Subcapitolul 3 - II.3. Problemele majore identificate în cursul studiului efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României, cu privire la infrastructura rutieră - Strategie din 2016 naţională pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020
M.Of. 902 bis
În vigoare Versiune de la: 9 Noiembrie 2016
SUBCAPITOLUL 3:II.3. Problemele majore identificate în cursul studiului efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României, cu privire la infrastructura rutieră
(1)În cadrul studiului efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României, Capitolul 4.3 Analiza problemelor din sectorul de transport rutier - Siguranţă, au fost identificate probleme majore în ceea ce priveşte infrastructura de transport rutier, probleme pe care le enunţăm în continuare:
A)Este cunoscut faptul că drumurile cu o bandă pe sens sunt cele mai periculoase. Reţeaua de drumuri naţionale din România este formată, în principal, din drumuri cu o singură bandă pe sens şi are o rată a numărului de accidente foarte ridicată comparativ cu restul ţărilor din UE, în special în ceea ce priveşte accidentele soldate cu decese.
B)Există o problemă semnificativă de siguranţă în ceea ce priveşte interacţiunea pietonilor cu reţeaua de drumuri naţionale. Trebuie acordată atenţie reţelei de drumuri naţionale şi luată în considerare măsura în care utilizatorii vulnerabili pot fi protejaţi. Acest lucru poate varia pentru mediul rural, sate şi mediile urbane.
C)Siguranţa pietonilor este o problemă care afectează în special aşezările liniare, prin care trec multe drumuri naţionale din România. Acest lucru indică o nevoie de creştere a gradului de separare. În aceste situaţii, accentul ar trebui să fie pus pe necesitatea amenajării zonelor de traversare a drumurilor în condiţii de siguranţă pentru pietoni şi pe abordări solide în ceea ce priveşte managementul vitezei.
D)Activităţile pietonale mai intense sunt inevitabile în mediul urban şi cel rural. Trebuie redusă expunerea acestor zone la camioanele de mare tonaj, având în vedere impactul disproporţionat al camioanelor asupra ratelor de accidente pietonale. Camioanele sunt, de asemenea, o sursă importantă de poluare fonică şi de scădere a calităţii aerului, constituind, din nou, un motiv de eliminare a acestora din zonele locuite ori de câte ori este posibil.
E)Trebuie investigată măsura în care este posibilă creşterea gradului de iluminare pe reţeaua de drumuri naţionale, în special în zonele cu activitate pietonală intensă. Soluţiile alternative care utilizează materiale reflectorizante pot fi mai potrivite în mediul rural.
F)Numărul actual al spaţiilor de parcare în siguranţă pentru camioane este inadecvat. Există beneficii legate de siguranţă, beneficii comerciale şi legislative care pot fi acumulate prin îmbunătăţirea acestei situaţii.
G)Starea actuală a reţelei de drumuri este considerată pe plan internaţional ca fiind de slabă calitate, iar statisticile oficiale arată că reţeaua naţională clasificată ca fiind la o stare tehnică bună pentru doar 50% din lungimea sa. Trebuie să se pună accent pe îmbunătăţirea acestui aspect şi ar trebui analizat modul în care întreaga reţea naţională serveşte scopului său declarat.
H)Timpii mari de parcurs reprezintă utilizarea ineficientă a timpului dar au şi un impact economic negativ semnificativ, reducând oportunităţile de călătorie în interes personal sau de afaceri. Pentru a concura la nivel european, reţeaua de drumuri naţionale are nevoie de îmbunătăţirea timpului de călătorie, atât în termeni absoluţi, cât şi în ceea ce priveşte fiabilitatea.
I)Reţeaua naţională curentă are un număr redus de drumuri considerare a fi la standarde ridicate în comparaţie cu restul ţărilor din UE. Reţeaua de drumuri naţionale reprezintă o proporţie mai mare în cadrul reţelei totale în comparaţie cu alte ţări din UE: deşi amploarea reţelei naţionale este mare în comparaţie cu alte ţări din UE, numărul de drumuri considerare a fi la standard de "autostradă" este mai mic. Este nevoie de atenţie în ambele situaţii - atât în cazul proporţiei reţelei naţionale, care este prea mare, cât şi în cazul autostrăzilor, care sunt necesare într-un număr mai mare.
J)Lipsa unor timpi de parcurs rezonabili şi a unei perspective rezonabile în ceea ce priveşte majoritatea reţelei naţionale, industria de transport nu poate optimiza livrările şi maximiza potenţialul de a contribui la creşterea economică generală.
K)Nivelul curent de întreţinere pare să menţină reţeaua la un nivel general static, cel puţin în ceea ce priveşte proporţia de drumuri cu durată de viaţă depăşită. Dar este necesară o creştere semnificativă a investiţiilor pentru a aduce întreaga reţea naţională la un standard acceptabil.
L)Majoritatea ţărilor din UE au recunoscut importanţa furnizării de informaţii pentru conducătorii auto, în timp util şi eficient. Furnizarea de informaţii de bună calitate privind timpul de călătorie şi rutele alternative poate ajuta în mod semnificativ la exploatarea optimă a reţelei de drumuri disponibile.
(2)De asemenea, studiul formulează unele propuneri privind creşterea bugetului alocat întreţinerii drumurilor, prin revizuirea sistemului de tarifare a utilizării reţelei de drumuri naţionale şi prin îmbunătăţirea gradului de colectare a tarifelor de utilizare.