Nou Secţiunea 1 - Cadrul general privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii - Regulament din 2026 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora

M.Of. 73

În vigoare
Versiune de la: 30 Ianuarie 2026
SECŢIUNEA 1:Cadrul general privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii
Art. 1
(1)Prezentul regulament reprezintă cadrul general de pregătire şi răspuns în situaţia producerii unor evenimente epidemiologice de boală transmisibilă de importanţă naţională, fiind în concordanţă cu Concepţia naţională de răspuns în caz de epidemii, planurile de acţiune şi procedurile proprii, specifice domeniului de referinţă, conform art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora este o activitate de interes naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
(3)Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată. În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)autoritatea responsabilă cu rol principal - entitatea având competenţe şi capabilităţi care integrează şi coordonează acţiunile desfăşurate pentru asigurarea managementului tipurilor de risc;
b)autoritatea responsabilă cu rol secundar - entitatea care deţine competenţe şi capabilităţi adecvate pentru sprijinul autorităţilor responsabile cu rol principal în asigurarea managementului tipurilor de risc;
c)capabilitate - ansamblul forţelor şi mijloacelor specializate pe care autorităţile responsabile le pun la dispoziţie în vederea realizării acţiunilor de răspuns conform funcţiilor de sprijin repartizate;
d)funcţia de sprijin - totalitatea activităţilor şi misiunilor pentru sprijinirea acţiunilor de răspuns desfăşurate de autorităţile responsabile să asigure managementul tipului de risc care a generat situaţia de urgenţă, realizate premergător, pe timpul sau după producerea situaţiei de urgenţă;
e)riscul asociat - modul particular de manifestare a unui tip de risc care generează victime şi/sau pagube materiale ori financiare;
f)eveniment epidemiologic - o situaţie care necesită implementarea unor politici naţionale, intervenţii şi mesaje pentru populaţie sau mobilizarea de resurse de la nivel naţional, regional sau interjudeţean pentru zonele afectate. Numărul absolut de persoane afectate poate varia în funcţie de combinaţiile dintre rata de transmitere şi severitatea bolii. Un eveniment implică în mod uzual un număr semnificativ de cazuri şi are un potenţial de afectare a multor persoane. Pentru un număr restrâns de boli transmisibile, un singur caz poate fi considerat semnificativ (poliomielită, holeră, Ebola etc.). Un eveniment internaţional sau o boală transmisibilă emergentă poate reprezenta un eveniment în cazul în care necesită măsuri naţionale de pregătire şi răspuns pentru eventualele cazuri importate sau pentru prevenirea endemicizării bolii în România;
g)boala transmisibilă - boala determinată de invazia ţesuturilor organismului de către agenţi patogeni, multiplicarea acestora şi reacţia ţesuturilor gazdă la aceştia şi la toxinele pe care le produc şi care se poate transmite de la o/un sursă/mediu la o persoană şi de la o persoană la alta;
h)focarul de boală transmisibilă - o creştere bruscă a numărului de cazuri de boală transmisibilă într-un anumit moment şi loc. Poate afecta un grup mic şi localizat de persoane sau poate avea un impact asupra a mii de oameni de-a lungul întregului continent. Două cazuri legate de o boală infecţioasă rară pot fi suficiente pentru a constitui un focar. Focarele includ epidemiile, termen folosit în mod obişnuit numai pentru bolile infecţioase, precum şi pentru bolile transmise prin elemente de mediu, cum ar fi bolile transmise prin apă sau alimente;
i)afectarea multijudeţeană - orice focar care afectează persoane din mai mult de un judeţ sau o regiune sau care are potenţial de răspândire în alte judeţe/regiuni; exemple: izbucniri cauzate de importul sau distribuţia naţională de alimente, zoonoze;
j)focarele detectate în timpul unor evenimente naţionale/internaţionale - focare care afectează persoane implicate în evenimente naţionale/internaţionale, care au parte de o acoperire media intensă (de exemplu, Jocurile Olimpice). În plus, poate fi cazul de răspândire naţională/internaţională prin întoarcerea de la aceste evenimente a unor persoane infectate;
k)epidemia - extindere prin contaminare cu o frecvenţă neobişnuită a unei boli infectocontagioase la un număr mare de persoane raportat la riscul specific bolii respective, dintr-un perimetru determinat;
l)pandemia - extinderea unei epidemii pe mai multe continente, declarată de directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;
m)emergenţa sau re-emergenţa unei boli - introducerea sau recunoaşterea unui patogen neobişnuit pentru România sau a potenţialului de introducere a unei boli exotice (de exemplu, cazuri de ciumă) importate din zone cu sisteme de supraveghere şi control al bolilor transmisibile precare. Aici se poate include şi detectarea unui caz de boală reemergentă (cum ar fi poliomielita);
n)eveniment determinat de agenţi infecţioşi înalt patogeni - detectarea unui focar cauzat de un agent infecţios înalt patogen cunoscut, care poate solicita expertiză tehnică, colaborarea, precum şi coordonarea de la nivel naţional atât a răspunsului, cât şi a comunicării cu populaţia.
Art. 2
Scopul prezentului regulament este de a crea cadrul de gestionare de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne a situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3
Obiectivele gestionării situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora vizează:
a)stabilirea mecanismului de comandă, coordonare şi comunicare a răspunsului la epidemii/evenimente epidemiologice de boală transmisibilă de importanţă naţională;
b)stabilirea responsabilităţilor structurilor din cadrul autorităţilor publice centrale, ale celor din subordinea/coordonarea ori sub autoritatea acestora, autorităţilor locale şi operatorilor economici care au responsabilităţi directe ori asigură sprijin în managementul tipului de risc pe domenii de acţiune;
c)detalierea procedurii de solicitare de asistenţă internaţională;
d)stabilirea atribuţiilor structurilor operative ale Ministerului Sănătăţii implicate în acţiunile de restabilire a stării de normalitate, în situaţia epidemiilor/evenimentelor epidemiologice şi a riscurilor asociate;
e)stabilirea, în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin, în situaţia manifestării riscului de epidemii şi a riscurilor asociate acestora, a atribuţiilor ce le revin în vederea asigurării domeniilor de acţiune;
f)descrierea contextului în care instituţiile cu atribuţii în sănătate şi, după caz, alte structuri decât cele de sănătate de la nivel local, judeţean şi naţional vor funcţiona în timpul unei epidemii/unui eveniment epidemiologic;
g)pregătirea personalului, entităţilor participante la gestionarea riscului, conform atribuţiilor stabilite pe domenii de acţiune şi tip de risc;
h)asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii/evenimente, precum şi a celor generate de riscurile asociate;
i)stabilirea modului de acţiune a structurilor implicate în gestionarea riscului de epidemii/evenimente epidemiologice şi a riscurilor asociate acestora, prin prevenirea, pregătirea, răspunsul, investigarea/evaluarea post-eveniment şi refacerea/reabilitarea, urmărind, în principal, o acţiune coordonată, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitudinii şi impactului acestor evenimente asupra populaţiei, precum şi în reducerea potenţialului de răspândire transfrontalieră;
j)descrierea tipului de măsuri medicale şi nonmedicale de pregătire şi răspuns care pot fi luate de sistemul de sănătate şi, după caz, de anumite autorităţi, în anticiparea sau în timpul unei epidemii/unui eveniment epidemiologic.