Secţiunea 1 - II.5.1 Generarea deşeurilor de ambalaje - Plan National din 2017 de Gestionare a Deşeurilor
M.Of. 11 bis
În vigoare Versiune de la: 5 Ianuarie 2018
SECŢIUNEA 1:II.5.1 Generarea deşeurilor de ambalaje
În conformitate cu legislaţia actuală, toţi factorii implicaţi în sistemul de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje raportează anual date la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Raportările se constituie în baza de date naţională privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în România în perioada 2010-2014, atât cantităţile pe tip de material de ambalaj, cât şi cantităţile totale. În figura de mai jos este prezentată variaţia cantităţii totale de ambalaje introduse pe piaţă în perioada de analiză comparativ cu variaţia PIB.
Tabel II-15: Cantităţi de ambalaje introduse pe piaţa în România, total şi pe tip de material, 2010-2014
Tip material | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 |
Sticlă | 160.334 | 139.730 | 160.259 | 149.205 | 164.521 |
Plastic | 281.145 | 278.810 | 298.042 | 290.279 | 336.825 |
Hârtie şi carton | 265.982 | 293.100 | 303.108 | 311.578 | 388.059 |
Metal | 55.214 | 55.230 | 58.333 | 54.406 | 65.666 |
Lemn | 211.875 | 225.540 | 239.774 | 248.660 | 289.695 |
Altele | 390 | 100 | 41 | 11 | 24 |
Total | 974.940 | 992.510 | 1.059.557 | 1.054.139 | 1.244.790 |
Sursă: ANPM
Datele de mai sus arată o creştere a ambalajelor introduse pe piaţă în perioada 2010-2014, cu excepţia anului 2013 când se înregistrează o uşoară scădere. Cea mai mare creştere este în anul 2014, cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă fiind cu circa 18% mai mare decât cantitatea din anul precedent. Aceasta creştere nu urmează însă trendul de creştere al PIB, care este relativ constant în perioada 2011-2014, cu o creştere anuală de 5-7%.
Decizia Comisiei Europene 2005/270/CE de stabilire a tabelelor corespunzătoare sistemului de baze de date în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje prevede la art. 2 că deşeurile de ambalaje dintr-un stat membru pot fi considerate ca fiind egale cu cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în acelaşi an în acel stat membru. Astfel, datele prezentate în tabelul de mai jos reprezintă şi cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în perioada 2010-2014.
Pe baza datelor privind cantităţile de deşeuri de ambalaje generate anual şi a populaţiei din anul respectiv se calculează indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje (Tabel 11-16).
Tabel II-16: Indicatori de generare deşeuri de ambalaje România şi EU-27
Indicator generare deşeuri ambalaje | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 |
România (kg/loc şi an)* | 48,0 | 49,1 | 52,7 | 52,7 | 62,4 |
EU-27 (kg/loc şi an)** | 157,3 | 160,1 | 157,8 | 157,9 | n.a. |
* Calculat pe baza cantităţii totale de ambalaje puse pe piaţă (care este egala cu cantitatea de deşeuri de ambalaje generate) date ANPM şi populaţia rezidentă - date INS
**Date EUROSTAT
Din Tabel II-16 se observă că indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje în România sunt de circa 3 ori mai mici decât media europeană.
Faptul că indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje în Romania sunt mult mai mici decât media europeană se poate explica prin ponderea mare a populaţiei din mediul rural, care are o rată de consum scăzută. În plus, o altă explicaţie ar putea fi că nu toţi operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje au raportat datele sau au raportat cantităţi mai mici. Această ipoteză este susţinută şi de necorelarea dintre variaţia cantităţii de ambalaje introduse pe piaţa şi variaţia PIB, precum şi de creşterea cu circa 18% a cantităţi: de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2014 faţă de anul 2013 (ce l mai probabil ca urmare a controalelor efectuate de AFM).
În Figura II-20 este prezentată structura pe tipuri de material a deşeurilor de ambalaje în România, în perioada 2010-2014 (calculată pe baza datelor din Tabel II-15) comparativ cu media europeană pentru anul 2013.
În România, materialele de ambalaj cu ponderea cea mai mare sunt hârtia/cartonul şi plasticul. Ambele materiale au ponderi asemănătoare (cuprinse între 27-31%). În perioada 2011-2014 hârtia şi cartonul au avut ponderea cea mai mare, iar în anul 2010, materialul cu ponderea cea mai mare a fost plasticul. Variaţia cea mai mare în perioada de analiză au avut-o hârtia şi cartonul (creştere cu 3,9% în anul 2014 faţă de 2010) şi sticla (scădere cu 3,2% în anul 2014 faţă de anul 2010). Media europeană (EU-28) a structurii deşeurilor de ambalaje este mult diferită faţă de România. Astfel, la nivel european materialul cu ponderea cea mai mare este hârtia şi cartonul (40%), urmat de sticlă (20%) şi plastic (19%).
Baza de date naţională privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje nu conţine date privind cantităţile de deşeuri de ambalaje în funcţie de sursa de generare. Pe baza datelor privind compoziţia deşeurilor menajere şi similare şi asumând că deşeurile de ambalaje municipale reprezintă 50% din deşeurile reciclabile menajere şi similare17, rezultă că deşeurile de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile municipale reprezintă 65% din totalul deşeurilor de ambalaje, iar deşeurile din industrie şi comerţ 35%. Dat fiind faptul că în practica curentă o parte din deşeurile de ambalaje de la micul comerţ se colectează împreuna cu deşeurile municipale, rezultă că deşeurile de ambalaje de la populaţie şi similare reprezintă circa 60% din deşeurile totale de ambalaje, iar deşeurile din industrie şi comerţ circa 40%.
____________
17Estimare realizată pe baza Studiului Eco-Rom Ambalaje, 2012-2013, "Determinarea compoziţiei deşeurilor, precum şi a deşeurilor de ambalaje generate de gospodăriile populaţiei"