Capitolul vii - Supravegherea şi controlul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile - Ordonanta 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare

M.Of. 210

În vigoare
Versiune de la: 1 Iunie 2019
CAPITOLUL VII:Supravegherea şi controlul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile
SECŢIUNEA 1:Regimul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile
Art. 123
Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care intră în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, sunt obligate să respecte legislaţia naţională privind navigaţia în apele naţionale navigabile, intrarea, staţionarea, operarea şi ieşirea din porturi.

Art. 1231
Pe timpul cât navighează în apele naţionale navigabile ale României, operează sau staţionează în porturile româneşti, navele maritime şi de navigaţie interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie:
a)să aibă la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, emise de autorităţile competente din statul al cărui pavilion îl arborează şi/sau de societăţile de clasificare agreate de respectivele autorităţi;
b)să aibă la bord echipajul minim de siguranţă prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează nava.

Art. 124
(1)Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pot ancora sau acosta în afara porturilor sau la malul unei căi navigabile numai în locurile aprobate în acest scop şi care sunt semnalizate corespunzător.
(2)Ancorarea sau acostarea în locurile prevăzute la alin. (1) se face cu informarea căpităniei de port în a cărei jurisdicţie se află acestea.

(3)În cazuri de forţă majoră navele pot acosta şi în afara zonelor prevăzute la alin. (1). cu condiţia luării tuturor măsurilor pentru a nu stânjeni navigaţia în siguranţă a celorlalte nave şi cu informarea imediată a căpităniei de port în a cărei jurisdicţie şi, după caz, a poliţiei de frontieră în a cărei zonă de jurisdicţie s-a produs acostarea. Cazurile de forţă majoră invocate de comandantul/ conducătorul de navă se verifică şi se atestă de căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-a produs evenimentul sau de căpitănia portului de destinaţie.

Art. 125
(1)În cazuri de forţă majoră când, pentru salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea poluării mediului, încărcătura a fost descărcată, parţial ori integral, pe malul apelor naţionale navigabile, comandantul/conducătorul de navă are obligaţia să informeze cea mai apropiată căpitănie de port şi, după caz, poliţia de frontieră.

(2)Situaţiile în care operaţiunile de încărcare/descărcare de mărfuri şi/sau de pasageri se pot efectua în afara porturilor şi condiţiile în care aceste activităţi se pot desfăşura se stabilesc de către Autoritatea Navală Română.
Art. 1251
(1)În apele naţionale navigabile ale României următoarele activităţi se efectuează folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român:
a)remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi;
b)transportul piloţilor care asigură pilotajul la intrarea şi ieşirea din porturi, în interiorul acestora şi pe căile navigabile interioare;
c)cabotajul, respectiv transportul de mărfuri şi pasageri, efectuat între două sau mai multe porturi situate pe căile navigabile interioare ale României.
(2)Ministerul poate autoriza ca activităţile prevăzute la alin. (1) să se execute şi cu utilizarea unor nave care arborează pavilionul altor state.
(3)Activităţile prevăzute la alin. (1) se pot efectua şi cu nave care arborează pavilionul altor state, dacă în acordurile, în convenţiile internaţionale la care România este parte sau în legislaţia Uniunii Europene se prevede acest lucru.
Art. 1252
Remorcajul de manevră al navelor de navigaţie interioară în porturile româneşti se efectuează după cum urmează:
a)cu remorchere sau împingătoare asigurate de administraţia portului respectiv;
b)în cazul în care administraţia portului nu poate asigura remorcherele sau împingătoarele necesare, manevra se poate executa cu remorcherele/împingătoarele asigurate de proprietarul/operatorul navei.

Art. 1253
Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi dezmembrări la nave în afara şantierelor navale se face numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei zonă de jurisdicţie se efectuează lucrările, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA 2:Exercitarea activităţii de control de către Autoritatea Navală Română şi căpităniile de port
Art. 126
Activitatea de inspecţie şi control al navelor, personalului navigant şi al activităţilor care se desfăşoară în apele navigabile şi în porturi se efectuează de Autoritatea Navală Română şi căpităniile de port.

Art. 1261
Reprezentanţii Autorităţii Navale Române şi ai căpităniilor de port, împuterniciţi de către directorul general al Autorităţii Navale Române, au dreptul de inspecţie şi control, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti. Activitatea de control se desfăşoară în conformitate cu legislaţia naţională şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Art. 1262
Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se află în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile Autorităţii Navale Române, ale căpităniilor de port şi ale administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare privind intrarea/ieşirea şi navigaţia prin acestea, staţionarea şi operarea în porturi.

Art. 127
(1)Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare a navelor, pe baza acceptului de intrare în port eliberat de administraţia portului, şi permisul de plecare a navelor din port.
(2)În cazul navelor care vin din voiaj internaţional, permisul de acostare se eliberează numai după obţinerea permisului de liberă practică sanitară.

(3)Pentru navele de navigaţie interioară permisul de acostare/plecare se eliberează numai în cazul în care sosesc/pleacă din/în voiaj internaţional.

SECŢIUNEA 3:Controlul statului pavilionului
Art. 128
(1)Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia să controleze şi să monitorizeze navele maritime care arborează pavilionul român şi personalul navigant român, privind respectarea legislaţiei naţionale şi, în principal, dacă:
a)au actele de naţionalitate valabile;
b)au echipajul minim de siguranţă prezent la bord;
c)respectă prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte privind standardele tehnice şi condiţiile de muncă şi de viaţă la bord;
d)fiecare membru al echipajului deţine brevetul sau certificatul de capacitate corespunzător funcţiei pe care o îndeplineşte la bordul navei.
(2)[textul din Art. 128, alin. (2) din capitolul VII, sectiunea 3 a fost abrogat la 31-aug-2012 de Art. I, punctul 43. din Ordonanta 19/2012]
(3)În cazul în care constată că navele maritime care arborează pavilionul român nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română va reţine navele sau va dispune stoparea operaţiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficienţelor constatate ori poate aproba remedierea deficienţelor într-un şantier naval ales de către armator.

(4)În cazul în care constată nerespectarea uneia sau mai multor condiţii prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română poate lua măsura suspendării ori retragerii dreptului de arborare a pavilionului român pentru acea navă ori retragerea documentului de conformitate companiei care operează nava.

SECŢIUNEA 4:Controlul statului portului
Art. 129
(1)Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, sau care operează pe ori deasupra platoului continental, în ceea ce priveşte respectarea prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(2)În cazul în care constată că navele prevăzute la alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română va interzice accesul în apele aflate în jurisdicţia României, va reţine navele sau va dispune stoparea operaţiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficienţelor constatate ori poate aproba remedierea deficienţelor într-un şantier naval ales de către armator.

(3)Autoritatea Navală Română are obligaţia de a notifica autorităţii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său şi/sau, după caz, organizaţiei recunoscute care a emis certificatul de clasă navei respective deficienţele constatate care au condus la reţinerea, în condiţiile legii, a navei.

(4)În cazul în care remedierea deficienţelor constatate nu se poate face în portul în care nava a fost reţinută, Autoritatea Navală Română poate autoriza plecarea navei către alt port, numai dacă aceasta poate să navigheze în condiţii de siguranţă, iar dacă portul respectiv se află pe teritoriul unui alt stat, va notifica în mod corespunzător autorităţile competente din acel stat.

Art. 130
Normele privind controlul statului portului asupra navelor care arborează pavilion străin se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

SECŢIUNEA 5:Controlul efectuat de căpităniile de port
Art. 131
Căpităniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă acestea constată că:
a)actele de bord sau certificatele tehnice ale navei lipsesc sau nu sunt valabile;

b)navele au gaură de apă;
c)funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este defectuoasă;
d)nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare şi de ancorare;
e)încărcătura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedică vizibilitatea în navigaţie;
f)stivuirea şi arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranţa navigaţiei;
g)pescajul navei depăşeşte pescajul maxim prevăzut în actele navei;
h)pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naţionale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze;
i)numărul pasagerilor îmbarcaţi depăşeşte numărul prevăzut în actele navei;
j)membrii echipajului nu posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare funcţiilor;
k)la bordul navei nu se află echipajul minim de siguranţă;
l)în orice alte cazuri în care siguranţa navei este periclitată sau nava ar periclita siguranţa navigaţiei în apele naţionale navigabile ori nava constituie o sursă evidentă de poluare.
Art. 132
(1)Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile, la solicitarea Autorităţii Navale Române, a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile, a altor autorităţi publice ale statului ori a unor operatori economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă faţă de respectivele autorităţi sau respectivii operatori economici.
(2)În cazul în care proprietarul sau operatorul unei nave înregistrează debite faţă de instituţiile prevăzute la alin. (1) ori faţă de alţi operatori economici, aceştia pot solicita căpităniei de port interzicerea plecării respectivei nave.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (2) interdicţia de plecare a navei nu poate depăşi 24 de ore din momentul primirii solicitării avizului de plecare a navei. După această periodă, nava va fi reţinută numai dacă solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instanţelor judecătoreşti. Reţinerea poate înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul mărfii a făcut dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu creanţa invocată şi aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat reţinerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrătoare.

(4)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru interdicţia de plecare revenind solicitantului.

Art. 133
Prevederile art. 1231 nu se aplică navelor care arborează pavilion străin, folosite pentru servicii guvernamentale.

Art. 134
(1)În cazul în care primesc, în scris, sesizări sau reclamaţii referitoare la infracţiuni la regimul navigaţiei sau pe baza rapoartelor privind sinistrele, abordajele şi orice avarie, căpităniile de port au dreptul şi obligaţia să efectueze cercetări, să solicite sau să accepte efectuarea de expertize şi să administreze probe în limitele competenţelor lor.
(2)În cazul în care primesc, în scris, reclamaţii şi plângeri referitoare la abateri în legătură cu navigaţia sau care au avut loc pe nave, în porturi ori în apele naţionale navigabile şi sesizări cu privire la marfă şi încărcătură, căpităniile de port fac cercetări în limita competenţei lor şi, în cazul în care este stabilită vinovăţia unei persoane, procedează potrivit legii.
(3)Căpităniile de port au dreptul să efectueze din oficiu cercetarea accidentelor de navigaţie sau alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu, atunci când consideră că acest lucru este necesar.
(4)În cazurile în care în urma unui sinistru sau a unui naufragiu o navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, s-a pierdut ori a fost abandonată de echipajul ei sau numai de comandant, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs acest eveniment are obligaţia de a începe, fără întârziere, cercetările. În timpul cercetărilor căpitănia de port trebuie să stabilească circumstanţele în care s-a produs sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, să adune probe materiale şi să ia măsurile necesare şi suficiente pentru conservarea acestora, să întocmească un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate, să continue cercetările şi să stabilească responsabilităţile.