Secţiunea 2 - II.12.2 Gestionarea nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti - Plan National din 2017 de Gestionare a Deşeurilor

M.Of. 11 bis

În vigoare
Versiune de la: 5 Ianuarie 2018
SECŢIUNEA 2:II.12.2 Gestionarea nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
SUBSECŢIUNEA 1:
Responsabilitatea gestionării nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti revine operatorilor regionali ai serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. La sfârşitul anului 2015, la nivel naţional îşi desfăşurau activitatea 43 de operatori regionali.
În figura de mai jos este prezentată schema actuală a gestionării nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, cu actori implicaţi, responsabilităţi operaţionale, financiare şi de raportare, în conformitate cu prevederile legale actuale.
În anul 2011, în cadrul proiectului "Elaborarea politicii naţionale de gestionare a nămolurilor de epurare", cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, a fost elaborată Strategia Naţională a Gestionării Nămolurilor, care nu a fost însă aprobată de autorităţile competente.
Gestionarea nămolurilor la nivelul fiecărui judeţ, este reglementată de Strategiile de gestionare a nămolurilor, elaborate în cadrul proiectelor finanţate prin POS Mediu şi în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanţate prin POIM.
În prezent, gestionarea nămolurilor presupune în principal pretratarea acestora în incinta staţiilor de epurare în vederea diminuării cantităţii de apă pe care o conţine, pentru a recupera substanţe utile sau pentru a-l condiţiona în vederea utilizării sale ca fertilizant în agricultura sau eliminării prin depozitare.
Conform datelor INS, din cantitatea totala de nămoluri tratată în anul 2014, aproximativ 6% au fost valorificate în agricultură, cea mai mare parte, aproximativ 75% fiind însă depozitată sau stocată pe platformele proprii.
SUBSECŢIUNEA 2:Pretratarea nămolurilor
Conform informaţiilor prelucrate din centralizarea chestionarelor completate de operatorii de apă, schemele de pre-tratare a nămolului prevăd în principal - îngroşarea gravitaţională/mecanică, stabilizarea nămolului de obicei, prin fermentare anaerobă cu valorificarea biogazului, tratare cu var stins, halde de uscare solare şi compostare - pentru a respecta cerinţele privind conţinutul de substanţă uscată respectiv 35% pentru eliminare în depozitele de deşeuri municipale şi 13-25% pentru agricultură, împăduriri, compostare etc.
SUBSECŢIUNEA 3:Valorificarea în agricultură
Nămolul de epurare poate fi utilizat în agricultură numai cu condiţia respectării prevederilor legislative şi anume a Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solului atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în agricultură.
După cum se poate vedea din graficul alăturat, conform anchetei statistice realizate de INS, cantitatea de nămol valorificată în agricultura a crescut semnificativ în perioada 2010 - 2014, de la 1.030 tone s.u. în 2010, la 13.050 tone s.u. Raportat însă la cantitatea de nămol generată procentul de valorificare a nămolului în agricultură rămâne încă foarte scăzut (aproximativ 6%).
SUBSECŢIUNEA 4:Depozitarea nămolurilor
În prezent aproximativ 75% din nămolurile rezultate de la staţiile de epurare municipale sunt depozitate fie la depozitele municipale fie pe platforme proprii de depozitare din incinta staţiilor de epurare. În datele furnizate de INS nu există o distincţie clară în ceea ce priveşte cantitatea depozitată şi cea stocată pe platforme amenajate.
În ceea ce priveşte instalaţiile de tratare finală a nămolurilor, la momentul realizării raportului, la nivel naţional există în funcţiune:
- 35 depozite conforme clasă b) cu o capacitate totală construită de 48 milioane tone şi o capacitate disponibilă (la sfârşitul anului 2014) de 13 milioane tone. Conform normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, nămolurile de epurare pot fi acceptate la depozitare într-o proporţie de maxim 10% din capacitatea depozitului şi cu un conţinut de substanţă uscată de minim 35%.
- 1 depozit pentru eliminarea nămolului deshidratat cu o capacitate de 80.000 m3 - depozitul preia exclusiv nămolurile generate de la SEAU Braşov.
SUBSECŢIUNEA 5:Incinerarea nămolurilor
În prezent, nu există instalaţii pentru incinerarea nămolurilor de epurare. Conform datelor furnizate de INS, în anul 2014 s-a eliminat în incineratoarele pentru deşeuri periculoase o cantitate de 1.240 tone nămol de epurare.
Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 este prevăzută realizarea unui incinerator cu o capacitate de 175.000 t/an, care va trata nămolurile provenite de la staţiile de epurare ce deservesc Municipiul Bucureşti şi 11 localităţi limitrofe. Data estimativă de punere în funcţiune este anul 2020.