Capitolul 12 - II.12 Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti - Plan National din 2017 de Gestionare a Deşeurilor
M.Of. 11 bis
În vigoare Versiune de la: 5 Ianuarie 2018
CAPITOLUL 12:II.12 Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
SECŢIUNEA 1:II.12.1 Generarea nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Cantitatea de nămol generată depinde de gradul de racordare a populaţiei la sistemele de canalizare şi de tipul procesului aplicat pentru epurarea apelor uzate.
Conform datelor INS, în anul 2014, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu epurarea apelor uzate a crescut cu circa 40% în perioada 2010-2014, de la 6,5 la 9 milioane locuitori (ceea ce reprezintă 47% din populaţia ţării).
În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate colectate, în anul 2014 au fost identificate un număr de 490 staţii de epurare orăşeneşti din care 48 prevăzute cu treaptă terţiară (dublu faţă de anul 2010) şi 321 prevăzute cu treaptă secundară (cu 70% mai multe faţă de anul 2010).
Evoluţia nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în perioada analizată (2010-2014) este evidenţiată în graficul de mai jos.
Datele evidenţiază o creştere cu 134% a cantităţii de nămol generată în 2014 faţă de 2010 (de la 32 mii tone s.u. în anul 2010 la 192 mii tone s.u. în anul 2014). Creşterea este rezultatul atât evoluţiei ratei de racordare a populaţiei la sistemul de canalizare, dar şi modernizării staţiilor de epurare. În plus, această creştere semnificativă se datorează şi îmbunătăţirii sistemului de colectare a datelor prelucrate în cadrul anchetei statistice realizate de INS.
Raportând cantitatea generată la numărul de locuitori racordaţi la sistemul de canalizare, s-a determinat indicatorul de generare nămoluri exprimat în g/pers/zi.
Tabel II-39: Evoluţia indicatorului de generare nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, 2010-2014
2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | |
Indicator generare nămoluri (g/pers/zi) | 26 | 37 | 41 | 53 | 59 |
Sursa: Calculat pe baza datelor INS
SECŢIUNEA 2:II.12.2 Gestionarea nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
SUBSECŢIUNEA 1:
Responsabilitatea gestionării nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti revine operatorilor regionali ai serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. La sfârşitul anului 2015, la nivel naţional îşi desfăşurau activitatea 43 de operatori regionali.
În figura de mai jos este prezentată schema actuală a gestionării nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, cu actori implicaţi, responsabilităţi operaţionale, financiare şi de raportare, în conformitate cu prevederile legale actuale.
În anul 2011, în cadrul proiectului "Elaborarea politicii naţionale de gestionare a nămolurilor de epurare", cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, a fost elaborată Strategia Naţională a Gestionării Nămolurilor, care nu a fost însă aprobată de autorităţile competente.
Gestionarea nămolurilor la nivelul fiecărui judeţ, este reglementată de Strategiile de gestionare a nămolurilor, elaborate în cadrul proiectelor finanţate prin POS Mediu şi în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanţate prin POIM.
În prezent, gestionarea nămolurilor presupune în principal pretratarea acestora în incinta staţiilor de epurare în vederea diminuării cantităţii de apă pe care o conţine, pentru a recupera substanţe utile sau pentru a-l condiţiona în vederea utilizării sale ca fertilizant în agricultura sau eliminării prin depozitare.
Conform datelor INS, din cantitatea totala de nămoluri tratată în anul 2014, aproximativ 6% au fost valorificate în agricultură, cea mai mare parte, aproximativ 75% fiind însă depozitată sau stocată pe platformele proprii.
SUBSECŢIUNEA 2:Pretratarea nămolurilor
Conform informaţiilor prelucrate din centralizarea chestionarelor completate de operatorii de apă, schemele de pre-tratare a nămolului prevăd în principal - îngroşarea gravitaţională/mecanică, stabilizarea nămolului de obicei, prin fermentare anaerobă cu valorificarea biogazului, tratare cu var stins, halde de uscare solare şi compostare - pentru a respecta cerinţele privind conţinutul de substanţă uscată respectiv 35% pentru eliminare în depozitele de deşeuri municipale şi 13-25% pentru agricultură, împăduriri, compostare etc.
SUBSECŢIUNEA 3:Valorificarea în agricultură
Nămolul de epurare poate fi utilizat în agricultură numai cu condiţia respectării prevederilor legislative şi anume a Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solului atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în agricultură.
După cum se poate vedea din graficul alăturat, conform anchetei statistice realizate de INS, cantitatea de nămol valorificată în agricultura a crescut semnificativ în perioada 2010 - 2014, de la 1.030 tone s.u. în 2010, la 13.050 tone s.u. Raportat însă la cantitatea de nămol generată procentul de valorificare a nămolului în agricultură rămâne încă foarte scăzut (aproximativ 6%).
SUBSECŢIUNEA 4:Depozitarea nămolurilor
În prezent aproximativ 75% din nămolurile rezultate de la staţiile de epurare municipale sunt depozitate fie la depozitele municipale fie pe platforme proprii de depozitare din incinta staţiilor de epurare. În datele furnizate de INS nu există o distincţie clară în ceea ce priveşte cantitatea depozitată şi cea stocată pe platforme amenajate.
În ceea ce priveşte instalaţiile de tratare finală a nămolurilor, la momentul realizării raportului, la nivel naţional există în funcţiune:
- 35 depozite conforme clasă b) cu o capacitate totală construită de 48 milioane tone şi o capacitate disponibilă (la sfârşitul anului 2014) de 13 milioane tone. Conform normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, nămolurile de epurare pot fi acceptate la depozitare într-o proporţie de maxim 10% din capacitatea depozitului şi cu un conţinut de substanţă uscată de minim 35%.
- 1 depozit pentru eliminarea nămolului deshidratat cu o capacitate de 80.000 m3 - depozitul preia exclusiv nămolurile generate de la SEAU Braşov.
SUBSECŢIUNEA 5:Incinerarea nămolurilor
În prezent, nu există instalaţii pentru incinerarea nămolurilor de epurare. Conform datelor furnizate de INS, în anul 2014 s-a eliminat în incineratoarele pentru deşeuri periculoase o cantitate de 1.240 tone nămol de epurare.
Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 este prevăzută realizarea unui incinerator cu o capacitate de 175.000 t/an, care va trata nămolurile provenite de la staţiile de epurare ce deservesc Municipiul Bucureşti şi 11 localităţi limitrofe. Data estimativă de punere în funcţiune este anul 2020.
SECŢIUNEA 3:II.12.3 Evaluarea îndeplinirii obiectivelor. Aspecte care necesită îmbunătăţire
În tabelul de mai jos este prezentat modul de îndeplinire a obiectivelor privind nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, incluse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2003-2013.
Tabel II-40: Modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor privind nămolurile
Obiectiv | Ţinta | Mod de îndeplinire | |
Asigurarea, în măsura posibilităţilor, a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale | Organizarea valorificării agricole a nămolului necontaminat de la staţiile de epurare orăşeneşti începând din 2004 | Parţial | Din punct de vedere legislativ. Ordinul 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solului atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în agricultură stabileşte cadrul legal de aplicare a nămolului în agricultură. La sfârşitul anului 2014-2015, procentul de valorificare a nămolului în agricultură este încă foarte redus (aproximativ 6%) |
Deshidratarea şi pretratarea în vederea eliminării prin coincinerare în cuptoarele din fabricile de ciment | Implementarea coincinerării nămolurilor de epurare după elaborarea studiilor de fezabilitate de către companiile de ciment | Parţial | În prezent o cantitate redusă de nămolurile de epurare sunt co- incinerate în cuptoarele din fabricile de ciment |
Prevenirea eliminării recontrolate pe soluri | Termen: Permanent din momentul adoptării reglementării interne | DA | Nu există informaţii privind eliminarea necontrolată pe sol a nămolurilor |
Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă | Termen: Permanent din momentul adoptării reglementarii interne | DA | Nu există informaţii privind eliminarea nămolurilor în ape de suprafaţă |
Principalele aspecte identificate în sistemul actual de gestionarea a nămolurilor sunt următoarele:
- Capacităţi insuficiente de tratare a nămolurilor în vederea valorificării;
- Lipsa unei baze de date unitară în care să fie centralizate cantităţile de nămoluri generate şi gestionate. Date privind nămolurile sunt gestionate în prezent de către ANPM şi INS, în formate diferite;
- Nu există norme tehnice privind stabilirea calităţii nămolului provenit din staţiile de epurare;
- Nu există o definire clară a responsabilităţilor în ceea ce priveşte managementul nămolurilor atunci când sunt utilizate în agricultură;
- Obţinerea permisului de aplicare a cantităţii de nămol necesită un timp îndelungat şi sunt puţini operatori regionali de apă care au aplicat pentru eliberarea acestuia;
- Lipsa actualizării Ordinului 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură;
- Costurile pentru folosirea nămolului în agricultură sunt foarte mari şi nu există instrumente financiare pentru stimularea acestui sector;
- În prezent, o mare parte din staţiile de epurare orăşeneşti au acumulat stocuri de nămol pe platformele de stocare. De asemenea, cea mai mare parte a cantităţii de nămol generate este eliminată prin depozitare;
- Lipsa unei Strategii de gestionarea a nămolurilor actualizată şi aprobată de către autorităţile competente.