Secţiunea 3 - 6.3. Turismul - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020
M.Of. 536 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 26 August 2013
SECŢIUNEA 3:6.3. Turismul
(1)_
Sectorul turistic din România a fost afectat de valuri de caniculă în sezonul de vară, de scăderea cantităţii şi reducerea persistenţei zăpezii în sezonul de iarnă şi de evenimente meteorologice extreme precum inundaţii, furtuni intense şi alte asemenea care au afectat infrastructura turistică, precum şi motivaţia turiştilor de a călători. Deşi există evaluări ale impactului de ansamblu al schimbărilor climatice asupra unor anumite zone turistice, nu există nici o evaluare a daunelor din întregul sector turistic. Totuşi, specialiştii sunt de acord că cele mai afectate obiective turistice sunt staţiunile de coastă şi cele montane, specializate în sporturi de iarnă.
Cercetătorii în turism consideră că unele regiuni din România vor înregistra pierderi ca rezultat al schimbărilor climatice, în vreme ce altele vor înregistra câştiguri. De exemplu, majoritatea pârtiilor de schi din zona montană Bucegi şi Postăvaru se află la altitudini joase, ceea ce va însemna că sunt necesare investiţii suplimentare pentru a produce zăpadă artificială, astfel încât să contracareze încălzirea climei montane. Pe de altă parte, pârtiile de schi aflate la o altitudine mai mare, în Sinaia, Bâlea, vor profita de un aflux sporit de turişti.
Unele zone turistice sunt dependente de cadrul natural. Acest cadru este ameninţat să se modifice din cauza efectelor schimbărilor climatice, ceea ce va duce la o scădere a numărului de turişti. Pericolul este deosebit de mare în cazul zonelor împădurite care vor suferi un impact sever din cauza schimbărilor climatice. Lacurile terapeutice ar putea seca în contextul fenomenului de încălzire globală ducând la pierderi pentru staţiunile balneare şi turismul terapeutic. Turismul litoral este încă şi mai dependent de condiţiile naturale şi de climă, precum temperatura aerului şi a apei mării, zilele însorite, precipitaţiile, condiţiile atmosferice, întinderea plajelor.
O ameninţare suplimentară legată de schimbările climatice o constituie impactul asupra transporturilor şi infrastructurii, care se reflectă şi asupra sectorului turistic. Drumurile avariate pot face anumite destinaţii turistice mai puţin accesibile, sau complet inaccesibile.
Valurile de căldură, vremea excesiv de ploioasă şi/sau rece, vor face zonele turistice din România mai puţin atrăgătoare pentru vizitatori. Aceste evenimente extreme vor avea, de asemenea, un impact negativ asupra sănătăţii turiştilor, indiferent de destinaţia lor.
Se recomandă ca staţiunile să-şi diversifice produsele turistice, pentru a fi mai puţin vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. Turiştii trebuie, de asemenea, să fie mai bine educaţi cu privire la efectele schimbărilor climatice, aşa încât să-şi poată adapta în consecinţă comportamentul de consum turistic.
(2)În ansamblu, principalele efecte ale schimbărilor climatice, temperaturile în creştere, reducerea stratului de zăpadă, frecvenţa şi intensitatea sporită a evenimentelor extreme, creşterea nivelului mării şi a temperaturii mării, reducerea biodiversităţii, incendii mai mari şi mai dese ale pădurilor, vor avea următoarele efecte negative asupra sectorului turistic din România:
a)activităţile turistice vor avea o sezonalitate diferită;
b)turiştii se vor confrunta cu un disconfort termic;
c)vor exista mai multe riscuri pentru sănătate;
d)staţiunile vor înregistra costuri mai mari cu încălzirea/răcirea şi aerul condiţionat în funcţie de specificul lor;
e)staţiunile vor fi supra-aglomerate în unele zone şi, în mare parte neocupate în alte zone;
f)veniturile rezultate din turism vor scădea în zonele afectate, dar ar putea creşte în zonele avantajate;
g)staţiunile destinate sporturilor de iarnă vor avea mai puţină zăpadă şi vor înregistra costuri suplimentare pentru producerea zăpezii artificiale;
h)sezonul turistic de iarnă va fi mai scurt;
i)unităţile turistice vor avea costuri mai mari legate de asigurări şi de restrângerea activităţii;
j)evenimentele meteorologice extreme vor afecta infrastructura, patrimoniul istoric, patrimoniul arhitectural şi caracterul sezonier;
k)turismul din zona litoralului va fi afectat de pierderea unor zone de plajă din cauza eroziunii costiere şi costurile mai mari de întreţinere a ţărmului mării;
l)atracţiile turistice naturale vor suferi deteriorări.
(3)În ciuda acestor pericole potenţiale, nu există studii care să indice o eventuală reducere a volumului total al turismului, ci mai curând o restructurare a sectorului turistic,o redistribuire sezonieră şi geografică.
(4)Turiştii au cea mai mare capacitate de adaptare, bazată pe trei resurse cheie: bani, timp şi cunoştinţe. Ei îşi pot modifica preferinţele de călătorie pentru a evita condiţiile climatice nefavorabile şi pot căuta zonele favorabile. Cu toate acestea, furnizorii de servicii turistice au o capacitate mai redusă de a se adapta.
(5)În acest context, întreprinderile din sectorul turistic trebuie să-şi adapteze investiţiile pentru a contracara ameninţările şi de a valorifica oportunităţile. Deşi acest lucru poate genera costuri mai mari, protecţia pe termen lung faţă de schimbările climatice va avea ca rezultat beneficii durabile. Unităţile turistice trebuie să fie construite în locaţii care favorizează adaptarea la efectele schimbărilor climatice, folosind materiale reziliente la noile condiţii de climă. Asigurările vor constitui, de asemenea, o importantă măsură de protecţie climatică. Produsele turistice trebuie să fie diversificate, concentrându-se pe serviciile mai puţin vulnerabile şi punând un accent mai mare pe turismul rural. Personalul din turism şi turiştii trebuie să fie mai bine educaţi cu privire la efectele negative ale schimbărilor climatice şi la măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice. De asemenea, unităţile turistice trebuie să beneficieze de sisteme de monitorizare şi avertizare climatică, astfel încât să reducă riscul expunerii la fenomene meteorologice extreme şi să-şi adapteze oferta în timp real.