Secţiunea 2 - Măsuri medico-sanitare la primirea în sistemul administraţiei penitenciare - Ordinul 3363/2022 4858/C/3363 privind activitatea de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor persoanelor private de libertate aflate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
M.Of. 1133
În vigoare Versiune de la: 24 Noiembrie 2022
SECŢIUNEA 2:Măsuri medico-sanitare la primirea în sistemul administraţiei penitenciare
Art. 9
În toate locurile de deţinere se amenajează spaţii de primire care să asigure condiţii pentru efectuarea unui prim consult medical la primirea în locul de deţinere, îndeplinirea măsurilor igienico-sanitare, precum şi posibilitatea separării până la repartizarea în camerele de deţinere. Pentru asigurarea acestei activităţi medicale nu este necesară intrarea în relaţie contractuală cu casa de asigurări sociale de sănătate.
Art. 10
(1)Examenul medical se realizează la primirea în locul de deţinere a următoarelor categorii de persoane:
a)primite de la organele de poliţie;
b)venite din întreruperea executării pedepsei sau a măsurii educative privative de libertate;
c)venite prin transfer;
d)aflate în tranzit;
e)reprimite de la organele de poliţie;
f)prinse din evadare;
g)prezentate din permisiunea de ieşire din penitenciar sau învoirea din centrul educativ sau de detenţie.
(2)Persoanele private de libertate prevăzute la alin. (1) sunt supuse unui examen clinic general, cu scopul depistării bolilor infectocontagioase şi parazitare, bolilor acute sau cronice, prin aplicarea unor teste rapide, a semnelor evidente de agresiune, adicţiilor, tulburărilor psihice, riscului de suicid, precum şi în scopul obţinerii de date rezultate pe baza anamnezei efectuate în cadrul examenului medical, luându-se măsurile medicale care se impun, inclusiv internarea într-o unitate sanitară, după caz. Rezultatele examenului medical se consemnează în fişa medicală.
(3)În Registrul de consultaţii pentru persoane nou-depuse se înscriu datele de identificare şi diagnosticul prezumtiv, persoana nou-depusă semnând de luare la cunoştinţă. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.
Art. 11
(1)Menţiunile privind leziunile traumatice observate în urma examenului medical prevăzut la art. 10 alin. (1) se consemnează atât în fişa medicală, cât şi în registrul tipizat denumit Registrul privind marca traumatică, conform recomandărilor Biroului Naţiunilor Unite privind documentarea asupra torturii şi a altor tratamente crude, inumane sau degradante. Se consemnează anul, luna, ziua şi ora examenului medical, datele de identificare ale persoanei private de libertate, descrierea detaliată a urmelor de violenţă, conform competenţelor profesionale, provenienţa acestora, conform afirmaţiilor persoanei private de libertate, şi recomandările medicale.
(2)În cazul constatării urmelor de violenţă la o persoană arestată preventiv în cursul judecăţii, care urmează a fi primită în locul de deţinere, sau dacă persoana în cauză acuză în mod scris sau verbal existenţa unor astfel de urme, medicul şi directorul locului de deţinere solicită organului de poliţie care face transferul persoanei private de libertate întreprinderea demersurilor pentru efectuarea examinării sau expertizei medico-legale, după caz, la serviciul de medicină legală, înainte de preluarea persoanei în cauză în custodia unităţii penitenciare. Stabilirea naturii leziunilor traumatice şi a legăturii de cauzalitate este de competenţa medicului legist.
(3)În cazul primirii în locul de deţinere a persoanelor condamnate sau internate, demersurile de prezentare la serviciul de medicină legală şi de sesizare a organelor competente sunt realizate de medicul care a constatat urmele de violenţă şi de administraţia locului de deţinere.
Art. 12
(1)Pentru protejarea sănătăţii publice se efectuează, în mod obligatoriu, examenul radiologic pulmonar şi consultul pneumoftiziologic al persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii, înainte de transferul acestora de către organele de poliţie în locurile de deţinere.
(2)În caz de refuz al efectuării examenului radiologic pulmonar sau a consultului pneumoftiziologic prevăzute la alin. (1), medicul pneumoftiziolog din reţeaua sanitară publică consemnează în fişa medicală conduita terapeutică şi aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, sub semnătură, că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea tuberculozei pulmonare, ca boală infectocontagioasă, poate avea ca urmare răspândirea bolii şi poate intra sub incidenţa prevederilor Codului penal, putând constitui infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (2), organele de poliţie solicită sprijin penitenciarelor-spital cu secţii de pneumoftiziologie pentru internarea celor în cauză.
(4)Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii care refuză în continuare efectuarea examenului radiologic pulmonar sau alte investigaţii necesare depistării tuberculozei pulmonare.
(5)Persoanei arestate preventiv în cursul judecăţii i se comunică, sub semnătură, consecinţele posibile ale refuzului său. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.
(6)La primirea în locul de deţinere a unei persoane private de libertate arestate preventiv în cursul judecăţii care necesită internare în spital sau examinări medicale suplimentare, medicul şi directorul locului de deţinere dispun de urgenţă realizarea demersurilor medicale necesare.
(7)În cazul prevăzut la alin. (6), personalul de specialitate medico-sanitar consemnează recomandarea în fişa medicală şi în Registrul de consultaţii pentru persoane nou-depuse.
(8)Persoanele minore şi majore de sex feminin arestate preventiv în cursul judecăţii sunt prezentate la depunere cu examen ginecologic efectuat şi cu statusul obstetrical constatat, nu mai vechi de 7 zile de la momentul depunerii.
(9)Responsabilitatea efectuării în mod obligatoriu a examenului radiologic pulmonar, a consultului pneumoftiziologic, a altor investigaţii sau consulturi medicale ale persoanei condamnate revine locului de deţinere.
(10)În situaţii de risc epidemiologic, pentru prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, dacă o persoană privată de libertate cu privire la care există suspiciunea sau este confirmată cu o boală infectocontagioasă respiratorie este depusă, în mod excepţional, într-un penitenciar-spital care nu are secţie de pneumoftiziologie sau de boli infecţioase, organele de poliţie sunt redirecţionate către un penitenciar-spital cu secţii destinate gestionării persoanelor private de libertate cu boală infectocontagioasă respiratorie, primind instruire şi materiale de protecţie din partea primului penitenciar-spital.
(11)În situaţiile excepţionale de refuz al examenului radiologic pulmonar de către o persoană privată de libertate, personalul de specialitate medico-sanitar aplică procedurile prevăzute la alin. (2) şi (4).
(12)Personalul de specialitate medico-sanitar sprijină personalul de supraveghere şi organele de poliţie în activitatea de prelevare a probelor biologice, potrivit legii, în vederea introducerii profilurilor genetice în Sistemul naţional de date genetice judiciare.