Capitolul ii - Desfăşurarea lucrărilor Senatului - Regulament din 2005 Regulamentul Senatului - Republicare
M.Of. 1116
În vigoare Versiune de la: 4 Decembrie 2025
CAPITOLUL II:Desfăşurarea lucrărilor Senatului
SECŢIUNEA 1:Sesiunile şi actele Senatului
Art. 83
(1)Senatul îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2)La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare se intonează imnul naţional al României.
Art. 84
(1)Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor.
(2)Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare.
(3)Convocarea se face de preşedintele Senatului. Preşedintele poate să nu ia în considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4)Respingerea de către Senat a ordinii de zi propuse împiedică ţinerea sesiunii extraordinare.
Art. 85
(1)În timpul sesiunilor, senatorii lucrează în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale ori îndeplinesc alte activităţi dispuse de Biroul permanent.
(2)În afara sesiunilor, senatorii îşi pot desfăşura activitatea din dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente, speciale sau de anchetă, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale sau îndeplinesc alte sarcini hotărâte de acesta.
Art. 86
(1)Proiectul ordinii de zi este săptămânal şi se aprobă de Comitetul liderilor în prima zi de lucru a fiecărei săptămâni. Proiectul programului de lucru este săptămânal şi se aprobă de Comitetul liderilor în prima zi de lucru a fiecărei săptămâni pentru săptămâna următoare.
(2)În cazuri excepţionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul liderilor, în condiţiile art. 90.
Art. 87
(1)Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple.
(2)De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte cu caracter politic.
SECŢIUNEA 2:Ordinea de zi şi programul de activitate
Art. 88
(1)Proiectul programului de activitate pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a săptămânii; acesta se distribuie senatorilor, se afişează la sediu şi se publică pe site-ul Senatului.
(2)Materialele supuse dezbaterii Senatului sunt cuprinse în proiectul ordinii de zi şi în programul de activitate a Senatului, întocmite de către Biroul permanent cu aprobarea Comitetului liderilor.
(3)Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la prezentarea în Biroul permanent, pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. 111 din Constituţia României, republicată.
Art. 89
(1)Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informări şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum şi, după caz, întrebări, interpelări, declaraţii sau alte probleme propuse de către Comitetul liderilor sau de către Biroul permanent, după caz, de senatori ori de către Guvern.
(2)La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi se va asigura prioritate dezbaterii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, proiectelor de lege sau propunerilor legislative în procedură de urgenţă, proiectelor de lege sau propunerilor legislative care sunt în competenţa Senatului, ca primă Cameră sesizată.
(3)Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Comitetului liderilor pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Comitetului liderilor, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Senatului nu se prevede alt termen.
(4)Comitetul liderilor poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit, cu încadrarea pentru dezbatere şi aprobare în termenul prevăzut de Constituţie.
Art. 90
Proiectele de lege pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile prim-ministrului cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate.
Art. 91
(1)Ordinea de zi poate fi modificată numai la propunerea Comitetului liderilor, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine întemeiate şi urgente.
(2)Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziţie, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.
SECŢIUNEA 3:Procedura legislativă
Art. 92
(1)Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constituţia României, republicată.
(2)Proiectele de lege iniţiate de Guvern şi propunerile legislative iniţiate de senatori, de deputaţi sau de cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să fie însoţite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni.
(3)Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa acestuia de adoptare, ca primă Cameră sesizată.
(4)Senatorii, deputaţii şi cetăţenii îşi exercită dreptul la iniţiativă legislativă prin transmiterea către Camera competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi de a o adopta ca primă Cameră sesizată.
(5)Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. 150 şi 151 din Constituţia României, republicată.
(6)Propunerile legislative formulate de senatori şi deputaţi, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 din Constituţia României, republicată.
(7)Senatul, ca primă Cameră sesizată, are în competenţă, spre dezbatere şi adoptare, proiectele de lege şi propunerile legislative în domeniile stabilite de art. 75 din Constituţia României, republicată, după cum urmează:
1.proiectele de lege şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;
2.proiectele legilor organice prevăzute la:
- art. 3 alin. (2) - Teritoriul;
- art. 5 alin. (1) - Cetăţenia;
- art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale;
- art. 16 alin. (4) - Egalitatea în drepturi;
- art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;
- art. 70 alin. (1) - Jurământul deputaţilor şi senatorilor;
- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
-- lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
-- lit. b) - organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
-- lit. d) - organizarea şi desfăşurarea referendumului;
-- lit. f) - regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
-- lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
-- lit. h) - infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
-- lit. i) - acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
-- lit. j) - statutul funcţionarilor publici;
-- lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
-- lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
-- lit. r) - statutul minorităţilor naţionale din România;
-- lit. s) - regimul general al cultelor;
- art. 83 alin. (3) - Preşedintele României - prelungirea mandatului;
- art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Proprietatea;
- art. 141 - Consiliul Economic şi Social.
(8)Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituţia României, republicată, după cum urmează:
1.proiectele de lege şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;
2.proiectele legilor organice prevăzute la:
- art. 31 alin. (5) - Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora;
- art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere;
- art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k) - Contenciosul administrativ;
- art. 55 alin. (2) şi (3) - Apărarea ţării;
- art. 58 alin. (3) - Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului;
- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
-- lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
-- lit. l) - organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
-- lit. n) - organizarea generală a învăţământului;
-- lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
- art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ;
- art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura;
- art. 105 alin. (2) - Guvernul - incompatibilităţi;
- art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;
- art. 118 alin. (2) şi (3) - Sistemul de apărare;
- art. 120 alin. (2) - Administraţia publică locală - principii de bază;
- art. 123 alin. (3) - Prefectul;*
_______
*Prevederile fostului art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţa 13 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 474/2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016.
- art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor;
- art. 126 alin. (4) şi (5) - Instanţele judecătoreşti;
- art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie;
- art. 134 alin. (2) şi (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atribuţii;
- art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi;
- art. 142 alin. (5) - Curtea Constituţională - structura.
Art. 93
(1)Proiectele de lege şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca primă Cameră sesizată, în condiţiile prevăzute la art. 75 din Constituţia României, republicată. În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca primă Cameră sesizată, acestea se înregistrează şi se ţin în evidenţă. Ele vor intra în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social.
(2)Pentru celelalte proiecte de lege şi propuneri legislative care se dezbat şi se adoptă, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, mai întâi de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, competenţa decizională aparţine Senatului.
(3)Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.
(4)Caracterul complex al legii se stabileşte prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, avându-se în vedere elemente precum: întinderea reglementării, importanţa domeniului de reglementare, implicaţiile deosebite într-un anumit domeniu şi necesitatea aplicării unor norme comunitare.
(5)În situaţia ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, termenul este de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată.
(6)După adoptarea ori respingerea de către Senat, ca primă Cameră sesizată, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.
(7)În cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră că a fost adoptată şi se înaintează Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.
(8)Termenele prevăzute la alin. (3) şi (5) se calculează potrivit art. 122.
Art. 94
(1)În vederea încadrării în termenele prevăzute la art. 93 alin. (3) şi la art. 115-117 din prezentul regulament, precum şi la art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată, proiectele de lege şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului, care dispune:
a)sesizarea comisiilor permanente competente pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora;
b)transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputaţilor, în cazul în care o comisie permanentă apreciază că Senatul nu este competent să dezbată şi să adopte proiectul, ca primă Cameră sesizată. În aceste cazuri, avizul Comisiei pentru constituţionalitate este obligatoriu;
c)solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii sau organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, dacă acesta nu a fost dat;
d)distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii ori organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, a hotărârii Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de Constituţie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori, sub sancţiunea decăderii.
(2)Măsurile hotărâte de Biroul permanent şi de Comitetul liderilor se duc la îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de către Biroul permanent, în funcţie de procedura ordinară sau procedura de urgenţă.
(3)Propunerile legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
(4)Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi cele prevăzute la art. 93, pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice, pentru procedura ordinară, şi de 3 zile calendaristice, pentru procedura de urgenţă.
Art. 95
(1)Proiectele şi propunerile legislative se depun la Senat fie în format fizic, fie prin mijloace electronice. Pentru facilitarea depunerii electronice a proiectelor şi propunerilor legislative, pe site-ul Senatului se încarcă o aplicaţie informatică prin care se gestionează primirea şi înregistrarea acestor documente în funcţie de iniţiator, numită Aplicaţie pentru gestionarea înregistrării proiectelor legislative - AGIPL.
(2)Depunerea de proiecte şi propuneri legislative prin intermediul AGIPL se face folosind interfaţa privată. Interfaţa privată va fi accesibilă doar senatorilor, deputaţilor, respectiv Guvernului.
(3)Interfaţa privată are două secţiuni: una dedicată depunerii propunerilor legislative de către senatori şi deputaţi, respectiv una dedicată depunerii proiectelor legislative de către Guvern.
(4)Pentru accesul în interfaţa privată a AGIPL, fiecare senator, deputat, respectiv prim-ministrul va primi nume de utilizator şi parolă pentru identificarea în aplicaţie.
(5)Toate propunerile legislative înaintate prin AGIPL vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă. După înregistrarea la Biroul permanent a propunerii legislative, în interfaţa privată a AGIPL va fi disponibilă propunerea legislativă, astfel încât şi alţi senatori/deputaţi să poată deveni iniţiatori cu acordul scris al iniţiatorului/iniţiatorilor propunerii legislative. Solicitarea de a deveni iniţiator şi acordul scris al iniţiatorului/iniţiatorilor vor fi exprimate prin aplicarea în rubrica dedicată din AGIPL a semnăturii electronice extinse.
(6)Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor şi se publică pe pagina de internet a Senatului.
Art. 96
(1)Proiectele şi propunerile legislative se trimit, sub semnătura preşedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare, comisiilor permanente competente.
(2)Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se consideră competentă, în condiţiile art. 71.
Art. 97
(1)Iniţiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
(2)În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, retragerea nu mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului.
Art. 98
(1)După examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate.
(2)Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigură, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi iniţiatorului, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data dezbaterii în plen.
Art. 99
Proiectele de lege sau propunerile legislative, avizate potrivit art. 96 şi 98, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative se face în cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată, şi în cel mult 10 zile, în celelalte situaţii prevăzute la art. 75 din Constituţia României, republicată.
Art. 100
(1)Amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitându-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilită de comisie, se consideră că amendamentul a fost acceptat.
(2)Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar amendamentele se anexează la acesta.
Art. 101
(1)Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către iniţiator sau, după caz, de către reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său sau de un secretar de stat.
(2)Dezbaterea continuă cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de preşedintele, vicepreşedintele sau secretarul acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
Art. 102
(1)Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa întrebări iniţiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative.
(2)Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar îşi desemnează un singur reprezentant.
(3)În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, să se dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor senatori.
(4)Preşedintele Senatului dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi apoi, după caz, celorlalţi senatori, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, iar aceasta se hotărăşte cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.
Art. 103
Iniţiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative şi raportorul comisiei sesizate în fond au dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
Art. 104
(1)În faza dezbaterii generale în plen a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
(2)În cazuri deosebite, prin votul majorităţii senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente şi în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
Art. 105
(1)Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunţe prin vot.
(2)Dacă prin raportul comisiei se propun dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după încheierea acestora se supune votului Senatului mai întâi cererea de respingere.
Art. 106
(1)După dezbaterile generale, dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificări ori completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, raportul şi proiectul de lege sau propunerea legislativă se supun în întregime votului final.
(2)În cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consultă Senatul dacă sunt observaţii la acestea şi dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se referă aceste observaţii şi se rezolvă prin vot.
(3)În cazurile în care sunt şi amendamente respinse de comisie, se dezbat numai cele pentru care senatorul care le-a propus cere susţinerea în plen şi se rezolvă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)După terminarea dezbaterilor asupra modificărilor şi completărilor operate de comisie, raportul, în întregime, se supune votului şi, după aceasta, proiectul de lege în întregime se supune votului final.
(5)Raportul comisiei sesizate în fond se aprobă sau se respinge de Senat cu acelaşi cvorum cu care se aprobă sau se respinge legea pentru care este întocmit.
Art. 107
(1)La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 106, senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
(2)De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau iniţiatorul, precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond.
(3)Preşedintele poate supune spre aprobare Senatului sistarea discuţiilor la textele aflate în dezbatere.
Art. 108
În cursul dezbaterilor, senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuţie numai amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art. 104 şi 106.
Art. 109
Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. 106 rezultă necesitatea reexaminării de către comisia sesizată în fond a unor texte, liderul de grup sau viceliderul poate propune, iar plenul decide, prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discuţie, comisia pronunţându-se, de urgenţă, prin raport suplimentar.
Art. 110
(1)Discutarea textelor în condiţiile art. 106 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate.
(2)Senatul se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.
Art. 111
Timpul pentru luările de cuvânt în plenul Senatului este de 3 minute pentru fiecare grup parlamentar, respectiv un minut pentru senatorii neafiliaţi, în cazul în care Comitetul liderilor nu stabileşte altfel.
Art. 112
În situaţii excepţionale prevăzute la art. 138, procedura legislativă aplicabilă proiectelor de legi sau propunerilor legislative înscrise pe ordinea de zi este următoarea:
a)preşedintele de şedinţă anunţă titlul iniţiativei legislative supuse dezbaterii;
b)în cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute; reprezentatul senatorilor neafiliaţi poate interveni pentru maximum un minut;
c)după încheierea dezbaterilor generale asupra fiecărei iniţiative legislative înscrise pe ordinea de zi urmează votul final. Se vor supune unui singur vot raportul, în întregime, şi iniţiativa legislativă. Această procedură de desfăşurare a votului final poate fi modificată de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.
SECŢIUNEA 4:Respectarea principiului bicameralismului
Art. 114
(1)După adoptare sau respingere de către Senat în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.
(2)În cazul în care Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptă o prevedere care, potrivit alin. (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi Senatul este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la Camera Deputaţilor, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(3)Dispoziţiile alin. (2) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine Camerei Deputaţilor.
(4)În situaţia în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere care produce cumulativ existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic şi existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, încălcând cele două criterii esenţiale cumulative stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/2012, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la Camera Deputaţilor, care se pronunţă în procedură de urgenţă, alin. (2) şi (3) aplicându-se corespunzător.
SECŢIUNEA 5:Procedura de urgenţă
Art. 115
(1)La cererea iniţiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Senatul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă.
(2)Cererea iniţiatorului, propunerea Biroului permanent sau a grupurilor parlamentare se supune aprobării Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Art. 116
Proiectele de lege şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu procedură de urgenţă, de drept, în următoarele situaţii:
a)ordonanţe de urgenţă;
b)Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevedere neînsuşită de Camera Deputaţilor, care a retrimis proiectul pentru o nouă dezbatere;
c)Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de Cameră decizională, un proiect de lege ce conţine anumite prevederi care sunt de competenţa decizională a Senatului;
d)proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene sau a Consiliului Europei;
e)proiectele de lege necesare îndeplinirii obligaţiei României în calitate de membră NATO.
Art. 117
(1)Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelaşi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ sau al altor autorităţi ori organisme care, potrivit legii, au competenţe de avizare, se va trimite comisiei sesizate în fond.
(2)Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent.
(3)Biroul permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă.
(4)Senatul va limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului, în condiţiile art. 106.
Art. 118
Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile asupra proiectelor de lege sau propunerilor legislative prevăzute la art. 116.
Art. 119
În cazul proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă, dacă Senatul nu se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerată adoptată şi se trimite Camerei Deputaţilor.
Art. 120
În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaţilor, dacă au fost operate modificări substanţiale faţă de proiectul iniţial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate cere Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ.
SECŢIUNEA 6:Termene procedurale
Art. 121
În perioadele de vacanţă parlamentară a Senatului proiectele de lege şi propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activităţii Senatului în sesiune.
Art. 122
Pentru propunerile legislative, termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoţite de avizele necesare.
SECŢIUNEA 7:Desfăşurarea şedinţelor Senatului
Art. 124
Şedinţele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 20 de senatori se hotărăşte, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete.
Art. 125
(1)La lucrările Senatului au acces deputaţii, în calitate de iniţiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora, însoţiţi de specialişti ori de consilieri. Dacă li se solicită participarea, prezenţa iniţiatorilor şi a membrilor Guvernului este obligatorie.
(2)La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi invitaţi, pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în spaţiul destinat publicului.
(3)Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sală.
Art. 126
(1)Senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Senatului. Prezenţa este urmărită de un secretar al Biroului permanent al Senatului şi, după caz, de secretarul comisiei permanente.
(2)Senatorul care nu poate lua parte la şedinţă din motive independente de voinţa sa va anunţa Biroul permanent, menţionând cauzele care îl împiedică să participe.
Art. 127
Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat.
Art. 128
(1)Şedinţa Senatului este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte.
(2)Preşedintele este asistat de 2 secretari aparţinând, de regulă, unul majorităţii şi celălalt opoziţiei.
(3)Înainte de începerea dezbaterilor, preşedintele de şedinţă este obligat să anunţe numărul senatorilor care şi-au înregistrat prezenţa şi să supună spre aprobare plenului Senatului proiectul ordinii de zi şi programul de activitate.
Art. 129
(1)Senatul adoptă legi, hotărâri, moţiuni şi alte acte cu caracter politic, în prezenţa majorităţii senatorilor.
(2)Înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de şedinţă.
(3)În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor.
Art. 130
Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe.
Art. 131
(1)Înainte de începerea dezbaterilor generale, secretarii întocmesc lista cu senatorii care s-au înscris la cuvânt.
(2)Senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, numai atunci când le este dat de preşedintele Senatului.
(3)Reprezentanţilor Guvernului li se dă cuvântul în orice fază a dezbaterii şi ori de câte ori solicită acest lucru. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond.
Art. 132
Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nicio persoană nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.
Art. 133
(1)Preşedintele de şedinţă sau liderul unui grup parlamentar are dreptul să propună Senatului limitarea duratei luărilor de cuvânt sau sistarea discuţiilor, în funcţie de desfăşurarea dezbaterilor.
(2)Propunerile prevăzute la alin. (1) se adoptă cu votul deschis al senatorilor prezenţi.
Art. 134
(1)Un senator poate cere dreptul la replică în situaţia în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, sau făcut afirmaţii incorecte sau ofensatoare de la microfonul Senatului, în limita a maximum două minute. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.
(2)Preşedintele de şedinţă va acorda cuvântul liderilor sau viceliderului grupurilor parlamentare pentru aspecte de procedură.
Art. 135
(1)Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au înscris la cuvânt şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.
(2)Nu se admite dialogul dintre persoana înscrisă la cuvânt şi ceilalţi senatori.
Art. 136
Preşedintele îi cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune evacuarea din sală, prin intermediul chestorilor, a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului.
Art. 137
(1)Dezbaterile din şedinţele Senatului se înregistrează pe bandă magnetică sau în format digital, se difuzează prin mijloace electronice şi se stenografiază.
(2)Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete, care urmează regimul legii speciale.
(3)Senatorii au dreptul să verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, în cel mult 3 zile de la data şedinţei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
(4)Şedinţele Senatului pot fi transmise în direct sau înregistrate de către mass-media acreditată la Senat.
Art. 138
(1)În situaţii excepţionale, constatate de către autorităţile abilitate, precum epidemiile, pandemiile, fenomenele naturale extreme, cutremure, acte de terorism şi alte situaţii care fac imposibilă prezenţa parlamentarilor la sediul Senatului, şedinţele biroului permanent al Senatului, şedinţele Comitetului liderilor, şedinţele comisiilor permanente, precum şi şedinţele plenului Senatului se vor desfăşura prin mijloace electronice, printr-o procedură care va fi stabilită prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului. Rezultatul votului va fi consemnat de către secretarul general al Senatului şi transmis, de îndată, senatorilor care au participat la vot şi mass-mediei.
(2)Decizia declarării unei asemenea situaţii excepţionale îi revine Biroului permanent al Senatului, după consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Art. 139
Procedura prevăzută la art. 138 alin. (1) se poate aplica şi în alte situaţii, pentru o perioadă limitată, stabilită prin hotărârea Biroului permanent al Senatului şi adoptată cu acordul prealabil al Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
SECŢIUNEA 8:Procedura de vot
Art. 140
Legile, hotărârile, moţiunile simple, precum şi celelalte acte se adoptă de către Senat prin vot.
Art. 141
(1)Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic. În cazul legilor constituţionale, votul deschis se poate exprima şi prin corespondenţă, în condiţiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a Constituţiei.
(2)Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare poate avea una dintre următoarele semnificaţii: pentru, contra sau abţinere. Constatarea rezultatelor se face de secretari şi se comunică de preşedinte. Preşedintele Senatului sau liderul oricărui grup parlamentar poate cere renumărarea voturilor.
(3)Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru", "contra" şi "abţinere", după care unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui fiecărui senator care răspunde "pentru", "contra" sau "abţinere". După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns la primul apel.
(4)Suma numărului senatorilor care şi-au exprimat una dintre cele trei opţiuni de mai sus, plus senatorii prezenţi care nu şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezintă prezenţa senatorilor la şedinţă.
Art. 142
(1)Votul prin mijloace electronice se realizează prin introducerea cardului de vot în consolă, urmată de apăsarea uneia dintre tastele "pentru", "contra", "abţinere" sau "prezent". Rezultatul votului electronic se afişează automat pe ecranul consolei şi pe ecranele din sala de şedinţă. În cazul unei defecţiuni tehnice, votul se repetă. Dacă defecţiunea persistă, se recurge, după caz, la celelalte modalităţi de vot.
(2)Cardul de vot electronic care permite senatorului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către o altă persoană este interzisă. Nerespectarea interdicţiei atrage aplicarea sancţiunii prevăzute de prezentul regulament.
(3)Votul prin mijloace electronice se desfăşoară astfel: preşedintele de şedinţă explică obiectul votării şi iniţiază procedura de vot. Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp alocat votării. Senatorul are următoarele posibilităţi:
1._
a)apăsarea tastei "pentru" - caz în care senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "pentru";
b)apăsarea tastei "contra" - caz în care senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "contra";
c)apăsarea tastei "abţinere" - caz în care senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "abţinere".
2._
În cazul în care senatorul va apăsa exclusiv tasta "prezent", fără apăsarea vreuneia dintre opţiunile "pentru", "contra" sau "abţinere", acesta va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune de vot.
(4)În timpul şedinţei de vot exprimat prin mijloace electronice, în cazul în care senatorul nu are cardul de vot introdus corect în consolă sau, având cardul corect introdus în consolă, nu apasă nicio tastă, acesta figurează absent la votul respectiv. Introducerea cardului de vot în consolă, în intervalul de timp alocat votării, permite senatorului să îşi exprime poziţia în problema supusă votului. Scoaterea cardului de vot din consolă, după exprimarea poziţiei în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării, nu invalidează opţiunea exprimată.
(5)Ori de câte ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare senator pe site-ul Senatului, în cazul votului final, sau atunci când plenul Senatului hotărăşte în mod expres.
(6)Dacă votul electronic este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se eliberează câte o listă cuprinzând rezultatele votului. În acest caz, lista se publică pe site-ul Senatului.
(7)Afişarea şi interpretarea rezultatului votului prin mijloace electronice se fac după cum urmează: pe ecranele din sala de şedinţă şi pe consolele individuale de vot, după exprimarea votului electronic se vor afişa următoarele informaţii: "prezenţi"; "pentru"; "contra"; "abţinere"; "nu votez".
(8)Prezenţa în cazul votului prin mijloace electronice reprezintă suma tuturor senatorilor care au apăsat una dintre cele 4 taste afişate pe ecranul consolei de vot.
Art. 143
(1)Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau moţiunilor.
(2)Procedura votului secret pe buletine de vot se face în cabine de vot, amenajate prin grija secretarului general al Senatului.
(3)În cazul votului, pe buletinul de vot se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.
(4)Senatorul votează "pentru", lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei dorite, sau votează "contra", ştergând numele şi prenumele persoanei respective. Buletinele de vot se introduc în urne.
(5)Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care au fost lăsate neatinse numele şi prenumele unor candidaţi care, în acest mod, depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea.
(6)Votul prin bile se desfăşoară astfel: în sala de şedinţă se aşează două urne, una albă şi una neagră. Înainte de a începe votarea, preşedintele Senatului explică procedura şi semnificaţia votului. După citirea numelui de către un secretar al Senatului, fiecare senator primeşte de la chestori două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduce în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot "contra". Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă "abţinere".
Art. 144
În cazul în care prin prezentul regulament nu se stabileşte o anumită procedură de vot obligatorie, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea preşedintelui sau a oricărui senator.
Art. 145
(1)Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se repetă.
(2)În situaţiile în care votul este deschis, preşedintele votează numai după ce restul senatorilor şi-a exprimat votul.
(3)În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.
(4)După anunţarea rezultatului votării, grupurile parlamentare pot să explice felul în care au votat, printr-o singură intervenţie de maximum 3 minute.
Art. 146
(1)În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile se constituie o comisie de numărare şi validare a votului, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
(2)Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, încheiat de către comisia de numărare şi validare.
Art. 147
(1)Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul senatorilor.
(2)Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.
(3)Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)În cazul legilor constituţionale şi al legilor organice, când preşedintele constată, înainte de vot, că prezenţa senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăşi termenul prevăzut de Constituţie, republicată, pentru adoptarea legii.
(5)Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau măsurile luate de acesta, inclusiv raportul comisiei sesizate în fond, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(6)Înainte de votare, preşedintele de şedinţă poate cere, din proprie iniţiativă sau la cererea unui grup parlamentar, verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu-şi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţă, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.
(7)Dacă în sala de şedinţă nu se află majoritatea senatorilor, preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.
Art. 148
(1)Votul final priveşte ansamblul reglementării în forma rezultată din dezbaterea pe articole de către Senat a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
(2)Votul final poate avea loc într-o şedinţă consacrată acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care, până la data şedinţei de vot final, stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept.
Art. 149
(1)Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei, Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul, într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar.
(2)Admiterea contestaţiei are drept consecinţă repetarea votului.
Art. 150
(1)Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcţii care, potrivit Constituţiei şi legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
(2)În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidaţii.
(3)Candidaţii vor fi invitaţi şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor şi în plen.
SECŢIUNEA 9:Procedura pentru respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii
Art. 151
Proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca primă Cameră sesizată, se semnează de preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.
Art. 152
(1)Senatul se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative ce intră în competenţa sa, ca primă Cameră sesizată, în termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. Asupra ordonanţelor de urgenţă Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere.
(2)În cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (1) se consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă a fost adoptată în forma înaintată de iniţiator. În acest caz, adoptarea se anunţă în plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă se transmite, sub semnătura preşedintelui Senatului, către Camera Deputaţilor, care va decide definitiv.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă s-a adoptat raport şi s-au dat avize ori amendamente, acestea se înaintează anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar.
Art. 153
(1)În cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului, va fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare.
(2)Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucrează în plen şi se aduce la cunoştinţă senatorilor în aceeaşi zi, prin prezentare în şedinţa de plen şi prin afişare datată şi certificată la avizierul general de la sala de şedinţă. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit legii.
Art. 154
(1)În cazul în care Senatul, ca primă Cameră sesizată, adoptă o prevedere care, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi Camera Deputaţilor este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă legea se întoarce la Senat, care va decide definitiv, în procedură de urgenţă.
(2)Dispoziţiile alin. (1) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată.
Art. 155
În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă, respinsă anterior de Camera Deputaţilor, respingerea este definitivă, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă nu mai poate fi readusă în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni parlamentare.
Art. 156
(1)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, Senatul reexaminează prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei pentru constituţionalitate.
(2)Raportul Comisiei pentru constituţionalitate va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale. Raportul Comisiei se dezbate conform prevederilor art. 105-110. Cu aprobarea Senatului, în urma dezbaterii raportului, în cuprinsul legii se operează şi corelările tehnico-legislative necesare.
(3)În cazul unei obiecţii de neconstituţionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internaţionale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicată, procedura parlamentară se suspendă şi se reia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale.
(4)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicată, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional.
(5)În cazurile excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, preşedintele Curţii Constituţionale va comunica preşedintelui Senatului, în temeiul art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituţională, indicându-i data până la care poate să trimită punctul său de vedere.* Încheierile pronunţate în dosare se transmit, spre informare, Comisiei pentru constituţionalitate.
_______
*Prevederile fostului art. 146 alin. (5) teza întâi au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016.
(6)La solicitarea preşedintelui Senatului, Comisia pentru constituţionalitate întocmeşte un aviz consultativ referitor la excepţia ridicată în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.
(7)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstituţionale cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(8)La sesizarea preşedintelui Senatului sau a Biroului permanent, în cazurile prevăzute la alin. (5), Comisia pentru constituţionalitate întocmeşte un raport prin care înaintează plenului Senatului, sub forma unei iniţiative legislative, prevederile care au fost puse în acord cu dispoziţiile constituţionale. Procedura poate fi declanşată şi la solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Comisiei pentru constituţionalitate. În această situaţie, precum şi în cazul sesizării de către preşedintele Senatului, Comisia pentru constituţionalitate informează Biroul permanent în vederea solicitării grupurilor parlamentare să formuleze amendamente, în termenul stabilit de către acesta, pentru a putea fi luate în dezbatere cu ocazia întocmirii raportului.**
_______
**Prevederile fostului art. 146 alin. (8) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016.
(9)Pentru dispoziţiile din Regulamentul Senatului constatate, prin decizie a Curţii Constituţionale, ca fiind neconstituţionale, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru regulament întocmesc un raport comun.
(10)Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care a fost declarată neconstituţionalitatea prevederilor din Regulamentul Senatului.***
_______
***Prevederile fostului art. 146 alin. (10) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016.
(11)Reexaminarea textelor declarate neconstituţionale se face întâi de prima Cameră sesizată.****
_______
****Prevederile fostului art. 146 alin. (11) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016.
Art. 157
(1)În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima dată de către Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului.
(2)Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.
Art. 158
Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în şedinţa comună a celor două Camere, noua deliberare se face tot în şedinţă comună, conform Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Art. 159
Camera Deputaţilor face numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgării lor, trimiţându-le spre publicare la Monitorul Oficial al României.
SECŢIUNEA 10:Procedura aplicabilă iniţiativelor de revizuire a Constituţiei României
Art. 160
(1)Iniţiativele de revizuire a Constituţiei României se depun, în vederea dezbaterii şi adoptării, la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.
(2)Iniţiativa de revizuire adoptată de Camera Deputaţilor se transmite Senatului, în vederea dezbaterii şi adoptării.*****
_______
*****Prevederile fostului art. 1491 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 431/2017 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1491, art. 1492 alin. (6), art. 1493 şi art. 1494 din Regulamentul Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 iulie 2017.
Art. 161
(1)Iniţiativa de revizuire se prezintă Biroului permanent care o înaintează comisiilor competente, în vederea avizării, stabilind şi termene pentru depunerea amendamentelor şi a raportului sau, după caz, a avizului.
(2)Comisiile stabilite de Biroul permanent analizează iniţiativa de revizuire şi întocmesc un raport prin care propun adoptarea - cu sau fără modificări - ori respingerea propunerii.
(3)După depunerea raportului, Biroul permanent înscrie iniţiativa de revizuire pe ordinea de zi a Senatului.
(4)Senatul dezbate iniţiativa de revizuire, pe baza raportului întocmit de comisia sesizată şi o adoptă cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(5)În cazul în care Senatul adoptă iniţiativa de revizuire în aceeaşi formă cu Camera Deputaţilor, Legea de revizuire se transmite, de îndată, Curţii Constituţionale în vederea verificării constituţionalităţii acesteia.
(6)În cazul în care Senatul respinge iniţiativa de revizuire adoptată anterior de Camera Deputaţilor, procedura legislativă încetează.******
_______
******Prevederile fostului art. 1492 alin. (6) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 431/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 iulie 2017.
Art. 162
(1)În cazul în care cele două Camere adoptă iniţiativa de revizuire în redactări diferite, preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor vor iniţia procedura de mediere.
(2)În acest scop, Biroul permanent va propune Senatului, după consultarea liderilor grupurilor parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a Senatului.
(3)Senatorii aprobaţi de plenul Senatului, împreună cu 7 deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor, formează comisia de mediere.*******
_______
*******Prevederile fostului art. 1493 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 431/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 iulie 2017.
Art. 163
(1)Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond la Senat şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.
(2)Conducerea lucrărilor se realizează prin rotaţie de către un senator sau un deputat, stabilit de comisie.
(3)Hotărârile comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi ai acesteia, în condiţii de cvorum.
(4)Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.
(5)Se supun la vot numai soluţiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate iniţial de Senat. Raportul comisiei de mediere se adoptă, în fiecare dintre cele două Camere, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
(6)În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă, în termenul stabilit potrivit alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele rămase în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(7)Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.*
_______
*Prevederile fostului art. 1494 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 431/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 iulie 2017.
Art. 164
(1)Legea de revizuire, în forma adoptată de cele două Camere, se transmite, de îndată, Curţii Constituţionale în vederea verificării constituţionalităţii.
(2)În cazul în care Curtea Constituţională constată că prevederile Legii de revizuire sunt constituţionale, aceasta se transmite Monitorului Oficial al României, în vederea publicării.
(3)În cazul în care Curtea Constituţională constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire, Senatul reexaminează Legea de revizuire a Constituţiei, cu respectarea prevederilor art. 161-163.
Art. 165
Revizuirea este definitivă după aprobarea acesteia prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării propunerii de revizuire de către Parlament.
SECŢIUNEA 11:Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului
Art. 166
Senatul are dreptul să ceară doar urmărirea penală a senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului.
Art. 167
(1)Dezbaterea cererii prevăzute la art. 166 se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condiţiile art. 78.
(2)În cazul în care preşedintele Senatului primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a aproba o cerere de urmărire penală a unui senator care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Senatului, de îndată. Biroul permanent al Senatului are obligaţia să ceară Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea senatorului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Senatului va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.
(3)Raportul va cuprinde toate argumentele, atât în favoarea aprobării cererii, cât şi pe cele împotriva aprobării acesteia. Argumentele în favoarea aprobării cererii sunt cele formulate de senatori, precum şi cele cuprinse în solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Argumentele împotriva aprobării cererii sunt cele formulate de senatori, precum şi cele formulate de ministrul în cauză şi de apărătorii acestuia. Toate argumentele vor fi raportate la îndeplinirea criteriilor şi liniilor directoare pentru ridicarea imunităţii parlamentare cuprinse în capitolul V din "Raportul Comisiei de la Veneţia privind scopul şi ridicarea imunităţii parlamentare CDL-AD (2014) 011".
(4)Audierea senatorului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. În situaţia în care senatorul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere, se va fixa un nou termen.
(5)Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
(6)Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Senatului în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.
(7)La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.
(8)Hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9)În condiţiile în care Senatul nu este în sesiune, preşedintele Senatului convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
Art. 168
(1)În cazul în care Senatul decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Senatului va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea Senatului va fi transmisă şi Preşedintelui României, pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.
(2)Prevederile alin. (1) şi ale art. 166 şi 167 sunt aplicabile, după caz, şi senatorilor care au fost membri ai Guvernului.