Capitolul vii - Cadrul de guvernanţă al Strategiei - Strategie din 2021 Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027

M.Of. 559 bis

În vigoare
Versiune de la: 31 Mai 2021
CAPITOLUL VII:Cadrul de guvernanţă al Strategiei
SECŢIUNEA 1:Entităţi relevante
Atingerea obiectivelor propuse se poate face doar prin mobilizarea tuturor factorilor relevanţi pe piaţa muncii, iar consultările cu partenerii sociali şi societatea civilă trebuie să capete consistenţă în acest context, parteneriatul şi dialogul social având un rol major în ceea ce priveşte noile dimensiuni ale relaţiilor industriale, cu accent pe tranziţia ecologică, digitalizare, modernizarea organizării muncii, promovarea educaţiei şi formării pe tot parcursul vieţii, creşterea ratei de ocupare, rezilienţa forţei de muncă la situaţiile de risc semnificative etc.
În plus, punerea în aplicare a Strategiei se va realiza prin partajarea competenţelor specifice instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi autorităţilor administraţiilor publice locale implicate, aşa încât luarea deciziilor să fie cât mai aproape de grupurile ţintite.
Principalele instituţii care îşi vor conjuga eforturile în vederea implementării cu succes a Strategiei sunt:
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) - în colaborare cu ministerele şi instituţiile relevante, realizează politicile naţionale, corelate cu cele la nivel european şi internaţional, în domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
Ministerul Educaţiei (ME) - împreună cu MMPS, asigură articularea educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continue cu nevoile pieţei muncii, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, cu modificările şi completările ulterioare.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) - cu atribuţii ce decurg din preluarea activităţii şi structurilor specializate din domeniul cercetării şi inovării de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv din domeniul comunicaţiilor de la Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.
Ministerul Finanţelor (MF) - contribuie la elaborarea şi implementarea strategiei în domeniul finanţelor publice, în exercitarea administrării generale a finanţelor publice, asigurând utilizarea pârghiilor financiare în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) - elaborează politici publice privind creşterea economică şi aplică strategia guvernamentală în domeniile: economie, politici industriale, competitivitate, industria de apărare, proprietate intelectuală, invenţii şi mărci, protecţia consumatorilor, infrastructura calităţii şi supravegherea pieţei, domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului de afaceri, comerţului, antreprenoriatului şi investiţiilor străine, în domeniul turismului, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) - cu rol în elaborarea şi implementarea strategiilor naţionale sectoriale în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, dezvoltării rurale, îmbunătăţirilor funciare, precum şi în domeniile conexe: cercetare ştiinţifică de specialitate, conservarea şi managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale şi animale.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) - asigură coerenţa cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale, fiind structura responsabilă pentru coordonarea procesului de programare a politicii de coeziune post - 2020.
Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) - coordonează aplicarea strategiilor şi programelor în domeniul tineretului şi sportului.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) - implementează şi finanţează, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, măsurile active pentru stimularea ocupării forţei de muncă, inclusiv cele de consiliere, orientare şi formare profesională.
Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) - promovează principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale, şi elaborează, coordonează şi aplică strategiile şi politicile Guvernului în domeniul violenţei domestice.
Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPCA) - exercită urmărirea modului în care sunt respectate şi promovate, de către persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi drepturile copilului, precum şi respectării legislaţiei în domeniul adopţiei, asigurând totodată fundamentarea, elaborarea, supunerea spre aprobare Guvernului a documentelor de politici publice, precum şi aplicarea strategiilor şi a programelor de reformă în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, al drepturilor copilului şi al adopţiei, cu respectarea tratatelor internaţionale la care România este parte.
Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) - elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al calificărilor pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor şi propune ME elemente de politici şi de strategii naţionale, acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane.
Inspecţia Muncii (IM) - cu rol de coordonare şi exercitare a activităţii de control în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei produselor, în vederea aplicării corecte şi unitare a dispoziţiilor legale în unităţile din sectorul public, mixt, privat şi la alte categorii de angajatori şi entităţi juridice.
Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) - realizează şi implementează proiecte de dezvoltare instituţională şi de sistem, referitoare la învăţământul superior, cercetare, dezvoltare şi inovare, cu finanţare naţională şi internaţională, cu avizul ME.
Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) - contribuie la creşterea relevanţei sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială în raport cu nevoile de dezvoltare socioeconomică de la nivel naţional, regional şi local, precum şi a atractivităţii acestuia, inclusiv prin coordonarea elaborării şi actualizării periodice a documentelor de planificare strategică a ofertei de educaţie şi formare profesională iniţială, la nivel regional şi judeţean.
Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISJ/ISMB) - sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, care se organizează la nivel judeţean şi care acţionează pentru realizarea obiectivelor educaţionale prevăzute de Legea Educaţiei în domeniul învăţământului preuniversitar.
Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) - cu un aport important în fundamentarea politicilor în domenii precum: piaţa muncii, educaţia continuă, managementul resurselor umane, politici sociale şi fenomene sociale etc.
Camerele de Comerţ şi Industrie (CCI) - se implică în mod susţinut în asigurarea unui mediu de afaceri stabil, coerent şi transparent, favorabil dezvoltării durabile a economiei şi sprijină autorităţile administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale, inclusiv prin implicarea în cadrul unor acţiuni desfăşurate în parteneriat public-privat.
Comitetele sectoriale (CS) - participă la elaborarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul formării profesionale, precum şi la dezvoltarea cadrului normativ privind formarea, evaluarea şi certificarea competenţelor.
Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) - asigură implementarea la nivel judeţean a strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile sportului şi tineretului.
Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) - au rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie, prin servicii specializate pentru categoriile de persoane defavorizate.
Serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) - funcţionează la nivelul municipiilor, oraşelor, sunt organizate în subordinea consiliilor locale şi contribuie la aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială.
Grupurile de Acţiune Locală (GAL)- structuri parteneriale constituite într-un anumit teritoriu, care reunesc reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi ai societăţii civile din teritoriul respectiv.
Structurile teritoriale şi locale ale administraţiei publice, structurile asociative ale administraţiei publice locale, diverse organizaţii din mediul economic, social, academic şi din societatea civilă.
Partenerii sociali (PS) cu atribuţii şi responsabilităţi, atât la nivel naţional, cât şi sectorial, prin implicarea activă în modificarea, adaptarea, respectarea şi monitorizarea măsurilor privind piaţa muncii.
SECŢIUNEA 2:Mecanismul de implementare, monitorizare şi evaluare
Pentru materializarea celor patru obiective specifice şi a direcţiilor specifice de acţiune, Strategia propune un plan cadru multi-anual cu măsuri necesar a fi implementate în perioada 2021-2027. În vederea eficientizării implementării, măsurile planificate vor fi operaţionalizate prin planuri anuale de acţiuni.
Aceste planuri anuale de acţiuni, cuprinzând acţiunile ce vor fi derulate pe parcursul unui an calendaristic, vor fi actualizate în marja planului cadru multi-anual, cu luarea în considerare a noilor provocări cu care se confruntă piaţa muncii, precum şi a contextului strategic naţional şi european, respectiv prin preluarea acţiunilor restante.
De asemenea, se va avea în vedere stabilirea de obiective specifice cuantificabile, prin precizarea acolo unde este cazul a unui număr orientativ de beneficiari din fiecare grup ţintă vizat, ceea ce va permite estimarea unei alocări bugetare aferente, respectiv specificarea ordinului de mărime privind sursele de finanţare.
Planurile anuale de acţiuni vor fi elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pe baza contribuţiilor instituţiilor/entităţilor implicate, şi vor fi aprobate prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale. În cadrul planurilor anuale de acţiuni se vor stabili şi valori ţintă pentru indicatorii aferenţi măsurilor asumate prin Strategie.
Având în vedere că procesul de monitorizare şi evaluare a Strategiei se va concentra pe analiza implementării acestor planuri anuale de acţiuni, pentru asigurarea unui cadru instituţional adecvat, va fi înfiinţat un Comitet Interinstituţional de Monitorizare şi Evaluare, organism de lucru fără personalitate juridică. Acesta va funcţiona în conformitate cu prevederile Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, ce se stabileşte în prima şedinţă de lucru.
Comitetul va avea în componenţă reprezentanţi ai ministerelor de resort şi ai instituţiilor din subordinea acestora, precum şi reprezentanţi ai altor entităţi cu atribuţii în implementarea strategiei, inclusiv parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional, după cum urmează: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Educaţiei, Autoritatea Naţională pentru Calificări, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capital Uman, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Asociaţia Naţională a Comitetelor Sectoriale din România, Parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional.
Fiecare instituţie/entitate reprezentată în Comitetul Interinstituţional de Monitorizare şi Evaluare va desemna, prin ordin sau decizie a conducătorului instituţiei/entităţii, o persoană responsabilă şi un supleant, la nivel de director/şef serviciu/funcţie de conducere similară, după caz, care vor monitoriza şi evalua Strategia la nivelul instituţiei/entităţii respective.
Comitetul va fi coordonat de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Secretarul de Stat, care are atribuţii în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă, iar secretariatul acestuia va fi asigurat de direcţia de specialitate din subordine.
Printre atribuţiile Comitetului se vor număra:
- participarea activă la monitorizarea şi evaluarea modului de implementare a planurilor anuale de acţiuni la nivelul instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi al autorităţilor administraţiei publice locale responsabile;
- iniţierea demersurilor pentru mobilizarea resurselor necesare implementării planurilor anuale de acţiuni;
- asigurarea comunicării interministeriale, precum şi armonizarea punctelor de vedere, în implementarea Strategiei;
- formularea de recomandări şi propuneri de măsuri, în vederea asigurării coerenţei şi eficientizării procesului de implementare a planurilor anuale de acţiuni;
- aprobarea Raportului anual de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei.
Rezultatele proceselor de monitorizare şi evaluare se vor reflecta în cadrul Raportului anual de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei, elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, document care va evidenţia stadiul implementării măsurilor planificate, precum şi evoluţia principalelor variabile care afectează piaţa muncii, prin utilizarea unor criterii de comun acord acceptate în cadrul Comitetului Interinstituţional de Monitorizare şi Evaluare, Raportul anual va include indicatori, precum:
1.Rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani;
2.Rata de ocupare în cadrul grupurilor vulnerabile - tineri, femei, lucrători în vârstă (55 - 65 ani) etc.;
3.Rata tinerilor NEET;
4.Rata şomajului pe categorii de vârstă;
5.Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale şi după statutul ocupaţional;
6.Participarea şi resursele alocate pentru măsurile active de ocupare a forţei de muncă;
7.Rata de participare a adulţilor la formare profesională continuă.
Raportului anual de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei va fi afişat pe website-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Pentru a urmări metodic progresul implementării Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027, fiecare instituţie/entitate din Comitetul Interinstituţional de Monitorizare şi Evaluare responsabilă pentru măsuri/acţiuni specifice va avea responsabilitatea de a transmite Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale informaţii fundamentate privind implementarea acestora, astfel încât acestea să fie agregate şi procesate în cadrul Raportului anual de monitorizare şi evaluare.
Fără ca enumerarea lor să fie limitativă, entităţile responsabile cu implementarea măsurilor vor transmite MMPS informaţii cu privire la următoarele aspecte:
- Descrierea şi scopul măsurilor implementate;
- Termenele şi etapele de implementare;
- Structura responsabilă cu implementarea măsurii şi alte instituţii care au contribuit la implementarea acesteia;
- Stadiul implementării măsurii;
- Situaţia realizării indicatorilor/rezultatelor;
- Situaţia alocărilor financiare.
Având în vedere că Strategia este dezvoltată pe termen lung (o perioadă de şapte ani), obiectivele stabilite vor fi atinse treptat, în funcţie de priorităţi, iar la finalul ciclului de implementare al Strategiei, Comitetul Interinstituţional de Monitorizare şi Evaluare va proceda la elaborarea unui Raport final de evaluare a implementării Strategiei. Pentru analizarea rezultatelor implementării Strategiei vor fi utilizaţi indicatori precum:
- Indicatori de resurse şi activităţi (input) - prin care vor fi determinate resursele financiare, umane, materiale şi organizaţionale mobilizate pe parcursul implementării strategiei, precum şi procesele manageriale;
- Indicatori de ieşire (output) - care cuantifică serviciile livrate ca rezultat al implementării strategiei - exemplu: Numărul de măsuri implementate; Numărul de beneficiari ai fiecărei măsuri;
- Indicatori de rezultat - care monitorizează efectele imediate ale strategiei asupra grupurilor ţintă;
- Indicatori de impact - prin intermediul cărora vor fi monitorizate consecinţele indirecte şi pe termen lung ale implementării acestei strategii.