE) 2018/2001;
8."eficienţă energetică" înseamnă raportul dintre rezultatul constând în performanţă, servicii, bunuri sau energie şi energia folosită în acest scop;
9."economii de energie" înseamnă o cantitate de energie economisită determinată prin măsurarea sau estimarea consumului sau prin ambele, înainte şi după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, asigurând în acelaşi timp normalizarea condiţiilor externe care afectează consumul de energie;
10."îmbunătăţire a eficienţei energetice" înseamnă o creştere a eficienţei energetice ca rezultat al oricărei schimbări tehnologice, comportamentale sau economice;
11."serviciu energetic" înseamnă beneficiu fizic, utilitate sau bun obţinut dintr-o combinaţie de energie cu o tehnologie sau acţiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activităţile de exploatare, întreţinere şi control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe baza unui contract şi care, în condiţii normale, s-a dovedit că duce la o îmbunătăţire a eficienţei energetice sau la economii de energie primară, în condiţii verificabile şi măsurabile sau estimabile;
12."organisme publice" înseamnă autorităţi naţionale, regionale sau locale şi entităţi finanţate şi administrate direct de aceste autorităţi, dar care nu au un caracter industrial sau comercial;
13."suprafaţă totală utilă" înseamnă suprafaţa unei clădiri sau a unei părţi de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior;
14."autorităţi contractante" înseamnă autorităţi contractante astfel cum sunt definite la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2014/23/UE, la articolul 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/24/UE şi la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE;
15."entităţi contractante" înseamnă entităţi contractante astfel cum sunt definite la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2014/23/UE şi la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE;
16."sistem de gestionare a energiei" înseamnă un set de elemente legate între ele sau care interacţionează între ele, aparţinând unei strategii care stabileşte un obiectiv de eficienţă energetică şi un plan de atingere a acestui obiectiv, inclusiv monitorizarea consumului real de energie, măsurile luate în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi măsurarea progreselor;
17."standard european" înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii şi pus la dispoziţia publicului;
18."standard internaţional" înseamnă un standard adoptat de Organizaţia Internaţională de Standardizare şi pus la dispoziţia publicului;
19."parte obligată" înseamnă un distribuitor de energie, o societate de vânzare cu amănuntul a energiei sau un operator de transport şi de sistem pentru care sunt obligatorii schemele naţionale de obligaţii în materie de eficienţă energetică prevăzute la articolul 9;
20."parte mandatată" înseamnă o entitate juridică căreia i-au fost delegate competenţe de către o administraţie publică sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finanţare în numele administraţiei publice respective sau al organismului public respectiv;
21."parte participantă" înseamnă o întreprindere sau un organism public care s-a angajat să atingă anumite obiective în cadrul unui acord voluntar sau căruia i se aplică un instrument naţional de politică de reglementare;
22."autoritate publică de punere în aplicare" înseamnă un organism reglementat de dreptul public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitării energiei sau a carbonului, a sistemelor şi instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor şi normelor, a sistemelor de etichetare energetică, a formării şi educaţiei;
23."măsură de politică" înseamnă un instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informaţiilor stabilit în mod oficial şi pus în aplicare într-un stat membru pentru a crea un cadru favorabil, o cerinţă sau un stimulent pentru ca actorii de pe piaţă să furnizeze şi să achiziţioneze servicii energetice şi să întreprindă alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
24."acţiune individuală" înseamnă o acţiune care duce la îmbunătăţiri verificabile şi măsurabile sau care pot fi estimate ale eficienţei energetice şi care este efectuată ca rezultat al unei măsuri de politică;
25."distribuitor de energie" înseamnă o persoană fizică sau juridică, inclusiv un operator de distribuţie, responsabilă cu transportul energiei în vederea livrării acesteia la clienţii finali sau la staţiile de distribuţie care vând energie clienţilor finali;
26."operator de distribuţie" înseamnă operator de distribuţie astfel cum este definit la articolul 2 punctul 29 din Directiva (UE) 2019/944 în ceea ce priveşte energia electrică sau la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2009/73/CE în ceea ce priveşte gazele;
27."societate de vânzare cu amănuntul a energiei" înseamnă o persoană fizică sau juridică ce vinde energie clienţilor finali;
28."client final" înseamnă o persoană fizică sau juridică ce achiziţionează energie pentru propriul său consum final;
29."furnizor de servicii energetice" înseamnă o persoană fizică sau juridică ce furnizează servicii energetice sau măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice către instalaţia sau sediul clientului final;
30."întreprinderi mici şi mijlocii" sau "IMM-uri" înseamnă întreprinderi astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (37);
(37)Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
31."microîntreprindere" înseamnă o întreprindere astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (3) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE;
32."audit energetic" înseamnă o procedură sistematică al cărei scop este obţinerea unor cunoştinţe corespunzătoare despre profilul de consum energetic al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operaţiuni sau instalaţii industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea şi cuantificarea oportunităţilor de economisire a energiei într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, identificarea potenţialului de utilizare sau de producţie eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile şi raportarea rezultatelor;
33."contract de performanţă energetică" înseamnă un acord contractual între beneficiarul şi furnizorul unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, verificată şi monitorizată pe toată perioada contractului, prin care lucrările, aprovizionarea sau serviciile incluse în măsura respectivă sunt plătite proporţional cu un nivel al îmbunătăţirii eficienţei energetice convenit prin contract sau cu un alt criteriu convenit privind performanţa energetică, cum ar fi economiile financiare;
34."sistem de contorizare inteligentă" înseamnă sistem de contorizare inteligentă astfel cum este definit la articolul 2 punctul 23 din Directiva (UE) 2019/944 sau sistem de contorizare inteligentă astfel cum este menţionat în Directiva 2009/73/CE;
35."operator de transport şi de sistem" înseamnă operator de transport şi de sistem astfel cum este definit la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2019/944 în ceea ce priveşte energia electrică sau la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2009/73/CE în ceea ce priveşte gazele;
36."cogenerare" înseamnă producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice sau mecanice;
37."cerere justificată din punct de vedere economic" înseamnă o cerere care nu depăşeşte necesarul de încălzire sau răcire şi care ar putea fi satisfăcută altfel în condiţiile pieţei, prin alte procese de producere a energiei decât cogenerarea;
38."energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă într-un proces de cogenerare pentru a satisface o cerere de încălzire sau răcire justificată din punct de vedere economic;
39."energie electrică produsă prin cogenerare" înseamnă energia electrică produsă într-un proces legat de producerea de energie termică utilă şi calculată în conformitate cu principiile generale enunţate în anexa II;
40."cogenerare de înaltă eficienţă" înseamnă cogenerarea care îndeplineşte criteriile stabilite în anexa III;
41."eficienţă globală" înseamnă suma anuală a producţiei de energie electrică şi mecanică şi a producţiei de energie termică utilă, împărţită la cantitatea de combustibil folosită pentru producerea energiei termice într-un proces de cogenerare şi în producţia brută de energie electrică şi mecanică;
42."raportul dintre energia electrică şi energia termică" înseamnă raportul dintre energia electrică produsă prin cogenerare şi energia termică utilă la funcţionarea exclusiv în regim de cogenerare, utilizând datele operaţionale ale unei unităţi specifice;
43."unitate de cogenerare" înseamnă o unitate care poate funcţiona în regim de cogenerare;
44."unitate de cogenerare de mică putere" înseamnă o unitate de cogenerare cu capacitate instalată mai mică de 1 MWe;
45."unitate de microcogenerare" înseamnă o unitate de cogenerare cu o capacitate maximă mai mică de 50 kWe;
46."sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată" înseamnă un sistem de încălzire sau răcire centralizat care îndeplineşte criteriile stabilite la articolul 26;
47."încălzire şi răcire eficientă" înseamnă o opţiune de încălzire şi răcire care, comparativ cu un scenariu de bază care reflectă situaţia normală, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată în cadrul unei limite de sistem relevante într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza cost-beneficiu la care se face trimitere în prezenta directivă, ţinând seama de energia necesară pentru extracţie, conversie, transport şi distribuţie;
48."încălzire şi răcire individuală eficientă" înseamnă o opţiune privind furnizarea de încălzire şi răcire individuală care, comparativ cu încălzirea şi răcirea centralizată eficientă, reduce măsurabil consumul de energie primară din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată în cadrul unei limite de sistem relevante sau necesită acelaşi consum de energie primară din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, ţinând seama de energia necesară pentru extracţie, conversie, transport şi distribuţie;
49."centru de date" înseamnă centru de date astfel cum este definit la punctul 2.6.3.1.16 din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 1099/2008;
50."reabilitare substanţială" înseamnă reabilitarea ale cărei costuri depăşesc 50 % din costurile de investiţii pentru o nouă unitate comparabilă;
51."agregator" înseamnă agregator independent astfel cum este definit la articolul 2 punctul 19 din Directiva (UE) 2019/944;
52."sărăcie energetică" înseamnă lipsa accesului unei gospodării la servicii energetice esenţiale, acolo unde astfel de servicii asigură niveluri de bază şi standarde decente de trai şi de sănătate, inclusiv servicii adecvate de încălzire, apă caldă, răcire şi iluminat, precum şi energia necesară pentru funcţionarea aparatelor electrice, în contextul naţional relevant, al politicii sociale naţionale existente şi al altor politici naţionale relevante, lipsă cauzată de o combinaţie de factori, printre care se numără cel puţin inaccesibilitatea preţurilor, insuficienţa venitului disponibil, cheltuielile ridicate cu energia, precum şi eficienţa energetică scăzută a locuinţelor;
53."utilizator final" înseamnă o persoană fizică sau juridică ce achiziţionează încălzire, răcire sau apă caldă menajeră pentru propria sa utilizare finală sau o persoană fizică sau juridică ce ocupă o clădire individuală sau o unitate în cadrul unei clădiri cu mai multe apartamente sau al unei clădiri mixte aprovizionate cu încălzire, răcire sau apă caldă menajeră de la o sursă centrală, în cazul în care această persoană nu are un contract direct sau individual cu furnizorul de energie;
54."motivaţii divergente" înseamnă lipsa unei distribuţii echitabile şi rezonabile a obligaţiilor şi recompenselor financiare legate de investiţiile în eficienţa energetică între actorii implicaţi, de exemplu între proprietarii şi chiriaşii sau diferiţii proprietari ai unităţilor de clădiri sau între proprietarii şi chiriaşii sau diferiţii proprietari ai clădirilor cu mai multe apartamente sau ai clădirilor mixte;
55."strategie de implicare" înseamnă o strategie care prevede obiective, dezvoltă tehnici şi stabileşte modalităţi pentru a implica în procesul de elaborare a politicilor toate părţile interesate relevante de la nivel naţional sau local, inclusiv reprezentanţi ai societăţii civile, cum ar fi organizaţiile de consumatori, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare, de a obţine feedback cu privire la politicile în cauză şi de a îmbunătăţi gradul de acceptare a acestora de către public;
56."parte semnificativă şi eşantion reprezentativ din punct de vedere statistic din măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice" înseamnă o parte şi un eşantion care necesită stabilirea unui subgrup al unei populaţii statistice a măsurilor de economii de energie în cauză în aşa fel încât să reflecte întreaga populaţie a tuturor măsurilor de economisire de energie, permiţând astfel formularea unor concluzii suficient de fiabile cu privire la încrederea în ansamblul măsurilor.
Art. 3: Principiul "eficienţa energetică înainte de toate"
(1)În conformitate cu principiul "eficienţa energetică înainte de toate", statele membre se asigură că soluţiile de eficienţă energetică, inclusiv resursele axate pe cerere şi flexibilitatea sistemului, sunt evaluate în deciziile de planificare, de politică şi de investiţii majore cu o valoare de peste 100 000 000 EUR fiecare sau de 175 000 000 EUR pentru proiectele de infrastructură de transport, legate de următoarele sectoare:
a)sistemele energetice; şi
b)sectoarele neenergetice, în cazul în care aceste sectoare au un impact asupra consumului de energie şi al eficienţei energetice, cum ar fi clădirile, transporturile, apa, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), agricultura şi sectorul financiar.
(2)Până la 11 octombrie 2027, Comisia efectuează o evaluare a pragurilor stabilite la alineatul (1), în vederea unei revizuiri în sens descrescător, ţinând seama de posibilele evoluţii ale economiei şi ale pieţei energiei. Până la 11 octombrie 2028, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului, însoţit, dacă este cazul, de propuneri legislative.
(3)La aplicarea prezentului articol, statele membre sunt încurajate să ţină seama de Recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei (38).
(38)Recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei din 28 septembrie 2021 privind "Eficienţa energetică înainte de toate": de la principii la practică – Orientări şi exemple pentru implementarea în procesul decizional care cuprinde şi sectorul energetic (JO L 350, 4.10.2021, p. 9).
(4)Statele membre se asigură că autorităţile competente monitorizează aplicarea principiului "eficienţa energetică înainte de toate", inclusiv, după caz, integrarea sectorială şi impactul transsectorial, în cazul în care deciziile de politică, de planificare şi de investiţii fac obiectul cerinţelor de aprobare şi de monitorizare.
(5)Atunci când aplică principiul "eficienţa energetică înainte de toate", statele membre:
a)promovează şi, în cazul în care sunt necesare analize costuri-beneficii, asigură aplicarea şi publicarea unor metodologii de analiză costuri-beneficii care permit evaluarea adecvată a beneficiilor mai ample ale soluţiilor de eficienţă energetică, acolo unde este cazul, ţinând seama de întregul ciclu de viaţă şi de perspectiva pe termen lung, de eficienţa sistemului şi a costurilor, de securitatea aprovizionării şi de cuantificare din perspectiva societăţii, a sănătăţii, a economiei şi a neutralităţii climatice, precum şi de principiile durabilităţii şi economiei circulare, în cadrul tranziţiei către neutralitatea climatică;
b)abordează impactul asupra sărăciei energetice;
c)identifică entitatea responsabilă sau entităţile responsabile cu monitorizarea aplicării principiului "eficienţa energetică înainte de toate" şi a efectelor cadrelor de reglementare, inclusiv ale reglementărilor financiare, ale deciziilor de planificare, de politică şi de investiţii majore menţionate la alineatul (1) asupra consumului de energie, a eficienţei energetice şi a sistemelor energetice;
d)raportează Comisiei, în cadrul rapoartelor lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, transmise în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, cu privire la modul în care principiul "eficienţa energetică înainte de toate" a fost luat în considerare în deciziile naţionale şi, după caz, regionale şi locale de planificare, de politică şi de investiţii majore, legate de sistemele energetice naţionale şi regionale, incluzând cel puţin următoarele:
(i)o evaluare a aplicării şi a beneficiilor principiului "eficienţa energetică înainte de toate" în sistemele energetice, în special în ceea ce priveşte consumul de energie;
(ii)o listă de acţiuni întreprinse pentru a elimina orice barieră inutilă de reglementare sau de altă natură din calea aplicării principiului "eficienţa energetică înainte de toate" şi a soluţiilor axate pe cerere, inclusiv prin identificarea legislaţiei şi a măsurilor naţionale care contravin principiului "eficienţa energetică înainte de toate".
(6)Până la 11 aprilie 2024, Comisia adoptă orientări care oferă un cadru general comun cuprinzând procedura de supraveghere, monitorizare şi raportare pe care statele membre o pot utiliza pentru a elabora metodologiile de analiză cost-beneficiu menţionate la alineatul (5) litera (a), pentru a asigura comparabilitatea, lăsând totodată statelor membre posibilitatea adaptării la circumstanţele naţionale şi locale.
Art. 4: Obiective de eficienţă energetică
(1)Statele membre asigură în mod colectiv o reducere a consumului de energie cu cel puţin 11,7 % până în 2030, comparativ cu previziunile scenariului de referinţă al UE din 2020, astfel încât consumul final de energie al Uniunii să nu fie mai mare de 763 Mtep. Statele membre depun eforturi pentru a contribui în mod colectiv la obiectivul indicativ pentru consumul de energie primară al Uniunii, care să nu fie mai mare de 992,5 Mtep până în 2030.
(2)Fiecare stat membru stabileşte o contribuţie naţională orientativă în materie de eficienţă energetică, bazată pe consumul final de energie, în vederea îndeplinirii la nivel colectiv a obiectivului obligatoriu al Uniunii privind consumul final de energie, menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, şi depune eforturi pentru a contribui la nivel colectiv la obiectivul indicativ al Uniunii privind consumul de energie primară, menţionat la alineatul respectiv. Statele membre notifică Comisiei contribuţiile respective, împreună cu o traiectorie orientativă pentru acestea, ca parte a versiunilor actualizate ale planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima, prezentate în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, şi ca parte a planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima notificate în temeiul articolului 3 şi al articolelor 7-12 din regulamentul respectiv. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste contribuţii, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară în 2030. Atunci când îşi stabilesc contribuţiile naţionale orientative în materie de eficienţă energetică, statele membre ţin seama de cerinţele prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol şi explică în ce fel şi pe baza căror date au fost calculate contribuţiile respective. În acest scop, statele membre pot utiliza formula conţinută în anexa I la prezenta directivă.
Statele membre includ în contribuţiile lor naţionale în materie de eficienţă energetică ponderea consumului de energie primară şi a consumului final de energie din sectoarele utilizării finale a energiei, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1099/2008, inclusiv sectorul industrial, sectorul rezidenţial, sectorul serviciilor şi sectorul transporturilor. De asemenea, statele membre indică previziunile referitoare la consumul de energie din sectorul TIC.
(3)La stabilirea contribuţiilor lor naţionale orientative în materie de eficienţă energetică menţionate la alineatul (2), statele membre iau în considerare:
a)obiectivul privind consumul final de energie al Uniunii în 2030 de maximum 763 Mtep şi obiectivul privind consumul de energie primară de maximum 992,5 Mtep, astfel cum se prevede la alineatul (1);
b)măsurile prevăzute în prezenta directivă;
c)alte măsuri de promovare a eficienţei energetice în cadrul statelor membre şi la nivelul Uniunii;
d)orice factori relevanţi care afectează eforturile în materie de eficienţă:
(i)eforturile şi acţiunile timpurii în vederea eficienţei energetice;
(ii)distribuţia echitabilă a eforturilor la nivelul Uniunii;
(iii)intensitatea energetică a economiei;
(iv)potenţialul rămas de reducere a consumului de energie într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor;
e)alte circumstanţe naţionale care afectează consumul de energie, în special:
(i)evoluţia şi prognozele demografice şi cele privind PIB;
(ii)schimbările înregistrate în importurile şi exporturile de energie, evoluţiile mixului energetic şi introducerea de noi combustibili durabili;
(iii)dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, energia nucleară, captarea şi stocarea dioxidului de carbon;
(iv)decarbonizarea industriilor energointensive;
(v)nivelul de ambiţie din planurile naţionale de decarbonizare sau de neutralitate climatică;
(vi)potenţialul economic al economiilor de energie;
(vii)condiţiile climatice actuale şi previziunile privind schimbările climatice.
(4)Atunci când aplică cerinţele prevăzute la alineatul (3), un stat membru se asigură că contribuţia sa în Mtep nu este cu peste 2,5 % mai mare decât ar fi fost dacă s-ar fi aplicat formula prevăzută în anexa I.
(5)Comisia evaluează dacă contribuţia colectivă a statelor membre este cel puţin egală cu obiectivul obligatoriu al Uniunii pentru consumul final de energie prevăzut la alineatul (1) de la prezentul articol. În cazul în care Comisia concluzionează că această contribuţie este insuficientă, ca parte a evaluării pe care o face proiectelor de planuri naţionale actualizate privind energia şi clima în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, sau cel târziu până la 1 martie 2024, luând în considerare scenariul de referinţă actualizat al UE din 2020 în temeiul prezentului alineat, Comisia transmite fiecărui stat membru o contribuţie naţională orientativă corectată în materie de eficienţă energetică pentru consumul final de energie, bazată pe:
a)reducerea colectivă a consumului final de energie care mai este necesară pentru atingerea obiectivului obligatoriu al Uniunii prevăzut la alineatul (1);
b)intensitatea relativă a GES per unitate de PIB înregistrată în 2019 în rândul statelor membre în cauză;
c)PIB-ul acestor state membre în 2019.
Înainte de a aplica formula din anexa I pentru mecanismul instituit prin prezentul alineat şi cel târziu până la 30 noiembrie 2023, Comisia actualizează scenariul de referinţă al UE din 2020 pe baza celor mai recente date Eurostat raportate de statele membre, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) şi cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
În pofida articolului 37 din prezenta directivă, statele membre care doresc să îşi actualizeze contribuţiile naţionale orientative în materie de eficienţă energetică în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, utilizând scenariul de referinţă actualizat al UE din 2020, îşi notifică contribuţia naţională orientativă actualizată în materie de eficienţă energetică până cel târziu la 1 februarie 2024. În cazul în care un stat membru doreşte să îşi actualizeze contribuţia naţională orientativă în materie de eficienţă energetică, el se asigură că contribuţia sa în Mtep nu este cu peste 2,5 % mai mare decât ar fi fost dacă s-ar fi aplicat formula prevăzută în anexa I, cu utilizarea scenariului de referinţă actualizat al UE din 2020.
Statele membre cărora Comisia le-a transmis o contribuţie naţională orientativă corectată în materie de eficienţă energetică îşi actualizează contribuţiile naţionale orientative în materie de eficienţă energetică în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, incluzând contribuţia naţională orientativă corectată în materie de eficienţă energetică pentru consumul final de energie, o actualizare a traiectoriei lor orientative pentru contribuţia respectivă, precum şi, după caz, măsurile lor suplimentare, ca parte a versiunilor actualizate ale planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima transmise în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999. În conformitate cu regulamentul menţionat, Comisia solicită statelor membre să transmită fără întârziere contribuţia lor orientativă corectată în materie de eficienţă energetică şi, după caz, măsurile lor suplimentare pentru a asigura aplicarea mecanismului prevăzut la prezentul alineat.
În cazul în care un stat membru a notificat o contribuţie naţională orientativă în materie de eficienţă energetică pentru consumul final de energie în Mtep egală sau mai mică decât cea care ar fi rezultat prin aplicarea formulei prevăzute în anexa I, Comisia nu modifică contribuţia respectivă.
Atunci când aplică mecanismul prevăzut la prezentul alineat, Comisia se asigură că nu rămâne nicio diferenţă între suma contribuţiilor naţionale ale tuturor statelor membre şi obiectivul obligatoriu al Uniunii prevăzut la alineatul (1).
(6)În cazul în care Comisia concluzionează, pe baza evaluării sale în temeiul articolului 29 alineatele (1) şi (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999, că nu s-au realizat progrese suficiente în direcţia îndeplinirii contribuţiilor în materie de eficienţă energetică, statele membre aflate deasupra traiectoriilor lor orientative pentru consumul final de energie menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol se asigură că pun în aplicare măsuri suplimentare în termen de un an de la data primirii evaluării Comisiei, pentru a reveni pe calea cea bună în direcţia îndeplinirii contribuţiilor lor în materie de eficienţă energetică. Respectivele măsuri suplimentare includ, printre altele, cel puţin una dintre următoarele măsuri:
a)măsuri naţionale vizând realizarea de economii suplimentare de energie, inclusiv o asistenţă mai eficace în materie de dezvoltare a proiectelor pentru punerea în aplicare a măsurilor de investiţii în eficienţa energetică;
b)majorarea obligaţiei privind economiile de energie prevăzute la articolul 8 din prezenta directivă;
c)ajustarea obligaţiei pentru sectorul public;
d)realizarea unei contribuţii financiare voluntare la Fondul naţional pentru eficienţă energetică menţionat la articolul 30 din prezenta directivă sau la alt instrument financiar destinat eficienţei energetice, unde contribuţiile financiare anuale sunt egale cu investiţiile necesare pentru atingerea traiectoriei orientative.
În cazul în care consumul final de energie al unui stat membru se află deasupra traiectoriei orientative a acestuia pentru consumul final de energie menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol, statul membru respectiv include, în raportul său naţional intermediar integrat privind energia şi clima transmis în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, o explicaţie a măsurilor pe care le va lua pentru a elimina decalajul, astfel încât să se asigure că realizează contribuţiile sale naţionale în materie de eficienţă energetică şi volumul de economii de energie pe care îl preconizează.
Comisia evaluează dacă măsurile naţionale menţionate la prezentul alineat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele de eficienţă energetică ale Uniunii. În cazul în care măsurile naţionale sunt considerate a fi insuficiente, Comisia, după caz, propune măsuri şi îşi exercită competenţa la nivelul Uniunii, pentru a asigura, în special, atingerea obiectivelor de eficienţă energetică pentru 2030 ale Uniunii.
(7)Comisia evaluează, până la 31 decembrie 2026, eventualele modificări metodologice în ceea ce priveşte datele raportate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1099/2008, metodologia de calculare a bilanţului energetic şi modelele energetice pentru utilizarea energiei la nivel european şi, dacă este necesar, propune ajustarea prin calcule tehnice a obiectivelor Uniunii pentru 2030, în vederea menţinerii nivelului de ambiţie stabilit la alineatul (1) de la prezentul articol.