Capitolul iii - Prevenire - Regulament din 2019 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră

M.Of. 558 bis

În vigoare
Versiune de la: 8 Iulie 2019
CAPITOLUL III:Prevenire
SECŢIUNEA 1:3.1. Identificarea/evaluarea şi controlul riscurilor şi pericolelor
Art. 57
(1)Prezentul articol utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Metodologia de evaluare unitară a riscurilor şi de integrare a evaluărilor de risc sectoriale elaborată în cadrul proiectului "Evaluarea Riscurilor de Dezastre la Nivel Naţional, din cadrul Programului Operaţional "Capacitate Administrativă" 2014 - 2020, Axa prioritară - 1.
(2)Evaluarea riscurilor:
a)Riscul - este estimarea matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane, daune materiale şi daune de mediu, daune sociale şi psihologice, pe o perioadă de referinţă, respectiv viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de eveniment de risc.
Riscul este exprimat matematic conform următoarei formule:
Risc = Probabilitatea de apariţie a evenimentului x Impact
b)Probabilitate - reprezintă posibilitatea ca un hazard să se producă într-un orizont de timp prestabilit, luând în considerare informaţiile disponibile;
c)Impactul - reprezintă efectele negative ale unui hazard, exprimate în termeni de impact asupra populaţiei, economic şi de mediu, şi impact social şi psihologic;
d)Hazardul - este un proces sau fenomen periculos, substanţă, activitate umană sau situaţie care poate cauza pierderea de vieţi omeneşti, răni, sau genera alt impact asupra sănătăţii, daune aduse proprietăţilor, pierderi ale mijloacelor de trai şi serviciilor, perturbări sociale şi economice sau daune asupra mediului. Hazardul poate fi clasificat în 2 tipuri: hazard natural şi hazard antropic;
e)Evaluarea riscului - este procesul de identificare, de analiză şi estimare a riscurilor, în vederea determinării acceptabilităţii riscului;
f)Analiza riscului - este procesul de înţelegere a naturii riscului şi de determinare a nivelului de risc;
g)Estimarea riscului - este procesul de comparare a rezultatelor analizei de risc cu criteriile de risc pentru a determina dacă riscul şi intensitatea sunt acceptabile sau tolerabile;
h)Risc acceptabil - reprezintă nivelul pierderilor potenţiale pe care o societate sau o comunitate le consideră suportabile, date fiind condiţiile specifice sociale, economice, politice, culturale, tehnice şi de mediu.
Conform matricei riscurilor, impactul este situat pe o axă verticală, iar probabilitatea pe o axă orizontală. Sunt reprezentate scorurile agregate ale impactului şi probabilităţii unui anumit scenariu şi modalitatea în care scorurile determină poziţia scenariului pe matricea riscurilor.
Scalele matricei riscurilor sunt utilizate în faza evaluării probabilităţii şi impactului, permiţând evaluarea celor două elemente menţionate anterior. Această scară, în funcţie de combinarea celor 5 intervale ale probabilităţii şi impactului pentru fiecare scenariu, furnizează rezultate referitoare la dimensiunea riscului. Este o scară ce generează 4 clasificări ale riscurilor: risc scăzut, risc mediu, risc ridicat, risc foarte ridicat.
Figura 1 - Exemplu de matrice a riscurilor
Probabilitatea producerii evenimentului se măsoară pe o scară cu 5 intervale (1 - scăzut; 5 - ridicat).
Se realizează matrici distincte de risc pentru fiecare tip de impact/criteriu de impact: impact asupra populaţiei, impact economic şi de mediu, impact social şi psihologic.
i)Impact asupra populaţiei - reprezintă un tip de impact care se referă la numărul deceselor, numărul persoanelor rănite, precum şi numărul persoanelor evacuate şi persoanelor izolate.
j)_
k)Impactul economic şi de mediu:
(i)impactul economic se referă la cuantificarea totalităţii pierderilor materiale şi economice generate de producerea fenomenului de risc, exprimate în euro şi procent din produsul intern brut;
(ii)impactul asupra mediului se referă la suprafaţa afectată în urma manifestării evenimentului de risc, exprimat ca produs între suprafaţa afectată, numărul de specii şi numărul de ani necesari refacerii.
l)Impactul social şi psihologic se referă la efectele asupra stabilităţii sociale şi ia în considerare întreruperi ale activităţilor cotidiene ale comunităţilor/societăţii cauzate de evenimente de risc, precum şi impactul psihologic asupra cetăţenilor.
Acestea vor fi reprezentate pe matricea riscurilor datorită faptului că sunt măsurate prin scale diferite, exprimate în indicatori diferiţi, permiţând astfel o mai facilă comparare.

Scara probabilităţii

Scara probabilităţii

Interval de timp

1 Scăzută

categoria 1 - evenimentele care pot apărea o dată la 1000 de ani sau mai mult

2 Scăzută-Medie

categoria 2 - evenimentele care pot apărea între 100 şi 1000 de ani

3 Medie

categoria 3 - evenimentele care pot apărea între 10 şi 100 de ani

4 Medie-Ridicată

categoria 4 - evenimentele care pot apărea între 1 şi 10 ani

5 Ridicată

categoria 5 - evenimentele care pot apărea de mai multe ori pe an

Art. 58
Pentru controlul riscurilor sunt identificate măsuri generale care tratează managementul fiecărui tip de risc după cum urmează:
a)Măsuri cu aplicabilitate la nivel naţional - reprezintă acele măsuri care stau la baza construirii unui cadru organizaţional adecvat pentru realizarea unui management integrat al riscului, deziderat care depinde de implicarea tuturor autorităţilor responsabile şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile;
b)Măsuri cu aplicabilitate la nivel de bazin hidrografic - reprezintă acele soluţii organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la nivelul întregului spaţiu hidrografic, sunt măsuri îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului.
SECŢIUNEA 2:3.2. Evidenţierea generică a tipologiei surselor de risc
Art. 59
Clasificarea tipurilor de risc din punct de vedere al tipologiei surselor de risc din domeniul de aplicabilitate al prezentului regulament este următoarea:
a)Risc natural (inundaţii, secetă hidrologică, temperaturi minime extreme care generează poduri şi baraje de gheaţă pe apă - zăpor);
b)Risc biologic (urmările negative asupra colectivităţilor de oameni, animale şi asupra plantelor, cauzate de îmbolnăviri);
c)Risc tehnologic (incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, poluări marine în zona costieră).
SECŢIUNEA 3:3.3. Măsurile şi acţiunile preventive
SUBSECŢIUNEA 0:
a)Organizarea fluxului informaţional-decizional;
b)Verificarea, întreţinerea şi repararea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
c)Realizarea de obiective noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
d)Împădurirea/reîmpădurirea unor suprafeţe de teren în scopul reducerii riscului de producere a inundaţiilor;
e)Controlul îndeplinirii obligaţiilor legale privind apărarea împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă de către autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici şi deţinătorii de lucrări hidrotehnice;
f)Monitorizarea factorilor de risc.
SUBSECŢIUNEA 1:
Art. 60
Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului informaţional-decizional definit în Planurile de apărare şi în Anexa nr. 13 din prezentul regulament, în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare.
Art. 61
(1)Sistemul informaţional la nivelul Administraţiei Naţionale "Apele Române" este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizaţionale, astfel:
a)Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia Staţiilor Hidrologice). Staţiile hidrometrice transmit datele necesare pentru diagnoză şi prognoză (nivel, precipitaţii solide/lichide, nivel, echivalent în apă al stratului de zăpadă, temperatură aer, temperatură apă, fenomene de iarna pe cursul de apa), precum şi orice altă apariţie a unor fenomene hidrometeorologice periculoase către unităţile colectoare (Staţia Hidrologică, Dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor, Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie, Dispeceratul Administraţiei Bazinale de Apă), conform fluxului informaţional;
b)Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Staţia Hidrologică), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă. Datele hidrologice (niveluri, precipitaţii) se colectează la nivelul Staţiilor Hidrologice, acestea având atribuţiuni de prelucrare primară a datelor şi transmiterea lor către nivelul de decizie superior - Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie;
c)Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrului/Serviciului Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă. Serviciul de Prognoză Bazinală coordonează la nivel bazinal activitatea tuturor Staţiilor Hidrologice (implicit a staţiilor hidrometrice), validând şi transmiţând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrul de prognoză bazinală care se identifică la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă cu Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie împreună cu compartimentul Dispecerat identifică şi declanşează, când este cazul, starea de alertă hidrologică la bazinele/subbazinele hidrografice informând conducerea de intrarea în starea de alertă hidrologică. La intrarea în starea de alertă hidrologică, Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie dispune toate măsurile necesare obţinerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările şi prognozele elaborate;
d)Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Ministerului Apelor şi Pădurilor unde se colectează toate informaţiile/datele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, acestea fiind transmise mai departe, conform fluxului informaţional - decizional către toate Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă de la nivel naţional implicate în managementul situaţiilor de urgenţă.
Schema raportului informaţie-decizie pentru cele patru niveluri ale fluxului informaţional - decizional este următoarea:
Prin intermediul acestui sistem sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, incidente/accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date etc.).
Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente - tip, colapsuri etc.
Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă de compartimentele Dispecerat şi Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie (hidrologie) unde se colectează toate informaţiile/datele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea şi monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei Administraţii Bazinale de Apă.
Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor) există o conlucrare permanentă privind datele şi informaţiile referitoare la fenomenele hidrometeorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cu un grad de precizie cât mai ridicat.
(2)Sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale "Apele Române" asigură următoarele funcţii:
a)Colectarea informaţiilor şi datelor;
b)Procesarea informaţiilor şi datelor;
c)Transmiterea informaţiilor şi datelor;
d)Stocarea informaţiilor şi datelor;
e)Diseminarea informaţiilor şi datelor.
Art. 62
(1)În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de asemenea, date şi măsuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere a apei.
(2)Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, aparţinând altor deţinători decât Administraţia Naţională "Apele Române", vor fi efectuate doar după obţinerea aprobării dispeceratelor bazinale din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".
(3)Transmiterea acestor informaţii/date constituie o obligaţie a unităţilor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deţinător, şi se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, aprobată prin planurile de apărare respective.
Art. 63
Conţinutul şi semnificaţia mesajelor de informare, atenţionare şi avertizare meteorologică şi hidrologică în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională sau regională sunt stabilite prin Ordinul comun al conducătorilor autorităţilor publice centrale în domeniul apelor, mediului şi afacerilor interne pentru aprobarea procedurii de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice.
Art. 64
Deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice (hidrometrice, debitmetrice), conform actelor de reglementare (avize, autorizaţii, notificări) emise de Administraţia Naţională "Apele Române" necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.
Art. 65
(1)Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele Ministeriale, Judeţene şi Locale şi la instituţiile nominalizate cu responsabilităţi în gestionarea tipurilor de risc care fac obiectul prezentului regulament se stabilesc mijloacele de comunicaţii ce vor fi utilizate în acest sens.
(2)La judeţe, permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul Inspectoratelor pentru
Situaţii de Urgenţă Judeţene/al Municipiului Bucureşti şi Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor/Administraţiilor Bazinale de Apă. La municipii, oraşe şi comune permanenţa se asigură prin grija primarului pe baza unui grafic stabilit, iar la obiectivele socio - economice periclitate prin grija conducătorilor acestora pe baza unui grafic stabilit pe baza informaţiilor primite de Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.
(3)Pentru asigurarea fluxului informaţional-decizional între Comitetele Judeţene şi Locale, pot fi folosite şi mijloacele de comunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi alte mijloace de comunicaţii disponibile.
(4)Pentru asigurarea fluxului informaţional-decizional în timpul intervenţiei operative în situaţii de urgenţă generate de incidente/accidente sau avarii la baraje se elaborează de către unităţile care deţin aceste construcţii, Planuri de acţiune în caz de accidente la baraje, conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament.
Art. 66
În cazul poluărilor accidentale pe Dunăre şi pe râurile transfrontaliere, sistemul informaţional este organizat şi funcţionează conform Manualului de Operare Internaţional pentru Centrul Internaţional Principal de Alarmare (P.I.A.C.), iar în cazul poluărilor accidentale pe râurile interioare sistemul informaţional este organizat conform sistemului de alarmare S.A.P.A.- ROM şi prevederilor planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
Art. 67
În cazul poluărilor cu hidrocarburi a Mării Negre, sistemul informaţional este asigurat şi funcţionează conform H.G. nr. 1.593/2002, în caz de poluare marină în zona costieră cu hidrocarburi, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 68
(1)Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice conform reglementărilor de urmărire a comportării construcţiilor în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale corespunzătoare ale acestora, verificări privind starea tehnică şi funcţională a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor conform programului stabilit de autoritatea publică centrală în domeniul apelor.
(2)Se va verifica funcţionalitatea echipamentelor hidroelectromecanice, a aparaturii de măsură şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de comunicaţii şi a surselor de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică. De asemenea, se vor verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor stabili şi se vor lua măsurile ce se impun în aceste direcţii.
SECŢIUNEA 4:3.4. Existenţa elementelor de infrastructură critică specifice
Art. 69
Atribuţiile autorităţilor publice responsabile din domeniul protecţiei infrastructurilor critice şi elementele de infrastructură critică sunt identificate şi stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare care reglementează activitatea în acest domeniu.
SECŢIUNEA 5:3.5. Reglementări specifice pe linia prevenirii situaţiilor de urgenţă şi competenţa de emitere a acestora
SUBSECŢIUNEA 1:Elaborarea/Revizuirea Planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă
Art. 70
(1)Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă constituie documentaţii tehnice care se întocmesc de către unităţile care deţin obiective potenţial a fi afectate, de către Comitetele Judeţene şi Comitetele locale, cu consultarea tehnică şi coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, şi de către Administraţiile Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc şi se aprobă o dată la 4 ani şi se actualizează anual sau ori de câte ori apar modificări în ceea ce priveşte:
a)componenţa schemei de organizare în cazul situaţiilor de urgenţă;
b)adresele, numerele de telefon, fax;
c)modificările în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale;
d)modificări ale cotelor de apărare.
(2)Conţinutul planurilor de apărare şi modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile, sunt prezentate în Anexele nr. 1 - 4 la prezentul regulament.
(3)Modificările operate în Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică; incidente/accidente la construcţii hidrotehnice; poluări accidentale pe cursurile de apă sunt transmise tuturor celor cărora li s-a distribuit un exemplar al planului sau o copie după acesta.
Art. 71
(1)Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje se întocmesc, se avizează şi se aprobă conform prevederilor Anexei nr. 7 la prezentul regulament. Aceste planuri se actualizează o dată la 10 ani sau în funcţie de modificările survenite la obiective şi la dotările cu mijloace de avertizare-alarmare şi de intervenţie.
(2)Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, ale localităţilor şi obiectivelor din aval de baraje, din zona de influenţă, se corelează cu elementele aferente din planurile de acţiune în caz de accidente la baraje.
Art. 72
(1)Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către Administraţiile Bazinale de Apă după consultarea utilizatorilor autorizaţi, se avizează de către Administraţia Naţională "Apele Române" şi Comitetele de Bazin şi se aprobă de către conducătorul autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
(2)Metodologia de elaborare a planurilor de restricţii este reglementată prin Ordinul conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
Art. 73
(1)Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă se întocmesc, la nivel bazinal, de către Administraţiile Bazinale de Apă şi de către persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, potenţial poluatori. Secţiunea aferentă judeţului face parte integrantă din Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
(2)Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare se aprobă prin Ordin al conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
Art. 74
Conţinutul planurilor de apărare va fi luat în considerare la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.