Nou Secţiunea 4 - Definirea pragurilor de apărare, a nivelurilor de urgenţă şi a nivelurilor de gravitate, în funcţie de tipul de risc care face obiectul prezentului regulament; explicaţii privind clasificările utilizate, competenţe de clasificare, notificare şi comunicare către alte autorităţi - Regulament din 2026 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora
M.Of. 73
În vigoare Versiune de la: 30 Ianuarie 2026
SECŢIUNEA 4:Definirea pragurilor de apărare, a nivelurilor de urgenţă şi a nivelurilor de gravitate, în funcţie de tipul de risc care face obiectul prezentului regulament; explicaţii privind clasificările utilizate, competenţe de clasificare, notificare şi comunicare către alte autorităţi
Art. 8
Criteriile în baza cărora se declară evenimentul/epidemia sunt:
1.notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel local şi necesită:
a)măsuri sporite pentru controlul bolii;
b)suplimentarea investigaţiilor epidemiologice;
c)suport de investigaţii de laborator;
d)capacităţi de spitalizare şi tratament suplimentare;
e)detaşare de personal în zonele afectate, în condiţiile legii;
f)suplimentare de resurse financiare;
g)mobilizarea de resurse din rezerva antiepidemică naţională;
2.mărirea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune, ţinând cont de impactul evenimentului şi resursele necesare);
3.o boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) şi/sau creşterea severităţii evenimentului sau o boală cunoscută cu fatalitate mare;
4.creşterea interesului public sau al mass-mediei cu privire la incident;
5.afectare naţională şi necesitate de măsuri sporite, pentru a asigura o coordonare, intervenţie şi comunicări coerente la nivel naţional;
6.o boală determinată de un agent înalt patogen şi cu potenţial mare de răspândire;
7.Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat o urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională, cu posibile implicaţii pentru România.
Art. 9
Nivelurile de activare detaliate, conform îndeplinirii criteriilor principale, sunt:
1.nivelul 1:
a)evenimentul este potenţial, nedovedit/neconfirmat, dar necesită mesaje către populaţie: creşterea interesului public sau al mass-mediei ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident;
b)necesar de resurse: notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel local şi necesită: măsuri sporite pentru controlul bolii, suplimentarea investigaţiilor epidemiologice, suport de investigaţii de laborator;
c)răspândire geografică: extinderea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune) - dacă boala nu are potenţial mare de răspândire şi poate fi controlată cu capacităţi ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP) şi ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi/sau ale Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" (INCDMM);
d)severitatea bolii: necunoscută;
e)îngrijorare internaţională: urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională declarată de OMS, cu posibile implicaţii pentru România;
2.nivelul 2:
a)evenimentul este controlabil, dar necesită mesaje către populaţie: creşterea interesului public sau al mass-mediei ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident;
b)necesar de resurse: notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel local şi necesită: capacităţi de spitalizare şi tratament suplimentare, detaşare de personal în condiţiile legii în zonele afectate, suplimentare de resurse financiare, mobilizarea de resurse din rezerva antiepidemică naţională;
c)răspândire geografică: extinderea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune) - dacă evenimentul nu poate fi controlat cu capacităţile locale şi necesită ajutoare din partea altor judeţe neafectate;
d)severitatea bolii: boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) şi/sau creşterea severităţii evenimentului;
e)îngrijorare internaţională: urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională declarată de OMS, cu cel puţin un caz importat în România, dar fără transmitere susţinută;
3.nivelul 3:
a)evenimentul necesită resurse suplimentare de monitorizare (social media etc.) şi de comunicare susţinută: creşterea interesului public sau al mass-mediei ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident;
b)necesar de resurse: afectare naţională şi necesitatea de măsuri sporite pentru a asigura coordonarea, intervenţia şi comunicări coerente la nivel naţional;
c)răspândire geografică: extinderea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate (două sau mai multe judeţe din regiuni geografice diferite sau din aceeaşi regiune) - dacă boala are potenţial mare de răspândire;
d)severitatea bolii: boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) şi/sau creşterea severităţii evenimentului - boală cunoscută cu fatalitate mare; boală determinată de un agent înalt patogen şi cu potenţial mare de răspândire;
e)îngrijorare internaţională: urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională declarată de OMS, cu transmitere susţinută în România.
Art. 10
Activarea răspunsului se va baza pe analiza riscului şi va ţine cont de:
a)identificarea tuturor riscurilor existente, în vederea prioritizării resurselor;
b)elaborarea de scenarii ale impactului evenimentului, în funcţie de rata de atac aşteptată, de gradul de severitate al acestuia, de infecţiozitatea bolii, de numărul unităţilor sanitare de asistenţă medicală primară şi spitalicească, de rata de mortalitate aşteptată şi gradul de absenteism, care pot duce la perturbarea activităţilor sociale;
c)faptul că măsurile de răspuns ce urmează a fi implementate pot fi diferite în anumite momente în timp, depinzând de condiţiile locale şi de viteza de răspândire a bolii;
d)analiza riscului poate fi efectuată, în unele situaţii, în toate fazele evenimentului şi necesită integrarea planului de comunicare şi a liniei decizionale descrise clar.
Art. 11
(1)Etapele analizei de risc sunt:
a)verificarea informaţiei;
b)colectarea de date şi informaţii despre eveniment şi realizarea unei revizuiri a literaturii de specialitate;
c)extragerea informaţiei relevante pentru evenimentul în cauză;
d)analiza informaţiilor relevante;
e)estimarea riscului;
f)identificarea opţiunilor pentru diminuarea/îndepărtarea riscului.
(2)Responsabili pentru analiza de risc sunt:
a)DSP, care vor realiza analiza de risc în cazul unei situaţii epidemiologice apărute la nivel local;
b)INSP, care va interveni în evaluarea unei situaţii epidemiologice, când aceasta are implicaţii regionale sau naţionale, şi va decide dacă este un eveniment.
(3)Analiza de situaţie este prezentată în cadrul Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii şi cuprinde informaţii referitoare la apariţia evenimentului epidemiologic, efectele acestuia şi măsurile ce trebuie întreprinse pentru limitarea răspândirii epidemiei şi stingerea evenimentului.
Art. 12
Până la activarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, problemele curente vor fi soluţionate de DSP şi, după caz, de către comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, utilizând planul de analiză şi răspuns la risc epidemiologic de la nivel teritorial, denumit în continuare planul de analiză şi răspuns la risc.
Art. 13
Planurile de analiză şi răspuns la risc includ problemele specifice referitoare la evaluarea, măsurile cu caracter preventiv şi de intervenţie în situaţii de urgenţă create de evenimente epidemiologice/epidemii, din competenţa DSP şi a ministerelor cu reţea sanitară proprie.
Art. 14
Planurile de analiză şi răspuns la risc sunt documentele pe baza cărora se realizează organizarea structurilor de intervenţie şi planurile de colaborare cu celelalte structuri implicate în rezolvarea situaţiilor epidemiologice, încadrarea cu personal, resursele umane de specialitate, materiale specifice, financiare, măsurile preventive, pregătirea, intervenţia nemijlocită şi conducerea unitară a acţiunilor.
Art. 15
Planurile de analiză şi răspuns la risc se întocmesc de către DSP şi de ministerele cu reţea sanitară proprie, iar pentru instituţiile sanitare subordonate, de către conducerile tehnico-administrative ale acestora.
Art. 16
Structura-cadru a planului de analiză şi răspuns la risc este prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
Art. 17
Răspunderea privind întocmirea planurilor de analiză şi răspuns la risc revine Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, directorilor executivi ai DSP şi directorilor direcţiilor medicale din ministerele cu reţea sanitară proprie, aşa cum este prevăzut în actele normative în vigoare.
Art. 18
Planurile de analiză şi răspuns la risc se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor survenite în zonele/obiectivele pentru care au fost întocmite. Modificările şi actualizările operate în planurile de analiză şi răspuns la risc se comunică structurilor ierarhice ale administraţiei publice locale, precum şi structurilor teritoriale competente ale Ministerului Afacerilor Interne, în a căror zonă de competenţă se află operatorii economici, instituţiile publice şi localităţile respective.