Secţiunea 0 - Sectoarele industriale, cel comercial, sectorul rezidenţial, cele aferente serviciilor şi infrastructurii sunt în măsură diferită vulnerabile la schimbările climatice. Aceste sectoare sunt direct afectate de schimbările de temperatură, precipitaţii şi alte asemenea, sau indirect, din cauza impactului pe care le au aceste schimbări asupra mediului, resurselor naturale şi producţiei agricole. MMSC, împreună cu reprezentanţii sectoarelor şi instituţiilor cheie au selectat 13 sectoare prioritare care trebuie abordate în vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice, şi anume sectoarele: - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020
M.Of. 536 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 26 August 2013
SECŢIUNEA 0:
(1)Procesul de adaptare la efectele schimbărilor climatice va avea loc în diferite sectoare şi la diferite niveluri, naţional, regional, local, cu abordări particularizate pentru fiecare sector/locaţie. Deoarece schimbările climatice au un impact diferit în funcţie de sector şi la diferite niveluri, măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice vor fi de asemenea, diferite dar respectând aceiaşi parametri. Pentru a preveni implementarea unor măsuri neadecvate de adaptare, coordonarea între măsuri este deosebit de importantă aceasta dând siguranţa că măsurile propuse/ implementate nu interferează între ele. Mai mult, prin coordonare poate fi realizată sinergia între diferitele măsuri, ceea ce măreşte relevanţa şi impactul măsurilor pe de o parte şi reduce, costurile pe de altă parte. O abordare integrată conduce către o evaluare echilibrată a diferitelor interese şi la un răspuns adecvat. De asemenea, măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuie să fie sincronizate şi combinate, cât mai eficient posibil, cu măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;de exemplu: acoperişuri de clădiri izolate termic, pentru o mai bună pregătire în cazul valurilor tot mai frecvente de căldură/frig, acestea ajutând şi la economisirea energiei.
(2)Impactul schimbărilor climatice depinde de vulnerabilitatea diferitelor sectoare - economic, social şi de mediu. De exemplu, agricultura este în mod particular vulnerabilă la schimbările de temperatură şi precipitaţii care, pe termen lung, fac ca industria alimentară să fie foarte vulnerabilă. Pot apărea probleme în sectorul energetic, în special în ceea ce priveşte producerea de hidroenergie, dacă fenomenele de secetă vor creşte în România, pe timpul verii creşte şi consumul energetic datorită utilizării pe o scară mai largă a aparatelor de aer condiţionat în cazul temperaturilor mari.
(3)Sectoarele industriale, cel comercial, sectorul rezidenţial, cele aferente serviciilor şi infrastructurii sunt în măsură diferită vulnerabile la schimbările climatice. Aceste sectoare sunt direct afectate de schimbările de temperatură, precipitaţii şi alte asemenea, sau indirect, din cauza impactului pe care le au aceste schimbări asupra mediului, resurselor naturale şi producţiei agricole. MMSC, împreună cu reprezentanţii sectoarelor şi instituţiilor cheie au selectat 13 sectoare prioritare care trebuie abordate în vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice, şi anume sectoarele:
a)Industrie
b)Agricultură şi Pescuit
c)Turism
d)Sănătate publică
e)Infrastructură, Construcţii şi Urbanism
f)Transporturi
g)Resurse de apă şi protecţie împotriva inundaţiilor
h)Păduri
i)Energie
j)Biodiversitate
k)Asigurări
l)Activităţi recreative
m)Educaţie
(4)Rezultatele interviurilor realizate cu experţi din grupul de lucru privind ASC, instituţiile publice responsabile cu elaborarea de politici, reprezentanţi ai organelor abilitate pentru aplicarea politicilor în domeniu, ONG-uri, organizaţii private şi altele asemenea) au fost integrate în actuala strategie. Mai mult, interviurile au fost urmate de grupuri de lucru ASC, în timpul cărora au fost discutate şi finalizate rezultatele interviurilor. Informaţiile astfel obţinute au fost incluse în prezenta componentă de ASC.
(5)Interviurile, grupurile de lucru, precum şi contribuţia factorilor interesaţi - cunoştinţe, experienţă, recomandări - stau la baza acestei componente, avându-se în vedere necesitatea de a avea un grad ridicat de reprezentativitate dar şi în vederea încurajării adoptării şi susţinerii măsurilor de către factorii interesaţi.
(6)Printre problemele ridicate şi discutate în timpul reuniunilor de lucru se menţionează:
a)securitate şi siguranţa alimentară, având în vedere şi creşterea populaţiei la nivel mondial;
b)schimbarea destinaţiei terenurilor;
c)starea de sănătate şi extinderea pădurilor;
d)schimbările în ecosisteme şi biodiversitatea redusă;
e)incendiile;
f)secetă;
g)inundaţii, alunecări de teren, torenţi;
h)colmatări ale cursurilor de apă şi porturilor datorită eroziunii crescute;
i)modificări în turism;
j)răspândirea bolilor, calitatea scăzută a apei şi temperaturile ridicate, cu efect asupra sănătăţii publice;
k)degradarea infrastructurii din cauza temperaturilor ridicate;
l)schimbarea incertă a profilurilor de risc pentru asigurările în caz de dezastre naturale la nivel naţional.
(7)Deoarece în cadrul grupurilor de lucru a fost subliniată preocuparea majoră privind siguranţa României în contextul schimbărilor climatice şi siguranţa locuitorilor săi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă ar trebui să fie mai implicate în procesul adaptării la efectele schimbările climatice, având în vedere faptul că schimbările climatice reprezintă o chestiune de siguranţă naţională.
(8)Autorităţile relevante ale administraţiei publice vor fi responsabile cu dezvoltarea măsurilor ASC la nivel sectorial, sub îndrumarea şi coordonarea MMSC şi în colaborare cu factorii interesaţi - companii, ONG-uri, cetăţeni. Deşi etapele de elaborare a acestor măsuri au fost deja descrise în capitolul 3, este important de reamintit unele obiective cheie necesar a fi realizate pentru fiecare sector:
a)identificarea principalelor ameninţări rezultate din schimbările climatice şi efectele acestora;
b)identificarea principalelor oportunităţi;
c)identificarea măsurilor deja adoptate, acţiune necesară pentru evitarea efectuării unor cheltuieli investiţionale inutile;
d)identificarea măsurilor ce trebuie adoptate;
e)identificarea instituţiilor responsabile şi asigurarea diviziunii clare a rolului şi responsabilităţilor;
f)stabilirea unor termene limită clare;
g)asigurarea bugetelor adecvate şi disponibilitatea finanţării;
h)creşterea gradului de conştientizare, inclusiv elaborarea şi diseminarea de materiale ce descriu ASC;
i)încurajarea luării deciziilor la nivel local;
j)sincronizarea strategiilor naţionale cu cele regionale, de exemplu, Europa de Est, şi luarea în considerare a efectului transfrontalier;
k)monitorizare, feedback şi optimizare în mod constant.