Partea ii - REGULI SPECIALE DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL DUNĂRII CUPRINS ÎNTRE RADA SULINA ŞI PORTUL BRĂILA (Km 175) - Regulament din 2013 DE NAVIGAŢIE PE DUNĂRE ÎN SECTORUL ROMÂNESC - ediţia 2013

M.Of. 378 bis

În vigoare
Versiune de la: 14 Mai 2015
PARTEA II:REGULI SPECIALE DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL DUNĂRII CUPRINS ÎNTRE RADA SULINA ŞI PORTUL BRĂILA (Km 175)
Prezentele "Reguli speciale de navigaţie" se aplică pe Dunărea de Jos de la Brăila (km 175) la rada Sulina, şi au fost întocmite de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi, denumită în text "Administraţie", în baza articolului 23 din "Convenţia despre Regimul Navigaţiei pe Dunăre", încheiată la Belgrad la data de 18 august 1948 şi "Dispoziţiilor Fundamentale relative la navigaţia pe Dunăre" adoptate de Comisia Dunării în anul 2010.
CAPITOLUL 1:REGULI GENERALE
Art. 11: Domeniul de aplicare
Prezentele reguli speciale completează prevederile "Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre din Partea - I,", precizând condiţiile speciale de navigaţie pentru sectorul maritim al Dunării de Jos cuprins între Brăila (km 175) şi rada Sulina inclusiv şi se aplică tuturor navelor maritime, fluvio-maritime şi fluviale ce navigă izolat sau în formaţie în acest sector.
Art. 12: Obligaţii
1.Conducătorii tuturor navelor fără deosebire de pavilionul pe care îl arborează, care navigă pe sectorul maritim al Dunării de Jos, cuprins între Brăila (km 175) şi rada Sulina inclusiv sunt obligaţi să respecte prezentele reguli.
2.Navele maritime sunt obligate să aibă luminile şi semnalele prevăzute în "Regulile internaţionale pentru prevenirea abordajelor pe mare".
Art. 13: Semnificaţia unor termeni
În prezentul Regulament:
a)termenul "pilot" semnifică acea persoană care posedă un brevet corespunzător şi care face parte din corpul de piloţi al Administraţiei sau autorizată de aceasta în baza unui examen pentru a pilota navele pe sectorul maritim al Dunării de Jos cuprins între rada Sulina şi portul Brăila (km 175);
b)termenul "navă pilotată" semnifică orice navă, mijloc plutitor sau instalaţie plutitoare, convoi sau orice alte corpuri plutitoare care navigă izolat sau în formaţie şi care beneficiază de serviciile unui pilot;
c)termenul "Administraţie" semnifică Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi;
d)termenul "navă fluvio - maritimă" semnifică o navă care este construită şi echipată pentru a naviga în siguranţă pe mare şi pe căile navigabile interioare.
e)ceilalţi termeni folosiţi, au înţelesul prezentat în Partea - I "Regulamentul de navigaţie pe Dunăre".
Art. 14: Avize către navigatori
Prevederile prezentelor Reguli se completează prin Avize către navigatori emise de Administraţie.
Aceste avize se aduc la cunoştinţă navigatorilor prin intermediul căpităniilor de port şi se publică în Buletinul Hidrometeorologic pentru Dunăre. În anumite cazuri aceste avize se aduc la cunoştinţă navigatorilor şi în cadrul Buletinului Hidrologic care se transmite la un post de radio cu acoperire naţională.
Art. 15: Obligativitatea pilotării navelor
1.Se interzice navelor maritime şi fluvio - maritime de a naviga în sectorul maritim al Dunării de Jos de la gura canalului Sulina până în portul Brăila (km 175), fără a avea la bord un pilot al Administraţiei sau un pilot autorizat de Administraţie să exercite pilotajul.
2.Navele fluviale, indiferent de pavilion, care navigă în amonte şi aval, vor solicita la bord un pilot al Administraţiei sau un pilot autorizat de aceasta, dacă nu au la bord o persoană care să deţină un brevet corespunzător pentru a naviga şi pe acest sector.
CAPITOLUL 2:DOCUMENTE ŞI CONDIŢII TEHNICE ALE NAVELOR
Art. 21: Documentele navelor
Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie să aibă la bord actul de naţionalitate, precum şi certificatele şi documentele stabilite prin reglementările naţionale în vigoare şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 22: Certificate de tonaj
1.Toate navele maritime şi fluvio - maritime, pe lângă documentele prevăzute la art. 2.01, trebuie să aibă la bord un certificat de tonaj pentru canalul de Suez, sau un certificat de tonaj similar eliberat de Administraţie.
2.Certificatele prevăzute la paragraful 1 de mai sus, sunt utilizate de Administraţie pentru calcularea tarifelor de navigaţie.
3.În cazul lipsei certificatelor de tonaj prevăzute la paragraful 1, Administraţia va proceda la eliberarea unui astfel de certificat.
4.Cheltuielile ocazionate de efectuarea măsurătorilor necesare eliberării certificatului de tonaj, sunt suportate de navă.
Art. 23: Înclinarea admisă navelor
Navelor ce au o înclinare transversală mai mare de 4o nu li se permite navigaţia în sectorul maritim al Dunării de Jos.
Art. 24: Verificarea pescajului navelor
1.Conducătorii navelor maritime şi fluvio - maritime au obligaţia la sosirea din mare în rada Sulina, să comunice pescajul real al navei în apă dulce, iar pilotul înainte de urcare la bord este obligat să verifice exactitatea datelor comunicate.
2.Se interzice intrarea din mare sau plecarea din port a navelor care au depăşit limita admisă a pescajului comunicat de Administraţie.
3.În timpul operaţiunilor de încărcare şi/sau balastare, conducătorul navei este obligat să urmărească în permanenţă pescajul navei, care nu trebuie să depăşească pescajul maxim admis pe sectorul maritim al Dunării de Jos prevăzut la art. 3.05, sau cel comunicat de Administraţie.
4.Înaintea îmbarcării pilotului la bordul navei sau formaţiei, acesta are obligaţia să verifice respectarea pescajului admis pentru ziua respectivă. Dacă constată depăşirea acestuia va informa Administraţia şi căpitănia de port.
CAPITOLUL 3:REGULI SPECIALE DE NAVIGAŢIE
Art. 31: Direcţia de marş
1.Pe sectorul maritim al Dunării de Jos, navele trebuie să ţină dreapta faţă de sensul lor de înaintare.
2.Se exceptează cazurile când condiţiile speciale locale impun schimbarea direcţiei de marş.
3.În cazurile prevăzute la paragraful 2 de mai sus, schimbarea direcţiei de marş se face numai după anunţarea prin semnalele sonore/vizuale prevăzute în prezentul Regulament, prin radiotelefon, precum şi după convenirea modului de întâlnire cu navele care navigă în zonă.
Art. 32: Măsuri de siguranţă
1.Conducătorii navelor aflate în marş sau în staţionare sunt obligaţi să vegheze la siguranţa navei, având pregătite în permanenţă pentru a putea fi utilizate, ancorele, mijloacele de acostare şi semnalizare şi să ia totodată măsurile pentru ca nava lor să nu constituie o piedică în calea navigaţiei.
2.În condiţii hidrometeorologice nefavorabile (niveluri peste cota + 300 cm, la Tulcea, vânt peste forţa 6 pe scala Beaufort/ 39- 49 km/h, sloiuri etc.) trecerea prin cotul Tulcea va a fi făcută cu asistenţa unui remorcher pus la dispoziţie de Administraţie. Costurile de asistenţă cu remorcher sunt suportate de navă.
Art. 33: Întâlniri
În sectorul maritim al Dunării de Jos:
1.Navele fluviale izolate se abat din drumul navelor maritime.
2.La întâlnirea sau depăşirea unor convoaie sau nave mai mici a căror integritate sau siguranţă pot fi periclitate de remuul, de valul sau efectele de sucţiune produse de o navă maritimă, aceasta îşi va reduce corespunzător şi din timp viteza.
3.Ambarcaţiunile mici de orice fel se vor abate din timp din calea navelor autopropulsate şi vor naviga la ce mult 15 m distanţă faţă de unul din maluri.
Art. 34: Obiecte părăsite în fluviu
1.Ancorele, lanţurile sau alte obiecte părăsite în fluviu pe sectorul maritim al Dunării de Jos care încurcă sau periclitează navigaţia, vor fi recuperate de Administraţie pe cheltuiala proprietarului acestora.
2.Atunci când proprietarul nu a notificat locul şi felul obiectelor pierdute sau nu poate fi urmărit, valorificarea va fi făcută de Administraţie în vederea recuperării cheltuielilor conform legislaţiei în vigoare.
3.Conducătorii navelor şi convoaielor aflate în marş pe sectorul maritim al Dunării de Jos, când observă obiecte mari, colete, flotoare, ambarcaţiuni sau nave în plutire pe acest sector, fără echipaj şi lumini pe timpul nopţii, şi care constituie un pericol pentru navigaţie, vor comunica poziţia lor Administraţiei şi căpităniei de port, cât şi navelor ce navigă în zonă.
Administraţia va lua măsuri de asigurare a lor, şi le va reda proprietarului după plata cheltuielilor generate de recuperarea şi păstrarea lor sau le va valorifica conform prevederilor legale.
Art. 35: Gabaritele navelor
1.Pe sectorul maritim al Dunării de Jos de la Brăila până la rada Sulina, în condiţii normale, toate navele maritime şi fluvio-maritime vor naviga cu un pescaj în apă dulce de maximum 23 picioare, respectiv 7,01 m. Situaţia adâncimilor se va comunica zilnic la un post de radio cu acoperire naţională care va fi adus la cunoştinţa navigatorilor prin aviz către navigatori.
2.În acest sector se permite navigaţia, în condiţii normale, a navelor cu lungimi de maximum 180 m şi a construcţiilor plutitoare cu lăţimi de maximum 40 m.
3.În anumite situaţii, în funcţie de nivelul apelor Dunării, Administraţia poate:
a)dispune reducerea sau poate aproba depăşirea pescajului prevăzut la pct. 1;
b)aproba navigaţia navelor cu o lungime mai mare de 180 m, dar care să nu depăşească 225 m lungime;
c)aproba navigaţia construcţiilor plutitoare cu o lăţime mai mare de 40 m, dacă condiţiile hidrometeorologice permit acest lucru.
4.Aprobarea depăşirii pescajului sau a lungimii navei nu se poate da decât de pe o zi pe alta şi va fi comunicată la Căpitănia portului şi la Agenţia de pilotaj. În această situaţie Administraţia va stabili care este adâncimea de navigaţie, funcţie de care comandantul navei va asigura rezerva de pescaj necesară navigaţiei în siguranţă.
5.Gabaritele convoaielor fluviale remorcate sau împinse vor respecta dimensiunile stabilite de recomandările Comisiei Dunării sau prin Reguli speciale şi Avizele către navigatori emise de Administraţie pentru anumite sectoare sau situaţii deosebite.
Art. 36: Distanţa ce trebuie respectată de nave şi ambarcaţiuni mici
1.La trecerea prin zone cu navigaţie dificilă sau cu coturi pronunţate şi pe sectorul de Dunăre cuprins între bara Sulina şi Mm 34, nu este permisă apropierea unei nave de alta la mai puţin de 1 milă marină.
2.Orice navă sau ambarcaţiune mică nu va traversa canalul la o distanţă mai mică de 1 milă marină de prova navelor maritime şi fluvio - maritime aflate în marş.
Art. 37: Blocarea şenalului
1.Este interzisă obturarea şenalului cu orice fel de nave, materiale plutitoare, instalaţii sau scule de pescuit.
2.Pe sectorul maritim al Dunării de Jos este interzisă amplasarea plaselor sau a altor unelte de pescuit în şenalul navigabil şi în locurile stabilite pentru staţionarea navelor.
CAPITOLUL 31:DISPOZIŢII SPECIALE PE CANALUL SULINA
Art. 31^1: Nave ce nu pot naviga pe Canalul Sulina
Navigaţia cu vele a navelor cu un tonaj mai mare de 50 tone este interzisă pe Canalul Sulina.
Art. 31^2: Viteza de navigaţie pe Canalul Sulina
1.În sectoarele libere şi fără restricţii, viteza de navigaţie pe canal se stabileşte de comun acord cu pilotul aflat la bord şi nu poate depăşi în nici un caz limitele de viteză stabilite mai jos pentru condiţii hidrometeorologice normale:

amonte

aval

nave mici

8 Nd

9 Nd

remorchere sau convoaie

8 Nd

9 Nd

nava pasageri, salvare, stins incendiu şi militare

9 Nd

10 Nd

nave maritime până la 4.000 tdw

7 Nd

9 Nd

nave maritime între 4.000 tdw şi 12000 tdw

6 Nd

8 Nd

nave maritime între 12.000 tdw şi 25.000 tdw

5 Nd

7 Nd

Atunci când nivelul apei la Tulcea este peste cota + 300 cm, vitezele vor fi reduse la limita de guvernare în siguranţă a navei şi de formare a valurilor.
La indicaţiile pilotului, conducătorul este obligat să reducă viteza navei corespunzător condiţiilor din zona de navigaţie.
Art. 31^3: Navigaţia la aceeaşi înălţime, întâlniri, depăşiri
1.Navigaţia la aceeaşi înălţime este interzisă.
2.La coturi şi în locurile unde şenalul nu oferă lăţime suficientă, depăşirea şi întâlnirea navelor este interzisă.
3.La navigaţia în amonte şi în aval, depăşirea este permisă numai între navele până la 4000 tone deplasament. Depăşirea este permisă numai în locurile care oferă condiţii corespunzătoare.
4.Întâlnirile şi depăşirile navelor maritime şi fluvio-maritime pe timpul nopţii pe sectorul cuprins între gura Canalului Sulina - Mm 34 sunt interzise.
Art. 31^4: Navigaţia pe timp de noapte
1.Navigaţia între Mm 0 (Portul Sulina) şi bară este interzisă pe timpul nopţii pentru toate navele, cu excepţia navelor Administraţiei sau a celor special autorizate de aceasta.
2.Navigaţia aval pe timp de noapte este interzisă navelor maritime şi fluvio-maritime, pe sectorul cuprins între Mm 43 şi Mm 0 (Portul Sulina).
3.Navigaţia amonte între gura canalului Sulina şi Mm 43 este permisă 24 ore din 24 cu excepţia navelor maritime cu lungimi mai mari de 140 m şi/sau lăţimi de peste 28 metri, construcţiilor noi fără propulsie proprie, a transporturilor speciale agabaritice precum şi a navelor care transportă mărfuri periculoase. Prin avize către navigatori, Administraţia poate să restricţioneze sau să întrerupă navigaţia amonte între gura canalului Sulina şi Mm 43.
4.În cazuri speciale, Administraţia poate interzice navigaţia amonte a unor nave, funcţie de condiţiile hidrometeorologice şi de navigaţie existente.
5.Navele maritime şi fluvio-maritime vor avea radarul, staţia radio şi sistemul automat de identificare (AIS) în stare de funcţionare pe toată perioada navigaţiei pe sectorul maritim al Dunării.
Art. 31^5: Canalul Sulina închis pentru navigaţie
1.Administraţia hotărăşte închiderea temporară a Canalului Sulina când situaţia o impune.
2.În acest caz, la staţiile de supraveghere de la Ceatal Sf. Gheorghe şi Ceatal Izmail, se arborează pe timp de zi şi pe timp de noapte, semnale de interzicere A1 (Anexa nr. 7 din "Regulamentul de navigaţie pe Dunăre") şi se comunică navelor prin Agenţiile de pilotaj şi Căpităniile de port din Tulcea şi Sulina închiderea temporară a canalului. Conducătorii navelor şi convoaielor sunt obligaţi să se conformeze după caz, prevederilor de la paragrafele 3 şi 4 de mai jos.
3.Conducătorii navelor/convoaielor care navigă spre amonte vor lua măsuri de ancorare sau acostare, în locurile semnalizate conform Regulamentului, sau în alte locuri indicate de pilot.
4.Conducătorii navelor/convoaielor care navigă spre aval vor proceda în funcţie de poziţia, caracteristicile şi condiţiile de navigaţie din momentul primirii comunicării conform prevederilor art. 5.04, paragrafele 4 şi 5 din prezentul Regulament.
CAPITOLUL 32:DISPOZIŢII SPECIALE LA GURA CANALULUI SULINA
Art. 32^1: Intrarea şi ieşirea prin gura canalului Sulina
1.Intrarea prin gura Canalului Sulina este permisă 24 de ore din 24 cu excepţia condiţiilor prevăzute la capitolul 4, art. 4.01, art. 4.03 şi capitolul 5, art. 5.04.
În cazuri speciale, Administraţia poate restricţiona trecerea unor nave dacă condiţiile de navigaţie existente şi/sau caracteristicile navelor nu sunt conforme cerinţelor.
2.Ieşirea prin gura Canalului Sulina este permisă numai pe timpul zilei cu excepţia condiţiilor prevăzute capitolul 4, art. 4.01, art. 4.03 şi capitolul 5, art. 5.04.
În cazuri speciale, Administraţia poate permite trecerea unor nave, analizând de la caz la caz condiţiile existente, caracteristicile navei şi gradul de urgenţă al solicitării.
3.În cazul când la gura Canalului Sulina, se execută lucrări de dragaje sau alte lucrări, reglementarea intrării/ieşirii navelor, se face prin semnalizarea prevăzută în prezentul Regulament şi arborată de utilajele ce execută aceste activităţi, sau prin program de trecere în zona lucrărilor, comunicat prin Avize către navigatori, căpităniei de port şi Agenţiei de pilotaj Sulina.
4.În caz de interdicţie de a ieşi în mare, nava este obligată să ancoreze în locurile special amenajate şi semnalizate în acest sens de către Administraţie, până la ridicarea interdicţiei.
Art. 32^2: Alegerea locului de ancoraj în rada Sulina
1.La sosirea în rada Sulina, conducătorul va alege locul de ancoraj, în aşa fel încât nava să nu stânjenească celelalte nave din apropiere şi nici executarea manevrelor de intrare sau ieşire în/din Canalul Sulina.
2.La sosirea din mare, conducătorul navei va comunica la Administraţie şi la Căpitănia portului Sulina, odată cu ora la care solicită pilot, caracteristicile navei, felul şi cantitatea încărcăturii, pescajul maxim la sosire în apă dulce, portul de plecare, destinaţia.
Art. 32^3: Ordinea intrării din radă în Canalul Sulina
1.De regulă, ordinea intrării din radă în Canalul Sulina, este ordinea sosirii în radă.
Se exceptează navele de pasageri, navele încărcate cu mărfuri perisabile sau periculoase şi navele care se află în pericol sau au nevoie de intervenţie medicală urgentă.
2.Administraţia poate stabili, pe criterii de siguranţă, introducerea cu prioritate sau în altă ordine, a unor nave ce justifică această măsură.
3.Navele cu încărcătură periculoasă, cele venite din zone cu epidemii sau cele care au la bord persoane suferind de boli contagioase, stabilite de organele sanitare ca periculoase (pestă, holeră, febra galbenă, etc.) nu vor fi introduse în canal fără aprobarea căpităniei de port şi a autorităţilor sanitare, care vor comunica Administraţiei permisiunea de intrare.
Când din anumite motive (furtună, avarii, cazuri de îmbolnăviri grave nemolipsitoare etc.) este totuşi admisă intrarea lor în canal, navele vor rămâne pe canal, la locul indicat de Administraţie în aval de portul Sulina şi nu vor lua contact cu alte persoane în afara celor autorizate (Căpitănia de port, Poliţia de frontieră, Vamă şi autorităţile sanitar veterinare).
Art. 32^4: Obligativitatea asistenţei sau remorcării navelor la trecerea prin gura Canalului Sulina
1.Pentru intrarea sau ieşirea prin gura Canalului Sulina, navele care nu îndeplinesc condiţiile de gabarit şi/sau manevrabilitate necesare, vor fi asistate de regulă de un remorcher al Administraţiei.
2.Deplasarea remorcherului se face în baza comenzii, predată de conducător pilotului şi a confirmării de primire a acesteia, făcută prin radiotelefon la Administraţie. În final, confirmarea prestaţiei şi comanda se predau conducătorului remorcherului.
3.Refuzarea asistenţei remorcherului implică amânarea introducerii navei în canal, sau întoarcerea ei în aval de portul Sulina, iar consecinţele datorate acestui refuz cad în sarcina conducătorului navei.
Art. 32^5: Întâlnirea navelor la gura canalului Sulina
Este interzisă întâlnirea navelor în sectorul balizat de la gura Canalului Sulina.
CAPITOLUL 4:NAVIGAŢIA ÎN CONDIŢII DIFICILE
Art. 41: Prevederi generale
1.Navele intrate în canal au obligaţia să se informeze permanent prin radiotelefon de la celelalte nave din zonă sau de la staţiile de supraveghere Administraţiei, asupra stării timpului.
2.La apariţia sau prognozarea schimbării condiţiilor de navigaţie, navele vor lua măsuri de ancorare sau de acostare, în locurile semnalizate sau în alte locuri indicate de pilot, luând toate măsurile prevăzute în "Regulamentul de navigaţie pe Dunăre" conform prevederilor de la art. 6.30, art. 6.31, art. 6.32 şi art. 6.33.
3.Pe timp cu vizibilitate redusă (ceaţă, negură, ploaie deasă, zăpadă etc.) pe Canalul Sulina, navigaţia este interzisă. În acest caz la catargul staţiilor de supraveghere de pe canal, se arborează pavilionul "U" din codul internaţional de semnale sau se comunică prin radiotelefon, condiţiile şi restricţiile existente, la cererea navelor ce urmează să intre în canal.
Art. 42: Caz special în situaţie de curent puternic pe Canalul Sulina
1.În cazul când pe Canalul Sulina curentul puternic creează condiţii dificile de navigaţie, la o cotă a apei peste + 300 cm la Tulcea, pe catargul staţiei de la ceatal Izmail (Mm 43) se arborează o flamură neagră.
2.În acest caz, conducătorii navelor maritime şi fluvio-maritime trebuie să ia măsuri de precauţie speciale, indicate de pilot (viteză redusă, asistenţa unui remorcher, etc.).
Art. 43: Navigaţia pe timp de iarnă
1.De la apariţia gheţii pe sectorul maritim al Dunării de Jos, navigaţia se desfăşoară în condiţii speciale stabilite de Administraţie. Dispoziţiile Administraţiei sunt obligatorii.
2.Conducătorii navelor maritime şi fluvio-maritime care urmează a naviga prin gheaţă se vor informa la Administraţie asupra situaţiei gheţurilor pe Dunăre, pentru a putea aprecia în funcţie de puterea motorului/motoarelor, construcţia şi starea navei, posibilitatea intrării sau ieşirii navei pe Canalul Sulina cât şi asupra efectuării manevrelor sau plecării din porturi.
3.În toate măsurile pe care le ia, conducătorul navei va ţine cont de recomandările pilotului şi măsurile stabilite de Administraţie (ordinea de intrare în convoaie, viteză, locuri de aşteptare etc.).
4.La navigaţia prin gheaţă, conducătorii vor ţine permanent legătura cu navele care acţionează în gheaţă şi cu Administraţia pentru a comunica poziţia şi starea gheţii şi a primi informaţiile privind condiţiile şi restricţiile de navigaţie.
5.Navele rămase în gheaţă au obligaţia de a sta permanent pe ascultare radio în canalul 16 VHF.
6.La navigaţia pe culoarele naturale sau executate de navele ce acţionează în gheaţă, navele sunt obligate să navige numai pe aceste culoare, cu viteză corespunzătoare evitării ruperii banchizelor de pe margini. Ancorarea, depăşirea sau întâlnirea pe aceste culoare este interzisă.
7.Navele blocate în gheaţă, aflate în pericol sau în calea altor nave mai puternice sunt obligate să accepte intervenţia prioritară acordată de navele Administraţiei ce acţionează în gheaţă, pentru eliberarea şenalului. De asemenea, în situaţii deosebite pot cere ajutorul cu prioritate din partea navelor Administraţiei. În ambele situaţii navele vor pregăti din timp remorci corespunzătoare prin locuri de mare rezistenţă (nară ancoră, şomar etc.) şi vor suporta cheltuielile corespunzătoare intervenţiei, indiferent de rezultatele obţinute.
8.Administraţia nu răspunde de daunele suferite de navele angajate în navigaţia prin gheaţă, datorită sloiurilor, navelor de intervenţie sau din cauza altor nave şi nu poate fi ţinută răspunzătoare pentru daunele provocate de navele angajate în gheaţă altor nave, instalaţiilor, construcţiilor hidrotehnice, şi alte asemenea.
9.Conducătorii navelor care au beneficiat de serviciile Administraţiei, vor confirma în scris durata fiecărei prestaţii, urmând ca agentul navei să confirme în scris efectuarea plăţii. Navele care nu au angajat un agent vor efectua plata în numerar către reprezentantul Administraţiei.
CAPITOLUL 5:PILOTAREA NAVELOR
Art. 51: Obligativitatea pilotării navelor
1.Toate navele maritime şi fluvio-maritime indiferent de pavilion, care navigă pe sectorul maritim al Dunării de Jos cuprins între gura Canalului Sulina şi portul Brăila (km 175) sunt obligate a avea la bord un pilot al Administraţiei sau autorizat de aceasta pentru efectuarea pilotajului în acest sector.
2.Toate manevrele de acostare, plecare sau de schimbare a poziţiei navelor maritime şi fluvio-maritime în porturile de pe sectorul maritim al Dunării de Jos şi în radele acestora, se vor executa numai în prezenţa pilotului.
3.Navele fluviale autopropulsate, care navighează amonte/aval sau care fac manevră în porturi, indiferent de pavilion, vor solicita la bord un pilot al Administraţiei sau autorizat de aceasta, dacă nu au la bord o persoană care să fie atestată corespunzător pentru navigaţia pe acest sector.
Art. 52: Primirea şi debarcarea pilotului la şi de la bordul navei
1.Pentru primirea la bord sau debarcarea în siguranţă a pilotului, conducătorul navei este obligat să reducă viteza navei sau să oprească, după împrejurări, luând în acest caz toate măsurile necesare.
2.La intrarea din mare în Canalul Sulina pilotarea navei este obligatorie de la o distanţă minimă de 1 Mm de la capătul din larg al digului de Nord de la gura canalului Sulina.
3.La ieşirea în mare din Canalul Sulina, pilotul se poate debarca de pe nava pilotată, la o distanţă de cel puţin 1 Mm de capătul din larg al digului de Nord al canalului Sulina.
Art. 53: Locuri de îmbarcare şi debarcare a pilotului
1.Rada Sulina, pentru primirea sau debarcarea pilotului, cuprinde apele mării în sectorul delimitat de la geamandura 02 (prelungire cap dig Nord) pe o rază de 2 Mm, între relevmentele adevărate 0o - 121o;
2.Porturile din sectorul maritim al Dunării de Jos, radele acestora precum şi în alte zone stabilite de către Administraţie prin avize către navigatori;
3.Pe sectorul maritim al Dunării de Jos la Mm 44 şi la Km 175 (Brăila).
Art. 54: Imposibilitatea îmbarcării şi debarcării pilotului în rada Sulina. Bara impracticabilă
1.Se consideră «bara impracticabilă» atunci când din cauza vântului puternic (forţa 5-6/29-49 km/h pe scala Beaufort pe timp de zi şi forţa 4/20-28 km/h pe scala Beaufort pe timp de noapte) şi a valurilor mari (gradul de agitaţie al mării 4/înălţimea valurilor 1,25-2,5 m, pe scala Douglas pe timp de zi şi 3/înălţimea valurilor 0,5-1,25 m, pe scala Douglas pe timp de noapte), navigaţia prin bară si/sau debarcarea/îmbarcarea pilotului nu se pot face în siguranţă.
În acest caz se va comunica prin radiotelefon navelor. «Bara impracticabilă» se declară de către administraţie.

2.Când bara este declarată impracticabilă, navele care urmează să intre pe Canalul Sulina din mare, vor aştepta în radă.
3.Navele cu lungime sub 120 m care navigă în aval pentru ieşire în mare, se pot angaja pe Canalul Sulina, cu obligaţia de a ancora în zonele semnalizate, dacă bara a rămas impracticabilă.
4.Navele cu o lungime mai mare de 120 m nu se vor angaja pe Canalul Sulina, până când bara nu va fi declarată practicabilă.
5.În situaţii când nave cu o lungime mai mare de 120 m, angajate pe Canalul Sulina sunt surprinse de declararea "barei impracticabile", acestea vor ancora sau vor acosta într-un loc corespunzător indicat de pilot şi aprobat de Administraţie.
Art. 55: Tratamentul pilotului la bord
Pe timpul prezenţei pilotului la bord, conducătorul navei este obligat să asigure acestuia masă şi loc de odihnă, la nivelul ofiţerilor.
Art. 56: Îndatoririle pilotului
1.Înainte de plecarea în voiaj, pilotul are obligaţia să cunoască condiţiile hidrometeorologice, schimbările şi restricţiile din sectorul pe care urmează să piloteze nava (schiţele cu adâncimile la praguri, avizele către navigatori, şi alte asemenea).
2.Pilotul este obligat să informeze conducătorul navei asupra regimului de navigaţie pe sectorul maritim al Dunării de Jos, să-i acorde asistenţă la pilotarea navei precum şi să-i comunice toate restricţiile de navigaţie din sectorul pe care navigă.
3.Pilotul este obligat să solicite, iar conducătorul să pună la dispoziţie toate datele privind caracteristicile navei, tipul de marfă, numele comandantului, armatorul/operatorul etc.
4.Pilotul va informa căpitănia portului şi Administraţia, asupra manevrelor executate, poziţia navei, condiţiile hidrometeorologice din zonă, situaţia traficului, evenimentele de navigaţie, şi altele asemenea.
5.Pe timpul cât se află la bordul navei/convoiului pilotul are obligaţia de a furniza conducătorului toate informaţiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava/convoiul să navige şi să efectueze manevrele portuare în deplină siguranţă.
6.În rada porturilor de pe sectorul maritim al Dunării de Jos, pilotul care a venit sau pleacă cu nava, poate acorda asistenţă pentru manevrele de intrare, ieşire, ancorare, acostare, plecare şi alte asemenea, numai după cunoaşterea exactă a condiţiilor necesare executării în siguranţă a manevrelor şi după ce nava a primit aprobarea organelor competente (Căpitănia de port, Administraţia portuară).
7.Pilotul se va prezenta la bord cu documentele de atestare a identităţii şi a dreptului de a pilota nave maritime (Legitimaţia de pilot sau Autorizaţia emisă de Administraţie şi Brevetul de pilot de Dunăre Maritimă).
8.Pilotul are obligaţia să cunoască limba engleză şi una din limbile oficiale ale Comisiei Dunării (rusă, franceză sau germană).
9.Pilotul va informa conducătorul navei, că în timpul manevrelor şi la trecerea prin zone de navigaţie dificilă, are obligaţia să fie pe puntea de comandă.
În cazul în care conducătorul este nevoit să părăsească comanda, pilotul va cere numirea unei persoane competente şi răspunzătoare de conducerea navei pe timpul absenţei acestuia.
În caz de neconformare, pilotul va cere oprirea navei sau manevrei, iar dacă nu sunt condiţii favorabile pentru aceasta imediat, va pilota nava până când va avea posibilitatea opririi ei, informând despre aceasta imediat, în ordine, la căpitănia de port cea mai apropiată şi la Administraţie.
10.La trecerea prin zona fiecărei staţiuni de supraveghere şi dirijare a navigaţiei, căpitănie de port sau agenţie de pilotaj, pilotul are obligaţia să ia legătura prin radiotelefon cu acestea pentru a primi eventualele informaţii suplimentare.
11.Pilotul are obligaţia să verifice ca datele din "Buletinul de pilotaj", "Declaraţia comandantului", "Confirmările pentru prestaţii" sau acte ce se emit de navă în legătura cu voiajul făcut, sunt conforme cu realitatea şi să le predea Administraţiei. Când a constatat inexactităţi în aceste documente, iar comandantul navei nu a vrut să le rectifice, predarea acestora se va face însoţită de un raport.
În situaţia în care pilotul constată că informaţiile cu privire la starea tehnică, primite de la conducătorul navei/convoiului nu sunt conforme realităţii, acesta are obligaţia de a anunţa căpitănia de port din zona de jurisdicţie şi Administraţia. Pilotul nu va părăsi bordul navei până la terminarea cercetării de către organele căpităniei de port, şi va contrasemna în calitate de martor, documentele întocmite.
Art. 57: Îndatoririle conducătorilor navelor pilotate
1.Să respecte prevederile "Regulamentului de navigaţie pe Dunăre" şi "Regulile Speciale de Navigaţie aplicabile pe sectorul maritim al Dunării de Jos".
2.Să verifice legitimaţia/autorizaţia emisă de Administraţie prin care se atestă dreptul pilotului pentru executarea serviciului de pilotaj.
3.Prin semnarea actelor de confirmare a prestaţiilor de pilotaj prezentate de pilot, conducătorul navei confirmă ora de prezentare a pilotului la bord care se consideră ora de la care serviciul de pilotaj a început.
4.Să pună la dispoziţia pilotului toate datele necesare asupra caracteristicilor de manevră ale navei şi să comunice acestuia starea tehnică a tuturor instalaţiilor şi aparaturii de navigaţie, în vederea desfăşurării voiajului în siguranţă. Conducătorul navei va asigura condiţii pentru transmiterea şi primirea mesajelor şi informaţiilor legate de desfăşurarea voiajului.
5.Conducătorul navei, după consultarea pilotului, dă în mod direct şi pe răspunderea sa comenzile pentru executarea marşului.
Dacă în interesul rapidităţii manevrelor, conducătorul apreciază necesar să lase ca pilotul să dea direct aceste comenzi, manevrele executate în aceste condiţii se consideră ca fiind ordonate de conducător şi angajează numai răspunderea acestuia.
6.Conducătorul navei este răspunzător de manevrele navei sale şi de orice daune ce vor rezulta în urma acestor manevre, chiar dacă pilotul este prezent la bord.
7.Conducătorul este obligat ca pe timpul manevrelor sau a voiajului prin zone dificile să comande nemijlocit nava. Totuşi în situaţiile în care nu poate fi pe puntea de comandă, acesta trebuie să desemneze o altă persoană competentă şi răspunzătoare de comanda sau manevra navei.
8.Conducătorul nu va permite altor membri de echipaj aflaţi în comandă să stânjenească în niciun fel îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale pilotului.
9.Conducătorul convoiului/navei pilotat(e) este obligat să furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încărcătura, caracteristicile şi puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum şi orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot.
10.Să oprească nava la cererea şi în locurile indicate de pilot atunci când apar neînţelegeri cu acesta, pentru a permite venirea organelor căpităniei de port şi Administraţiei în vederea soluţionării litigiului.
11.Să confirme până la plecarea de la bord a pilotului, toate prestaţiile efectuate navei sale de către serviciul de pilotaj şi celelalte servicii prestate de terţi sau de Administraţie (pilotine, scafandri, remorchere de asistenţă, şi alte asemenea).
12.Conducătorul convoiului/navei pilotat(e) nu are dreptul să reţină pilotul la bord după ieşirea navei/convoiului din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu şi are obligaţia să îl debarce în siguranţă.
În cazul în care debarcarea nu se poate face în siguranţă datorită condiţiilor meteorologice şi hidrologice, conducătorul navei/convoiului are obligaţia de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum şi întoarcerea acestuia la locul de reşedinţă al Administraţiei, pe cheltuiala navei.
Art. 58: Nerespectarea indicaţiilor pilotului la bordul navelor
1.În cazul când conducătorul unei nave nu acceptă sau nu îndeplineşte indicaţiile pilotului, pilotul este dator să rămână la bordul navei, pe puntea de comandă şi să avertizeze conducătorul asupra consecinţelor ce ar rezulta cu privire la periclitarea siguranţei navigaţiei.
2.Dacă conducătorul navei persistă în nerespectarea indicaţiilor pilotului, pilotul va înştiinţa prin orice mijloc căpitănia portului din zonă şi Administraţia, solicitând oprirea navei pentru cercetări.
La sosirea organelor căpităniei de port şi Administraţiei pilotul va prezenta un raport scris pentru cercetarea cazului.
Art. 59: Măsuri de siguranţă la îmbarcarea şi debarcarea pilotului
1.Conducătorul navei este obligat ca la îmbarcarea şi debarcarea pilotului să pună la dispoziţie scara de pilot, perfect corespunzătoare din punct de vedere tehnic, bine legată şi în bună stare de curăţenie, fiind răspunzător de orice prejudicii ce s-ar aduce integrităţii corporale a pilotului.
2.În cazul când pilotul constată că mijloacele de îmbarcare/debarcare ale navei nu sunt corespunzătoare, acesta poate refuza îmbarcarea/debarcarea, până la crearea condiţiilor normale de îmbarcare/debarcare.
Art. 510: Solicitarea pilotului; nave pilot
1.În afara solicitării făcute prin radiotelefon conform art. 3.2.02 paragraful 2, navele maritime şi fluvio-maritime sosite în rada Sulina, pentru a solicita prezentarea la bord a pilotului vor arbora la loc vizibil deasupra cabinei de comandă, pavilionul cu dungi albastre şi galbene alternative pe verticală (litera "G" din codul internaţional de semnale) şi vor emite semnalul sonor corespunzător aceleaşi litere.
2.De asemenea, solicitarea pilotului se poate face şi prin cerere scrisă, depusă la agenţiile de pilotaj, cu cel puţin 4 ore înainte de către reprezentantul navei.
3.Serviciul de pilotaj este deservit de nave-pilot care pot fi identificate după următoarele semnale:
Ziua: - la catarg un pavilion alb şi roşu ( litera "N" din codul internaţional de semnale);
Noaptea: - la catarg, o lumină roşie sub o lumină albă, vizibile pe 360 grade,
Nava este vopsită în alb şi pe ambele borduri este scris cu negru "PILOT".
CAPITOLUL 6:REMORCARE
Art. 61: Formarea convoaielor
1.Numărul maxim al unităţilor remorcate sau împinse pe Canalul Sulina, nu poate depăşi patru unităţi, câte două în dană, când se navighează amonte şi două unităţi într-o singură dană când se navighează aval.
2.Lungimea remorcii nu trebuie să depăşească 30 m, la marş amonte/aval.
3.Funcţie de situaţia hidrometeorologică existentă pe Canalul Sulina, a traficului de nave maritime/fluviale şi a caracteristicilor remorcherelor/împingătoarelor cât şi a unităţilor remorcate sau împinse, Administraţia poate acorda derogări de la prevederile mai sus menţionate. Aceste derogări vor fi imediat comunicate de Administraţie şi Căpităniilor de Port din zona de jurisdicţie unde urmează a se efectua aceste transporturi.
Art. 62: Obligaţiile remorcherului/împingătorului faţă de navele din convoi
Atunci când un convoi este ancorat sau acostat într-un punct în sectorul maritim al Dunării de Jos, remorcherul/împingătorul nu-l poate părăsi înainte de a se asigura că navele din convoiul său, ancorate sau acostate, nu împiedică navigaţia.
Art. 63: Accesul convoaielor în bara Sulina
1.Intrarea din mare în Canalul Sulina este permisă remorcherelor având la remorcă cel mult două unităţi şi cu lungimea remorcii de maxim 100 m, după care se vor conforma prevederilor "Regulamentului de navigaţie pe Dunăre".
2.Ieşirea din Canalul Sulina în mare, este permisă remorcherelor având la remorcă maxim două unităţi şi cu lungimea remorcii de maxim 50 m.
3.Accesul convoaielor la bara Sulina va fi permis numai cu aprobarea Administraţiei şi în condiţiile stabilite de către aceasta.
Art. 64: Remorcaje speciale
Pentru obţinerea autorizaţiei de efectuare a remorcajelor speciale pe sectorul maritim al Dunării de Jos, conducătorii convoiului trebuie să depună la Administraţie schiţa convoiului cu toate caracteristicile (lungimea şi lăţimea convoiului, lungimea remorcii, puterea remorcherului din prova şi din pupa convoiului).
CAPITOLUL 7:MATERIALE PLUTITOARE
Art. 71: Construcţie, dimensiuni
1.Materialele plutitoare alcătuite din mai multe elemente componente trebuie să fie asamblate rigid, iar operaţiunea de îmbinare şi desfacere a lor în sectorul maritim al Dunării de Jos, nu trebuie să stânjenească sau să devină o piedică pentru navigaţie.
2.Lăţimea materialelor plutitoare, remorcate pe Canalul Sulina, nu poate depăşi 16 m, iar lungimea lor nu poate depăşi 40 m.
3.Materialele plutitoare care depăşesc dimensiunile prevăzute la paragraful 2 de mai sus nu pot naviga pe Canalul Sulina, fără autorizaţia prealabilă a Administraţiei.
CAPITOLUL 8:TRANSPORTUL MĂRFURILOR PERICULOASE
Art. 81: Declararea mărfurilor periculoase transportate
Conducătorii navelor şi convoaielor cărora li se aplică prevederile A.D.N. şi nu au pilot la bord, sunt obligaţi să aducă la cunoştinţă prin radiotelefon Administraţiei şi Căpităniei Portului la intrarea în sectorul maritim al Dunării de Jos (Km 175 şi Mm 44), prin apelare în canalul 16 VHF şi comunicare în canalul 71 VHF, datele prevăzute la art. 8.02 din Partea - I " Regulamentul de navigaţie pe Dunăre".
Art. 82: Loc de ancorare pentru navele cu mărfuri periculoase. Autorizaţii
1.Navele care transportă mărfuri periculoase şi sosesc din mare pentru amonte, dar nu au timpul necesar pentru a tranzita Canalul Sulina pe timp de zi, vor ancora în rada maritimă.
2.Navele care transportă mărfuri periculoase şi navighează în aval, şi nu au timpul necesar de a tranzita Canalul Sulina pe timp de zi, vor ancora în zona cuprinsă de la Mm 34 la Mm 35 mal drept.
CAPITOLUL 9:RĂSPUNDERI ÎN CAZ DE PREJUDICII
Art. 91: Prejudiciile la nave
Administraţia nu răspunde pentru nici un fel de prejudicii aduse navelor în timpul trecerii lor prin sectorul maritim al Dunării de Jos.
Art. 92: Prejudiciile la calea navigabilă
1.Avariile produse digurilor, pereurilor, cheiurilor, epiurilor, semnalizării plutitoare/costiere cât şi blocările şenalului sau poluările produse de către navele şi convoaiele care navighează în sectorul maritim al Dunării de Jos, se consideră prejudicii aduse Administraţiei şi toate pagubele rezultate din acestea sunt suportate de nava/convoiul care le-a cauzat.
2.Navele şi convoaiele ieşite în mare, sunt obligate să ancoreze în rada Sulina pentru cercetări dacă au produs avarii la trecerea prin sectorul maritim al Dunării de Jos.
CAPITOLUL 10:PREVENIREA POLUĂRII APELOR ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR REZULTATE LA BORDUL NAVELOR
Art. 101: Informarea asupra producerii unei poluări
1.În cazul producerii unei poluări accidentale, conducătorii navelor şi convoaielor respective, vor informa prin orice mijloc existent la bord despre aceasta căpitănia de port cea mai apropiată şi Administraţia.
Informarea va conţine în mod obligatoriu următoarele:
a)tipul, numele şi pavilionul navei care face comunicarea;
b)numele conducătorului navei/convoiului;
c)condiţiile hidrometeorologice la locul şi momentul producerii poluării (vizibilitate, forţa şi direcţia vântului, viteza curentului);
d)mărimea suprafeţei poluate (întindere mare/mică, pată);
e)grosimea stratului poluant;
f)caracteristici privind natura/starea poluantului (toxic, otrăvitor, inflamabil, exploziv/solid, lichid, gazos);
g)măsurile care au fost luate pentru combaterea efectelor poluării.
Conducătorul navei/convoiului poate completa fiecare comunicare cu orice alte informaţii referitoare la poluare.
2.Conducătorii navelor/convoaielor care în timpul navigaţiei pe sectorul maritim al Dunării de Jos observă unele fenomene de poluare a apei, vor informa căpitănia de port cea mai apropiată şi Administraţia despre aceasta, şi pe cât posibil va comunica datele specificate la paragraful 1 de mai sus.
Art. 102: Jurnale de înregistrare şi evidenţă hidrocarburi şi deşeuri
1.Navele maritime şi fluvio-maritime vor avea la bord documentele şi registrele prevăzute de Convenţia MARPOL 73/78 cu amendamentele ulterioare, după cum urmează:
- Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor;
- Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor de descărcare a gunoiului.
2.Fiecare înscris din jurnalele menţionate mai sus, trebuie să poarte data şi semnătura persoanei responsabile cu astfel de operaţiuni. Fiecare pagină completată va fi semnată de conducătorul navei.
3.Înscrisurile în jurnalele sus menţionate se fac în limba oficială a statului sub pavilionul căruia navighează nava şi în limba engleză.
4.Căpităniile de port şi Administraţia au dreptul de a verifica exactitatea înscrisurilor făcute în jurnalele sus menţionate şi a lua copii după acestea.
CAPITOLUL 11:DIVERSE
Art. 111: Cazuri speciale
1.În cazuri speciale ce se stabilesc de către Administraţie, navele vor putea naviga cu alte formaţii de convoaie, cu condiţia expresă de a nu periclita în nici un fel siguranţa navigaţiei unităţilor proprii sau a celorlalte nave.
2.În perioada când Administraţia a închis navigaţia pe canalul Sulina în condiţiile art. 3.1.04, art. 3.1.05, art. 4.01 şi art. 4.03 navele sale vor putea naviga pe răspunderea sa, în interesul îndepărtării cauzelor care au determinat închiderea navigaţiei sau pentru luarea altor măsuri corespunzătoare situaţiei.