Capitolul i - Domeniul de aplicare a controlului ex ante şi organizarea sa la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice - Norme Metodologice din 2018 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii

M.Of. 496

În vigoare
Versiune de la: 29 Decembrie 2023
CAPITOLUL I:Domeniul de aplicare a controlului ex ante şi organizarea sa la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
Art. 1
(1)Activitatea de control ex ante, prevăzută la art. 6 alin. (2)-(4) din ordonanţa de urgenţă, se iniţiază odată cu emiterea deciziei de verificare şi înştiinţarea autorităţii/entităţii contractante, conform art. 9 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, şi se finalizează, după caz, la:
a)60 de zile de la data emiterii avizului conform cu privire la documentaţia de atribuire, în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă nu a transmis spre publicare anunţul de participare/de participare simplificat/de concurs/de concesionare;
b)data înştiinţării cu privire la încheierea contractului/acordului-cadru;
c)data rămânerii definitive a hotărârii de anulare a procedurii;
d)data încheierii actului adiţional pentru modificări ale contractului/acordului-cadru;
e)data deciziei privind anularea demersului de modificare a contractului/acordului-cadru.
(2)În termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea activităţii de control ex ante, verificatorii ex ante întocmesc o adresă cu privire la măsurile de remediere adoptate de către autoritatea/entitatea contractantă care se transmite Agenţiei Naţionale de Integritate, atunci când sunt incidente prevederile art. 7 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă.
Art. 2
(1)În aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor şi al modificărilor contractuale se exercită de către ANAP la nivel central şi teritorial.
(2)Pentru fiecare procedură de atribuire, respectiv modificare contractuală, incluse în programul de verificare, se împuternicesc verificatori ex ante, astfel:
a)un verificator ex ante care efectuează activitatea de control în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă şi, respectiv,
b)verificatori ex ante care efectuează activitatea de control în conformitate cu prevederile art. 12 şi 20, respectiv a modificărilor contractuale conform art. 21 din ordonanţa de urgenţă, după caz.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), aspectele privind propunerea de răspuns a autorităţii/entităţii contractante la solicitările de clarificări adresate de către operatorii economici în legătură cu documentaţia de atribuire şi/sau a oricăror completări/informaţii suplimentare pe care autoritatea/entitatea contractantă doreşte să le formuleze în legătură cu documentaţia de atribuire în cauză, prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) din ordonanţa de urgenţă sunt verificate de persoana prevăzută la alin. (2) lit. a) cu sprijinul persoanelor prevăzute la alin. (2) lit. b).
(4)Verificatorul ex ante prevăzut la alin. (2) lit. a) se desemnează la nivelul structurii de specialitate din cadrul ANAP responsabile cu realizarea controlului ex ante, în corelare cu programul de verificare aprobat conform art. 3 alin. (11).
(5)Echipa de control prevăzută la alin. (2) lit. b) este împuternicită prin decizie de verificare, aprobată prin ordin al preşedintelui ANAP, în baza programului de verificare, în termen de o zi lucrătoare de la publicarea anunţului de participare/de concurs/de participare simplificat/de concesionare/de la momentul includerii în programul de verificare a modificării contractuale sau a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă.
(6)Ordinul şi decizia de verificare prevăzute la alin. (5) se transmit în maximum o zi lucrătoare de la aprobare autorităţilor/entităţilor contractante selectate în vederea controlului ex ante.
(7)În aplicarea art. 26 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, persoanele prevăzute în decizia de verificare menţionată la alin. (5) sunt împuternicite să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni la procedurile de atribuire şi modificările contractuale pentru care au fost desemnaţi să efectueze activitatea de verificare ex ante.
Art. 3
(1)Metodologia de selecţie, prevăzută în capitolul II secţiunea 1 din ordonanţa de urgenţă, se aplică în fiecare zi lucrătoare, pentru:
a)documentaţiile de atribuire înregistrate în ziua precedentă în SEAP, care se încadrează în prevederile art. 6 din ordonanţa de urgenţă şi care au valoare estimată mai mare decât pragul de achiziţie directă;
b)înştiinţările primite de la autorităţile/entităţile contractante privind iniţierea unor negocieri fără publicare prealabilă sau a unor modificări contractuale, înregistrate la ANAP în ziua precedentă, care se încadrează în prevederile art. 6 din ordonanţa de urgenţă şi au valoare estimată mai mare decât pragul de achiziţie directă.
(2)Metodologia de selecţie are la bază evaluarea riscului asociat procedurilor de atribuire a contractelor şi, pe baza rezultatului obţinut prin aplicarea unor filtre, criterii şi indicatori de risc, se realizează includerea acestora în programul de verificare.
(3)În cazul modificărilor contractuale, metodologia de selecţie se aplică zilnic asupra înştiinţărilor primite de la autorităţile/entităţile contractante privind iniţierea unor modificări contractuale şi urmăreşte încadrarea în ţintele anuale stabilite prin ordinul preşedintelui ANAP prevăzut la art. 7 alin. (31) din ordonanţa de urgenţă, în funcţie de rezultatul obţinut prin aplicarea unor filtre, criterii şi indicatori de risc.
(4)Filtrele sunt utilizate pentru a repartiza procedurile de atribuire a contractelor şi modificările contractuale, care urmează să fie introduse în programul de verificare, şi se referă la:
a)tipul contractului, respectiv contract de produse, contract de servicii sau contract de lucrări;
b)valoarea estimată;
c)codul CPV utilizat pentru descrierea achiziţiei în cauză.
(5)Indicatorii de risc prevăzuţi la alin. (2) şi (3) sunt:
a)impactul financiar al achiziţiei, respectiv al modificării contractuale;
b)complexitatea obiectului contractului, respectiv a modificării contractuale;
c)istoricul şi experienţa autorităţii contractante în aplicarea legislaţiei menţionate la art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanţa de urgenţă.
(6)Indicatorul de risc prevăzut la alin. (5) lit. a) este evaluat, pentru fiecare caz în parte, în funcţie de următoarele criterii:
a)valoarea estimată a contractului, respectiv a modificării contractuale iniţiate;
b)valoarea cumulată a tuturor modificărilor contractuale anterioare, efectuate în cadrul contractului în cauză, în circumstanţele prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 102 şi 103 din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
c)ponderea valorică a modificării contractuale prin raportare la valoarea iniţială a contractului.
(7)Indicatorul de risc prevăzut la alin. (5) lit. b) este evaluat, pentru fiecare caz în parte, în funcţie de cel puţin următoarele criterii, dar fără a se limita la:
a)obiectul contractului, respectiv al modificării contractuale, aşa cum rezultă şi din codul/codurile CPV utilizate pentru descrierea achiziţiei în cauză;
b)tipul procedurii de atribuire aplicată conform art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanţa de urgenţă;
c)criteriul de atribuire utilizat;
d)sursa de finanţare a contractului ce urmează a fi încheiat;
e)numărul modificărilor anterioare ale contractului efectuate în conformitate cu prevederile legale menţionate la alin. (6) lit. b);
f)diversitatea aspectelor ce fac obiectul modificării contractuale în cauză, prin raportare la natura generală a obiectului contractului şi a circumstanţelor de modificare a contractului prevăzute de art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 102 şi 103 din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
(8)Indicatorul de risc prevăzut la alin. (5) lit. c) este stabilit periodic pentru fiecare autoritate/entitate contractantă, prin raportare la tipurile de contract atribuite în ultimii 3 ani calendaristici, respectiv de produse, servicii, sau lucrări, după caz, în funcţie de criterii, care sunt cel puţin următoarele:
a)istoricul rezultatelor controalelor efectuate de ANAP cu privire la respectarea dispoziţiilor legale în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale, sau, după caz, concesiuni de lucrări şi concesiuni de servicii;
b)rata anuală a contestaţiilor admise din numărul total de contestaţii depuse, comparativ cu cea anuală la nivel naţional, calculată ca medie pentru aceeaşi perioadă de referinţă;
c)eficacitatea în derularea procedurilor de atribuire reflectată de indicatori cum ar fi durata medie a respectivelor proceduri, calculată de la publicarea anunţurilor de participare până la data publicării anunţurilor de atribuire, ponderea procedurilor de atribuire finalizate prin anulare din totalul celor iniţiate;
d)dimensiunea achiziţiilor realizate, reflectată în numărul mediu anual al contractelor semnate şi valoarea medie anuală a acestora;
e)calitatea proceselor de achiziţie derulate, reflectată de indicatori cum ar fi numărul mediu de oferte/candidaturi primite la procedurile de atribuire, rata medie a ofertelor/candidaturilor admisibile din procedurile de atribuire, numărul mediu anual al anunţurilor de tip erată publicate în cadrul procedurilor de atribuire, calculaţi prin raportare la media naţională;
f)capacitatea de a stabili valoarea estimată a contractului de o manieră adecvată contextului aferent lansării procedurii de atribuire, reflectată prin media anuală a ratei dintre valoarea contractelor semnate şi valoarea estimată a tuturor achiziţiilor, comparativ cu media naţională pentru aceeaşi perioadă de referinţă.
(9)Procedurile de atribuire a contractului, respectiv modificările contractuale, se clasifică în următoarele categorii de risc:
a)proceduri de atribuire sau modificări contractuale cu valoare estimată foarte mare, stabilită în funcţie de anumite praguri valorice aplicate, în corelare cu indicatorul de risc prevăzut la alin. (5) lit. a);
b)proceduri de atribuire sau modificări contractuale cărora li se asociază unul dintre următoarele tipuri de riscuri, ca urmare a aplicării cumulative a indicatorilor prevăzuţi la alin. (5): risc foarte ridicat, risc ridicat, risc mediu sau risc scăzut.
(10)Programul de verificare se realizează prin includerea cu preponderenţă a procedurilor de atribuire a contractelor şi a modificărilor contractuale în funcţie de încadrarea în categoriile de risc de la alin. (9), în ordine descrescătoare, iar în cazul în care se înregistrează acelaşi grad de risc, selecţia se face aleatoriu, ţinându-se cont de îndeplinirea unor condiţii cum ar fi:
a)distribuirea în mod echilibrat a procedurilor de atribuire selectate în vederea controlului ex ante în funcţie de numărul celor iniţiate de o autoritate contractantă într-o anumită perioadă de timp;
b)gradul de încărcare al echipelor de verificatori ex ante.
(11)Programul de verificare se aprobă de preşedintele ANAP.
Art. 4
(1)În aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă, controlul aspectelor de calitate se referă la următoarele elemente, în măsura în care presupune o analiză, prin raportare la obiectul contractului, a relevanţei utilizării acestora şi a modului în care se asigură respectarea principiilor ce stau la baza atribuirii contractelor, în elaborarea documentaţiei de atribuire, a eventualelor modificări aduse acesteia, respectiv în formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici, astfel:
a)alegerea tipului de procedură de atribuire aplicat;
b)utilizarea adecvată a instrumentelor şi tehnicilor specifice de atribuire a contractelor;
c)stabilirea criteriilor de calificare şi selecţie, precum şi nivelurile minime asociate acestora şi/sau modul în care se poate proba îndeplinirea de către operatorii economici;
d)alegerea criteriului de atribuire şi/sau a factorilor de evaluare din cadrul acestuia, precum şi stabilirea ponderilor asociate respectivilor factori şi/sau coerenţa metodologiei de acordare a punctajului;
e)strategia autorităţii/entităţii contractante referitoare la atribuirea pe loturi a contractului;
f)corelarea specificaţiilor tehnice cu cerinţele formulate în celelalte secţiuni ale documentaţiei de atribuire, cum ar fi cele referitoare la modul de întocmire a propunerilor tehnice şi/sau financiare, sau clauzele contractuale referitoare la recepţia serviciilor, bunurilor sau lucrărilor, după caz;
g)corelaţia dintre natura/scopul contractului, mecanismele contractuale aferente recepţiei produselor/serviciilor/lucrărilor ce fac obiectul acestuia şi cele de plată aferente;
h)stabilirea clauzelor contractuale de o manieră care să asigure că drepturile şi obligaţiilor părţilor reflectă o alocare corespunzătoare a riscurilor aferente implementării;
i)claritatea şi caracterul complet al răspunsurilor autorităţii/entităţii contractante prin raportare la solicitările de clarificări/informaţii suplimentare formulate cu privire la elementele precizate la lit. a)-h).
(2)În cazul documentaţiilor de atribuire aferente contractelor care au obiecte ce aparţin unor sectoare specifice de activitate economică, care se stabilesc pe parcursul unei perioade determinate prin ordin al preşedintelui ANAP, se consideră aspecte de calitate, pe lângă cele prevăzute la alin. (1), acelea referitoare la specificaţii tehnice restrictive/discriminatorii şi/sau care favorizează anumiţi operatori economici.
(3)Sunt considerate aspecte de calitate următoarele, cu condiţia să presupună o analiză, în condiţiile dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă, cu privire la modul de respectare a principiilor ce stau la baza atribuirii contractelor în contextul specific al unei proceduri de atribuire, în legătură cu evaluarea ofertelor/candidaturilor:
a)modul de respectare de către comisia de evaluare a principiului tratamentului egal în elaborarea şi transmiterea de solicitări de clarificări ofertanţilor/candidaţilor, precum şi la stabilirea ofertelor/candidaturilor respinse;
b)aplicarea consecventă a criteriilor de calificare şi selecţie, a criteriului de atribuire şi a celorlalte cerinţe formale precizate în instrucţiunile pentru ofertanţi, precum şi a prevederilor caietului de sarcini referitoare la organizarea, calificarea şi experienţa personalului ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului, prin raportare la ofertele/candidaturile depuse.
(4)Sunt considerate aspecte de calitate următoarele, cu condiţia să presupună o analiză în condiţiile dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă cu privire la posibilitatea realizării unei modificări contractuale în condiţiile prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 102 şi 103 din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după caz:
a)măsura în care modificarea propusă afectează sau nu natura generală a contractului;
b)justificările aduse de autoritatea/entitatea contractantă cu privire la caracterul imprevizibil al evenimentului care determină necesitatea modificării contractuale, respectiv cu privire la imposibilitatea înlocuirii contractorului iniţial.
(5)În cazul procedurilor de negociere fără publicare prealabilă, se consideră aspecte de calitate acelea prevăzute la alin. (1) şi (3), prevederile acestora urmând a fi aplicate în mod corespunzător.
(6)Aspectele care nu sunt încadrate ca aspecte de calitate, potrivit alin. (1)-(5), reprezintă aspecte de regularitate, acestea acoperind toate acele aspecte care decurg din aplicarea întocmai a dispoziţiilor legale care reglementează achiziţiile publice/sectoriale sau a concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii, după caz, sau pentru aplicarea cărora ANAP emite ordine/instrucţiuni/notificări, fiind preluate ca abordări de bună practică prin intermediul listelor de verificare aprobate în conformitate cu prevederile alin. (8).
(7)Aspectele de oportunitate şi/sau de natură tehnică, cum ar fi următoarele, nu fac obiectul controlului ex ante:
a)identificarea nevoii autorităţii contractante şi stabilirea necesităţii cu privire la obiectul contractului pentru care se lansează procedura de atribuire;
b)analiza opţiunilor în vederea identificării soluţiei adecvate pentru satisfacerea nevoii identificate;
c)stabilirea specificaţiilor tehnice şi/sau alegerea standardelor de performanţă aferente acestora;
d)succesiunea şi durata activităţilor în cadrul contractului;
e)conformitatea propunerii tehnice cu specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini, cu excepţia cazurilor în care aplicarea eronată sau neaplicarea prevederilor legislaţiei menţionate la art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanţa de urgenţă, incidente procesului de evaluare a ofertelor, este de natură a conduce la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;
f)preţurile practicate de către ofertanţi, cu excepţia situaţiilor în care există indicii că ofertele depuse conţin elementele de preţ sau cost ce sunt aparent neobişnuit de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului care urmează a fi atribuit, avându-se în vedere valoarea estimată a acestora şi/sau preţurile ofertate pe respectivele elemente de preţ/cost de ceilalţi ofertanţi;
g)aspectele tehnice şi/sau economice cuprinse în rapoartele experţilor/specialiştilor cooptaţi în comisiile de evaluare, cu excepţia cazurilor în care modul de utilizare a acestor aspecte de către respectivele comisii în procesul de evaluare este de natură a conduce la încălcarea principiilor prevăzute de legislaţia menţionată la art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanţa de urgenţă.
(8)În aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, ANAP detaliază modul de verificare al aspectelor de regularitate şi de calitate, conform celor prevăzute în prezentul articol, în cadrul unor liste de verificare aprobate prin ordin al preşedintelui ANAP.
(9)Următoarele aspecte nu fac obiectul controlului ex ante:
a)punctele de vedere elaborate de autorităţile contractante în legătură cu contestaţiile/plângerile depuse în conformitate cu Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
b)comunicările transmise de autoritatea/entitatea contractantă ofertanţilor/candidaţilor în baza art. 214 alin. (1) şi art. 215 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 227 alin. (1) şi art. 228 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sau a art. 92 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare.