Subcapitolul 2 - I.2. Context - Strategie din 2016 naţională pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020
M.Of. 902 bis
În vigoare Versiune de la: 9 Noiembrie 2016
SUBCAPITOLUL 2:I.2. Context
Siguranţa rutieră a fost văzută ca o problemă a sistemului de transport, o consecinţă nefastă a acestuia, fără a se ţine cont de faptul că accidentele rutiere presupun costuri directe care sunt suportate de sectorul de sănătate, domeniul afacerilor şi de către familiile celor implicaţi. Accidentele rutiere sunt evenimente care au impact socio-economic extrem de puternic asupra societăţii în ansamblul ei şi în mod direct asupra membrilor acesteia.
Conform statisticilor, dintre toate modurile de transport, transportul rutier este cel mai periculos şi costisitor în termeni de vieţi omeneşti şi costuri aferente. Astfel, siguranţa rutieră reprezintă o problemă de interes individual, naţional, european şi mondial, iar abordarea acesteia trebuie să fie corespunzătoare fiecărui nivel în parte, cu răspunderea împărţită între toţi actorii implicaţi.
De la primul accident rutier înregistrat în 1869 în Irlanda şi până în prezent se estimează faptul că numărul persoanelor decedate pe drumurile publice se ridică la 30 milioane. Mai mult decât atât, se estimează faptul că mai bine de 1.24 milioane de persoane îşi pierd viaţa anual pe drumurile din întreaga lume, mult mai mulţi rămân cu deficienţe grave şi între 20 şi 50 milioane sunt vătămaţi. Aceste evenimente sunt mai dese în special în ţările în curs de dezvoltare, mai ales în rândul participanţilor vulnerabili la trafic şi în rândul celor mai activi din punct de vedere social.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Banca Mondială au estimat o creştere alarmantă a deceselor din trafic până în anul 2020, aşa cum se poate observa şi în Figura 1, dacă în prezent politicienii şi cei a căror activitate concură la siguranţa rutieră nu vor lua o serie de măsuri adiţionale de îmbunătăţire a siguranţei rutiere. Astfel se propune ca decesul/rănirea gravă prin accidente rutiere să fie considerată, alături de problemele cardio-vasculare, cancer şi atacuri cerebrale, ca o problemă de sănătate publică. Cum riscul de a fi implicat într-un accident rutier poate fi diminuat prin diferite măsuri, rezultă că şi accidentele rutiere pot fi prevenite prin măsuri educative, inginereşti, preventive şi corective, reducând astfel numărul victimelor acestora.
Figura 1. Situaţia estimată a accidentelor rutiere până în 2020
În ciuda unor îmbunătăţiri recente, siguranţa rutieră este o problemă gravă în România şi performanţa acesteia este semnificativ mai mică decât media UE. Rata fatalităţilor măsurată ca decese pe cap de locuitor este aproape de două ori faţă de media din UE şi mai mult de triplu faţă de cele mai performante ţări din UE. România se numără printre patru ţări din UE cu cea mai mare rată de fatalităţi.