Secţiunea 7 - 6.7. Resursele de apă - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020

M.Of. 536 bis

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 26 August 2013

SECŢIUNEA 7:6.7. Resursele de apă

(1)Pentru a proteja resursele de apă ale României împotriva efectelor schimbărilor climatice trebuie realizate studii de specialitate, care pot servi ca bază pentru măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice:

a)reevaluarea resurselor de apă disponibile, pentru fiecare bazin hidrografic;

b)determinarea influenţei previzionate a schimbărilor climatice asupra debitului maxim, mediu şi minim al cursurilor de apă;

c)determinarea vulnerabilităţii resurselor de apă la schimbările climatice;

d)evaluarea cerinţelor de apă ale principalelor culturi agricole, în contextul schimbărilor climatice: studii intersectoriale cu sectorul agricol;

e)evaluarea nevoilor de apă pentru principalele categorii de consum: apă potabilă, apă industrială, menajeră, în contextul schimbărilor climatice;

f)evaluarea pericolului de inundaţii, secetă şi deficit de apă la nivelul bazinelor hidrografice, potrivit unor diferite scenarii climatice;

g)evaluarea pagubelor potenţiale în cazul inundaţiilor/secetelor asociate cu schimbările climatice;

h)studii pentru determinarea vulnerabilităţii resurselor de apă la schimbările climatice pentru fiecare bazin hidrografic cu suprafaţa mai mare care să rezulte măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice necesare.

(2)_

Aceste studii trebuie corelate cu modele climatice actualizate şi cu prognozele schimbărilor climatice, iar la rândul lor ele trebuie utilizate şi de alte sectoare, precum agricultura, atunci când îşi elaborează propriile lor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Până în prezent studiile au arătat, de exemplu, că frecvenţa inundaţiilor este mai mare în lunile de primăvară, martie-aprilie, şi în cele de vară, iulie-august. Resursa de apă este mai redusă în lunile aprilie şi septembrie şi în acest caz eforturile de gestionare a acesteia trebuie orientată către asigurarea disponibilului de apă la sursă. Ploi scurte, de mare intensitate au mărit frecvenţa inundaţiilor şi în special al celor de tip flash flood.

Pentru a asigura disponibilul de apă la sursă în România şi luând în considerare schimbările climatice actuale şi viitoare, trebuie întreprinse următoarele măsuri:

(3)Măsuri de adaptare pentru asigurarea disponibilelor de apă la sursă:

a)realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidrologice în resurse socio-economice: noi lacuri de acumulare, noi derivaţii interbazinale şi altele asemenea;

b)modificarea infrastructurilor existente pentru a putea regulariza debitele a căror distribuţie în timp se modifică ca urmare a schimbărilor climatice: supraînălţarea unor baraje, reechiparea cu noi uvraje şi altele asemenea;

c)proiectarea şi implementarea unor soluţii pentru colectarea şi utilizarea apei din precipitaţii;

d)extinderea soluţiilor de reîncărcare cu apă a straturilor freatice;

e)realizarea de poldere pentru atenuarea viiturilor: acumulări nepermanente laterale cursurilor de apă.

(4)Măsuri de adaptare la folosinţele de apă/utilizatori:

a)utilizare mai eficientă şi conservarea apei prin reabilitarea instalaţiilor de transport şi de distribuţie a apei şi prin modificări tehnologice: promovarea de tehnologii cu consumuri reduse de apă;

b)modificări în stilul de viaţă al oamenilor: reducerea cerinţelor de apă, utilizarea pentru anumite activităţi a apei recirculate şi altele asemenea;

c)creşterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale;

d)modificarea tipurilor de culturi agricole prin utilizarea acelora adaptate la cerinţe mai reduse de apă;

e)elaborarea şi implementarea unor sisteme de preţuri şi tarife pentru apă în funcţie de folosinţa de sezon şi de resursa disponibilă

f)utilizarea pentru anumite destinaţii/folosinţe a apelor de calitate inferioară;

g)îmbunătăţirea legislaţiei de mediu.

(5)Măsuri care trebuie întreprinse la nivelul bazinului hidrografic:

a)actualizarea schemelor directoare de amenajare şi de management, astfel încât să se ia în considerare efectele schimbărilor climatice: scăderea disponibilului la sursă, creşterea cerinţei de apă;

b)aplicarea principiilor de management integrat al apei pentru cantitate şi calitate;

c)introducerea chiar de la proiectare în lacurile de acumulare care se vor construi, a unor volume de rezervă care să se utilizeze doar în situaţii excepţionale sau realizarea unor lacuri de acumulare cu regim special de exploatare pentru a suplimenta resursele de apă disponibile în situaţii critice;

d)transferuri inter-bazinale de apă pentru a compensa deficitele de apă în anumite bazine;

e)stabilirea unor obiective privind calitatea apei şi aplicarea unor criterii de calitate a acesteia în scopul prevenirii, controlării şi reducerii impactului transfrontalier, coordonarea reglementărilor şi emiterii avizelor;

f)îmbunătăţirea tratării apei reziduale şi menajere;

g)armonizarea reglementărilor privind limitarea emisiilor de substanţe periculoase în apă;

h)identificarea zonelor cu potenţial de risc la inundaţii, deficit de apă/secetă.

(6)Măsuri care trebuie întreprinse pentru managementul riscului la inundaţii:

a)alegerea unor lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor la nivel local destinate unor localităţi şi structuri socio-economice în locul lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor ample, de mari dimensiuni;

b)alegerea regularizării cursurilor de apă, încetinirea şi diminuarea inundaţiilor pe măsură ce se produc, în locul supraînălţării digurilor existente sau construirii de noi diguri;

c)folosirea celor mai noi metode şi tehnologii pentru reabilitarea/construirea digurilor şi efectuarea lucrărilor de protecţie în corelare cu planurile teritoriale de amenajare urbanistică;

d)elementele planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii trebuie revizuite periodic şi, dacă este cazul, trebuie actualizate, luând în considerare efectele posibile ale schimbărilor climatice asupra apariţiei inundaţiilor;

e)creşterea gradului de conştientizare privind riscul de inundaţii în rândul populaţiei expuse, măsuri adecvate înainte şi după producerea acestora, încheierea de contracte de asigurare şi altele asemenea;

f)îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

(7)Măsurile care trebuie întreprinse pentru a combate seceta/deficitul de apă se vor lua în funcţie de fazele de apariţie a acesteia/acestuia:

a)servicii de monitorizare şi avertizare privind scăderea debitelor/secetă la nivel naţional;

b)diminuarea scurgerilor în reţelele de distribuţie a apei;

c)măsuri de economisire şi folosire eficientă a apei: irigaţii, industrie;

d)cooperarea cu alte ţări vizând schimbul de experienţă în combaterea secetei;

e)planuri de aprovizionare prioritară cu apă a populaţiei şi animalelor/ierarhizarea restricţiilor de folosire a apei în perioade deficitare;

f)stabilirea de metodologii pentru pragurile de secetă şi cartografierea secetei;

g)mărirea capacităţii de depozitare a apei;

h)reasigurarea calităţii apei pe timp de secetă;