Capitolul iv - Funcţionarea şi atribuţiile Consiliului - Regulament din 2018 de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii

M.Of. 1044

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 27 Decembrie 2022
CAPITOLUL IV:Funcţionarea şi atribuţiile Consiliului
SECŢIUNEA 1:Constituirea Consiliului
Art. 12
(1)În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Senatului privind validarea judecătorilor şi procurorilor aleşi ca membri ai Consiliului şi, respectiv, alegerea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului în şedinţa de constituire.
(2)În şedinţa de constituire prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului.
Art. 13
(1)Consiliul funcţionează ca organ cu activitate permanentă.
(2)Membrii Consiliului desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepţia membrilor de drept.
(3)Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste funcţii.
Art. 14
Plenul şi secţiile Consiliului emit hotărâri, iar preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului emit decizii, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare.
Art. 15
Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care le revin acestora.
SECŢIUNEA 2:Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
SUBSECŢIUNEA 1:§ 1. Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Art. 16
(1)Plenul are următoarele atribuţii:
1.apără independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său, în condiţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cererile având ca obiect apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său pot fi formulate de orice persoană interesată;

2.numeşte şi revocă inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii;
3.propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;
4.aprobă procedura de evaluare/reevaluare psihologică, modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică, în condiţiile art. 421 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
5.la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
6.numeşte comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de contestaţii pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
7.aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;
8.numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al acestuia, în condiţiile legii;
9.aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al acestuia;
10.la propunerea Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri, stabileşte numărul anual de cursanţi ai acesteia, aprobă data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri, stabileşte tematica pentru acest concurs şi aprobă programele de formare iniţială şi continuă a grefierilor, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
11.numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri, desemnează judecătorii şi procurorii membri în Consiliul de conducere şi numeşte personalul de instruire al acestei şcoli;
12.organizează şi validează concursul pentru numirea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi concursul pentru numirea procurorilor din cadrul acestei secţii;
13.numeşte şi revocă procurorul-şef, procurorul-şef adjunct şi ceilalţi procurori din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
14.convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
15.aprobă lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
16.elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
17.emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;
18.adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa Plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin alte legi;
19.adoptă, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari;
20.asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, a Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a regulamentelor pe care le adoptă;
21.avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti;
22.avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
23.sesizează ministrului justiţiei necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei;
24.aprobă raportul privind starea justiţiei şi raportul privind activitatea proprie şi asigură publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului;
25.soluţionează contestaţiile formulate de inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat la evaluarea activităţii profesionale;
26.aprobă sau dispune completarea ori refacerea raportului de audit extern independent al Inspecţiei Judiciare;
27.numeşte şi revocă secretarul general, secretarul general adjunct şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul propriu al Consiliului;
28.dispune revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului, în condiţiile art. 55 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
29.organizează procedura de alegere a membrilor Consiliului şi soluţionează contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai Consiliului;
30.stabileşte numărul de posturi necesar funcţionării aparatului propriu al Consiliului, în limitele bugetului;
31.stabileşte structura compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului şi modul de organizare a activităţii acestora.
(2)Plenul exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.
SUBSECŢIUNEA 2:§ 2. Desfăşurarea lucrărilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Art. 17
(1)Lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. În lipsa preşedintelui şi a vicepreşedintelui, Plenul alege un preşedinte de şedinţă dintre judecători sau procurori, cu votul majorităţii celor prezenţi.
(2)Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă.
(3)Reprezentanţii societăţii civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului.
(4)Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările Plenului, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului. În situaţia în care participă la şedinţă, reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt obligaţi să respecte regulile de desfăşurare în bune condiţii a acesteia. Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor nu participă la deliberări şi la şedinţele Plenului care nu sunt publice.
(5)Hotărârile Plenului se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi care nu s-au abţinut.
(6)Preşedintele, vicepreşedintele sau, după caz, preşedintele de şedinţă semnează hotărârile şi celelalte acte emise de Plen.
Art. 18
Membrii îşi pot exprima în mod valabil votul în Plen cu condiţia participării la dezbaterile pe marginea punctului supus procedurii de vot.
Art. 19
(1)În caz de paritate de voturi, dezbaterile şi procedura de vot se reiau în aceeaşi zi, dacă este posibil.
(2)În cazul în care după reluarea procedurii de vot nu se poate adopta o hotărâre, punctul va fi înscris pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Plenului, cu respectarea termenului de soluţionare prevăzut de lege, dacă este cazul.
Art. 20
(1)Declaraţiile de abţinere a unor membri se înregistrează înaintea dezbaterii punctului de pe ordinea de zi în legătură cu care se formulează cererea de abţinere.
(2)Abţinerea unora dintre membri semnifică neparticiparea acestora la vot, neputând fi echivalată cu un vot pozitiv sau negativ.
Art. 21
(1)În cazul votării unor candidaturi, numărul maxim de voturi favorabile ce poate fi exprimat de fiecare membru va fi cel mult egal cu numărul locurilor pentru care se candidează.
(2)Buletinele de vot care conţin un număr mai mare de voturi favorabile decât numărul locurilor pentru care se candidează sunt declarate nule.
(3)Dacă numărul candidaturilor care au întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi este mai mare decât numărul locurilor pentru care se candidează, departajarea candidaţilor se face, în limita locurilor pentru care se candidează, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), dacă mai multe candidaturi au obţinut acelaşi număr de voturi cu ultima candidatură care se încadrează în limita locurilor pentru care se candidează, procedura de votare se reia în cadrul aceleiaşi şedinţe pentru candidaturile cu acelaşi număr de voturi. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.
Art. 22
(1)Consiliul se întruneşte în Plen ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor Plenului.
(2)Ordinea de zi a lucrărilor Plenului se aprobă de către Plen, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului.
(3)Proiectul ordinii de zi şi proiectele de hotărâri cu caracter normativ ce se supun votului Plenului se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 31 alin. (2) teza a doua se aplică în mod corespunzător. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparenţă se aplică în mod corespunzător.
(4)Lucrările Plenului Consiliului sunt, de regulă, publice. Plenul hotărăşte, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.
(5)În vederea asigurării transparenţei, şedinţele Plenului se desfăşoară în condiţii de publicitate, astfel:
a)şedinţele publice se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului;
b)hotărârile Consiliului adoptate în Plen, cu caracter normativ, se supun în mod corespunzător prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată;
c)în finalul hotărârilor adoptate de Plen se vor menţiona, fără a afecta secretul votului, numărul de voturi "pentru", numărul de voturi "împotrivă", numărul de voturi "abţinere" şi numărul de voturi "nule", după caz.
(6)Hotărârile Plenului se iau prin vot direct şi secret şi se motivează.
(7)Hotărârile Plenului se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se publică în termen de 10 zile de la redactare.
(8)Hotărârile adoptate în Plen se redactează, de regulă, de persoane din cadrul compartimentului care a întocmit lucrarea ce a stat la baza hotărârii, în termen de 30 de zile de la pronunţare; hotărârile pot fi repartizate spre redactare şi compartimentului care asigură activitatea de secretariat a Consiliului. Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.
(9)Erorile sau omisiunile materiale vădite cuprinse în hotărârile Plenului sau în ordinea de zi soluţionată pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, din dispoziţia preşedintelui de şedinţă, pe baza procesului-verbal întocmit de Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 23
(1)În vederea asigurării transparenţei decizionale în procedura de elaborare a proiectelor de hotărâri prevăzute la art. 22 alin. (5) lit. b), Consiliul publică un anunţ referitor la acest demers pe pagina proprie de internet, într-o secţiune specială, afişează anunţul la sediul Consiliului într-un spaţiu accesibil publicului şi dispune transmiterea acestuia către mass-media centrală, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Prin decizie a preşedintelui Consiliului se desemnează o persoană din cadrul aparatului propriu, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă. Aceasta primeşte propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de hotărâre propus şi le consemnează într-un registru, menţionând data primirii, persoana şi datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.
(3)În cazurile prevăzute de lege, persoana desemnată potrivit alin. (2) întreprinde măsurile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea întâlnirilor în care se dezbat public proiectele de hotărâri.
(4)Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 52/2003, republicată, se aplică în mod corespunzător.
Art. 24
(1)Activitatea de secretariat a Consiliului este asigurată de Serviciul sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Lucrările Plenului se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) şi semnat de secretarul general, secretarul general adjunct sau înlocuitorul acestora.
Art. 25
(1)Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Contestaţia se depune la Consiliu. Contestaţia formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (1) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera şi drepturile acestuia.
(3)Contestaţia şi hotărârea atacată, împreună cu dosarul cauzei, se transmit de îndată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4)Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia prevăzută la alin. (1) este definitivă.
Art. 26
(1)În exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 16 alin. (1) pct. 25, Plenul soluţionează contestaţiile formulate de inspectorii judiciari împotriva calificativelor acordate de comisia de evaluare a activităţii profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.
(2)În soluţionarea contestaţiei, Plenul poate cere inspectorului-şef orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.
(3)În urma soluţionării contestaţiei, Plenul poate hotărî menţinerea aceluiaşi calificativ sau acordarea unui calificativ superior.
(4)Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată inspectorului judiciar.
(5)Hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea.
(6)Hotărârea definitivă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.
Art. 261
(1)Cererile/Sesizările prevăzute la art. 16 alin. (1) pct. 1 formulate de un judecător sau procuror ori de o altă persoană fizică interesată sunt analizate mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, va dispune:
a)înaintarea cererii preşedintelui sau vicepreşedintelui Consiliului, pentru a sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări;
b)înaintarea cererii Plenului Consiliului, în vederea soluţionării sale, dacă nu este necesară efectuarea de verificări de către Inspecţia Judiciară;
c)înaintarea cererii preşedintelui Consiliului, pentru a aprecia asupra clasării, în cazul în care nu există minime indicii privind existenţa unor fapte de natură a afecta independenţa autorităţii judecătoreşti.
(2)Dispoziţiile art. 40 alin. (3)-(5), (7), (9) şi (10) se aplică în mod corespunzător.

SUBSECŢIUNEA 3:§ 3 Comisiile de lucru ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Art. 27
(1)Pentru exercitarea atribuţiilor Plenului, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru.
(2)Comisiile au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru Plen.
(3)Numărul, denumirea, componenţa nominală, domeniul de activitate şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului.
Art. 28
(1)Comisiile sunt formate din membri ai Consiliului.
(2)La stabilirea componenţei nominale a comisiilor se ţine cont de statutul membrilor Consiliului şi de atribuţiile pe care le exercită, în scopul asigurării echilibrului funcţional.
Art. 29
La lucrările comisiilor participă, cu caracter permanent, reprezentanţi ai compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al Consiliului, ale căror atribuţii sunt în conexiune cu specificul activităţii fiecărei comisii, desemnaţi prin dispoziţie a secretarului general.
Art. 30
La lucrările comisiilor pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai instanţelor şi parchetelor, ai Inspecţiei Judiciare, ai Institutului Naţional al Magistraturii, ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi ai Ministerului Justiţiei, judecători şi procurori, alţi membri ai personalului instanţelor şi parchetelor, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sau orice altă persoană a cărei prezenţă este utilă.
Art. 31
(1)Comisiile de lucru au, în principal, următoarele atribuţii:
a)analizează şi propun spre soluţionare punctele înscrise pe ordinea de zi a Plenului, cu excepţia celor privind cariera judecătorilor şi procurorilor;
b)înaintează proiecte de hotărâri ce se supun includerii pe ordinea de zi şi aprobării în Plen, cu excepţia celor cu caracter individual privind cariera judecătorilor şi procurorilor;
c)analizează solicitările venite din partea membrilor Consiliului, a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, a organizaţiilor societăţii civile, a altor autorităţi şi instituţii publice în domeniul de activitate al Consiliului şi stabilesc priorităţi de activitate tematică;
d)alte atribuţii stabilite prin lege, regulament sau prin hotărârea prevăzută la art. 27 alin. (3).
(2)În situaţia în care în cadrul comisiilor există puncte de vedere divergente şi nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. În acest caz, pe ordinea de zi a şedinţei Plenului vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre cu privire la respectivele puncte de pe ordinea de zi, cu menţionarea opiniei majoritare şi a opiniei/opiniilor minoritare exprimate în comisii, după caz.
Art. 32
Cu excepţia situaţiilor în care legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctele de vedere referitoare la proiectele de acte normative se transmit autorităţii solicitante după analizarea lor în comisia de specialitate.
Art. 33
(1)Plenul Consiliului stabileşte anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.
(2)Un membru al Consiliului poate coordona o singură comisie.
(3)Coordonatorul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)convoacă şedinţele comisiei;
b)stabileşte ordinea de zi a şedinţelor;
c)conduce şedinţele comisiei;
d)verifică şi semnează minutele întocmite de către secretarul comisiei;
e)dispune transmiterea minutelor către secretarul general şi publicarea lor pe pagina de internet a Consiliului.
(4)Coordonatorul îndeplineşte orice alte atribuţii necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii comisiei.
(5)În absenţa coordonatorului, lucrările comisiei sunt conduse de unul dintre membrii acesteia, desemnat de membrii prezenţi.
Art. 34
Lucrările de secretariat ale comisiilor sunt realizate de persoane desemnate de către secretarul general din cadrul compartimentelor de specialitate ale Consiliului, în raport cu specificul fiecărei comisii.
Art. 35
(1)În cadrul comisiilor se pot constitui, prin hotărâre a membrilor acestora, grupuri de lucru pentru realizarea unor obiective.
(2)Comisia este informată periodic în legătură cu activităţile desfăşurate, potrivit alin. (1), formulând propuneri către Plenul Consiliului.
Art. 36
Comisiile sunt sesizate, de regulă, de către conducerea Consiliului sau secretarul general. De asemenea, ele se pot sesiza din oficiu.
Art. 37
(1)Şedinţele comisiilor sunt, de regulă, nepublice. Membrii comisiei pot decide cazurile în care şedinţa este publică.
(2)Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută.
Art. 38
(1)Comisiile examinează documentele primare, notele întocmite de către compartimentele de specialitate, studiile de drept comparat realizate la solicitarea lor, precum şi orice alte documente relevante.
(2)Membrii aflaţi în imposibilitate de a participa la lucrările comisiei pot transmite opiniile lor asupra problemelor supuse dezbaterii, în termen util, coordonatorului comisiei.
(3)Persoanele invitate la lucrările comisiilor pot să îşi exprime, în orice modalitate, opinia asupra problemelor supuse dezbaterii.
SECŢIUNEA 3:Secţia pentru judecători
SUBSECŢIUNEA 1:§ 1. Atribuţiile Secţiei pentru judecători
Art. 39
(1)Secţia pentru judecători are următoarele atribuţii:
1.propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor;
2.numeşte judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
3.eliberează din funcţie judecătorii stagiari;
4.numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
5.numeşte, suspendă şi revocă din funcţii de conducere judecătorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
6.dispune promovarea judecătorilor în funcţii de execuţie;
7.dispune delegarea şi detaşarea judecătorilor, în condiţiile legii;
8.aprobă transferul judecătorilor;
9.analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
10.desemnează membrii comisiilor de evaluare, în cazurile prevăzute de lege;
11.soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor, constituite în condiţiile legii;
12.dispune suspendarea din funcţie a judecătorilor sau, după caz, interzicerea provizorie a exercitării anumitor atribuţii de către aceştia, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13.stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii pentru judecători, în funcţie de posturile de judecători vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate;
14.organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor, numeşte comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor;
15.organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor;
16.aprobă, anual, numărul de locuri pentru promovarea pe loc a judecătorilor şi organizează şi validează concursul de promovare a judecătorilor în funcţii de execuţie;
17.apără judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
18.apără reputaţia profesională a judecătorilor;
19.acordă avizul cu privire la sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său;
20.ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor;
21.soluţionează opoziţiile formulate împotriva hotărârilor colegiilor de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, prevăzute la art. 7 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
22.desemnează candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile art. 24 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
23.dispune revocarea din funcţia de membru ales, judecător, al Consiliului Superior al Magistraturii în situaţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
24.îndeplineşte atribuţiile referitoare la procedura de revocarea membrilor aleşi, judecători, ai Consiliului, prevăzute la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
25.convoacă adunările generale ale judecătorilor, în condiţiile legii;
26.avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind numărul maxim de posturi pentru instanţe, inclusiv pentru instanţele militare;
27.emite avizul conform pentru majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii;
28.aprobă numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la art. 1341 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare instanţă, la propunerea ordonatorilor de credite;
29.aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;
30.stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;
31.la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;
32.adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa Secţiei pentru judecători.
33.îndeplineşte atribuţiile care îi revin în procedura de evaluare psihologică la fiecare 5 ani a judecătorilor şi în cadrul programului de consiliere psihologică urmat de judecătorii care au obţinut calificativul «Nerecomandabil» la evaluarea psihologică.

(2)Secţia pentru judecători îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
Art. 40
(1)Secţia pentru judecători are dreptul, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Secţia pentru judecători apără reputaţia profesională a judecătorilor.
(2)Judecătorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Consiliului dispune înaintarea cererii astfel formulate Inspecţiei Judiciare, în vederea efectuării de verificări sau, dacă acest lucru nu este necesar, Secţiei pentru judecători, în vederea soluţionării sale. În cazul în care este evident că aspectele invocate în cuprinsul cererii nu vizează activitatea profesională a judecătorului, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care o înaintează preşedintelui Consiliului, pentru a aprecia asupra clasării.

(21)Cererea de apărare a imparţialităţii sau a reputaţiei profesionale a unui judecător poate fi formulată doar de judecătorul vizat. Cererea cu acest obiect formulată de o altă persoană se clasează de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
(22)Cererea de apărare a independenţei unui judecător formulată de o altă persoană decât judecătorul vizat este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, va dispune:
a)înaintarea cererii preşedintelui Consiliului pentru a sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări;
b)înaintarea cererii Secţiei pentru judecători a Consiliului, în vederea soluţionării sale, dacă nu este necesară efectuarea de verificări de către Inspecţia Judiciară;
c)înaintarea cererii preşedintelui Consiliului, pentru a aprecia asupra clasării, în cazul în care este evident că aspectele invocate în cuprinsul cererii nu vizează activitatea profesională a judecătorului.

(3)Înaintarea cererilor/sesizărilor de apărare a independenţei, imparţialităţii sau a reputaţiei profesionale a judecătorilor către Inspecţia Judiciară, în vederea efectuării de verificări, se poate dispune de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru judecători sau de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(4)În urma efectuării verificărilor, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport, care, înainte de a fi prezentat Secţiei pentru judecători, se comunică judecătorului vizat, pentru a lua cunoştinţă de material şi, eventual, pentru a formula obiecţii.
(5)Judecătorul în legătură cu care se efectuează verificările este invitat să participe la şedinţa Secţiei pentru judecători în cadrul căreia se discută raportul întocmit de Inspecţia Judiciară.
(6)În situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a unui judecător, Secţia pentru judecători dispune măsurile care se impun şi asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
(7)La solicitarea judecătorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi/sau publicat pe site-ul acestei instituţii.
(8)În cazul în care judecătorul renunţă la cererea formulată potrivit alin. (2), lucrarea este soluţionată pe cale administrativă de preşedintele Secţiei pentru judecători, care ia act de renunţare şi dispune închiderea lucrării.
(9)În cazul în care se formulează cereri repetitive, respectiv în cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a unui judecător fac obiectul unei alte cereri/sesizări, preşedintele Consiliului dispune conexarea acestora. Dacă cererea/sesizarea anterioară a fost deja soluţionată, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care va dispune înaintarea acesteia preşedintelui Consiliului pentru a aprecia asupra clasării.
(10)În cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a unui judecător fac obiectul unor proceduri disciplinare sau al unei cauze penale în care a fost dispusă continuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, soluţionarea cererii/sesizării poate fi amânată până la definitivarea cauzei disciplinare sau penale.

Art. 41
(1)Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală sau, după caz, de către preşedintele instanţei, Secţia pentru judecători o trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.
(2)În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători.
(3)După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.
(4)Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.
(5)La termenul fixat, Secţia pentru judecători dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.
(6)În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.
(7)Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.
(8)Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.
(9)Hotărârea Secţiei pentru judecători poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
(10)Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.
(11)Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
Art. 42
(1)Secţia pentru judecători a Consiliului numeşte, promovează şi eliberează din funcţie magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(2)Secţia pentru judecători adoptă Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Regulamentul privind promovarea în funcţia de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 43
(1)Secţia pentru judecători soluţionează contestaţiile formulate de judecători împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.
(2)În urma soluţionării contestaţiei, secţia poate hotărî menţinerea aceluiaşi calificativ sau acordarea unui calificativ superior.
(3)Hotărârea se comunică judecătorului care a formulat contestaţia, în termen de 5 zile de la redactare.
(4)Hotărârea secţiei poate fi atacată cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curţii de apel este definitivă.
(5)Hotărârea definitivă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.
Art. 44
(1)Judecătorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători.
(2)În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, potrivit legii, Consiliul fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.
(3)Secţia pentru judecători se pronunţă de îndată după primirea sesizării.
SUBSECŢIUNEA 2:§ 2. Desfăşurarea lucrărilor Secţiei pentru judecători
Art. 45
(1)Lucrările Secţiei pentru judecători sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acesteia şi sunt prezidate de preşedintele secţiei. În lipsa acestuia, şedinţa este prezidată de unul dintre membrii secţiei, ales cu votul majorităţii celor prezenţi.
(2)La lucrările Secţiei pentru judecători participă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.
(3)Dispoziţiile art. 17 alin. (4)-(6), art. 18, 19, 20 şi 21 se aplică în mod corespunzător şi în cazul lucrărilor Secţiei pentru judecători.
Art. 46
În procedura disciplinară în faţa Secţiei pentru judecători, cazurile de abţinere şi procedura de soluţionare a acestora sunt cele prevăzute de Codul de procedură civilă.
Art. 47
(1)Secţia pentru judecători se întruneşte ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a majorităţii membrilor secţiei.
(2)Ordinea de zi a lucrărilor Secţiei pentru judecători se aprobă de către aceasta, la propunerea preşedintelui secţiei.
(3)Publicarea proiectului ordinii de zi şi a proiectelor de hotărâri cu caracter normativ ce se supun votului Secţiei pentru judecători se realizează în condiţiile art. 22 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistraţi-asistenţi.
(4)Lucrările Secţiei pentru judecători sunt, de regulă, publice. Secţia hotărăşte, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiei în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistraţi-asistenţi nu sunt publice. Dispoziţiile art. 22 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(5)Dispoziţiile art. 23 referitoare la transparenţa decizională se aplică în mod corespunzător şi în cazul hotărârilor Secţiei pentru judecători cu caracter normativ.
(6)În situaţiile în care Secţia pentru judecători îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, precum şi la soluţionarea cererilor privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistraţi-asistenţi, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei nu au drept de vot.
(7)Hotărârile Secţiei pentru judecători prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, prin care s-a dispus suspendarea ori s-a respins cererea de suspendare din funcţie a judecătorului cercetat disciplinar ori, după caz, hotărârile prin care se dispune cu privire la suspendarea din funcţie sau interzicerea provizorie a exercitării unor atribuţii în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se redactează de Biroul grefa secţiilor, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare.
(8)Hotărârile Secţiei pentru judecători prin care au fost soluţionate cererile de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu se redactează de Biroul grefa secţiilor în ziua în care au fost adoptate.
(9)Dispoziţiile art. 22 alin. (6)-(9) şi ale art. 24 se aplică în mod corespunzător.
Art. 48
Dacă legea nu prevede altfel, hotărârile Secţiei pentru judecători pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
Art. 49
Cererile având ca obiect încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestului la domiciliu sau arestării preventive a judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi se înregistrează într-un registru special nepublic, ţinut de Biroul grefa secţiilor, care va include: numărul curent, organul care a formulat cererea, termenul acordat pentru soluţionarea cererii, numărul hotărârii şi soluţia dispusă de Secţia pentru judecători şi data comunicării acesteia către parchetul sau instanţa care a solicitat încuviinţarea, după caz.
Art. 50
(1)Hotărârile prin care Secţia pentru judecători soluţionează cererile prevăzute la art. 49 primesc numere separate, ce vor conţine şi indicativul Np, şi vor cuprinde, în principal, următoarele elemente:
a)descrierea faptei pentru care s-a început urmărirea penală şi încadrarea juridică a acesteia;
b)motivele pentru care s-a solicitat încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestului la domiciliu sau arestării preventive a judecătorului ori magistratului-asistent;
c)considerentele pentru care s-a admis sau s-a respins cererea;
d)temeiul de drept al soluţionării cererii de încuviinţare.
(2)Hotărârile prevăzute la alin. (1) se tehnoredactează de îndată de Biroul grefa secţiilor şi se comunică organului care a formulat cererea. Aceste hotărâri nu se publică.
Art. 51
(1)Registrul prevăzut la art. 49 şi dosarele având ca obiect cereri de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu al judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi se arhivează de Biroul grefa secţiilor.
(2)Dosarul de încuviinţare şi anexele acestuia nu pot fi consultate şi copiate. De asemenea, informaţiile în legătură cu documentele conţinute de acestea nu pot fi comunicate.
(3)Parchetul va comunica de îndată Consiliului că a fost efectuată percheziţia sau, după caz, că a fost luată măsura reţinerii.
(4)După judecarea propunerii de arestare preventivă sau a celei privind arestul la domiciliu, preşedintele completului de judecată comunică de îndată Consiliului soluţia adoptată.
SUBSECŢIUNEA 3:§ 3. Comisiile de lucru ale Secţiei pentru judecători
Art. 52
(1)Pentru exercitarea atribuţiilor Secţiei pentru judecători, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secţie.
(2)Numărul, denumirea, componenţa nominală, domeniul de activitate şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru judecători.
Art. 53
(1)Comisiile sunt formate din membri ai Secţiei pentru judecători. La lucrările comisiilor pot participa şi membrii aleşi ai Consiliului, reprezentanţi ai societăţii civile.
(2)Dispoziţiile art. 28 alin. (2), art. 29 şi 30 se aplică în mod corespunzător.
Art. 54
Comisiile de lucru au, în principal, următoarele atribuţii:
a)analizează şi propun spre soluţionare punctele înscrise pe ordinea de zi a Secţiei pentru judecători, cu excepţia celor în materie disciplinară şi a celor privind cariera judecătorilor;
b)înaintează proiecte de hotărâri ce se supun includerii pe ordinea de zi şi aprobării în Secţia pentru judecători, cu excepţia celor în materie disciplinară şi a celor cu caracter individual privind cariera judecătorilor;
c)analizează solicitările venite din partea membrilor Consiliului, a asociaţiilor profesionale, a organizaţiilor societăţii civile, a altor autorităţi şi instituţii publice în domeniul de activitate al Consiliului şi stabilesc priorităţi de activitate tematică;
d)alte atribuţii stabilite prin lege, regulament sau prin hotărârea prevăzută la art. 52 alin. (2).
Art. 55
(1)Secţia pentru judecători stabileşte anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.
(2)Dispoziţiile art. 33 alin. (2)-(5) şi ale art. 34-38 se aplică în mod corespunzător.
SUBSECŢIUNEA 4:§ 4. Activitatea Secţiei pentru judecători în materia răspunderii disciplinare şi în materia încălcării normelor de conduită
Art. 56
(1)Consiliul îndeplineşte, prin Secţia de judecători, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor pentru faptele prevăzute la art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 57
Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.
Art. 58
(1)După primirea sesizării în vederea soluţionării acţiunii disciplinare, preşedintele Secţiei pentru judecători fixează termenul de judecată şi dispune citarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, acţiunea disciplinară, precum şi a Inspecţiei Judiciare.
(2)Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei judecătorul cercetat disciplinar să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea.
(3)Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acţiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.
(4)Judecătorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.
Art. 59
(1)În cursul judecării acţiunii disciplinare, părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe.
(2)În zilele stabilite pentru judecată, Biroul grefa secţiilor pune la dispoziţia părţilor dosarul cauzei, pentru studiu, cu cel puţin 30 de minute înainte de începerea şedinţei.
(3)Secţia pentru judecători va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluţionării acţiunii disciplinare, care vor fi puse în discuţia părţilor.
Art. 60
(1)Pe durata procedurii disciplinare, Secţia pentru judecători, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare.
(2)Preşedintele secţiei dispune citarea Inspecţiei Judiciare şi, dacă nu este prezent, a judecătorului vizat, căruia i se comunică, în copie, propunerea inspectorului judiciar de suspendare din funcţie. În cazul suspendării din oficiu, dacă judecătorul vizat nu este prezent, preşedintele secţiei dispune citarea acestuia cu menţiunea că urmează a fi pusă în discuţie suspendarea din funcţie.
(3)Cererea se soluţionează de urgenţă. Dispoziţiile art. 58 alin. (1), (3) şi (4) şi ale art. 59 se aplică în mod corespunzător.
Art. 61
(1)Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă la lucrările Secţiei pentru judecători în care se judecă această acţiune.
(2)Membrii secţiei Consiliului deliberează în secret asupra acţiunii disciplinare.
(3)Secţia Consiliului, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător şi cu circumstanţele personale ale acestuia.
(4)Secţia pentru judecători soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
b)temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător;
d)sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
e)calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
f)instanţa competentă să judece calea de atac.
(5)Dispoziţiile alin. (4) se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.
(6)Hotărârea se semnează de judecătorul care a prezidat lucrările Secţiei pentru judecători, precum şi de membrii secţiei care au participat la soluţionarea acţiunii disciplinare.
Art. 62
(1)Hotărârile Secţiei pentru judecători prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează de către Biroul grefa secţiilor, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare, şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului, prin intermediul Biroului grefa secţiilor.
(2)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară.
(3)Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.
(4)Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la preşedintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia şi transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5)Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei de aplicare a sancţiunii disciplinare.
(6)Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (2) este definitivă.
(7)În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător, hotărârea definitivă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.
(8)În perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de excludere din magistratură şi data eliberării din funcţie, judecătorul este suspendat din funcţie.
Art. 63
(1)Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Biroului grefa secţiilor, judecătorului, precum şi Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicaţia EMAR.
(2)Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-d1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică, după caz, şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie funcţionează instanţa la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul sancţionat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuţiilor ce le revin.
(3)În cazul aplicării sancţiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică şi preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie funcţionează instanţa la care s-a dispus mutarea disciplinară a judecătorului sancţionat.
(4)În cazul aplicării sancţiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică şi preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care urmează să funcţioneze judecătorul sancţionat.
(5)Pentru evidenţa activităţii secţiei în materie disciplinară se întocmesc şi se păstrează:
a)opisul alfabetic, în care se trec numele şi prenumele sau, după caz, denumirea părţilor din dosar, precum şi numărul dosarului;
b)registrul de dosare având ca obiect acţiuni disciplinare, în care se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică: primul termen de judecată şi termenele ulterioare; circuitul dosarului; numărul şi data hotărârii secţiei, soluţia pe scurt; data declarării căii de atac, data trimiterii dosarului la instanţă, soluţia pronunţată de instanţă, comunicările făcute, date privind punerea în executare a sancţiunii disciplinare aplicate;
c)condica şedinţelor secţiilor în materie disciplinară, în care se trec dosarele din fiecare şedinţă, noul termen de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia.
Art. 64
(1)Sesizările privind încălcarea de către judecători a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor înregistrate la Consiliu se transmit de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului Inspecţiei Judiciare, în termen de 5 zile de la înregistrare, în vederea realizării de verificări.
(2)În cursul verificării, judecătorul în cauză are dreptul de a fi ascultat şi de a formula apărările pe care le consideră necesare.
(3)Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport, care se înaintează Secţiei pentru judecători.
(4)Secţia soluţionează şi sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui judecător, că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
(5)După primirea raportului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, a sesizării prevăzute la alin. (4), preşedintele Secţiei pentru judecători fixează de îndată termenul pentru soluţionarea sesizării.
(6)La termenul stabilit. dacă se constată că nu există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, secţia dispune, prin hotărâre, respingerea sesizării.
(7)Dacă se constată că ar putea exista indicii privind încălcarea normelor de conduită, secţia acordă un alt termen pentru soluţionare şi dispune încunoştinţarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, actul de sesizare şi raportul întocmit de Inspecţia Judiciară.
(8)Încunoştinţarea judecătorului se face cu cel puţin 15 zile înaintea termenului stabilit conform alin. (7).
(9)Judecătorul are dreptul de a fi ascultat şi poate fi asistat sau reprezentat de un avocat, judecător sau procuror.
(10)Judecătorul ori, după caz, avocatul acestuia are dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi poate solicita administrarea de probe în apărare.
(11)Secţia pentru judecători poate dispune, din oficiu, administrarea oricăror probe necesare soluţionării sesizării.
Art. 65
(1)Membrii Secţiei pentru judecători deliberează în secret asupra sesizării. Dacă sesizarea este întemeiată, secţia constată, prin hotărâre, încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
(2)Dacă sesizarea nu este întemeiată, secţia o respinge prin hotărâre.
(3)Constatarea încălcării normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor poate fi făcută numai dacă secţia a fost sesizată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii acesteia.
(4)Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare, de către Biroul grefa secţiilor, şi se comunică de îndată judecătorului şi Inspecţiei Judiciare.
(5)Hotărârea Secţiei pentru judecători poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
(6)După ce hotărârea secţiei a rămas definitivă, Biroul grefa secţiilor îi comunică, în scris, persoanei care a formulat sesizarea cu privire la conduita judecătorului modul în care a fost soluţionată sesizarea.
(7)Hotărârea secţiei prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, rămasă definitivă, se depune la dosarul profesional al judecătorului.
SECŢIUNEA 4:Secţia pentru procurori
SUBSECŢIUNEA 1:§ 1 Atribuţiile Secţiei pentru procurori
Art. 66
(1)Secţia pentru procurori are următoarele atribuţii:
1.propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a procurorilor;
2.numeşte procurorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
3.eliberează din funcţie procurorii stagiari;
4.la propunerea ministrului justiţiei, înaintează Preşedintelui României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţilor acestuia, procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjuncţilor acestuia;
5.avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a adjuncţilor acestuia, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjuncţilor acestuia;
6.numeşte, suspendă şi revocă din funcţii de conducere procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
7.dispune promovarea procurorilor în funcţii de execuţie;
8.dispune delegarea şi detaşarea procurorilor, în condiţiile legii;
9.aprobă transferul procurorilor;
10.analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
11.desemnează membrii comisiilor de evaluare, în cazurile prevăzute de lege;
12.soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a procurorilor, constituite în condiţiile legii;
13.dispune suspendarea din funcţie a procurorilor sau, după caz, interzicerea provizorie a exercitării anumitor atribuţii de către aceştia, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
14.stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii pentru procurori, în funcţie de posturile de procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate;
15.organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al procurorilor, numeşte comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor;
16.organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor;
17.aprobă, anual, numărul de locuri pentru promovarea pe loc a procurorilor şi organizează şi validează concursul de promovare a procurorilor în funcţii de execuţie;
18.apără procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
19.apără reputaţia profesională a procurorilor;
20.acordă avizul cu privire la sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său;
21.ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a procurorilor;
22.soluţionează opoziţiile formulate împotriva hotărârilor colegiilor de conducere ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor de pe lângă curţile de apel, prevăzute la art. 7 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
23.desemnează candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile art. 24 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
24.dispune revocarea din funcţia de membru ales, procuror, al Consiliului Superior al Magistraturii în situaţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
25.îndeplineşte atribuţiile referitoare la procedura de revocare a membrilor aleşi, procurori, ai Consiliului, prevăzute la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
26.convoacă adunările generale ale procurorilor, în condiţiile legii;
27.avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind numărul maxim de posturi pentru parchete, inclusiv pentru parchetele militare;
28.emite avizul conform pentru majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru parchete;
29.aprobă numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la art. 1341 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare parchet, la propunerea ordonatorilor de credite;
30.aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;
31.la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
32.avizează, la solicitarea procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, revocarea procurorilor numiţi în cadrul acestor direcţii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
33.soluţionează contestaţiile formulate de procurori, în condiţiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
34.adoptă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa Secţiei pentru procurori.
35.îndeplineşte atribuţiile care îi revin în procedura de evaluare psihologică la fiecare 5 ani a procurorilor şi în cadrul programului de consiliere psihologică urmat de procurorii care au obţinut calificativul «Nerecomandabil» la evaluarea psihologică.

(2)Secţia pentru procurori îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(3)Dispoziţiile art. 40, 41, 43 şi 44 se aplică în mod corespunzător. În acest caz, atribuţiile prevăzute la art. 40 pentru preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt exercitate de vicepreşedintele Consiliului.

SUBSECŢIUNEA 2:§ 2 Desfăşurarea lucrărilor Secţiei pentru procurori
Art. 67
(1)Lucrările Secţiei pentru procurori sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acesteia şi sunt prezidate de preşedintele secţiei. În lipsa acestuia, şedinţa este prezidată de unul dintre membrii secţiei, ales cu votul majorităţii celor prezenţi.
(2)La lucrările Secţiei pentru procurori participă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei.
(3)Dispoziţiile art. 17 alin. (4)-(6), art. 18, 19, 20, 21 şi ale art. 46-51 se aplică în mod corespunzător şi în cazul lucrărilor Secţiei pentru procurori.
SUBSECŢIUNEA 3:§ 3. Comisiile de lucru ale Secţiei pentru procurori
Art. 68
(1)Pentru exercitarea atribuţiilor Secţiei pentru procurori, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secţie.
(2)Numărul, denumirea, componenţa nominală, domeniul de activitate şi atribuţiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru procurori.
Art. 69
(1)Comisiile sunt formate din membri ai Secţiei pentru procurori. La lucrările comisiilor pot participa şi membrii aleşi ai Consiliului, reprezentanţi ai societăţii civile.
(2)Dispoziţiile art. 28 alin. (2), art. 29, 30, 54 şi ale art. 55 se aplică în mod corespunzător şi în cazul comisiilor de lucru constituite de Secţia pentru procurori.
SUBSECŢIUNEA 4:§ 4. Activitatea Secţiei pentru procurori în materia răspunderii disciplinare şi în materia încălcării normelor de conduită
Art. 70
(1)Consiliul îndeplineşte, prin Secţia pentru procurori, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a procurorilor pentru faptele prevăzute la art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Dispoziţiile art. 56-62 se aplică în mod corespunzător şi în cazul activităţii Secţiei pentru procurori în materia răspunderii disciplinare.
Art. 71
(1)Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Biroului grefa secţiilor, procurorului, precum şi Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicaţia EMAP.
(2)Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-d1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică, după caz, şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează parchetul la care îşi desfăşoară activitatea procurorul sancţionat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuţiilor ce le revin.
(3)Hotărârile definitive prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, faţă de procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se comunică procurorului şef al direcţiei corespunzătoare, pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 791 alin. (9) şi, respectiv, art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)În cazul aplicării sancţiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică şi procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează parchetul la care s-a dispus mutarea disciplinară a procurorului sancţionat.
(5)În cazul aplicării sancţiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică şi procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie se află parchetul la care urmează să funcţioneze procurorul sancţionat.
(6)Dispoziţiile art. 63 alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi pentru evidenţa activităţii Secţiei pentru procurori în materie disciplinară.
Art. 72
Dispoziţiile art. 64 şi 65 se aplică în mod corespunzător şi în cazul activităţii Secţiei pentru procurori în materia încălcării normelor de conduită de către procurori.