Secţiunea 1 - VI.2.1. Întărirea rolului educaţiei rutiere şi a campaniilor de sensibilizare şi conştientizare: - Strategie din 2016 naţională pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020

M.Of. 902 bis

În vigoare
Versiune de la: 9 Noiembrie 2016
SECŢIUNEA 1:VI.2.1. Întărirea rolului educaţiei rutiere şi a campaniilor de sensibilizare şi conştientizare:
SUBSECŢIUNEA 0:
Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră plasează în centrul atenţiei sale, după modelul european, participantul la trafic, care este considerat principala verigă în lanţul realizării siguranţei rutiere. Din acest document rezultă faptul că eficacitatea tuturor componentelor politicii de siguranţă rutieră depinde în cele din urmă de comportamentul participanţilor la trafic. Din acest motiv considerăm că este important să se acorde prioritate educaţiei şi formării continue, un accent deosebit punându-se pe formarea copiilor, tinerilor şi a conducătorilor auto începători.
SUBSECŢIUNEA 1:a. Reglementarea Planului naţional de educaţie rutieră
(1)Eforturile statelor europene în domeniul educaţiei rutiere se axează pe ideea unei educaţii continue de-a lungul întregii vieţi, nivelurile succesive de formare a abilităţilor şi competenţelor rutiere fiind integrate în cadrul unei strategii coerente de educaţie rutieră.
(2)Educaţia societăţii în ceea ce priveşte prevenirea riscului rutier începe din perioada copilăriei, continuă pe tot parcursul vieţii şi se realizează prin campanii de informare şi educare organizate de autorităţile cu responsabilităţi în domeniu, cât şi de organizaţii nonguvernamentale. În acest sens, este necesară elaborarea şi implementarea Planului naţional de educaţie rutieră, care să cuprindă următoarele componente:
1.i)Componenta A "educaţia rutieră în şcoală" destinată preşcolarilor şi elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar necesită o abordare complexă, coerentă, continuă susţinută atât de un cadru legal adecvat şi racordat la realitatea existentă, cât şi de un parteneriat instituţional eficient. Astfel se recomandă:
- asigurarea continuităţii educaţiei rutiere şi la nivel liceal (având în vedere gradul de risc asociat vârstei adolescenţei/presiunii grupului/etc. şi obţinerea permisului de conducere la împlinirea vârstei de 18 ani) prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- formarea continuă a cadrelor didactice implicate în educaţia rutieră prin intermediul cursurile de formare realizate şi acreditate în baza unui parteneriat MENCŞ - MAI (având în vedere pregătirea de specialitate şi expertiza reprezentanţilor MAI);
- multiplicarea obiectelor de studiu opţionale centrate pe problematica educaţiei rutiere şi elaborarea suporturilor educaţionale de curs/materialelor didactice auxiliare;
2.ii)Componenta B "în media" care se adresează prin intermediul mesajelor media de utilitate publică tuturor categoriilor de participanţi la trafic, mai ales celor mai vulnerabile dintre acestea (copii, tineri 18-25 ani, vârstnici, pietoni, biciclişti, mopedişti şi motociclişti). Componenta B reprezintă planul de asigurare a permanenţei campaniilor de comunicare şi sensibilizare a publicului, cu ajutorul mass-mediei.
În plus formatul media al ştirilor privind accidentele trebuie îmbunătăţit. La acest moment ştirile de tipul "nou record de viteză pe autostrada... " sau "nou record de viteză în Bucureşti" nu fac decât să instige la încălcarea legii şi să potenţeze acţiuni lipsite de responsabilitate din partea unor conducători auto.
3.iii)Componenta C "pentru activitatea profesională" care se adresează persoanelor expuse riscului de accident rutier în cadrul desfăşurării activităţii profesionale. Pregătirea în cadrul acestei componente trebuie efectuată în mod obligatoriu de către angajator, conform legislaţiei în vigoare, în cadrul procesului de instruire periodica a personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Introducerea acestei componente are în vedere faptul că pentru persoanele expuse traficului rutier în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, accidentul rutier poate fi considerat accident de muncă cu toate implicaţiile legale, sociale şi materiale asociate;
4.iv)Componenta D "infrastructura lizibilă" care se adresează tuturor participanţilor la trafic şi care este pusă în aplicare de către administratorul drumului prin intermediul mesajelor şi indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă şi adecvată a infrastructurii (vezi modul aleatoriu în care se circulă pe drumul naţional Bucureşti - Bacău);
5.v)Componenta E "pregătirea conducătorilor auto" privitoare la formarea iniţială a conducătorilor auto, care este pusă în aplicare în cadrul pregătirii şi examinării pentru obţinerea permisului de conducere.
SUBSECŢIUNEA 2:b. Îmbunătăţirea programelor naţionale de comunicare privind siguranţa rutieră printr-o mai bună coordonare şi printr-o desfăşurare a acestora în mod permanent
Alături de construirea unei infrastructuri rutiere sigure, este importantă prevenirea accidentelor rutiere prin educaţia tuturor celor implicaţi în trafic, indiferent de vârstă sau profesie, în acest scop fiind necesară intensificarea şi profesionalizarea comunicării şi informării privind siguranţa rutieră, printr-o mai mare implicare logistică şi materială. Astfel de programe ar trebui să aibă loc cu titlu permanent, în baza unei alocări bugetare permanente, care să permită prezentarea mesajelor, din punct de vedere al spaţiului şi timpului, astfel încât impactul asupra grupului ţintă să fie maxim.
Membrii CISR ar trebui să coordoneze campaniile naţionale dedicate siguranţei rutiere şi să gestioneze activitatea de comunicare în domeniul siguranţei rutiere adresată autorităţilor şi factorilor de decizie politică.
Pregătirea strategiei pentru campanii bazată pe factori de risc, pentru a elabora un plan pentru campanii regulate de siguranţă rutieră şi detalierea acestuia de către fiecare autoritate responsabilă şi alocarea unui buget specific pentru campaniile de siguranţă rutieră ar trebui să fie preocuparea permanentă în acest sector.
Dezvoltarea unui plan nou pentru campanii regulate de siguranţă rutieră şi detalierea acestuia de către fiecare autoritate responsabilă sunt necesare. În acest sens, în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, DPISR propune CISR planul de asigurare a permanenţei campaniilor de comunicare şi sensibilizare a publicului, cu ajutorul mass-mediei, pentru anul următor.
Alături de instituţiile publice, pot fi invitate să participe ca parteneri, în cadrul campaniilor, organizaţiile non-guvernamentale şi companiile private care sunt active şi au responsabilităţi sociale asumate în domeniul siguranţei rutiere.
SUBSECŢIUNEA 3:c. Îmbunătăţirea educaţiei rutiere a tinerilor
În domeniul educaţiei rutiere a tinerilor este necesară înfiinţarea unui program regulat de finanţare pentru dezvoltarea facilităţilor de instruire a copiilor şi tinerilor în materie de siguranţă rutieră, în spaţii identificate de autorităţile publice locale.
Se impune, de asemenea, derularea unor campanii educaţionale orientate spre instruirea utilizatorilor de biciclete cu privire la circulaţia pe drumurile publice şi condiţiile de siguranţă ce trebuie respectate la deplasarea bicicliştilor pe drumurile publice, în condiţiile în care numărul bicicliştilor este în continuă creştere, acest mijloc de deplasare fiind promovat inclusiv de strategiile şi politicile orientate spre asigurarea unei vieţi active şi sănătoase populaţiei. Prin prisma faptului că utilizatorii de biciclete nu au în mod necesar permis de conducere a autovehiculelor, aceştia sunt vulnerabili faţă de anumite reguli de circulaţie, pe care nu le cunosc şi nici nu pot fi evaluaţi cu privire la cunoaşterea şi înţelegerea acestora.
SUBSECŢIUNEA 4:d. Reabilitarea şi consilierea conducătorilor de autovehicule cu abateri grave de la normele circulaţiei rutiere, comise în mod repetat
Este necesară promovarea iniţiativelor legislative pentru introducerea programelor de conducere preventivă şi de consiliere psihologică în cazul conducătorilor de autovehicule cu abateri grave de la normele circulaţiei rutiere, comise în mod repetat.
Se va crea cadrul legal pentru iniţierea şi finanţarea unor programe complexe de reabilitare pentru şoferii cu abateri repetate, cu permis suspendat sau anulat, pornind de la premisa că aceste persoane ar trebui recuperate, mai ales în cazul conducătorilor auto profesionişti. Aceste programe vor fi voluntare sau obligatorii şi se vor baza pe faptul că încălcările repetate ale legislaţiei rutiere nu sunt cauzate atât de necunoaşterea regulilor sau de probleme de inaptitudine psihomotorie sau medicală, ci mai degrabă de atitudinea conducătorilor auto. Acestea pot fi corectate mai ales prin consiliere psihologică şi programe de conducere preventivă şi de schimbare a comportamentelor celor care încalcă prevederile legale. În cazul conducătorilor auto care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihotrope, de asemenea, ar trebui avute în vedere cel puţin acţiuni de asistare printr-o intervenţie rapidă şi focalizată (brief intervention), efectuate de personal specializat.