Secţiunea 13 - Dreptul la asistenţă medicală - Regulament din 2018 privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora

M.Of. 212 bis

În vigoare
Versiune de la: 17 Februarie 2025
Secţiunea 13:Dreptul la asistenţă medicală
Art. 136
(1)Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor private de libertate este garantat.
(2)Persoana privată de libertate beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală şi de medicamente.
(3)Serviciile de asistenţă medicală şi medicamentele sunt asigurate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fondurile unităţilor Ministerului Afacerilor Interne, aprobate cu această destinaţie, şi din alte surse, potrivit legii.
(4)Asistenţa medicală a persoanei private de libertate se asigură de către personalul medico-sanitar cu atribuţii în acest sens din cadrul unităţii medicale a Ministerului Afacerilor Interne care are în competenţă asigurarea asistenţei medicale la nivelul centrului, precum şi de către personal medico-sanitar din unităţile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne sau din alte unităţi sanitare publice, potrivit legii.
(5)Persoana privată de libertate poate beneficia în centru, contra cost, în urma unei cereri scrise, adresate administraţiei centrului de reţinere şi arestare preventivă, de asistenţă medicală din partea unui medic solicitat de aceasta, cu informarea medicului care asigură asistenţa medicală în centrul de reţinere şi arestare preventivă. Rezultatul examenului medical efectuat de către medicul solicitat se consemnează de către acesta în fişa medicală a persoanei private de libertate.

Art. 137
(1)Examenul medical al persoanei private de libertate se realizează la primirea în centru, la cererea acesteia datorată unor acuze de boală, în baza unei programări efectuată de către medic în cazul bolnavilor aflaţi în tratament sau dispensarizaţi, precum şi ori de câte ori este necesar.
(2)Examinarea medicală se efectuează cu respectarea confidenţialităţii, demnităţii şi intimităţii persoanei private de libertate, cu excepţia cazurilor în care medicul solicită expres supraveghere suplimentară în cazuri particulare, pentru motive de siguranţă ?i de menţinere a ordinii şi disciplinei.
(3)Programul de lucru şi activitatea personalului medico-sanitar desemnat să asigure asistenţa medicală a persoanelor private de libertate se stabileşte de către şeful centrului medical. În vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale la nivelul centrului, şeful centrului medical al Ministerului Afacerilor Interne sau al structurii cu atribuţii întocmeşte planificarea personalului medico-sanitar de la nivelul unităţii/structurii sanitare şi este adusă la cunoştinţă şefului centrului de reţinere şi arestare preventivă.
Art. 138
(1)Rezultatul fiecărei examinări medicale se consemnează de către personalul medico-sanitar în Registrul de consultaţii medicale şi, cronologic, în fişa medicală a persoanei private de libertate.
(2)Rezultatele examenelor paraclinice şi cele ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se păstrează în fişa medicală, în ordine cronologică.
(3)Toate cazurile de internare în spital se înregistrează în registrul de internări în spital.
(4)Tratamentele injectabile şi intervenţiile de mică chirurgie se consemnează în registrul de tratamente, persoana privată de libertate semnând la efectuarea lor.
(5)Persoana privată de libertate semnează pentru primirea medicaţiei în registrul de consultaţii sau în registrul de bolnavi cronici, după caz.
(6)Medicul semnează şi parafează toate înscrisurile din evidenţele primare ale cabinetului medical. Asistentul medical semnează toate consemnările efectuate, conform competenţei, în evidenţele existente la nivelul cabinetului medical.
Art. 139
(1)Cu prilejul examenului medical, persoana privată de libertate este informată cu privire la starea de sănătate, prognosticul afecţiunii prezentate, investigaţiile necesare, precum şi despre condiţiile terapeutice.
(2)Persoana privată de libertate are dreptul să refuze o intervenţie medicală sau un tratament, asumându-şi în scris răspunderea pentru această decizie.
(3)Pacientul este informat sub semnătură de către medic despre consecinţele medicale ale refuzului sau întreruperii actelor medicale.
(4)Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei intervenţii medicale sau întreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident şi nu constituie abatere disciplinară.
(5)Persoana privată de libertate semnează după efectuarea oricărei examinări medicale, investigaţii sau tratament în registrul de consultaţii/tratamente şi în fişa medicală.
Art. 140
(1)Persoana privată de libertate care are boli cronice, depistate cu ocazia primirii în centru sau prin examinările/investigaţiile medicale ulterioare, este luată în evidenţă de personalul medico-sanitar de la cabinetul medical din centru în registrul de bolnavi cronici, este dispensarizată şi i se asigură tratamentul şi regimul alimentar corespunzătoare.
(2)Indicaţia de regim alimentar este reevaluată periodic în funcţie de evoluţia stării de sănătate a pacientului şi de recomandările medicului specialist.
Art. 141
(1)Bolnavul cu diabet zaharat este luat în evidenţă în registrul de bolnavi cronici şi dispensarizat conform normelor Ministerului Sănătăţii.
(2)Tratamentul se asigură în cadrul programelor naţionale de sănătate, iar regimul alimentar se acordă conform recomandărilor medicului specialist şi normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.
Art. 142
(1)În cazul în care personalul medico-sanitar constată cu ocazia examenelor medicale efectuate pe parcursul deţinerii în centru, că persoana privată de libertate prezintă urme de violenţă, a recurs la acţiuni de autoagresiune, a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la rele tratamente sau acuză violenţe, întocmeşte un proces-verbal, la care se ataşează documentele medicale întocmite în acest sens.
(2)Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se întocmeşte în 3 exemplare, se înregistrează la secretariatul unităţii sanitare, se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate sub semnătură şi se ataşează la dosarul individual.
(3)Un exemplar al procesului-verbal se transmite de îndată procurorului, în condiţiile art. 72 din Lege.
Art. 143
(1)Femeia gravidă primită în centru beneficiază de asistenţă medicală prenatală şi postnatală, luându-se măsuri pentru ca naşterea să aibă loc în unităţi sanitare publice de specialitate.
(2)Personalul medico-sanitar care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului ia în evidenţă şi înregistrează femeia gravidă, încă de la primire, în Registrul de evidenţă gravide, urmând a fi dispensarizată conform indicaţiilor medicului de specialitate obstetrică-ginecologie şi cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătăţii.
(3)Cu cel puţin 30 zile înainte de termenul de naştere, medicul centrului solicită transferul femeii gravide într-un compartiment de specialitate dintr-un penitenciar spital.
(4)Femeia gravidă cu evoluţie complicată a sarcinii este internată de urgenţă într-un compartiment de specialitate al unui penitenciar spital sau al unui spital din reţeaua Ministerului Sănătăţii.
(5)Femeia însărcinată beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar specific, conform normelor legale.
(6)În situaţia în care mama privată de libertate solicită să îşi îngrijească copilul până la vârsta de un an, medicul centrului solicită transferul acesteia într-un loc de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 144
(1)Urgenţele medico-chirurgicale sunt prezentate personalului medico- sanitar de îndată, iar acesta adoptă măsurile necesare în limita competenţei.
(2)În situaţia urgenţelor medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în centru, personalul medico sanitar informează şeful centrului în vederea asigurării escortei şi mijlocului de transport pentru prezentarea persoanei private de libertate la unitatea spitalicească recomandată de acesta, sau, după caz, apelează sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (2), echipajele medicale de urgenţă solicitate prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă, au acces în centru.
(4)Cu privire la solicitarea intervenţiei vor fi informaţi, de îndată, şeful unităţii de poliţie şi şeful centrului.
(5)În cazul în care echipajul medical de urgenţă transportă persoana privata de libertate la un spital, şeful unităţii de poliţie dispune măsurile necesare de asigurare a pazei şi supravegherii persoanei private de libertate pe timpul transportului şi în incinta spitalului.
(6)Numele şi prenumele membrilor echipajului medical de urgenţă şi numărul de înmatriculare/înregistrare al autospecialei sunt menţionate în evidenţele punctului acces control în unitate.
Art. 145
(1)Asistenţa medicală de specialitate, clinică şi paraclinică, se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din unităţile ambulatorii ale Ministerului Afacerilor Interne şi în ambulatoriile din structura unităţilor sanitare publice, potrivit legii.
(2)Serviciile de asistenţă medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă, la recomandarea medicului din centru, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(3)În vederea prezentării persoanei private de libertate la examenul medical de specialitate, personalul medico-sanitar informează, în scris, şeful centrului în vederea dispunerii măsurilor necesare asigurării escortei şi transportului, şi eliberează biletul de trimitere către unitatea sanitară de specialitate.
(4)Personalul medico-sanitar însoţeşte persoana privată de libertate în vederea efectuării examenului de specialitate în cazul în care starea de sănătate a acesteia impune acest lucru.
Art. 146
(1)În situaţia în care persoana privată de libertate solicită efectuarea unei anumite examinări/investigaţii medicale de specialitate, medicul procedează potrivit dispoziţiilor art. 237 alin. (12) din Regulamentul de aplicare a legii.
(2)Şeful centrului procedează potrivit prevederilor art. 240 din Codul de procedură penală şi dispune măsurile necesare în vederea asigurării condiţiilor privind escortarea şi transportul persoanei private de libertate.
(3)Documentele medicale rezultate în urma acestor servicii medicale transmise personalului medico-sanitar care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului se anexează la fişa medicală.
Art. 147
(1)Asistenţa medicală spitalicească se realizează conform legii, prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare spitaliceşti aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate.
(2)Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare, eliberat de către medicul care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului, consecinţă a actului medical propriu, la recomandarea medicului specialist sau în situaţia oricărei urgenţe medico-chirurgicale.
(3)În vederea stabilirii priorităţii în acordarea asistenţei medicale spitaliceşti în anumite unităţi de profil, la nivelul centrului medical al Ministerului Afacerilor Interne se realizează o listă a unităţilor spitaliceşti care furnizează acest tip de servicii, cu respectarea criteriilor legale. Lista unităţilor este aprobată de şeful centrului medical cu avizul şefului unităţii de poliţie.
(4)În vederea asigurării unui cadru organizatoric funcţional pentru prestarea acestor servicii, centrul medical şi unitatea de poliţie, pot încheia protocoale de colaborare cu unităţile spitaliceşti din unitatea administrativ teritorială în care se află centrul.
Art. 148
(1)Orice refuz de internare într-o unitate spitalicească, exprimat în faţa medicului care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului, se anunţă de îndată şefului centrului, persoana privată de libertate asumându-şi sub semnătură riscurile pe care această decizie le implică.
(2)Dacă medicul care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate, se solicită transferul persoanei la un penitenciar-spital. În acest caz, refuzul persoanei private de libertate nu poate împiedica internarea într-un penitenciar-spital.
Art. 149
(1)La punerea în libertate a unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului ia măsuri în vederea întocmirii unei scrisori medicale către medicul de familie al persoanei private de libertate, în care sunt consemnate datele relevante privind starea de sănătate a acesteia pe perioada privării de libertate.
(2)În situaţia în care persoana privată de libertate este în tratament pentru o boală infecţioasă sau a fost în contact cu o boală infecţioasă, personalul medico-sanitar anunţă în scris autoritatea de sănătate publică în a cărei zonă teritorială îşi are domiciliul. Copia adresei de informare se ataşează la fişa medicală.
(3)În cazul persoanei private de libertate dependentă de droguri, inclusă într-un program integrat de tratament de substituţie, centrul de prevenire şi consiliere antidrog care a condus şi asigurat tratamentul pe perioada deţinerii întreprinde demersurile necesare asigurării continuităţii tratamentului şi după liberare.
Art. 150
(1)Fişa medicală se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale. Durata de păstrare a fişelor medicale arhivate este similară cu a dosarului individual al persoanei private de libertate.
(2)Persoana privată de libertate poate obţine pe perioada reţinerii/deţinerii în centru sau după liberare, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale fişei medicale.
(3)Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obţine, contra cost, o fotocopie a fişei medicale.
(4)Datele cu caracter personal ale persoanelor private de libertate sunt confidenţiale, potrivit legii.
Art. 151
(1)Fişele medicale şi celelalte documente întocmite în urma examenelor medicale ale persoanelor private de libertate se păstrează la spaţiul special amenajat în centru.
(2)În situaţiile în care nu există un spaţiu special amenajat în centru, fişa medicală şi celelalte documente întocmite în urma examenelor medicale, se păstrează la dosarul individual, în plicul sigilat de către personalul medico-sanitar.
(3)Toate documentele medicale rezultate în urma consultaţiilor medicale/investigaţiilor efectuate pe perioada deţinerii în centru se anexează la fişa medicală.
(4)Fişa medicală constituie document medico-legal şi este interzisă scoaterea acesteia din spaţiul în care este păstrată, cu excepţia situaţiilor stabilite prin prezentul regulament.
Art. 152
(1)Informaţiile cu privire la starea de sănătate a persoanei private de libertate pot fi furnizate numai în cazul în care acestea îşi dau consimţământul explicit sau în cazurile expres prevăzute de normele legale.
(2)Actele şi documentele ce cuprind informaţii rezultate din examenul medical se ataşează fişei medicale a persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să îşi consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii de pe acesta, în condiţiile prevăzute în prezentul regulament.
(3)La punerea în libertate, persoana privată de libertate poate primi, la cerere, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada deţinerii şi, la cerere, o copie a înregistrărilor investigaţiilor de înaltă performanţă, cu respectarea prevederilor art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările ulterioare, întocmit de către medicul care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului.
Art. 153
(1)În cazul decesului unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar raportează de îndată directorului Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne despre împrejurările producerii acestuia, iar în termen de 24 de ore înaintează un referat medical complet privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decesului.
(2)În termen de 10 zile de la deces se înaintează Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:
a)copia fişei medicale;
b)copia foii de observaţie clinică din unitatea spitalicească în care a decedat persoana privată de libertate, în cazul în care decesul a survenit într-o unitate spitalicească;
c)copia certificatului constatator al decesului.
(3)Personalul medico-sanitar pune la dispoziţia organelor judiciare, la solicitarea acestora, toate documentele medicale pe care le deţine cu privire la persoana privată de libertate decedată.
Art. 154
(1)Fişa medicală, copia foii de observaţie clinică din spital, referatul medical privind modul în care s-a produs decesul şi copia certificatului constatator al decesului se păstrează şi se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.
(2)Familia persoanei decedate sau împuternicitul acesteia au acces la fişa medicală, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decesului, precum şi la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obţine, la cerere, fotocopii ale acestora.
Art. 155
(1)Serviciile medicale dentare sunt efectuate prin cabinetele medicale de profil din unităţile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2)În situaţia în care unităţile sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne nu au organizate cabinete de medicină dentară, se asigură servicii medicale de medicină dentară preventive şi tratamente de medicină dentară prevăzute în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, prin cabinete medicale de specialitate aflate în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, în condiţiile legii.
Art. 156
(1)Prezentarea la consultaţie se face în baza programării efectuate de personalul medico-sanitar de la nivelul centrului, la cabinetul de medicină dentară, cu excepţia cazurilor urgente, când asistenţa de specialitate se acordă de îndată.
(2)Documentele medicale referitoare la consultaţiile şi tratamentele dentare efectuate se anexează la fişa medicală a persoanei private de libertate.
(3)Urgenţele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu de specialitate în condiţiile prezentului regulament.
Art. 157
(1)În situaţia în care la momentul încarcerării, există în curs un tratament pentru reabilitarea funcţiei masticatorii, la recomandarea expresă a medicului specialist curant, cu avizul medicului care asigură asistenţa medicală în centru sau, după caz, al medicului specialist medicină dentară al Ministerului Afacerilor Interne, persoana privată de libertate poate solicita continuarea lucrărilor protetice, precum şi orice alt tratament de medicină dentară în cabinetul de medicină dentară care a iniţiat tratamentul, cu condiţia ca acesta să se afle în localitatea în care funcţionează centrul.
(2)Contravaloarea acestor servicii se suportă de către persoana privată de libertate.
(3)Şeful centrului procedează potrivit prevederilor art. 240 din Codul de procedură penală şi dispune măsurile necesare în vederea asigurării condiţiilor privind escortarea şi transportul persoanei private de libertate.
Art. 158
(1)Prescrierea medicamentelor se face numai de către medic, în limita specialităţii acestuia, cu excepţia medicilor aflaţi în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate ca medici de familie, care pot prescrie şi alte medicamente, la recomandarea specialiştilor din unităţile medicale ambulatorii sau spitaliceşti, conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(2)În baza unei prescripţii medicale, persoana privată de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, prin suportarea contravalorii din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din fondurile bugetare ale Ministerului Afacerilor Interne, având această destinaţie.
(3)În situaţia prescripţiilor medicale eliberate de către medici din afara reţelei medicale a Ministerului Afacerilor Interne, persoana privată de libertate beneficiază de medicamentele prescrise, cu avizul medicului care asigură asistenţa medicală în centru.
(4)Medicamentele şi suplimentele alimentare sunt administrate persoanei private de libertate de către personalul medico-sanitar sau în prezenţa acestuia.
(5)Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice şi sedative, precum şi a altor medicamente, la recomandarea medicului, se face strict supravegheat, în funcţie de caz.
(6)Persoanele prevăzute la alin. (4) şi (5) urmăresc ca medicamentele şi suplimentele alimentare administrate să nu poată fi stocate şi folosite în scop de suicid.
(7)Persoana privată de libertate semnează de primire la fiecare administrare în Registrul de distribuire a medicamentelor, pentru medicamentele achiziţionate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi în Registrul de distribuire a medicamentelor personale, pentru cele achiziţionate contracost din fonduri proprii.
(8)În cazul refuzului de primire al medicamentelor şi suplimentelor alimentare se consemnează în fişa medicală şi se face menţiune în Registrul de distribuire a medicamentelor, persoana privată de libertate semnând la rubrica corespunzătoare.
Art. 159
(1)Persoana privată de libertate poate cumpăra ori primi în condiţiile prezentului regulament, de la familie sau alte persoane, cu avizul medicului şi aprobarea şefului centrului, medicamentele şi suplimentele alimentare necesare, acestea fiind păstrate separat de cele asigurate şi achiziţionate, potrivit prescripţiilor, de către personalul medico-sanitar.
(2)Pe baza recomandării medicului şi cu aprobarea şefului centrului, persoana privată de libertate poate să-şi procure ochelari de vedere, proteze ortopedice, chirurgicale, stomatologice sau auditive sau alte dispozitive medicale, a căror contravaloare se suportă de către aceasta, aparţinători, persoane sau organizaţii care oferă ajutor umanitar.
(3)Dacă dispozitivele medicale prevăzute la alin. (2) sunt necesare ca urmare a unui accident produs în timpul, din cauza şi în legătură cu activităţile de muncă neremunerată prestată potrivit prezentului regulament de către persoanele private de libertate sau din cauze imputabile administraţiei centrului, contravaloarea lor se suportă de către aceasta.
(4)Prevederile alin. (3) se aplica ulterior stabilirii, de către organele competente, a persoanelor responsabile.
Art. 160
(1)Personalul medico-sanitar desfăşoară activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea însuşirii de către persoanele private de libertate a cunoştinţelor necesare cu privire la igiena individuală şi colectivă, prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru formarea deprinderilor igienice.
(2)În vederea respectării condiţiilor igienico-sanitare la nivelul centrului, personalul medico-sanitar verifică periodic şi ori de câte ori este necesar:
a)modul în care a fost efectuată curăţenia şi dezinfecţia în toate spaţiile centrului, existenţa substanţelor şi a materialelor necesare efectuării curăţeniei, schimbarea lenjeriei şi spălarea acesteia, modul în care se asigură articolele de igienă personală şi realizarea acesteia, precum şi tunsul şi îmbăierea persoanei private de libertate, condiţiile de cazare şi starea instalaţiilor sanitare, efectuarea de către administraţia centrului a controlului potabilităţii apei;
b)starea de igienă a locului unde se prepară hrana sau a oficiului alimentar, cu toate anexele sale, circuitul alimentelor, modul de recoltare şi păstrare a probelor de hrană, precum şi modul de servire a mesei.
(3)În situaţia în care sunt constatate deficienţe în ceea ce priveşte starea igienico- sanitară, personalul medico-sanitar semnalează aceasta şefului unităţii şi verifică modul de remediere a deficienţelor.
(4)Situaţiile deosebite, care se constituie în risc pentru sănătatea personalului centrului şi/sau a persoanelor private de libertate, se raportează potrivit legislaţiei în vigoare medicilor inspectori sanitari şi sanitari veterinari ai Ministerului Afacerilor Interne. Cu privire la aceste situaţii se informează şeful unităţii de poliţie, precum şi conducerea Direcţiei Medicale a Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 161
(1)Pentru asigurarea evidenţei activităţii de asistenţă medicală a persoanelor private de libertate, prin grija şefului unităţii sanitare, se constituie evidenţele prevăzute la art. 69 alin. (l).
(2)În desfăşurarea activităţii medicale sunt utilizate următoarele tipizate:
a)fişe medicale pentru persoane private de libertate;
b)fişe de triaj medical;
c)consimţământ informat;
d)broşuri traduse privind drepturile şi obligaţiile pacientului;
e)notă privind constatarea mărcilor traumatice;
f)bilete de trimitere;
g)formulare reţete;
h)adeverinţe medicale.
(3)Documentele de evidenţă constituite la nivelul cabinetului medical se înregistrează, se păstrează şi se arhivează conform normelor în vigoare privind documentele medicale.
(4)Personalul medico-sanitar răspunde cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi a celor care privesc respectarea confidenţialităţii informaţiilor privind starea de sănătate a persoanelor private de libertate.