Subcapitolul 2 - 5.2. Marcaje - Reglementari din 2008 Aeronautice Civile - Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor (RACR - AD - PETA) - Ediţia 1/2008

M.Of. 692 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 21 Aprilie 2010
SUBCAPITOLUL 2:5.2. Marcaje
SECŢIUNEA 1:5.2.1. Generalităţi
SUBSECŢIUNEA 1:Întreruperea marcajelor pistei
5.2.1.1.La intersecţia a două (sau mai multe) piste, marcajele pistei celei mai importante, cu excepţia marcajelor laterale, trebuie să fie vizibile şi marcajele celeilalte (celorlalte) piste trebuie să fie întrerupte. Marcajele laterale ale pistei celei mai importante pot fi continuate de-a lungul intersecţiei sau întrerupte.
5.2.1.2.Se recomandă pentru asigurarea continuităţii marcajelor pistei următoarea clasificare a pistelor în ordinea descrescătoare a importanţei:
Prima - Pistă cu apropiere de precizie
A doua - Pistă cu apropiere de neprecizie
A treia - Pistă neinstrumentală
5.2.1.3.La intersecţia unei piste cu o cale de rulare, marcajele pistei sunt vizibile şi marcajele căii de rulare întrerupte, cu excepţia marcajelor benzilor laterale ale pistei care pot fi întrerupte.
Notă - Vezi secţiunea 5.2.8.5 privind modul de racordare a marcajelor de ax de pistă cu marcajele de ax de cale de rulare.
SUBSECŢIUNEA 2:Culoarea şl vizibilitatea
5.2.1.4.Marcajele pistei trebuie să fie de culoare albă.
Nota 1. - S-a constatat că, pe suprafeţele de culoare deschisă ale pistei, evidenţierea marcajelor albe poate fi îmbunătăţită prin conturarea lor în negru.
Nota 2. - Este de preferat ca riscul modificării accidentale a caracteristicilor de frecare pe marcaje să fie redus cât mai mult posibil, prin folosirea unei vopsele de tip corespunzător.
Nota 3. - Marcajele pot consta din suprafeţe continue, sau dintr-o serie de benzi longitudinale întrerupte care să producă acelaşi efect ca o suprafaţă continuă.
5.2.1.5.Marcajele căilor de rulare, marcajele platformelor de întoarcere pe pistă şi marcajele poziţiilor de staţionare a aeronavelor trebuie să fie de culoare galbenă.
5.2.1.6.Liniile de siguranţă de platformă trebuie să fie de o culoare contrastantă cu cea folosită pentru marcarea poziţiei de staţionare a aeronavei.
5.2.1.7.Pe aerodromurile unde au loc operaţiuni pe timp de noapte, marcajele pavajelor ar trebui făcute cu vopsele reflectorizante destinate să mărească vizibilitatea marcajelor.
SUBSECŢIUNEA 3:Căi de rulare nepavate
5.2.1.8.Pe o cale de rulare nepavată ar trebui să fie asigurate, pe cât este posibil, marcajele prescrise pentru căile de rulare pavate.
SECŢIUNEA 2:5.2.2. Marcajul indicativului pistei
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.2.1.La pragurile unei piste pavate trebuie înscrise marcajele de identificare a pistei.
5.2.2.2.Se recomandă ca marcajul de identificare a pistei să fie dispus, pe cât este posibil, la pragurile unei piste nepavate.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.2.3.Un marcaj de identificare a pistei trebuie amplasat la prag aşa cum este arătat în Figura 5-2.
Notă. - Dacă pragul pistei este decalat faţă de capătul pistei, pentru avioanele care decolează ar trebui aplicat un marcaj de identificare a pistei.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.2.4.Un marcaj de identificare a pistei trebuie să fie format dintr-un număr cu două cifre iar pentru pistele paralele, acest număr trebuie însoţit de o literă. În cazul unei singure piste, două piste paralele sau trei piste paralele, numărul format din două cifre văzut din direcţia de apropiere, trebuie să fie un număr întreg, cel mai apropiat de cifra zecilor unghiului magnetic al axului pistei, măsurată începând cu nordul magnetic, văzut din direcţia de apropiere. În cazul a patru sau mai multe piste paralele, identificatorul unui set de piste paralele alăturate este numărul întreg mai mic al cifrei zecilor unghiului magnetic, iar celălalt set de piste paralele are ca identificator numărul întreg mai mare de cifra zecilor unghiului magnetic. Dacă prin aplicarea acestei reguli, rezultă un număr format dintr-o singură cifră, acesta trebuie să fie precedată de un zero.
5.2.2.5.În cazul pistelor paralele, fiecare identificator al pistei trebuie să fie suplimentat cu o literă după cum urmează, în ordinea arătată de la stânga la dreapta, când este văzută din direcţia de apropiere:
- pentru două piste paralele: «L» «R»
- pentru trei piste paralele: «L» «C» «R»
- pentru patru piste paralele: «L» «R» «L» «R»
- pentru cinci piste paralele: «L» «C» «R» «L» «R» sau «L» «R» «L» «C» «R»
- pentru şase piste paralele: «L» «C» «R» «L» «C» «R»
5.2.2.6.Numerele şi literele trebuie să aibă forma şi proporţiile arătate în Figura 5-3. Dimensiunile nu trebuie să fie mai mici decât cele arătate în Figura 5-3 dar, acolo unde numerele trebuie să fie încorporate în marcajul pragului, trebuie folosite dimensiuni mai mari, pentru a umple corespunzător spaţiul rămas între benzile marcajelor pragului.
SECŢIUNEA 3:5.2.3. Marcajul axului pistei
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.3.1.Pe o pistă pavată trebuie să existe un marcaj al axului pistei.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.3.2.Un marcaj al axului pistei trebuie amplasat în lungul axului pistei, între marcajele identificatorului pistei, aşa cum este arătat în Figura 5-2, exceptând locurile unde trebuie să fie întrerupt, în conformitate cu paragraful 5.2.1.1.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.3.3.Un marcaj al axului pistei va consta din benzi întrerupte, distanţate uniform. Lungimea unei benzi - pauză nu trebuie să fie mai mică de 50 m şi nici mai mare de 75 m. Lungimea unei benzi trebuie să fie de cel puţin 30 m sau egală cu a pauzei, dacă lungimea pauzei este mai mare.
5.2.3.4.Lăţimea benzilor nu trebuie să fie mai mică de :
- 0,90 m pe pistele cu apropiere de precizie categoria II si III,
- 0,45 m pe pistele cu apropiere de neprecizie, unde cifra de cod este 3 sau 4 şi pe pistele cu apropiere de precizie categoria I, şi
- 0,30 m pe pistele cu apropiere de neprecizie unde cifra de cod este 1 sau 2 şi pe pistele neinstrumentale.
SECŢIUNEA 4:5.2.4. Marcajul pragului pistei
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.4.1.Un marcaj al pragului trebuie să existe atât pe pistele instrumentale pavate, cât şi pe pistele neinstrumentale pavate cu cifra de cod este 3 sau 4 şi care sunt destinate transportului aerian comercial internaţional.
5.2.4.2.Un marcaj al pragului ar trebui să existe şi la pragul unei piste neinstrumentale pavate, în cazul în care cifra de cod este 3 sau 4, şi pista este destinată altor operaţiuni decât cele de transport aerian comercial internaţional.
Figura 5-2. Marcaje pentru identificarea pistei, axului şi pragului pistei
5.2.4.3.Pe cât este posibil, ar trebui să existe un marcaj al pragurilor unei piste nepavate.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.4.4.Benzile marcajului pragului trebuie să înceapă de la 6 m distanţă faţă de prag.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.4.5.Marcajele pragului pistei vor consta dintr-un ansamblu de benzi longitudinale, de aceleaşi dimensiuni, dispuse simetric în raport cu axul pistei, aşa cum se arată în Figura 5-2. (A) şi (B) pentru o pistă cu lăţimea de 45 m. Numărul benzilor trebuie să fie proporţional cu lăţimea pistelor, astfel:

Lăţimea pistei

Număr de benzi

18 m

4

23 m

6

30 m

8

45 m

12

60 m

16

cu excepţia pistelor cu apropiere de neprecizie şi a celor neinstrumentale având lăţimea egală sau mai mare de 45m, unde marcajele pot fi dispuse cum se arată în Figura 5-2 (C).
Figura 5-3. Forma şi proporţiile cifrelor şi literelor pentru marcajele de identificare a pistelor
5.2.4.6.Benzile trebuie să se extindă lateral până la distanţa de 3 m faţă de marginile pistei, ori până la o distanţă de 27 m de o parte şi de alta a axului pistei, dacă marginea pistei este la mai mult de 30 m de ax. În cazul în care în interiorul marcajului de prag este amplasat un marcaj de identificare a pistei, trebuie să fie cel puţin 3 benzi de marcaj al pragului de fiecare parte a axului pistei. În cazul în care marcajul de prag este dispus deasupra marcajului pistei, benzile trebuie să fie dispuse pe toată lăţimea pistei. Benzile trebuie să fie de cel puţin 30 m lungime şi aproximativ 1,80 m lăţime, distanţa dintre ele fiind tot de aproximativ 1,80 m, cu excepţia cazului în care marcajele de prag se aplică pe toată lăţimea pistei - când benzile aflate imediat de o parte şi de alta a axului trebuie să fie despărţite printr-un spaţiu dublu, iar în cazul în care marcajele de identificare a pistei sunt amplasate în interiorul marcajelor de prag, acest spaţiu trebuie să fie de 22,5 m.
SUBSECŢIUNEA 4:Banda transversală
5.2.4.7.În cazul în care un prag este decalat faţă de capătul pistei, sau când capătul pistei nu este perpendicular pe ax, se recomandă ca la marcajul pragului pistei să se adauge o bandă transversală, cum se arată în Figura 5-4 (B).
5.2.4.8.O bandă transversală nu trebuie să aibă o lăţime mai mică de 1,8 m.
SUBSECŢIUNEA 5:Săgeţi
5.2.4.9.În cazul în care un prag este decalat cu caracter permanent, pe porţiunea pistei dinaintea pragului decalat trebuie asigurate săgeţi în conformitate cu Figura 5-4 (B).
5.2.4.10. În cazul în care pragul unei piste este decalat temporar faţă de poziţia normală, acesta trebuie marcat aşa cum se arată în Figura 5-4 (A) sau 5-4 (B), şi toate marcajele situate înaintea pragului decalat trebuie acoperite, excepţie fac marcajele axului pistei, care trebuie transformate în săgeţi.
Nota 1. - În cazul în care pragul unei piste este decalat temporar numai pe o perioadă scurtă de timp, s-a constatat ca fiind mai potrivită folosirea de balize având forma şi culoarea unui marcaj de prag decalat, decât încercarea de a vopsi aceste marcaje pe pistă.
Nota 2. - În cazul în care porţiunea de pistă situată înaintea unui prag decalat nu corespunde rulării aeronavelor pe sol, este necesar să fie asigurate marcaje de zonă închisă, aşa cum sunt descrise în paragraful 7.1.4.
SECŢIUNEA 5:5.2.5. Marcajul punctului de ţintă
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.5.1.Marcajele actuale trebuie să fie conforme cu prevederile secţiunilor 5.2.5 şi 5.2.6.
5.2.5.2.Pentru o pistă instrumentală pavată având cifra de cod 2, 3 sau 4 trebuie asigurat câte un marcaj de punct de ţintă la fiecare extremitate de apropiere.
5.2.5.3.În cazul în care este necesară o creştere a vizibilităţii punctului de ţintă, se recomandă să se asigure un marcaj al acestuia la fiecare extremitate de apropiere pentru:
a)o pistă neinstrumentală pavată, având cifra de cod 3 sau 4,
b)o pistă instrumentală pavată, având cifra de cod 1.
Figura 5-4. Marcaje pentru prag decalat
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.5.4.Marcajul punctului de ţintă trebuie să înceapă de la o distanţă faţă de prag cel puţin egală cu distanţa indicată în coloana corespunzătoare din Tabelul 5-1, însă, pe o pistă echipată cu un indicator al pantei vizuale de apropiere, începutul marcajului trebuie să coincidă cu originea pantei vizuale de apropiere.
5.2.5.5.Un marcaj al punctului de ţintă trebuie să fie constituit din două benzi vizibile. Dimensiunile benzilor şi distanţa între marginile lor interioare trebuie să fie conform cu cele prevăzute în coloana corespunzătoare din Tabelul 5-1. În cazul în care este asigurat un marcaj al zonei de contact, distanţa dintre benzi trebuie să fie identică cu distanţa dintre marcajele zonei de contact.
Tabelul 5-1. Amplasarea şi dimensiunile marcajului punctului de ţintă

Amplasament şi dimensiuni

Distanţa utilizabilă la aterizare

Sub 800 m

800 - 1 200 m, exclusiv

1200 - 2 400 m, exclusiv

2 400 m şi mai mult

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

Distanţa între prag şi începutul marcajului

150 m

250 m

300 m

400 m

Lungimea benzii3

30 - 45 m

30 - 45 m

45 - 60 m

45 - 60 m

Lăţimea benziia

4 m

6 m

6- 10m b

6- 10m b

Distanţa laterală dintre marginile interioare ale benzilor

6mc

9mc

18-22,5 m

18-22,5 m

a. Dimensiunile cele mai mari din gamele specificate sunt destinate să fie utilizate atunci când este necesară o creştere a vizibilităţii marcajului,

b Distanţa laterală poate varia între limitele indicate, pentru a se micşora la maximum contaminarea marcajului de către depunerile de cauciuc,

c Aceste cifre au fost calculate în funcţie de lăţimea totala a trenului principal de aterizare,

care constituie elementul 2 al codului de referinţă al aerodromului din Capitolul 1,

Tabelul 1-1.

SECŢIUNEA 6:5.2.6. Marcajul zonei de contact
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.6.1.Un marcaj al zonei de contact trebuie asigurat în zona de contact a unei piste cu apropiere de precizie pavate, având cifra de cod 2, 3 sau 4.
5.2.6.2.Se recomandă un marcaj al zonei de contact pe o pistă fără precizie sau neinstrumentală pavată, în cazul în care aceasta are cifra de cod 3 sau 4, pentru ca poziţia zonei de contact să fie evidenţiată.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare şi caracteristici
5.2.6.3.Marcajele zonei de contact se prezintă sub formă de perechi de marcaje dreptunghiulare simetric dispuse de o parte şi de alta a axului pistei; numărul perechilor variază în funcţie de distanţa disponibilă la aterizare şi pentru o pistă cu apropiere în ambele sensuri, marcajele pot fi dispuse în funcţie de distanţa dintre praguri, după cum urmează:

Distanţa utilizabilă la aterizare, sau distanţa dintre praguri

Perechi de marcaje

mai mică de 900 m

1

de la 900 m la 1 200 m (exclusiv)

2

de la 1 200 m la 1 500 m (exclusiv)

3

de la 1 500 m la 2 400 m (exclusiv)

4

mai mare de 2 400 m

6

5.2.6.4.Un marcaj al zonei de contact trebuie să fie corespunzător unuia dintre cele două modele arătate în Figura 5-5. Pentru modelul arătat în Figura 5-5 (A), marcajele trebuie să aibă cel puţin 22,5 m lungime şi 3m lăţime. Pentru modelul arătat în Figura 5-5 (B), fiecare bandă a fiecărui marcaj trebuie să aibă cel puţin 22,5 m lungime şi 1,8 m lăţime, cu o distanţă de 1,5 m între benzile alăturate. Distanţa laterală dintre marginile interioare ale dreptunghiurilor trebuie să fie identică cu cea a marcajului punctului de ţintă, în cazul în care acesta este asigurat. Unde nu există un marcaj pentru punctul de ţintă, distanţa laterală dintre marginile interioare ale dreptunghiurilor trebuie să corespundă cu distanţa laterală specificată în Tabelul 5-1 (coloanele 2, 3, 4 sau 5, după caz). Perechile de marcaje trebuie să fie asigurate la intervale longitudinale de 150 m, începând de la pragul pistei; însă perechile de marcaje ale zonei de contact care coincid cu marcajul punctului de ţintă ori se află la mai puţin de 50 m faţă de acesta trebuie să fie suprimate din modelul aplicat.
5.2.6.5.În cazul unei piste cu apropiere fără precizie având cifra de cod 2, este recomandat de a fi instalat la 150 m o pereche suplimentară de benzi de marcaj al zonei de contact, dincolo de marcajul punctului de ţintă.
SECŢIUNEA 7:5.2.7. Marcajul marginilor pistei
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.7.1.În cazul în care între marginile pistei şi acostamente sau terenul înconjurător există o lipsă de contrast trebuie asigurat un marcaj al marginii pistei între pragurile unei piste pavate.
5.2.7.2.Se recomandă amplasarea unui marcaj al marginii pistei pe o pistă cu apropiere de precizie, indiferent de contrastul existent între marginile pistei şi acostamente sau terenul înconjurător.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.7.3.Se recomandă ca un marcaj al marginii pistei să fie format din două benzi, câte una în lungul fiecărei margini laterale a pistei, cu marginea din exterior a fiecărei benzi pusă aproximativ la marginea pistei, iar în cazul în care pista are lăţimea mai mare de 60 m, benzile ar trebui dispuse la 30 m faţă de axul pistei.
5.2.7.4.Se recomandă continuarea marcajului marginii pistei şi pe porţiunea adiacentă dintre pistă şi platforma de întoarcere la pistă.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.7.5.Se recomandă ca marcajul marginii pistei să aibă lăţimea de cel puţin 0,9m pe pistele cu lăţimea de 30 m sau mai mult, şi cel puţin 0,45 m pe pistele mai înguste.
SECŢIUNEA 8:5.2.8. Marcajul axului căii de rulare
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.8.1.Marcajul axului căii de rulare trebuie asigurat pe o cale de rulare, pe o platformă de degivrare/antigivrare şi pe o platformă pavată, în cazul în care cifra de cod este 3 sau 4, astfel încât să realizeze o ghidare continuă din axul pistei până la poziţia de staţionare aeronavă.
Figura 5-5. Marcaje pentru punctul de ţintă şi zona de contact a roţilor (ilustrate pentru o pistă cu lungimea de 2 400 m sau mai mult)
5.2.8.2.Marcajul axului căii de rulare ar trebui asigurat pe o cale de rulare, către o platformă de degivrare/antigivrare şi pe o platformă pavată, în cazul în care cifra de cod este 1 sau 2, astfel încât să realizeze o ghidare continuă din axul pistei până la poziţia de staţionare aeronavă.
5.2.8.3.Marcajul axului căii de rulare trebuie să existe pe o pistă pavată, în cazul în care pista face parte dintr-un traseu de rulare stabilit şi:
a)nu există marcaj al axului pistei; sau
b)în cazul în care axul căii de rulare nu coincide cu axul pistei.
5.2.8.31. Unde este necesar să se evidenţieze proximitatea unei poziţii de aşteptare la pistă, ar trebui să se asigure un marcaj puternic contrastant al axului căii de rulare.
Notă - Asigurarea unui marcaj contrastant al căii de rulare poate fi o componentă a măsurilor de prevenire a incursiunilor neautorizate pe pistă.
5.2.8.32. Unde sunt prevăzute, marcajele contrastante ale axului căii de rulare trebuie aplicate la toate intersecţiile cale de rulare/pistă de pe aerodrom.

SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.8.4.Pe porţiunea rectilinie a unei căi de rulare, marcajul axului ar trebui dispus în lungul axului căii de rulare respective. La o curbă a căii de rulare, marcajul ar trebui să continue de la partea rectilinie a căii de rulare la o distanţă constantă faţă de marginea exterioară a curbei.
Notă. - Vezi paragraful 3.9.6 şi Figura 3-2.
5.2.8.5.La intersecţia unei căi de rulare cu o pistă, atunci când calea de rulare este folosită pentru ieşirea de pe pistă, marcajul axului căii de rulare ar trebui racordat cu marcajul axului pistei, aşa cum se arată în Figurile 5-6 şi 5-25. Marcajul axului căii de rulare ar trebui să fie prelungit paralel cu marcajul axului pistei pe o distanţă de cel puţin 60 m dincolo de punctul de tangenţă în cazul în care cifra de cod este 3 sau 4 şi pe o distanţă de cel puţin 30 m în cazul în care cifra de cod este 1 sau 2.
5.2.8.6.Se recomandă ca marcajul axului căii de rulare să fie dispus corespunzător paragrafului 5.2.8.3, astfel încât marcajul respectiv să fie amplasat de-a lungul axului căii de rulare desemnate.
5.2.8.61. Unde se asigură, marcajul contrastant al axului căii de rulare trebuie să se extindă de la poziţia de aşteptare la pistă, varianta A (definită conform figurii 5-6 "Marcajele căii de rulare"), la o distanţă de până la 45 m (cuprinzând cel puţin 3 linii întrerupte) în direcţia de rulare pentru îndepărtare de pistă sau până la următoarea poziţie de aşteptare la pistă, dacă este cuprinsă în distanţa de 45 m.

SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.8.7.Marcajul axului căii de rulare trebuie să aibă cel puţin 15 cm lăţime şi să fie continuu pe lungime, însă în cazul în care acesta se intersectează cu un marcaj al poziţiei de aşteptare la pistă sau un marcaj al unei poziţii intermediare de aşteptare, acesta trebuie să fie întrerupt, aşa cum este arătat în Figura 5-6.
5.2.8.71. Marcajul contrastant al axului căii de rulare trebuie realizat aşa cum se arată în figura 5-6A.

Figura 5-6A "Marcaj axial contrastant al căii de rulare"
[POZĂ]
A se vedea actul modificator.

SECŢIUNEA 9:5.2.9. Marcajul platformelor de întoarcere pe pistă
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.9.1.Acolo unde există o platformă de întoarcere la pistă, aceasta trebuie marcată pentru a permite avioanelor să execute o întoarcere de 180° şi să se alinieze din nou pe axul pistei.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.9.2.Marcajul platformei de întoarcere la pistă va fi curbat de la marcajul axului pistei spre interiorul platformei. Raza de curbură trebuie să fie compatibilă cu capabilitatea de manevră şi vitezele normale de rulare ale avioanelor cărora le-a fost destinată platforma.
5.2.9.3.Marcajul platformei de întoarcere la pistă trebuie să fie amplasat paralel marcajului axului pistei pe o distanţă de cel puţin 60 m dincolo de punctul de tangenţă acolo unde cifra de cod este 3 sau 4 şi pe o distanţă de cel puţin 30 m dincolo de punctul de tangenţă acolo unde cifra de cod este 1 sau 2.
5.2.9.4.Marcajul platformei de întoarcere la pistă trebuie dirijeze avionul astfel încât să permită rulajul rectiliniu înaintea de a ajunge în punctul unde se efectuează întoarcerea de 180°. Porţiune rectilinie a marcajului platformei de întoarcere la pistă trebuie să fie paralel cu marcajul marginii exterioare a platformei.
5.2.9.5.Proiectarea curbei care să permită avionului o întoarcere de 180° trebuie să se bazeze pe un unghi de bracare al roţii directoare de cel mult 45°.
5.2.9.6.Marcajul platformei de întoarcere pe pistă trebuie realizat astfel încât atunci când avionul rămâne pe marcajul platformei, distanţa între oricare dintre roţile trenului de aterizare al avionului şi marginea platformei de întoarcere să nu fie inferioară celor prevăzute la paragraful 3.3.6.
Notă - Pentru a simplifica manevrarea avioanelor cod E şi F poate fi prevăzută o distanţă mai mare între roţi şi marginea pistei. Vezi paragraful 3.3.7.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.9.7.Marcajul unei platforme de întoarcere la pistă va fi de cel puţini5 cm lăţime şi continuu pe toată lungimea.
SECŢIUNEA 10:5.2.10. Marcajul poziţiei de aşteptare la pistă
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare şi amplasare
5.2.10.1. Marcajul poziţiei de aşteptare la pistă trebuie să fie vizibil de-a lungul unei poziţii de aşteptare la pistă.
Notă - Vezi paragraful 5.4.2 referitor la dispunerea de semne la poziţiile de aşteptare la pistă.
SUBSECŢIUNEA 2:Caracteristici
5.2.10.2. La intersecţia unei căi de rulare, cu o pistă neinstrumentală, cu o pistă cu apropiere fără precizie sau cu o pistă de decolare, marcajul poziţiei de aşteptare la pistă trebuie să fie aşa cum este prezentat în Figura 5-6, varianta A.
5.2.10.3. În cazul în care la intersecţia unei căi de rulare cu o pistă cu apropiere de precizie categoria II sau III, este dispusă o singură poziţie de aşteptare la pistă, marcajul acesteia trebuie să fie aşa cum este arătat în Figura 5-6, varianta A. În cazul în care la o astfel de intersecţie sunt asigurate două sau trei poziţii de aşteptare, marcajul poziţiei de aşteptare cel mai apropiat de pistă trebuie să fie aşa cum este arătat în Figura 5-6, varianta A, iar marcajele mai îndepărtate de pistă trebuie să fie aşa cum este arătat în Figura 5-6, varianta B.
Figura 5-6. Marcajele căii de rulare (prezentate în asociere cu marcajele de bază ale pistei)
Figura 5-7. Marcajele poziţiei de aşteptare la pistă
5.2.10.4. Marcajul poziţiei de aşteptare la pistă dispus la o poziţie de aşteptare la pistă stabilită conform paragrafului 3.12.3, trebuie executat aşa cum este arătat în Figura 5-6, varianta A.
5.2.10.5. În cazul în care este necesară o mai bună vizibilitate a poziţiei de aşteptare la pistă, marcajul poziţiei de aşteptare la pistă trebuie să fie aşa cum este arătat în Figura 5-7, varianta A sau B, după caz.
5.2.10.6. În cazul în care un marcaj al poziţiei de aşteptare la pistă în varianta B este amplasat pe o zonă ce ar putea depăşi lungimea de 60 m, la capetele marcajelor poziţiei de aşteptare la pistă, precum şi la intervale egale de maxim 45 m între marcajele succesive, pe suprafaţa pavajului ar trebui marcat termenul "CAT I " sau "CAT II" , care este corespunzător. Literele ar trebui să aibă o înălţime de cel puţin 1,8 m şi ar trebui să fie amplasate la cel mult 0,9 m dincolo de marcajul poziţiei de aşteptare.
5.2.10.7. Marcajul punctului de aşteptare la pistă amplasat la o intersecţie pistă / pistă trebuie să fie perpendicular pe axul pistei care face parte din traseul standard de rulare la sol. Modelul marcajului trebuie să fie aşa cum este arătat în Figura 5-7, varianta A.
SECŢIUNEA 11:5.2.11. Marcajele poziţiilor intermediare de aşteptare
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare şi amplasare
5.2.11.1. Se recomandă ca un marcaj al poziţiei intermediare de aşteptare să fie amplasat în lungul unei poziţii intermediare de aşteptare.
5.2.11.2. Se recomandă ca un marcaj al poziţiei intermediare de aşteptare să fie amplasat la linia de ieşire dintr-un platou de degivrare - antigivrare alăturat unei căi de rulare.
5.2.11.3. În cazul în care un marcaj al poziţiei intermediare de aşteptare este vizibil la intersecţia a două căi de rulare pavate, acesta trebuie să fie amplasat transversal pe calea de rulare, la o distanţă suficientă faţă de marginea intersecţiei mai apropiată, pentru a asigura o distanţă de gardă între aeronavele aflate în rulaj. El trebuie să coincidă cu luminile barei de oprire, sau cu cele ale poziţiei intermediare de aşteptare, în cazul când acestea există.
5.2.11.4. Distanţa dintre un marcaj al poziţiei intermediare de aşteptare aflat la ieşirea dintr-un platou de degivrare - antigivrare şi axul căii de rulare alăturate nu trebuie să fie mai mică decât dimensiunea specificată în Tabelul 3 - 1, coloana 11.
SUBSECŢIUNEA 2:Caracteristici
5.2.11.5. Un marcaj al poziţiei intermediare de aşteptare trebuie să fie format dintr-o linie unică, întreruptă, aşa cum este arătat în Figura 5-6.
SECŢIUNEA 12:5.2.12. Marcajul punctului de verificare VOR pe aerodrom
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.12.1. În cazul în care este stabilit un punct de verificare VOR pe aerodrom, punctul respectiv trebuie indicat printr-un marcaj şi un panou.
Notă.- Referitor la panoul indicator al punctului de verificare VOR de aerodrom, vezi paragraful 5.4.4.
5.2.12.2. Alegerea amplasamentului
Notă. - Îndrumări privind alegerea amplasamentului pentru punctele de verificare VOR pe aerodrom sunt furnizate în Anexa 10 ICAO, Vol. 1, Suplimentul E.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.12.3.Marcajul punctului de verificare VOR de aerodrom trebuie să fie centrat pe punctul în care trebuie parcată o aeronavă, pentru a recepţiona semnal VOR corect.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.12.4. Marcajul punctului de verificare VOR de aerodrom constă dintr-un cerc cu diametrul de 6 m, trasat cu o linie cu lăţimea de 15 cm [vezi Figura 5-8 (A)].
5.2.12.5. Dacă se consideră necesară orientarea aeronavei într-o anumită direcţie, se recomandă ca direcţia să fie marcată printr-o linie care traversează cercul pe azimutul dorit. Linia ar trebui să aibă lungimea de 6 m în exteriorul cercului, în direcţia de orientare dorită şi să se termine printr-o săgeată. Grosimea liniei ar trebui să fie de 15 cm [vezi Figura 5-8 (B)].
5.2.12.6. Un marcaj al punctului de verificare VOR este recomandabil să fie de culoare albă, dar trebuie să difere de culoarea folosită pentru marcajele căilor de rulare.
Notă.- Pentru asigurarea contrastului, marcajele pot fi conturate cu negru.
Figura 5-8. Marcajele punctului de verificare VOR de aerodrom
SECŢIUNEA 13:5.2.13. Marcajele poziţiei de staţionare pentru aeronave
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.13.1. Se recomandă ca marcajele poziţiilor de staţionare pentru aeronave să fie dispuse pe o platformă pavată şi pe o platformă de degivrare / antigivrare.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.13.2. Marcajele poziţiilor de staţionare pentru aeronave de pe o platformă pavată şi de pe o platformă de degivrare / antigivrare să fie astfel amplasate, încât să asigure degajările specificate în paragraful 3.12.6 şi respectiv 3.15.9, atunci când roata de bot urmăreşte marcajele respective.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.13.3. Marcajele poziţiilor de staţionare pentru aeronavă ar trebui să includă elemente cum ar fi indicativul poziţiei, linia de intrare, bara de viraj, bara de aliniere, linia de oprire şi linia de ieşire, după cum sunt cerute de configuraţia zonei de parcare şi pentru a completa alte mijloace de staţionare.
5.2.13.4. Un marcaj al indicativului poziţiei (literă şi/sau număr) ar trebui încorporat în linia de intrare, la mică distanţă de începutul acesteia. Înălţimea indicativului ar trebui să fie potrivită, pentru a putea fi citită de piloţii din cabina aeronavei care aşteaptă la poziţia de staţionare.
5.2.13.5. Pentru a permite o folosire mai flexibilă a platformei, în situaţia în care sunt suprapuse două seturi de marcaje ale poziţiei de staţionare pentru aeronavă şi este dificil de identificat care dintre marcaje trebuie urmat, sau dacă prin urmărirea unui marcaj greşit este afectată siguranţa, ar trebui ca, pentru fiecare din seturile de marcaje, la indicativul poziţiei de staţionare să se adauge şi identificarea aeronavelor.
Notă. - Exemplu : 2A -B747, 2B - F28.
5.2.13.6. Liniile de intrare, de viraj şi de ieşire ar trebui să fie în mod normal continue pe lungime şi să aibă o lăţime de cel puţin 15 cm. În cazul în care pe o poziţie de staţionare pentru aeronavă sunt suprapuse unul sau mai multe seturi de marcaje, liniile ar trebuie să fie continue pentru aeronavele mai pretenţioase şi discontinue pentru celelalte aeronave.
5.2.13.7. Porţiunile curbe ale liniilor de intrare, de viraj şi de ieşire ar trebui să aibă raze corespunzătoare pentru aeronavele de tipurile cele mai pretenţioase din cele cărora le este destinat marcajul.
5.2.13.8. În cazul în care urmează ca o aeronavă să continue manevra numai într-o singură direcţie, ar trebui ca, pe liniile de intrare şi de ieşire, să fie incorporate săgeţi orientate în direcţia care trebuie urmată.
5.2.13.9. O bară de viraj ar trebui amplasată în unghi drept faţă de linia de intrare, venind către pilotul care ocupă locul din stânga în punctul de începere a oricărui viraj. Ea ar trebui să aibă o lungime şi o lăţime de cel puţin 6 m şi, respectiv, 15 cm, şi să aibă o săgeată pentru a indica direcţia virajului.
Notă. - Distanţele care trebuie menţinute între bara de viraj şi linia de intrare pot să difere corespunzător diverselor tipuri de aeronavă, ţinând cont de câmpul de vizibilitate al pilotului.
5.2.13.10. În situaţia în care sunt necesare mai multe bare de viraj şi/sau mai multe linii de oprire, acestea ar trebui să fie codificate.
5.2.13.11. O bară de aliniament ar trebui să fie amplasată astfel, încât să coincidă cu prelungirea axului aeronavei aflate pe poziţia indicată de staţionare şi să fie vizibilă pentru pilot pe timpul ultimei părţi a manevrei de parcare. Ea ar trebui să aibă o lăţime de cel puţin 15 cm.
5.2.13.12. O linie de oprire ar trebui amplasată în unghi drept faţă de bara de aliniament, venind către pilotul care ocupă locul din stânga în locul de oprire dorit. Ea ar trebui să aibă lungimea şi lăţimea de cel puţin 6 m şi, respectiv, 15 cm.
Notă. - Distanţele care trebuie păstrate intre linia de oprire şi linia de intrare pot varia în funcţie de diversele tipuri de aeronavă, ţinând cont de câmpul de vizibilitate al pilotului.
SECŢIUNEA 14:5.2.14. Linii de siguranţă pe platformă
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.14.1. Marcajele de siguranţă de platformă ar trebui asigurate pe o platformă pavată, după cum sunt impuse de configuraţia parcării şi de instalaţiile de sol.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.14.2. Marcajele de siguranţă de pe platformă ar trebui dispuse astfel, încât să delimiteze zonele destinate a fi folosite de vehiculele de sol şi alte echipamente de întreţinere a aeronavelor, etc, pentru a asigura o separare sigură între aeronave.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.14.3. Marcajele de siguranţă de platformă ar trebui să includă astfel de elemente, cum ar fi linii de degajare faţă de vârful aripilor şi linii de delimitare a drumurilor de serviciu, după cum sunt impuse de configuraţia parcării şi instalaţiile de sol.
5.2.14.4. O linie de siguranţă de pe o platformă ar trebui să fie continuă pe toată lungimea sa şi să aibă o lăţime de cel puţin 10 cm.
SECŢIUNEA 15:5.2.15. Marcajele poziţiei de aşteptare pe drumul de serviciu
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.15.1. Un marcaj al poziţiei de aşteptare pe drumul de serviciu trebuie asigurat la toate intrările unui drum de serviciu pe o pistă.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.15.2. Marcajul poziţiei de aşteptare pe drumul de serviciu trebuie amplasat la poziţia de aşteptare, transversal pe drum.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.15.3. Marcajul poziţiei de aşteptare pe drumul de serviciu trebuie să fie conform reglementărilor locale privind circulaţia rutieră.
SECŢIUNEA 16:5.2.16. Marcaje cu instrucţiuni obligatorii
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.16.1. În cazul în care nu este posibilă instalarea unui panou cu instrucţiuni obligatorii, corespunzător paragrafului 5.4.2.1, pe suprafaţa pavajului trebuie asigurat un marcaj cu instrucţiuni obligatorii.
5.2.16.2. Unde este necesar din motive operaţionale, cum ar fi pe o cale de rulare de peste 60 m lăţime sau pentru a sprijini prevenirea incursiunilor la pistă, se recomandă ca un panou cu instrucţiuni obligatorii să fie suplimentat cu un marcaj cu instrucţiuni obligatorii.

5.2.16.21. Marcajele cu instrucţiuni obligatorii pe căi de rulare, unde litera de cod este A, B, C sau D, trebuie amplasate transversal pe calea de rulare, localizate pe axul căii de rulare şi pe partea de oprire a marcajului poziţiei de aşteptare la pistă, aşa cum se arată în figura 5-9 lit. a). Distanţa dintre cea mai apropiată margine a marcajului şi marcajul poziţiei de aşteptare la pistă sau marcajul axial al căii de rulare nu va fi mai mică de 1 m.

SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.16.3. Marcajul cu instrucţiuni obligatorii pe căile de rulare, unde litera de cod este E sau F, trebuie amplasat pe ambele părţi ale marcajului axului căii de rulare şi pe partea de aşteptare a marcajului poziţiei de aşteptare la pistă, aşa cum se arată în figura 5-9 lit. b). Distanţa dintre cea mai apropiată margine a marcajului şi marcajul poziţiei de aşteptare la pistă sau marcajul axului căii de rulare nu va fi mai mică de 1 m.

5.2.16.4. Se recomandă să nu se amplaseze marcaje cu instrucţiuni obligatorii pe o pistă, cu excepţia cazurilor când este necesar din motive operaţionale.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.16.5. Un marcaj cu instrucţiuni obligatorii trebuie să fie o inscripţie albă pe fond roşu. Cu excepţia marcajului NO ENTRY, inscripţia trebuie să dea informaţia identică celei de pe panoul cu instrucţiuni obligatorii asociat.
5.2.16.6. Un marcaj de intrare interzisă trebuie să fie constituit din inscripţia de culoare albă NO ENTRY pe fond roşu.
5.2.16.7. În cazul în care contrastul între marcaj şi suprafaţa pavată este insuficient, marcajul cu instrucţiuni obligatorii trebuie încadrat într-un chenar adecvat, de preferinţă alb sau negru.
5.2.16.8. Înălţimea caracterelor de inscripţionare ar trebui să fie de 4 m pentru inscripţii unde litera de cod este C, D, E sau F şi de 2 m unde litera de cod este A sau B. Inscripţiile ar trebui să aibă forma şi proporţiile arătate în apendicele 3.

5.2.16.9. Fundalul ar trebui să fie de forma rectangulară şi dispus la minimum 0,5 m lateral şi vertical faţă de extremităţile inscripţiei.
[POZĂ]
A se vedea actul modificator

Figura 5-9. Marcaj cu instrucţiuni obligatorii
SECŢIUNEA 17:5.2.17. Marcaje de informare
SUBSECŢIUNEA 1:Aplicare
5.2.17.1. În cazul în care trebuie instalat un panou de informare şi autoritatea competentă a stabilit că nu este posibilă instalarea, pe suprafaţa pavajului trebuie amplasat vizibil un marcaj de informare.
5.2.17.2. Acolo unde nu se poate instala un panou din motive operaţionale, poate fi amplasat un marcaj de informare.
5.2.17.3. Dacă experienţa operaţională a demonstrat utilitatea unui marcaj informativ de locaţie / direcţie pentru a asista echipajele în orientarea pe suprafaţa de mişcare, se poate amplasa un asemenea marcaj, înainte şi după intersecţii complexe de căi de rulare.
5.2.17.4. Pe suprafeţele căilor de rulare foarte lungi se recomandă amplasarea de marcaje informative de locaţie, la intervale egale.
SUBSECŢIUNEA 2:Amplasare
5.2.17.5. Se recomandă amplasarea marcajului de informare la vedere transversal pe calea de rulare sau pe platformă, acolo unde este necesar şi astfel poziţionat încât să fie uşor de citit din cabina unei aeronave care se apropie.
SUBSECŢIUNEA 3:Caracteristici
5.2.17.6. Un marcaj de informare trebuie să cuprindă:
a)o inscripţie cu galben pe fond negru, în cazul în care înlocuieşte sau suplimentează un panou cu informaţii; şi
b)o inscripţie cu negru pe fond galben, în cazul în care înlocuieşte sau suplimentează un panou ce prezintă direcţia sau destinaţia.
5.2.17.7. În cazul în care contrastul între fondul marcajului şi suprafaţa pavată este insuficient, marcajul trebuie să includă :
a)o margine neagră, în cazul în care inscripţia este neagră; şi
b)o margine galbenă, în cazul în care inscripţia este galbenă.
5.2.17.8. Se recomandă ca înălţimea caracterelor scrisului să fie de 4 m, având forma şi proporţiile arătate în Apendicele 3.