Capitolul ix - Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct bolnavilor) - Regulament din 2024 privind organizarea şi funcţionarea Spitalului ''Prof. dr. Constantin Angelescu''
M.Of. 880
În vigoare Versiune de la: 2 Septembrie 2024
CAPITOLUL IX:Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct bolnavilor)
Art. 130
Spitalul prestează servicii tehnico-medicale auxiliare prin intermediul farmaciei cu circuit închis, staţiei centrale de sterilizare, prosecturii, compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, unităţii de transfuzii.
SECŢIUNEA 1:Farmacia cu circuit închis
Art. 131
(1)Farmacia cu circuit închis este unitatea sanitară, fără personalitate juridică, care face parte din structura Spitalului şi care are ca obiect de activitate asigurarea asistenţei cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internaţi în secţiile Spitalului, conform legislaţiei în vigoare, şi este organizată potrivit Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Farmacia are program de lucru afişat vizibil şi transmis secţiilor cu paturi spre ştiinţă.
(3)Farmacia cu circuit închis deţine şi eliberează numai produse medicamentoase care au autorizaţie de punere pe piaţă şi termen de valabilitate.
(4)Farmacia deţine literatură de specialitate care să asigure informarea personalului în legătură cu orice aspect legat de acţiunea şi de administrarea medicamentului:
a)Farmacopeea Română;
b)Nomenclatorul de medicamente şi produse farmaceutice;
c)legislaţia farmaceutică în vigoare.
(5)Farmacia are program informatic necesar pentru a transmite datele solicitate. Farmacia trebuie să ia măsuri pentru protecţia informaţiei şi a suportului acestuia împotriva pierderii sau degradării.
(6)Farmacia este condusă de un farmacist-şef care desemnează un înlocuitor pe perioadele absenţei sale din farmacie.
(7)Farmaciştii şi asistenţii de farmacie au certificate de membri al Colegiului Farmaciştilor, respectiv ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (O.A.M.G.M.A.M.R.) valabile, pe care le prezintă în copie serviciului R.U.N.O.S.
(8)Farmaciştii şi asistenţii de farmacie au asigurări de răspundere civilă (malpraxis) valabile, pe care le prezintă în copie serviciului R.U.N.O.S.
(9)Personalul poartă în permanenţă halate albe şi ecuson pe care sunt înscrise numele şi calificarea respectivei persoane.
Art. 132
Farmacia are în principal următoarele atribuţii:
a)recepţionează, păstrează şi difuzează medicamentele conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;
b)depozitează produsele conform normelor în vigoare, ţinând-se seama de natura şi proprietăţile lor fizico-chimice;
c)organizează şi efectuează controlul calităţii medicamentului şi ia măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;
d)prescrierea-prepararea medicamentelor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;
e)eliberează medicamentele prescrise de personalul medical din secţiile Spitalului pe condici de prescripţii medicale;
f)poate elibera şi livra în caz de urgenţă medicamente, conform procedurii aprobate de managerul Spitalului;
g)asigură informarea personalului medico-sanitar cu privire la medicamentele existente în farmacie;
h)asigură evidenţa cantitativ-valorică a medicamentelor existente;
i)asigură eliberarea medicamentelor conform normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;
j)asigură pentru personalul implicat în achiziţiile publice cunoaşterea şi respectarea legislaţiei specifice;
k)stabileşte necesarul de produse pentru o funcţionare normală a farmaciei, asigurând realizarea părţii corespunzătoare a programului anual de achiziţii publice;
l)îndeplineşte, conform atribuţiilor ce îi revin, toate demersurile necesare privind achiziţia produselor farmaceutice.
Art. 133
(1)Farmacistul-şef are în principal următoarele atribuţii generale:
a)organizează spaţiul de muncă dând fiecărei încăperi destinaţia cea mai potrivită;
b)întocmeşte planul de muncă şi repartizează atribuţiile pe oameni, în raport cu necesităţile farmaciei;
c)răspunde de buna aprovizionare a farmaciei;
d)organizează recepţia calitativă şi cantitativă a medicamentelor şi a celorlalte produse farmaceutice intrate în farmacie, precum şi depozitarea şi conservarea acestora în condiţii corespunzătoare;
e)colaborează cu secţiile Spitalului în vederea asigurării unui consum raţional de medicamente şi pentru popularizarea medicamentelor din nomenclator;
f)controlează prepararea corectă şi la timp a medicamentelor, răspunde de modul în care este organizat şi în care se exercită controlul calităţii medicamentelor în farmacie şi urmăreşte ca acestea să se elibereze la timp şi în bune condiţii;
g)răspunde de organizarea şi efectuarea corectă şi la timp a tuturor lucrărilor de gestiune;
h)asigură măsurile de protecţia muncii, de igienă, PCI şi respectarea acestora de către întregul personal;
i)participă la şedinţele organizate în cadrul oficiilor farmaceutice, de comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciştilor, respectiv în unităţile sanitare pentru analiza calităţii medicamentelor, potrivit dispoziţiilor Ministerului Sănătăţii;
j)colaborează cu conducerea medicală a Spitalului pentru rezolvarea tuturor problemelor asistenţei cu medicamente;
k)face parte din nucleul de farmacovigilenţă al Spitalului şi din toate celelalte comisii care au ca obiect de activitate controlul medicamentului;
l)participă la raportul de gardă.
(2)Farmacistul-şef este membru de drept al Consiliului medical al Spitalului.
(3)Farmacistul-şef are următoarele atribuţii de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale:
a)obţinerea, depozitarea şi distribuirea preparatelor farmaceutice, utilizând practici care limitează posibilitatea transmisiei agentului infecţios către pacienţi;
b)distribuirea medicamentelor antiinfecţioase şi ţinerea unei evidenţe adecvate (potenţă, incompatibilitate, condiţii de depozitare şi deteriorare);
c)obţinerea şi depozitarea vaccinurilor sau serurilor şi distribuirea lor în mod adecvat;
d)păstrarea evidenţei antibioticelor distribuite departamentelor medicale;
e)înaintarea către serviciul de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale a sumarului rapoartelor şi tendinţelor utilizării antibioticelor;
f)păstrarea la dispoziţie a următoarelor informaţii legate de dezinfectanţi, antiseptice şi de alţi agenţi antiinfecţioşi: proprietăţi active în funcţie de concentraţie, temperatură, durata acţiunii, spectrul antibiotic, proprietăţi toxice, inclusiv senzitivitatea sau iritarea pielii şi mucoasei, substanţe care sunt incompatibile cu antibioticele sau care le reduc potenţa, condiţii fizice care afectează în mod negativ potenţa pe durata depozitării (temperatură, lumină, umiditate), efectul dăunător asupra materialelor;
g)participarea la întocmirea normelor pentru antiseptice, dezinfectanţi şi produse utilizate la spălarea şi dezinfectarea mâinilor;
h)participarea la întocmirea normelor pentru utilizarea echipamentului şi materialelor pacienţilor;
i)participarea la controlul calităţii tehnicilor utilizate pentru sterilizarea echipamentului în Spital, inclusiv selectarea echipamentului de sterilizare (tipul dispozitivelor) şi monitorizarea.
(4)Atribuţiile asistentului de farmacie:
a)atribuţiile asistenţilor de farmacie decurg din competenţele certificate de actele de studii obţinute, ca urmare a parcurgerii unei forme de învăţământ de specialitate recunoscute de lege;
b)în exercitarea profesiei asistentul de farmacie are responsabilitatea actelor întreprinse în cadrul activităţilor ce decurg din rolul autonom şi delegat;
c)organizează spaţiul de muncă şi activităţile necesare distribuirii medicamentelor şi materialelor sanitare;
d)asigură aprovizionarea, recepţia, depozitarea şi păstrarea medicamentelor şi a produselor farmaceutice;
e)eliberează medicamente şi produse galenice, conform prescripţiei medicului;
f)recomandă modul de administrare a medicamentelor eliberate, conform prescripţiei medicului;
g)oferă informaţii privind efectele şi reacţiile adverse ale medicamentului eliberat;
h)participă, alături de farmacist, la pregătirea unor preparate galenice;
i)verifică termenele de valabilitate a medicamentelor şi produselor farmaceutice şi previne degradarea lor;
j)respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
k)participă la realizarea programelor de educaţie pentru sănătate;
l)participă la activităţile de cercetare;
m)respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical;
n)respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
o)utilizează şi păstrează în bune condiţii echipamentele şi instrumentarul din dotare, supraveghează colectarea materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;
p)se preocupă de actualizarea cunoştinţelor profesionale, prin studiu individual sau alte forme de educaţie continuă;
q)participă la procesul de formare a viitorilor asistenţi medicali de farmacie;
r)respectă normele igienico-sanitare şi de protecţie a muncii;
s)respectă regulamentul de ordine interioară.
SECŢIUNEA 2:Staţia centrală de sterilizare
Art. 134
(1)Staţia centrală de sterilizare este amplasată la subsolul Spitalului, astfel încât să se poată respecta fluxurile şi circuitele funcţionale, conform normelor sanitare în vigoare. În blocul operator există şi un spaţiu destinat sterilizării. Modulul de sterilizare este format din mai multe echipamente (sterilizatoare cu abur şi sterilizatoare cu aer cald) care asigură sterilizarea instrumentului din Spital.
(2)Compartimentarea spaţiilor a fost astfel gândită încât să asigure fluxul "murdar-curat-steril", ele fiind izolate prin pereţi despărţitori. Cele două compartimente sunt:
a)zonă de pregătire şi împachetare, dotată cu cărucioare de transport;
b)zona sterilă.
(3)În zona de pregătire şi împachetare se execută următoarele operaţiuni:
a)preluarea materialelor curăţate/dezinfectate;
b)împachetarea materialelor pentru sterilizare.
(4)În zona sterilă se execută următoarele operaţiuni:
a)sterilizarea propriu-zisă;
b)depozitarea materialelor sterile;
c)predarea către secţii.
Art. 135
Atribuţiile staţiei centrale de sterilizare sunt următoarele:
a)utilizează cele mai bune metode de curăţire, dezinfecţie, sterilizare şi păstrare a instrumentarului de sterilizat pentru a împiedica deteriorarea;
b)sterilizează întreg instrumentarul medical;
c)realizează protocolul de igienă al staţiei de sterilizare şi protocolul de utilizare a produselor de întreţinere folosite;
d)realizează instruirea personalului privind normele europene în domeniul sterilizării, în vederea aplicării acestor norme în cadrul serviciului;
e)elaborează protocoale de lucru pentru fiecare zonă;
f)elaborează protocoale de pregătire a instrumentarului chirurgical şi termosensibil;
g)asigură respectarea circuitelor funcţionale;
h)asigură respectarea circuitelor pentru instrumentarul steril şi nesteril;
i)orice alte atribuţii trasate de şeful ierarhic superior;
j)asigură controlul la nivelul secţiilor a modului de pregătire a instrumentarului şi materialelor pentru sterilizare.
Art. 136
Atribuţiile asistentului medical de la staţia de sterilizare sunt următoarele:
a)utilizează cele mai bune metode de curăţare, dezinfecţie, sterilizare şi păstrare a instrumentarului de sterilizat pentru a împiedica deteriorarea;
b)sterilizează întreg instrumentarul medical;
c)respectă indicaţiile date de compartimentul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
d)răspunde direct de starea de igienă a serviciului şi de starea de funcţionare a aparatelor de dezinfecţie;
e)verifică starea de curăţare şi dezinfecţia materialelor aduse la sterilizare;
f)verifică etanşeitatea casoletelor şi truselor de sterilizare;
g)asigură materialele necesare pentru sterilizarea cu abur;
h)primeşte şi efectuează sterilizarea instrumentarului medical, materialului moale, pentru secţiile din Spital;
i)efectuează sterilizarea cu abur a materialelor, tubulaturilor şi aparaturii care suportă această sterilizare;
j)asigură circuitul materialelor prezentate la sterilizare şi marcarea materialelor sterile conform normelor Ministerului Sănătăţii;
k)ţine evidenţa materialelor prezentate la sterilizare;
l)face controlul sterilizării prin teste chimice la fiecare şarjă şi periodic testarea bacteriologică.
SECŢIUNEA 3:Compartimentul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale
Art. 137
Compartimentul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale este organizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi este subordonat din punct de vedere administrativ directorului medical.
Art. 138
Atribuţiile principale ale compartimentului de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt:
a)asigură supravegherea epidemiologică a infecţiilor asociate asistenţei medicale prin colectarea, înregistrarea, analiza, interpretarea şi diseminarea datelor;
b)elaborează buletinul informativ lunar privind morbiditatea, severitatea şi eficienţa aplicării măsurilor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
c)colaborează cu conducerea secţiilor/compartimentelor pentru elaborarea metodologiei specifice de prevenire şi ţinere sub control a infecţiilor asociate asistenţei medicale, pe care o supune aprobării Comitetului director pentru punere în aplicare şi respectare;
d)efectuează ancheta epidemiologică în izbucniri epidemice de infecţii asociate asistenţei medicale, stabilind factorii cauzali şi programele specifice de măsuri şi control, urmărind respectarea acestora;
e)verifică respectarea normelor de igienă spitalicească, de igienă a produselor alimentare, în special a celor dietetice, a normelor de sterilizare şi menţinerea materialelor sanitare şi a soluţiilor injectabile, precum şi respectarea precauţiilor universale. Organizează măsurile de remediere a deficienţelor constatate;
f)este responsabil pentru organizarea şi realizarea programelor instructiv-educative privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale, colaborând cu personalul calificat din secţii/compartimente;
g)coordonează elaborarea şi actualizarea anuală, împreună cu membrii Consiliului medical şi medicul responsabil pentru activităţile de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale, a Ghidului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, care va cuprinde legislaţia în vigoare, definiţii, proceduri, precauţii de izolare, tehnici aseptice, metode specifice pentru fiecare compartiment, protocoale profesionale ale fiecărei specialităţi, norme de igienă spitalicească, norme de sterilizare;
h)evaluează activitatea de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;
i)organizează depistarea, raportarea, evidenţa, izolarea, tratarea şi aplicarea măsurilor de control în caz de boală transmisibilă internată sau apărută în Spital;
j)stabileşte un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neînregistrate şi neanunţate (ritm recomandat: minimum la 2 zile, maximum la 7 zile);
k)înregistrează şi declară cazurile de infecţie nozocomială descoperite la verificările pe care le face la nivelul secţiilor, după consult cu medicul curant al pacientului;
l)întocmeşte darea de seamă statistică trimestrială şi o transmite după avizarea de către conducerea Spitalului către direcţia de sănătate publică.
Art. 139
Atribuţiile asistentului medical decurg din competenţele certificate de actele de studii obţinute, ca urmare a parcurgerii unei forme de învăţământ de specialitate recunoscut de lege. În exercitarea profesiei, asistentul medical are responsabilitatea actelor întreprinse în cadrul activităţilor ce decurg din rolul autonom şi delegate:
a)conduce şi coordonează activitatea privind respectarea prescripţiilor medicale;
b)controlează respectarea normelor igienico-sanitare, curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor;
c)supravegheze respectarea normelor în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale, a normelor de protecţie a muncii şi a regulamentului de ordine interioară;
d)controlează modul de respectare a normelor de igienă privind transportul şi circuitele pentru alimente, conform reglementărilor în vigoare;
e)verifică prin sondaj corectitudinea distribuirii mesei la bolnavi;
f)recoltează şi păstrează probele de alimente;
g)respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
h)respectă regulamentul de ordine interioară;
i)controlează starea de funcţionare a instalaţiilor frigorifice pentru alimente;
j)respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical;
k)respectă normele igienică-sanitare şi de protecţie a muncii;
l)se preocupă permanent de actualizarea cunoştinţelor profesionale, prin studiu individual sau alte forme de educaţie continuă şi conform cerinţelor postului;
m)are atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
n)menţine la standarde de performanţă activitatea pe care o desfăşoară;
o)dă dovadă de profesionalism în relaţiile de subordonare, coordonare şi colaborare;
p)respectă confidenţialitatea materialelor şi datelor pe care le deţine şi manipulează;
q)răspunde de gestionarea echipamentelor şi materialelor din dotare;
r)verifică datele privind infecţiile asociate asistenţei medicale înregistrate de compartimente/secţii, colectează datele privind cazurile găsite nediagnosticate şi/sau nedeclarate şi informează conducerea Spitalului;
s)participă la realizarea anchetelor epidemiologice;
ş)colaborează cu asistentele-şefe de secţii şi compartimente pentru aplicarea optimă a precauţiilor de izolare a bolnavilor, a măsurilor de antisepsie, a tehnicilor aseptice, a măsurilor de igienă şi dezinfecţie;
t)verifică prin inspecţie respectarea metodelor şi procedurilor de ţinere sub control a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
ţ)răspunde şi participă la recoltarea corectă a probelor de laborator pentru controlul sterilităţii materialelor sanitare, a soluţiilor injectabile, igienei spitaliceşti etc.;
u)participă la alcătuirea testelor de verificare a cunoştinţelor privind infecţiile asociate asistenţei medicale pentru personalul mediu şi auxiliar;
v)în situaţii deosebite informează conducătorul unităţii sau medicul de gardă pentru luarea măsurilor corespunzătoare;
w)participă la instruirea de către asistentele-şefe a infirmierelor, îngrijitoarelor de curăţenie privind infecţiile interioare de spital;
x)poate primi şi alte atribuţii de la conducerea Spitalului privind activitatea de igienă la nivelul Spitalului şi unităţilor sanitare din structura acestuia.
SECŢIUNEA 4:Unitatea de transfuzii sanguine
Art. 140
Unitatea de transfuzii sanguine este organizată şi funcţionează în cadrul Compartimentului anestezie şi terapie intensivă, conform prevederilor Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.224/2006 pentru aprobarea Normelor privind activitatea unităţilor de transfuzie sanguină din spitale, şi se află amplasată la etajul IV al clădirii, având acces facil către toate secţiile.
Art. 141
(1)Unitatea de transfuzii sanguine are în principal următoarele atribuţii:
a)aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge pe baza solicitărilor scrise din secţiile Spitalului;
b)recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine;
c)efectuarea testelor pretransfuzionale;
d)pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;
e)consilierea privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;
f)prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a unităţilor de sânge sau componente sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;
g)întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;
h)raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;
i)păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional, în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spaţii frigorifice cu această destinaţie.
(2)În unitatea de transfuzii sanguine din Spital este obligatorie respectarea protocolului de teste pretransfuzionale, care cuprinde următoarele testări:
a)determinarea grupului sanguin ABO şi Rh (D) la pacient;
b)verificarea aspectului macroscopic, a integrităţii grupului sanguin ABO şi Rh (D) la unitatea de sânge sau componentă sanguină selectată în vederea efectuării probei de compatibilitate;
c)probă de compatibilitate pacient-unitate de sânge total sau componentă sanguină ce conţine eritrocitare vizibilă cu ochiul liber.
Art. 142
Se interzic livrarea de sânge total sau de componente sanguine către alte spitale, livrarea şi/sau administrarea lor la domiciliu pacientului, livrarea de sânge total şi/sau de componente sanguine cu altă destinaţie decât administrarea terapeutică în incinta Spitalului.
Art. 143
Ultimul control pretransfuzional se efectuează obligatoriu la patul bolnavului şi cuprinde următoarele:
a)verificarea identităţii pacientului;
b)verificarea aspectului macroscopic şi a integrităţii unităţii de transfuzat;
c)verificarea compatibilităţii dintre unitatea de sânge selectată şi pacient;
d)verificarea documentaţiei;
e)înregistrarea în foaia de observaţie clinică generală.
Art. 144
Documentaţia minimă obligatorie aferentă desfăşurării activităţii de transfuzie sanguină din Spital cuprinde următoarele:
a)evidenţa stocului de sânge şi a produselor derivate (intrări, provenienţă, ieşirii pentru transfuzie, rebut şi cauze, returnate la centrul de transfuzie sanguină, predare incinerare etc.);
b)evidenţa bonurilor - cerere de sânge şi produse derivate;
c)evidenţa testărilor grupului sanguin (ABO/Rh) şi a rezultatelor;
d)evidenţa probelor de compatibilitate, a rezultatelor, a procedurilor transfuzionale şi a reacţiilor secundare;
e)repertoar cu pacienţii testaţi ABO/Rh;
f)evidenţele monitorizărilor temperaturilor echipamentelor frigorifice;
g)proceduri operatorii standard de lucru;
h)fişa postului pentru fiecare angajat;
i)formulare tipizate pentru rezultate, comandă sânge şi produse de sânge de la centrul de transfuzie sanguină;
j)evidenţa gestionării şi neutralizării deşeurilor generate din activitatea de transfuzie sanguină.
Art. 145
Medicul coordonator din compartimentul ATI care deserveşte şi unitatea de transfuzii sanguine are în principal următoarele atribuţii:
a)asigură organizarea şi funcţionarea unităţii de transfuzii sanguine din Spital;
b)asigură aprovizionarea corectă cu sânge total şi componente sanguine, precum şi cu materiale sanitare, reactivi, consumabile, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în concordanţă cu activitatea de transfuzie sanguină din Spital;
c)răspunde de gestiunea sângelui total şi a componentelor sanguine distribuite de centrul de transfuzie sanguină teritorial;
d)îndrumă, supraveghează, controlează şi răspunde de activitatea asistenţilor medicali din subordine;
e)contrasemnează buletinele de analiză cu rezultatul testărilor efectuate de asistenţii medicali; în cursul programului de gardă, această responsabilitate revine medicului anestezist de gardă;
f)îndrumă şi supraveghează prescrierea şi administrarea corectă a terapiei transfuzionale în secţiile Spitalului;
g)păstrează evidenţa reacţiilor şi complicaţiilor posttransfuzionale, în calitate de coordonator local în cadrul sistemului naţional de hemovigilenţă;
h)ia măsuri pentru prevenirea şi aplicarea de urgenţă a tratamentului necesar pacienţilor la care apar reacţii adverse severe şi/sau incidente adverse severe posttransfuzionale;
i)consiliază medicii prescriptori din Spital în vederea unei cât mai corecte indicaţii de terapie transfuzională, având obligaţia de a se opune administrării transfuziilor nejustificate;
j)răspunde de întocmirea completă şi corectă a documentaţiei existente în unitatea de transfuzie sanguină;
k)răspunde de utilizarea corectă şi de întreţinerea echipamentelor şi aparaturii din dotarea unităţii.
Art. 146
Asistentul medical din compartimentul ATI care deserveşte unitatea de transfuzii sanguine are în principal următoarele atribuţii:
a)desfăşoară activităţile specifice unităţii de transfuzii sanguine din Spital, în limitele competenţelor sale, sub directa îndrumare şi supraveghere a medicului coordonator ATI;
b)efectuează testările pretransfuzionale;
c)răspunde de apariţia reacţiilor adverse severe şi a incidentelor adverse posttransfuzionale provocate de stocarea, manipularea necorespunzătoare a sângelui total şi a componentelor sanguine sau de efectuarea greşită a testărilor pretransfuzionale;
d)supraveghează funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor din dotarea unităţii de transfuzii sanguine din Spital, luând măsuri în condiţiile apariţiei unor defecţiuni în funcţionarea acestora, conform procedurilor standard;
e)respectă prevederile legale în vigoare;
f)pregăteşte şi montează unitatea de sânge şi supraveghează reacţia directă în primele minute;
g)întocmeşte documentaţia pentru activităţile desfăşurate.
SECŢIUNEA 5:Prosectura (morga)
Art. 147
Prosectura este organizată conform Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, şi face parte din serviciul de anatomie patologică.
Art. 148
Atribuţiile prosecturii sunt cele prevăzute în Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată.
Art. 149
Manipularea cadavrelor în cadrul Spitalului se face după cum urmează:
a)decesul este constatat de către medicul curant sau medicul de gardă care consemnează ora decesului în foaia de observaţie clinică generală cu semnătură şi parafă; medicul curant (sau, în lipsa acestuia, medicul de gardă care a constatat decesul) scrie epicriza de deces menţionând data completării acesteia, semnează şi parafează. În cazul declarării morţii cerebrale, se respectă protocolul aprobat prin Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, iar pacientul este declarat purtător potenţial de organe, imediat iniţiindu-se protocolul corespunzător în acest caz;
b)după constatarea decesului, cadavrul este păstrat 2 ore în secţia unde a fost internat pacientul;
c)anunţarea aparţinătorilor despre survenirea decesului se face numai după 2 ore de la constatarea acestuia de către medicul curant sau de către medicul de gardă, după un protocol special redactat;
d)după 2 ore de la deces, cadavrul este transferat la morgă de către brancardierul secţiei unde a decedat bolnavul sau de brancardierul de serviciu şi este depus în frigiderul mortuar/camera frigorifică; este obligatorie existenţa în Spital cel puţin a unui/unei frigider mortuar/camere frigorifice;
e)decedatul este adus dezbrăcat, fără obiecte preţioase (inele, cercei etc.),învelit într-un cearceaf sau introdus într-un sac de plastic opac de culoare închisă; se va menţiona în scris (pe biletul de însoţire a decedatului) prezenţa de proteze dentare fixe din aur;
f)decedatul trebuie să poarte (de preferinţă pe antebraţ) o brăţară de identificare cu: numele, prenumele, vârsta, secţia unde a fost internat, ora decesului, numărul foii de observaţie clinice generale.
Art. 150
Decedatul trebuie însoţit către serviciul de anatomie patologică de următoarele acte:
a)biletul de însoţire a decedatului către serviciul de anatomie patologică, care să includă: numele, vârsta, ultimul domiciliu, data naşterii, CNP, data şi ora decesului, secţia unde a fost internat, numărul foii de observaţie clinice generale, diagnosticul de deces, semnătura şi parafa medicului curant, toate acestea completate într-un bilet tipizat unic pentru întreaga ţară;
b)foaia de observaţie clinică generală cu evoluţia completată la zi, inclusiv constatarea decesului (cu semnătură şi parafă) şi epicriza de deces (cu semnătură, parafă şi data efectuării);
c)buletinul de identitate/cartea de identitate/paşaportul decedatului;
d)foaia de observaţie clinică generală şi actul de identitate al decedatului vor fi aduse la serviciul de anatomie patologică cel mai târziu până la ora 9 a dimineţii următoare survenirii decesului. Decedatul este trecut în registrul de înregistrare a decedaţilor;
e)toate actele/manevrele medicale post mortem se efectuează numai după împlinirea a 24 ore de la deces, cuprinzând certificatul medical constatator de deces, necropsia, îmbălsămarea.
Art. 151
Actele compartimentului de prosectură se păstrează după cum urmează:
a)registrul de înregistrare a decedaţilor - permanent;
b)biletul de însoţire a cadavrului, la care se ataşează cererea de scutire de necropsie şi copia după actul de identitate al solicitatorului (dacă este cazul) - minimum 30 de ani;
c)protocolul de necropsie (macroscopic şi microscopic) - minimum 30 de ani.
Art. 152
Necropsia anatomopatologică se va face cu respectarea următoarelor condiţii:
a)necropsia este obligatorie pentru toate situaţiile stabilite prin norme;
b)dacă în cursul necropsiei anatomopatologul constată leziuni cu implicaţii medico-legale, opreşte necropsia şi anunţă organul judiciar competent, potrivit legii;
c)decizia necropsiei anatomopatologice (versus cea medico-legală) o ia medicul de anatomie patologică, care răspunde pentru această decizie;
d)cazurile ce necesită o necropsie medico-legală se precizează prin lege.
Art. 153
În cazul când aparţinătorii solicită scutirea de necropsie şi există premisele legale ale acordării acesteia, se va proceda după cum urmează:
a)aparţinătorii vor cere în scris scutirea de necropsie, menţionând faptul că nu au nicio rezervă asupra diagnosticului stabilit şi a tratamentului aplicat şi asumându-şi toată responsabilitatea pentru aceasta în faţa restului familiei decedatului - formulare tipizate pentru întreaga ţară;
b)scutirea de necropsie (la care se ataşează o copie după actul de identitate al solicitantului) va fi aprobată de medicul curant sau şeful secţiei unde a decedat bolnavul, şeful serviciului de anatomie patologică şi managerul Spitalului şi va fi păstrată împreună cu biletul de însoţire a decedatului;
c)nu se acordă scutire de la necropsie pentru decesele survenite la mai puţin de 24 de ore de la internare;
d)excepţie de la necropsie se face în decesul survenit în cazul transferului între secţii sau spitale, dacă nu există dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces, precum şi în decesul survenit în cursul internării pentru o cură periodică a unei afecţiuni cronice terminale, dacă nu există dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces.
Art. 154
În situaţia în care nu este posibilă contactarea aparţinătorilor decedatului (care întruneşte condiţiile pentru prelevarea de organe şi ţesuturi) se va proceda după cum urmează:
a)după 3 zile de la deces va fi anunţată în scris poliţia de către secţia Spitalului unde a decedat bolnavul;
b)dacă, într-un interval de 10 zile de la survenirea decesului, nu se prezintă aparţinători, decedatul va fi considerat caz social.
Art. 155
Externarea pacienţilor decedaţi va fi obligatoriu însoţită de îndeplinirea tuturor activităţilor (formalităţilor) cuprinse în procedura de externare, privind codificarea cauzelor de boală şi deces, precum şi întocmirea biletului de ieşire din spital. Epicriza la externare va cuprinde obligatoriu epicriza de deces.
Art. 156
Decesul este constatat de un medic primar/specialist. În cazul în care decesul se produce între orele 13.00-8.00, acesta este constatat de medicul de gardă, primar/specialist. Persoana care constată decesul consemnează în foaia de observaţie clinică generală data şi ora decesului, cu semnătură şi parafă; scrie epicriza de deces, cu dată/ora, cu semnătură şi parafă. Secţia are obligaţia (legală) de a anunţa telefonic, prin centrală telefonică, aparţinătorii legali ai pacientului decedat după trecerea a 2 ore de la constatarea decesului.
Art. 157
(1)Certificatul medical constatator al decesului este întocmit obligatoriu de un medic primar/specialist de pe secţia unde a fost internat pacientul, cu excepţia cazurilor la care se efectuează autopsia anatomopatologică sau medico-legală. Întocmirea/Completarea certificatului medical constatator al decesului poate fi făcută numai după 24 de ore de la declararea decesului.
(2)În timpul programului de lucru al medicului anatomopatolog (luni-vineri, orele 7.30-13.30) certificatul este întocmit de medicul anatomopatolog în colaborare cu medicul curant.
(3)În afara programului normal de lucru, respectiv în ziua de sâmbătă/duminică, la nevoie, la solicitarea expresă a aparţinătorilor, certificatul este întocmit de medicul anatomopatolog.
(4)Completarea certificatului medical constatator al decesului se face de laboratorul de anatomie patologică în zilele luni-vineri orele 7.30-13.30. Certificatele medicale constatatoare ale decesului se găsesc la serviciul de anatomie patologică.
(5)Este obligatorie completarea corectă a tuturor rubricilor conform foii de observaţie clinică generală şi actului de identitate (carte de identitate, buletin de identitate sau paşaport); nu se admit ştersături, corecturi.
Art. 158
(1)După constatarea decesului, pacientul va rămâne în pat (pe secţie) timp de 2 (două) ore. După expirarea timpului de 2 ore, decedatul va fi transportat la morga Spitalului. Transportul este asigurat de brancardieri. Responsabilitatea anunţării brancardierilor este a medicului de gardă. Transportul decedatului se face cu biletul de însoţire a decedatului către serviciul de anatomie patologică/medicină legală (Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată).
(2)Autopsia anatomopatologică se face la toate cazurile de deces survenite în timpul spitalizării, în serviciul de anatomie patologică.
(3)În cazul în care aparţinătorii (familie, tutore, persoane care au legal în grijă decedatul etc.) nu doresc autopsia, vor face o cerere de scutire de autopsie. Aceasta trebuie vizată, în ordine, de medicul curant, medicul-şef de secţie, medicul anatomopatolog, managerul Spitalului.
(4)La cererea de autopsie se anexează copia actului de identitate al celui care solicită scutirea de autopsie.
(5)Cererea de scutire de autopsie poate fi refuzată de oricare din cei enumeraţi, dacă există motive întemeiate.
(6)Dacă există motive întemeiate care să sugereze o moarte violentă sau suspectă, medicul curant sau/şi medicul anatomopatologic trebuie să anunţe poliţia şi medicul legist pentru a solicita constatarea medico-legală. Orice procedură asupra cadavrului (îmbălsămare, necropsie) poate fi făcută numai după 24 de ore de la constatarea decesului (anunţarea decesului). Dacă în termen de 3 (trei) zile nu se pot anunţa aparţinătorii şi/sau decedatul nu este ridicat, este anunţată în scris poliţia.
Art. 159
Medicul anatomopatolog are următoarele atribuţii:
a)răspunde de instruirea întregului personal din subordine cu privire la cunoaşterea şi respectarea normelor de aplicare a contractului-cadru privind acordarea asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, precum şi a legislaţiei specifice domeniului de activitate;
b)are competentă în execuţia tehnică a tuturor operaţiunilor din compartimentul de prosectură, în caz de necesitate, pentru a ajuta activitatea serviciului;
c)verifică aprovizionarea materialelor consumabile;
d)verifică şi controlează prezenţa şi respectarea orelor de program ale personalului subordonat;
e)informează conducerea Spitalului asupra oricărei probleme de natură tehnică, de aprovizionare, de securitate şi sănătate a muncii sau disciplinară care apare sau ar putea apărea în cadrul serviciului;
f)controlează raportarea datelor statistice pe departamentele de histopatologie, citologie şi prosectură de către personalul mediu sanitar din subordine;
g)verifică respectarea normelor de păstrare şi conservare a reactivilor folosiţi şi controlează respectarea acestor norme de către tot personalul din subordine, conform normelor legale în vigoare;
h)verifică periodic modul de păstrare a instrumentarului şi a aparaturii din dotare, precum şi colectarea materialelor utilizate sau a resturilor din pieselor operatorii şi de la necropsii, depozitarea acestora în vederea distrugerii, conform normelor legale în vigoare;
i)controlează periodic efectuarea curăţeniei şi a dezinfecţiei frigiderului de la morgă;
j)respectă normele igienico-sanitare şi de securitate şi sănătate a muncii şi mediului şi controlează respectarea acestor norme de către tot personalul din subordine, conform dispoziţiilor legale;
k)respectă secretul profesional, secretul informaţiilor ce provin din exercitarea profesiei şi controlează respectarea acestor norme de către tot personalul din subordine;
l)se preocupă de actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de utilizarea echipamentelor prin studiu individual sau alte forme de formare profesională;
m)respectă regulamentul intern, regulamentul de organizare şi funcţionare şi codul de etică şi deontologie, controlează respectarea acestora de către tot personalul din subordine;
n)respectă confidenţialitatea informaţiilor decurse din serviciile medicale acordate pacienţilor, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora, aşa cum sunt stabilite prin Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacienţilor, cu modificările şi completările ulterioare;
o)respectă reglementările privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform prevederilor legale; organizează, controlează şi răspunde pentru derularea activităţilor proprii laboratorului, conform planului anual de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale din Spital;
p)poartă echipamentul de protecţie stabilit, pe care îl va fi schimba ori de câte ori este nevoie, pentru păstrarea igienei şi a aspectului estetic personal;
q)desfăşoară activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă;
r)respectă confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă indiferent de natura acestora, orice declaraţie publică cu referire la locul de muncă fiind interzisă, fără avizul conducătorului unităţii;
s)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducerea Spitalului.
Art. 160
Asistentul medical anatomopatolog are următoarele atribuţii:
a)respectă programul de lucru şi utilizează integral timpul de lucru;
b)poate părăsi instituţia numai în interes de serviciu şi numai cu aprobarea medicului-şef;
c)răspunde de aplicarea măsurilor de dezinfecţie şi dezinsecţie potrivit normelor în vigoare;
d)răspunde cu promptitudine la solicitările personalului medical superior din cadrul Spitalului;
e)răspunde de îndeplinirea corectă şi la timp a lucrărilor ce i-au fost încredinţate;
f)răspunde de integritatea şi securitatea arhivei fiecărei lucrări medico-legale în lucru pe perioada cât aceasta îi este încredinţată şi de toată arhiva cu lucrări medico-legale finalizate pe perioada cât aceasta îi este încredinţată;
g)informează în prealabil medicul-şef înainte de a întreprinde orice fel de acţiuni în nume propriu care pot implica în orice fel instituţia unde lucrează;
h)aduce imediat la cunoştinţă medicului-şef orice problemă deosebită sau disfuncţionalitate ivită în activitatea pe care o desfăşoară;
i)respectă normele de securitate şi sănătate în muncă şi de PSI;
j)respectă şi aplică prevederile sistemului de management al calităţii adoptat;
k)respectă prevederile regulamentului intern şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare;
l)respectă secretul profesional şi se îngrijeşte de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
Art. 161
Asistentul medical din laboratorul de anatomie patologică, cu pregătire pentru efectuarea autopsiilor, are în principal următoarele atribuţii:
a)stabileşte şi răspunde de identitatea cadavrelor;
b)înregistrează şi eliberează aparţinătorilor cadavrele, conform normelor legale;
c)pregăteşte cadavrele şi instrumentarul pentru necropsie, ajută medicul la efectuarea autopsiei;
d)îmbălsămează şi toaletează cadavrele în vederea predării lor.