Secţiunea 1 - 3.1. Identificarea/evaluarea şi controlul riscurilor şi pericolelor - Regulament din 2019 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră

M.Of. 558 bis

În vigoare

Versiune de la: 8 Iulie 2019

SECŢIUNEA 1:3.1. Identificarea/evaluarea şi controlul riscurilor şi pericolelor

(1)Prezentul articol utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Metodologia de evaluare unitară a riscurilor şi de integrare a evaluărilor de risc sectoriale elaborată în cadrul proiectului "Evaluarea Riscurilor de Dezastre la Nivel Naţional, din cadrul Programului Operaţional "Capacitate Administrativă" 2014 - 2020, Axa prioritară - 1.

(2)Evaluarea riscurilor:

a)Riscul - este estimarea matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane, daune materiale şi daune de mediu, daune sociale şi psihologice, pe o perioadă de referinţă, respectiv viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de eveniment de risc.

Riscul este exprimat matematic conform următoarei formule:

Risc = Probabilitatea de apariţie a evenimentului x Impact

b)Probabilitate - reprezintă posibilitatea ca un hazard să se producă într-un orizont de timp prestabilit, luând în considerare informaţiile disponibile;

c)Impactul - reprezintă efectele negative ale unui hazard, exprimate în termeni de impact asupra populaţiei, economic şi de mediu, şi impact social şi psihologic;

d)Hazardul - este un proces sau fenomen periculos, substanţă, activitate umană sau situaţie care poate cauza pierderea de vieţi omeneşti, răni, sau genera alt impact asupra sănătăţii, daune aduse proprietăţilor, pierderi ale mijloacelor de trai şi serviciilor, perturbări sociale şi economice sau daune asupra mediului. Hazardul poate fi clasificat în 2 tipuri: hazard natural şi hazard antropic;

e)Evaluarea riscului - este procesul de identificare, de analiză şi estimare a riscurilor, în vederea determinării acceptabilităţii riscului;

f)Analiza riscului - este procesul de înţelegere a naturii riscului şi de determinare a nivelului de risc;

g)Estimarea riscului - este procesul de comparare a rezultatelor analizei de risc cu criteriile de risc pentru a determina dacă riscul şi intensitatea sunt acceptabile sau tolerabile;

h)Risc acceptabil - reprezintă nivelul pierderilor potenţiale pe care o societate sau o comunitate le consideră suportabile, date fiind condiţiile specifice sociale, economice, politice, culturale, tehnice şi de mediu.

Conform matricei riscurilor, impactul este situat pe o axă verticală, iar probabilitatea pe o axă orizontală. Sunt reprezentate scorurile agregate ale impactului şi probabilităţii unui anumit scenariu şi modalitatea în care scorurile determină poziţia scenariului pe matricea riscurilor.

Scalele matricei riscurilor sunt utilizate în faza evaluării probabilităţii şi impactului, permiţând evaluarea celor două elemente menţionate anterior. Această scară, în funcţie de combinarea celor 5 intervale ale probabilităţii şi impactului pentru fiecare scenariu, furnizează rezultate referitoare la dimensiunea riscului. Este o scară ce generează 4 clasificări ale riscurilor: risc scăzut, risc mediu, risc ridicat, risc foarte ridicat.

Figura 1 - Exemplu de matrice a riscurilor

Probabilitatea producerii evenimentului se măsoară pe o scară cu 5 intervale (1 - scăzut; 5 - ridicat).

Se realizează matrici distincte de risc pentru fiecare tip de impact/criteriu de impact: impact asupra populaţiei, impact economic şi de mediu, impact social şi psihologic.

i)Impact asupra populaţiei - reprezintă un tip de impact care se referă la numărul deceselor, numărul persoanelor rănite, precum şi numărul persoanelor evacuate şi persoanelor izolate.

j)_

k)Impactul economic şi de mediu:

(i)impactul economic se referă la cuantificarea totalităţii pierderilor materiale şi economice generate de producerea fenomenului de risc, exprimate în euro şi procent din produsul intern brut;

(ii)impactul asupra mediului se referă la suprafaţa afectată în urma manifestării evenimentului de risc, exprimat ca produs între suprafaţa afectată, numărul de specii şi numărul de ani necesari refacerii.

l)Impactul social şi psihologic se referă la efectele asupra stabilităţii sociale şi ia în considerare întreruperi ale activităţilor cotidiene ale comunităţilor/societăţii cauzate de evenimente de risc, precum şi impactul psihologic asupra cetăţenilor.

Acestea vor fi reprezentate pe matricea riscurilor datorită faptului că sunt măsurate prin scale diferite, exprimate în indicatori diferiţi, permiţând astfel o mai facilă comparare.

Scara probabilităţii
Scara probabilităţii	Interval de timp
1 Scăzută	categoria 1 - evenimentele care pot apărea o dată la 1000 de ani sau mai mult
2 Scăzută-Medie	categoria 2 - evenimentele care pot apărea între 100 şi 1000 de ani
3 Medie	categoria 3 - evenimentele care pot apărea între 10 şi 100 de ani
4 Medie-Ridicată	categoria 4 - evenimentele care pot apărea între 1 şi 10 ani
5 Ridicată	categoria 5 - evenimentele care pot apărea de mai multe ori pe an

Art. 58

Pentru controlul riscurilor sunt identificate măsuri generale care tratează managementul fiecărui tip de risc după cum urmează:

a)Măsuri cu aplicabilitate la nivel naţional - reprezintă acele măsuri care stau la baza construirii unui cadru organizaţional adecvat pentru realizarea unui management integrat al riscului, deziderat care depinde de implicarea tuturor autorităţilor responsabile şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile;

b)Măsuri cu aplicabilitate la nivel de bazin hidrografic - reprezintă acele soluţii organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la nivelul întregului spaţiu hidrografic, sunt măsuri îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului.