Nou Capitolul i - Scopul, obiectivele, obiectul de reglementare, definirea unor termeni - Regulament din 2026 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora

M.Of. 73

În vigoare
Versiune de la: 30 Ianuarie 2026
CAPITOLUL I:Scopul, obiectivele, obiectul de reglementare, definirea unor termeni
SECŢIUNEA 1:Cadrul general privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii
Art. 1
(1)Prezentul regulament reprezintă cadrul general de pregătire şi răspuns în situaţia producerii unor evenimente epidemiologice de boală transmisibilă de importanţă naţională, fiind în concordanţă cu Concepţia naţională de răspuns în caz de epidemii, planurile de acţiune şi procedurile proprii, specifice domeniului de referinţă, conform art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora este o activitate de interes naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
(3)Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată. În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)autoritatea responsabilă cu rol principal - entitatea având competenţe şi capabilităţi care integrează şi coordonează acţiunile desfăşurate pentru asigurarea managementului tipurilor de risc;
b)autoritatea responsabilă cu rol secundar - entitatea care deţine competenţe şi capabilităţi adecvate pentru sprijinul autorităţilor responsabile cu rol principal în asigurarea managementului tipurilor de risc;
c)capabilitate - ansamblul forţelor şi mijloacelor specializate pe care autorităţile responsabile le pun la dispoziţie în vederea realizării acţiunilor de răspuns conform funcţiilor de sprijin repartizate;
d)funcţia de sprijin - totalitatea activităţilor şi misiunilor pentru sprijinirea acţiunilor de răspuns desfăşurate de autorităţile responsabile să asigure managementul tipului de risc care a generat situaţia de urgenţă, realizate premergător, pe timpul sau după producerea situaţiei de urgenţă;
e)riscul asociat - modul particular de manifestare a unui tip de risc care generează victime şi/sau pagube materiale ori financiare;
f)eveniment epidemiologic - o situaţie care necesită implementarea unor politici naţionale, intervenţii şi mesaje pentru populaţie sau mobilizarea de resurse de la nivel naţional, regional sau interjudeţean pentru zonele afectate. Numărul absolut de persoane afectate poate varia în funcţie de combinaţiile dintre rata de transmitere şi severitatea bolii. Un eveniment implică în mod uzual un număr semnificativ de cazuri şi are un potenţial de afectare a multor persoane. Pentru un număr restrâns de boli transmisibile, un singur caz poate fi considerat semnificativ (poliomielită, holeră, Ebola etc.). Un eveniment internaţional sau o boală transmisibilă emergentă poate reprezenta un eveniment în cazul în care necesită măsuri naţionale de pregătire şi răspuns pentru eventualele cazuri importate sau pentru prevenirea endemicizării bolii în România;
g)boala transmisibilă - boala determinată de invazia ţesuturilor organismului de către agenţi patogeni, multiplicarea acestora şi reacţia ţesuturilor gazdă la aceştia şi la toxinele pe care le produc şi care se poate transmite de la o/un sursă/mediu la o persoană şi de la o persoană la alta;
h)focarul de boală transmisibilă - o creştere bruscă a numărului de cazuri de boală transmisibilă într-un anumit moment şi loc. Poate afecta un grup mic şi localizat de persoane sau poate avea un impact asupra a mii de oameni de-a lungul întregului continent. Două cazuri legate de o boală infecţioasă rară pot fi suficiente pentru a constitui un focar. Focarele includ epidemiile, termen folosit în mod obişnuit numai pentru bolile infecţioase, precum şi pentru bolile transmise prin elemente de mediu, cum ar fi bolile transmise prin apă sau alimente;
i)afectarea multijudeţeană - orice focar care afectează persoane din mai mult de un judeţ sau o regiune sau care are potenţial de răspândire în alte judeţe/regiuni; exemple: izbucniri cauzate de importul sau distribuţia naţională de alimente, zoonoze;
j)focarele detectate în timpul unor evenimente naţionale/internaţionale - focare care afectează persoane implicate în evenimente naţionale/internaţionale, care au parte de o acoperire media intensă (de exemplu, Jocurile Olimpice). În plus, poate fi cazul de răspândire naţională/internaţională prin întoarcerea de la aceste evenimente a unor persoane infectate;
k)epidemia - extindere prin contaminare cu o frecvenţă neobişnuită a unei boli infectocontagioase la un număr mare de persoane raportat la riscul specific bolii respective, dintr-un perimetru determinat;
l)pandemia - extinderea unei epidemii pe mai multe continente, declarată de directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;
m)emergenţa sau re-emergenţa unei boli - introducerea sau recunoaşterea unui patogen neobişnuit pentru România sau a potenţialului de introducere a unei boli exotice (de exemplu, cazuri de ciumă) importate din zone cu sisteme de supraveghere şi control al bolilor transmisibile precare. Aici se poate include şi detectarea unui caz de boală reemergentă (cum ar fi poliomielita);
n)eveniment determinat de agenţi infecţioşi înalt patogeni - detectarea unui focar cauzat de un agent infecţios înalt patogen cunoscut, care poate solicita expertiză tehnică, colaborarea, precum şi coordonarea de la nivel naţional atât a răspunsului, cât şi a comunicării cu populaţia.
Art. 2
Scopul prezentului regulament este de a crea cadrul de gestionare de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne a situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3
Obiectivele gestionării situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora vizează:
a)stabilirea mecanismului de comandă, coordonare şi comunicare a răspunsului la epidemii/evenimente epidemiologice de boală transmisibilă de importanţă naţională;
b)stabilirea responsabilităţilor structurilor din cadrul autorităţilor publice centrale, ale celor din subordinea/coordonarea ori sub autoritatea acestora, autorităţilor locale şi operatorilor economici care au responsabilităţi directe ori asigură sprijin în managementul tipului de risc pe domenii de acţiune;
c)detalierea procedurii de solicitare de asistenţă internaţională;
d)stabilirea atribuţiilor structurilor operative ale Ministerului Sănătăţii implicate în acţiunile de restabilire a stării de normalitate, în situaţia epidemiilor/evenimentelor epidemiologice şi a riscurilor asociate;
e)stabilirea, în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin, în situaţia manifestării riscului de epidemii şi a riscurilor asociate acestora, a atribuţiilor ce le revin în vederea asigurării domeniilor de acţiune;
f)descrierea contextului în care instituţiile cu atribuţii în sănătate şi, după caz, alte structuri decât cele de sănătate de la nivel local, judeţean şi naţional vor funcţiona în timpul unei epidemii/unui eveniment epidemiologic;
g)pregătirea personalului, entităţilor participante la gestionarea riscului, conform atribuţiilor stabilite pe domenii de acţiune şi tip de risc;
h)asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii/evenimente, precum şi a celor generate de riscurile asociate;
i)stabilirea modului de acţiune a structurilor implicate în gestionarea riscului de epidemii/evenimente epidemiologice şi a riscurilor asociate acestora, prin prevenirea, pregătirea, răspunsul, investigarea/evaluarea post-eveniment şi refacerea/reabilitarea, urmărind, în principal, o acţiune coordonată, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitudinii şi impactului acestor evenimente asupra populaţiei, precum şi în reducerea potenţialului de răspândire transfrontalieră;
j)descrierea tipului de măsuri medicale şi nonmedicale de pregătire şi răspuns care pot fi luate de sistemul de sănătate şi, după caz, de anumite autorităţi, în anticiparea sau în timpul unei epidemii/unui eveniment epidemiologic.
SECŢIUNEA 2:Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament şi riscurile asociate
Art. 4
(1)Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament este reprezentat de epidemii.
(2)Riscurile asociate acestora sunt:
a)epidemii ca urmare a inundaţiilor;
b)epidemii ca urmare a seismelor;
c)epidemii ca urmare a epizootiilor/zoonozelor.
SECŢIUNEA 3:Atribuţiile tuturor autorităţilor/instituţiilor şi structurilor operative implicate în acţiunile de prevenire, răspuns (coordonare operaţională şi măsuri de sprijin, până la restabilirea stării provizorii de normalitate), evaluare/investigare post-eveniment şi refacere/reabilitare (acţiuni derulate până la revenirea la starea de normalitate)
Art. 5
(1)Managementul situaţiilor de urgenţă generate de epidemii constă în identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, alarmarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.
(2)Măsurile menţionate la alin. (1) constituie o obligaţie pentru toate autorităţile responsabile pe aceste tipuri de risc şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.
(3)Autorităţile responsabile pentru tipurile de risc sunt cele menţionate la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Domeniile de acţiune pentru care autorităţile responsabile asigură managementul tipului de risc repartizat sunt cele menţionate la art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6
(1)Ministerul Sănătăţii este autoritatea responsabilă cu rol principal pentru managementul riscurilor generate de epidemii.
(2)Ministerul Afacerilor Interne este autoritatea responsabilă cu rol secundar.
(3)Autorităţile responsabile pe domenii de acţiune sunt:
a)pe domeniul prevenire: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
b)pe domeniul răspuns:
(i)coordonare operaţională: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne;
(ii)misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe, autorităţile administraţiei publice locale, alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă;
c)pe domeniul refacere/reabilitare:
(i)investigare/evaluare: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii)restabilirea stării de normalitate: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, autorităţile administraţiei publice locale.
Art. 7
Reglementările aplicabile în activitatea de gestionare a tipurilor de risc sunt:
a)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
b)Ordonanţa Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 649/2001;
c)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
d)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
e)Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată;
f)Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g)Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h)Regulamentul (UE) 2022/2.371 al Parlamentului European şi al Consiliului privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi de abrogare a Deciziei nr. 1.082/2013/UE;
i)Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/945 a Comisiei privind bolile transmisibile şi problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum şi definiţiile de caz relevante;
j)Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă;
k)Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;
l)Hotărârea Guvernului nr. 826/2009 pentru aprobarea Planului-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1;
m)Hotărârea Guvernului nr. 758/2009 pentru punerea în aplicare a Regulamentului sanitar internaţional 2005;
n)Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
o)Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
p)Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare;
q)Hotărârea Guvernului nr. 657/2022 privind aprobarea conţinutului şi a metodologiei de colectare şi raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile;
r)Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 202/2016 pentru aprobarea Structurii-cadru a regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă;
s)Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.092/1.500/2006 privind stabilirea competenţelor şi atribuţiilor echipajelor publice de intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească;
ş)Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările ulterioare;
t)Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.168/203/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roşu de intervenţie;
ţ)Ordinul nr. 800/135/1.638/1.200/1.350/1.327/1.530/M.102/1.948/158/125/2014 al ministrului sănătăţii, al viceprimministrului, ministrul afacerilor interne, al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului transporturilor, al viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului finanţelor publice, al ministrului mediului şi schimbărilor climatice, al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor externe, al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru aprobarea Planului naţional de implementare a Regulamentului sanitar internaţional 2005 (RSI 2005) în România;
u)Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.144/2004 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile;
v)Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;
w)Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.738/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la modalitatea şi frecvenţa de raportare de către furnizorii de servicii medicale, precum şi circuitul informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile şi pentru aprobarea Sistemului de alertă precoce şi reacţie privind prevenirea şi controlul bolilor transmisibile;
x)Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 1.993/2018 a Consiliului privind mecanismul integrat al Uniunii pentru un răspuns politic la crize;
y)Hotărârea Guvernului nr. 932/2022 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Sănătate Publică şi pentru aprobarea înfiinţării unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările ulterioare;
z)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2020 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei.
SECŢIUNEA 4:Definirea pragurilor de apărare, a nivelurilor de urgenţă şi a nivelurilor de gravitate, în funcţie de tipul de risc care face obiectul prezentului regulament; explicaţii privind clasificările utilizate, competenţe de clasificare, notificare şi comunicare către alte autorităţi
Art. 8
Criteriile în baza cărora se declară evenimentul/epidemia sunt:
1.notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel local şi necesită:
a)măsuri sporite pentru controlul bolii;
b)suplimentarea investigaţiilor epidemiologice;
c)suport de investigaţii de laborator;
d)capacităţi de spitalizare şi tratament suplimentare;
e)detaşare de personal în zonele afectate, în condiţiile legii;
f)suplimentare de resurse financiare;
g)mobilizarea de resurse din rezerva antiepidemică naţională;
2.mărirea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune, ţinând cont de impactul evenimentului şi resursele necesare);
3.o boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) şi/sau creşterea severităţii evenimentului sau o boală cunoscută cu fatalitate mare;
4.creşterea interesului public sau al mass-mediei cu privire la incident;
5.afectare naţională şi necesitate de măsuri sporite, pentru a asigura o coordonare, intervenţie şi comunicări coerente la nivel naţional;
6.o boală determinată de un agent înalt patogen şi cu potenţial mare de răspândire;
7.Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat o urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională, cu posibile implicaţii pentru România.
Art. 9
Nivelurile de activare detaliate, conform îndeplinirii criteriilor principale, sunt:
1.nivelul 1:
a)evenimentul este potenţial, nedovedit/neconfirmat, dar necesită mesaje către populaţie: creşterea interesului public sau al mass-mediei ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident;
b)necesar de resurse: notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel local şi necesită: măsuri sporite pentru controlul bolii, suplimentarea investigaţiilor epidemiologice, suport de investigaţii de laborator;
c)răspândire geografică: extinderea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune) - dacă boala nu are potenţial mare de răspândire şi poate fi controlată cu capacităţi ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP) şi ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi/sau ale Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" (INCDMM);
d)severitatea bolii: necunoscută;
e)îngrijorare internaţională: urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională declarată de OMS, cu posibile implicaţii pentru România;
2.nivelul 2:
a)evenimentul este controlabil, dar necesită mesaje către populaţie: creşterea interesului public sau al mass-mediei ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident;
b)necesar de resurse: notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel local şi necesită: capacităţi de spitalizare şi tratament suplimentare, detaşare de personal în condiţiile legii în zonele afectate, suplimentare de resurse financiare, mobilizarea de resurse din rezerva antiepidemică naţională;
c)răspândire geografică: extinderea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune) - dacă evenimentul nu poate fi controlat cu capacităţile locale şi necesită ajutoare din partea altor judeţe neafectate;
d)severitatea bolii: boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) şi/sau creşterea severităţii evenimentului;
e)îngrijorare internaţională: urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională declarată de OMS, cu cel puţin un caz importat în România, dar fără transmitere susţinută;
3.nivelul 3:
a)evenimentul necesită resurse suplimentare de monitorizare (social media etc.) şi de comunicare susţinută: creşterea interesului public sau al mass-mediei ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident;
b)necesar de resurse: afectare naţională şi necesitatea de măsuri sporite pentru a asigura coordonarea, intervenţia şi comunicări coerente la nivel naţional;
c)răspândire geografică: extinderea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune) - dacă boala are potenţial mare de răspândire;
d)severitatea bolii: boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) şi/sau creşterea severităţii evenimentului - boală cunoscută cu fatalitate mare; boală determinată de un agent înalt patogen şi cu potenţial mare de răspândire;
e)îngrijorare internaţională: urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională declarată de OMS, cu transmitere susţinută în România.
Art. 10
Activarea răspunsului se va baza pe analiza riscului şi va ţine cont de:
a)identificarea tuturor riscurilor existente, în vederea prioritizării resurselor;
b)elaborarea de scenarii ale impactului evenimentului, în funcţie de rata de atac aşteptată, de gradul de severitate al acestuia, de infecţiozitatea bolii, de numărul unităţilor sanitare de asistenţă medicală primară şi spitalicească, de rata de mortalitate aşteptată şi gradul de absenteism, care pot duce la perturbarea activităţilor sociale;
c)faptul că măsurile de răspuns ce urmează a fi implementate pot fi diferite în anumite momente în timp, depinzând de condiţiile locale şi de viteza de răspândire a bolii;
d)analiza riscului poate fi efectuată, în unele situaţii, în toate fazele evenimentului şi necesită integrarea planului de comunicare şi a liniei decizionale descrise clar.
Art. 11
(1)Etapele analizei de risc sunt:
a)verificarea informaţiei;
b)colectarea de date şi informaţii despre eveniment şi realizarea unei revizuiri a literaturii de specialitate;
c)extragerea informaţiei relevante pentru evenimentul în cauză;
d)analiza informaţiilor relevante;
e)estimarea riscului;
f)identificarea opţiunilor pentru diminuarea/îndepărtarea riscului.
(2)Responsabili pentru analiza de risc sunt:
a)DSP, care vor realiza analiza de risc în cazul unei situaţii epidemiologice apărute la nivel local;
b)INSP, care va interveni în evaluarea unei situaţii epidemiologice, când aceasta are implicaţii regionale sau naţionale, şi va decide dacă este un eveniment.
(3)Analiza de situaţie este prezentată în cadrul Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii şi cuprinde informaţii referitoare la apariţia evenimentului epidemiologic, efectele acestuia şi măsurile ce trebuie întreprinse pentru limitarea răspândirii epidemiei şi stingerea evenimentului.
Art. 12
Până la activarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, problemele curente vor fi soluţionate de DSP şi, după caz, de către comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, utilizând planul de analiză şi răspuns la risc epidemiologic de la nivel teritorial, denumit în continuare planul de analiză şi răspuns la risc.
Art. 13
Planurile de analiză şi răspuns la risc includ problemele specifice referitoare la evaluarea, măsurile cu caracter preventiv şi de intervenţie în situaţii de urgenţă create de evenimente epidemiologice/epidemii, din competenţa DSP şi a ministerelor cu reţea sanitară proprie.
Art. 14
Planurile de analiză şi răspuns la risc sunt documentele pe baza cărora se realizează organizarea structurilor de intervenţie şi planurile de colaborare cu celelalte structuri implicate în rezolvarea situaţiilor epidemiologice, încadrarea cu personal, resursele umane de specialitate, materiale specifice, financiare, măsurile preventive, pregătirea, intervenţia nemijlocită şi conducerea unitară a acţiunilor.
Art. 15
Planurile de analiză şi răspuns la risc se întocmesc de către DSP şi de ministerele cu reţea sanitară proprie, iar pentru instituţiile sanitare subordonate, de către conducerile tehnico-administrative ale acestora.
Art. 16
Structura-cadru a planului de analiză şi răspuns la risc este prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
Art. 17
Răspunderea privind întocmirea planurilor de analiză şi răspuns la risc revine Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, directorilor executivi ai DSP şi directorilor direcţiilor medicale din ministerele cu reţea sanitară proprie, aşa cum este prevăzut în actele normative în vigoare.
Art. 18
Planurile de analiză şi răspuns la risc se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor survenite în zonele/obiectivele pentru care au fost întocmite. Modificările şi actualizările operate în planurile de analiză şi răspuns la risc se comunică structurilor ierarhice ale administraţiei publice locale, precum şi structurilor teritoriale competente ale Ministerului Afacerilor Interne, în a căror zonă de competenţă se află operatorii economici, instituţiile publice şi localităţile respective.