Partea 2 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE - Norme Metodologice din 2012 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Supravegherea activă

Supravegherea serologică - Pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu ţări terţe, în scopul menţinerii capabilităţii de diagnostic a LNR, recoltarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în trimestrul IV, după revenirea din transhumanţă sau în trimestrul I.

Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe de sânge, defalcat în mod egal între judeţele aflate la graniţa cu ţările terţe. În cadrul acestor judeţe, probele vor fi recoltate din efectivele aflate în localităţi de frontieră.

Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din efectivele cu evoluţie masală a şchiopăturilor sau acolo unde se înregistrează o mortalitate ridicată la tineret.

Supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase, pentru serotipurile O, A şi Asia 1.

Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie se retestează. Probele ce rămân pozitive se supun investigaţiilor prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

Supravegherea virusologică

În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMS A/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă.

Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Manualul operaţional şi în Planul de Contingenţă pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia 2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului 2012, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior.

3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test.

4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare.

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului 2012, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior.

3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test.

4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare.

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform art. 15 alin. (1) al Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine.

8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

10. Este necesară deparazitarea internă a animalelor, cu două săptămâni înaintea testării.

11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare.

12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare.

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform alin. (1), art. 15 al Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

10. Este necesară deparazitarea internă a animalelor, cu două săptămâni înaintea testării.

11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004.

12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau în abator:

B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau în abator:

1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.

2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

3. Dacă prezenţa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care a/u reacţionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.

2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

3. Dacă prezenţa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care a/u reacţionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.





4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras: acele exploataţii oficial libere de tuberculoză în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza:

1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie să rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârstă mai mare de 6 săptămâni au reacţionat negativ la ultimele două teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacţionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.^*

2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-yIFN).

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.

6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu excepţia abatorului.

7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.

11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-yIFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator.

12. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

13. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din cadrul IDSA.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, acea exploataţie oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza:

1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie să rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârstă mai mare de 6 săptămâni au reacţionat negativ la ultimele doua teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacţionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.^*

2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-yIFN).

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.

6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu excepţia abatorului.

7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.

11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-yIFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator; Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din cadrul IDSA.

D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină.

D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină.

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-yIFN).

I.1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I.1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.

4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice.

8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru testul biologic.

II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri:

a) submaxilar, retrofaringian, bronhie, mediastinal;

b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.

III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia post-mortem, se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.^**

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-yIFN).

I.1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I.1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.

4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice.

8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru testul biologic.

II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri:

a) submaxilar, retrofaringian, bronhie, mediastinal;

b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.

III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia post-mortem, se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.^**

III. Supravegherea în exploataţiile în curs de calificare

Supraveghere activă

1. Exploataţiile care-nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2011 dar care au rezultate negative la tuberculinare, vor fi testate prin TU de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză conform prevederilor lit. B lit. b) din anexa nr. 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

2. Calificarea exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză va fi obligatoriu finalizată la 31.12.2012.

3. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din exploataţii calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.

IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare

Supraveghere pasivă

1. Bovinele destinate comerţului intracomunitar/exportului în ţări terţe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mişcării, test de premişcare, în centrele de colectare sau în exploataţia de origine autorizată pentru comerţ intracomunitar sau export în ţări terte, de către medicul veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile anterior expedierii din exploataţia de origine, sau în centrul de colectare.

2. În vederea asigurării cerinţelor de certificare, testul de premişcare se realizează prin TU.

V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat

Supraveghere pasivă

Sunt exceptaţi de la testul de tuberculinare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere.

VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice

Supraveghere pasivă

1. Testarea prin gamma interferon (EIAs-yIFN) sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii.

2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se restestează prin gamma interferon (EIAs-yIFN).

3. Animalele cu rezultat pozitiv şi la testul prin gamma interferon (EIAs-yIFN) se izolează şi se scot din circuitul vizitatorilor.

4. Testarea tuturor amimalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obţinut rezultate pozitive la testele menţionate la alin. 2.

VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic

Supraveghere pasivă.

Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină.

3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciţi.

4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză enzootică bovină.

5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmare bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de prima recoltare.

6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA.

7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, DSVSA aprobă o altă prelevare.

8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba şi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

10. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.

11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când:

a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice;

b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologie cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină.

3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică.

4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză enzootică bovină.

5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare.

6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA.

7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, DSVSA aprobă o altă prelevare.

8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba şi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

10. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.

11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când:

a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice;

b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologie cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la pct. a), în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras supuse asanării prin extracţie:

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obţinuţi după data palpabilă a infectării.

2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.

3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la înştiinţarea deţinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare.

5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fatare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

9. Exploataţiile în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, confrom prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de leucoză, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

B. În exploataţiile contaminate supuse asanării prin extracţie:

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obţinuţi după data probabilă a infectării.

2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.

3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la înştiinţarea deţinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare.

5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

9. Exploataţiile în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de leucoză, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. A din anexa 1 laOrdinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.

C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.

D. Inspecţia în abator a animalelor vii:

1. În cazul în care se-depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky- Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pastemack, după caz.

2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.

4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.^*

D. Inspecţia în abator a animalelor vii:

1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky- Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.

2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.

4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.^*

III. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare:

Supraveghere pasivă

Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploataţie calificată oficial indemnă de leucoză enzootică bovină.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană

Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele domestice şi mistreţi.

Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.

Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi la sosirea în abator.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii care supraveghează animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.

Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor şi a oricăror alte eventuale puncte de risc.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Supravegherea activă

Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie în relaţie cu ţări sau zone vecine.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive se analizează imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Se notifică imediat ANSVSA.

Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, cu rezultat negativ pentru această boală, sunt testate obligatoriu şi pentru pesta porcină africană. LNR monitorizează testele efectuate şi prezintă lunar la ANSVSA raport privind numărul testelor şi rezultatul acestora.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA.

1.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din cadrul IDSA.

3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea serologică

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie crescut în relaţie cu ţări sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA va fi implementată supravegherea serologică la mistreţi asupra grupurilor de animale de mare risc.

Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA.

Testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.

Supravegherea virusologică

Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care testele virusologice pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat negativ;

Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă:

Se realizează pe speciile care fac obiectul Anexei I a Regulamentului (CE) 2003/998, alte animale domestice şi sălbatice, de circ şi din grădinile zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fară stăpân şi alte spaţii.

Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.

Administratori ferme, proprietari exploataţii nonprofesionale, administratori/gestionari ai fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante şi alte spaţii organizate conform legii şi care adăpostesc animale; medici veterinari de liberă practică, medici veterinari oficiali, instituţii descentralizate şi organizaţii non-guvemamentale.

Supravegherea activă:

a) Prin examinare clinică obligatorie şi punerea sub observaţie timp de 14 zile a animalelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale.

Grupa de animale ţintă:

Animale care au muşcat şi/sau zgâriat.

1. În cazul animalelor suspecte de rabie şi care care au muşcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare şi ucise se distrug în întregime nejupuite.

3. După eliminarea animalelor pozitive, animalele sănătoase rămase în exploataţie pot părăsi exploataţia după cel puţin 30 zile, odată cu ridicarea restricţiilor oficiale.

4. Animalele ucise/moarte, şi suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală.

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin în instrucţiunile de utilizare a acestuia.

b) Prin examene de laborator la animalele moarte/ suspecte şi ucise, care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

Grupa de animale ţintă:

Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie. Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, boala cahectizantă a căprioarelor şi listerioză, în funcţie de specie.

Investigaţii de laborator:

a) în cazul suspiciunii de boală:

1. examen prin IFD;

2. Inoculare intracerebrală a şoarecilor;

3. Examen histopatologic;

4. Inoculare pe culturi celulare, dacă este cazul;

b) confirmarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE.

1. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA cu metode acreditate desemnate de LNR şi/sau LNR din cadrul IDSA.

3. Inocularea pe culturi celulare se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

c) Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale

Grupa de animale ţintă:

Fiecare specie pe care au existat cazuri pozitive. Se prelevează probe o dată pe an de LSVSA din cazuistica anuală a judeţului respectiv şi se transmit către LNR în funcţie de prelaventa bolii în judeţ.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial al LSVSA conform incidenţei anuale a bolii.

Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA care notifică rezultatele la ANSVSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

I. Supraveghere pasivă

Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor şi a speciilor receptive din fondul cinegetic.

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă.

1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax

2. În caz de suspiciune se prelevează:

a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;

b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;

c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile;

b) lichid de puncţie din zona edematoasă.

4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conţinut digestiv sanguinolent.

Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus anthracis).

Animalele rămase în exploataţii-vor putea părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepţia dirijării spre sacrificare.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA.

Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de biosecuritate, la LNR din cadrul IDSA pentru studii suplimentare.

Medicul veterinar oficial din cadrul LSVSA, resectiv IDSA.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.

CARNE ŞI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

MASURI:

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.

2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului.

3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII NONPROFESIONALE (gospodării ale populaţiei)

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII COMERCIALE

(1)

(2)

Supravegherea activă

Grupa de animale ţintă: galinaceele vaccinate din exploataţii nonprofesionale.

Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a II a, la galinaceele din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări.

Se vor recolta cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale popularei.

Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze:

a) categoria de vârstă a păsărilor;

b) vaccinul utilizat;

c) data vaccinării;

d) data prelevării probelor;

e) sistemul de creştere.

Probele trebuie să fie identificate conform notei de însoţire.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la D.S.V.S.A. judeţeană/Bucureşti aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.

În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingenţă al României şi cu Manualul Operaţional

Supravegherea activă

Grupa de animale ţintă: pasari domestice, porumbei voiajori din asociaţiile de profil şi alte pasari ţinute în captivitate în exploataţii inregistrate/autorizate sanitar veterinar.

În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA.

a) În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, testarea imunităţii postvaccinale se recomandă după vaccinarea a 2-a şi a 4-a; la fiecare serie se preleveaza 30-50 probe;

b) În exploataţiile de pui de carne, testarea imunităţii postvaccinale se recomandă după vârsta de 28 de zile; la fiecare serie se preleveaza 30 probe/ferma

Costul testelor se suportă de către fermier.

Supravegherea serologică - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle.

Investigaţii virusologice

- în cazul suspiciunii de boala

- în cazul obţinerii de titruri neuniforme de anticorpi şi mai mari de 1/512 la examenul serologic la păsările vaccinate;

- supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil se efectueaza pe tampoane cloacale, la o prevalenţă de 10% cu o confidenta de 95% ( 25 probe).

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.

În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 153/2006, cu Planul de contingenţă al României şi cu Manualul Operaţional.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataţii de păsări:

a) exploataţii de găini de reproducţie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări;

b) exploataţii de "găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări;

c) exploataţii de curcani din specia Meleagris gallopavo;

d) exploataţii de prepeliţe;

e) exploataţii de fazani ;

f) exploataţii de potârnichi;

g) exploataţii de raţe.

3. Serotip relevant: Salmonella gallinarum

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor ce sunt supravegheată este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Programarea caledaristică pe săptămâni, a recoltării de probe pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

1. Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din 1 aprilie 2011 de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incubaţie.

2. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Tipuri de probe ce trebuiesc recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de incubaţie- în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).

1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni înainte de testare.

2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.

3. Depistarea Salmonellei gallinarum se efectuează folosind îmbogăţirea directă cu bulion cu selenit- cisteină. Preîmbogăţirea neselectivă urmată de îmbogăţire selectivă cu bulion Rappaport- Vassiliadis pe bază de soia (RVS) sau cu bulion Muller Kauffman-tetrationat-novobiocin (MKTTn) este utilizată pentru probe (ex. embrioni), unde este de aşteptat ca flora concurentă să fie minimă.

4. Contravaloarea examenelor de laborator şi investigaţiilor necesare supravegherii este suportata de către administratorul/proprietarul de păsări.

5. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităţile care au achiziţionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10 probe.

6. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină.

7. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie din unităţile contaminate.

8. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/proprietarul de păsări. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.

4. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi cele pentru puloroză aviară.

5. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:

a) Toate efectivele pentru producţie,

b) În efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curcani, bibilici, prepeliţe, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de termenul de tăiere stabilit conform fluxului tehnologic, cadavrele vor fi examinate bacteriologic;

c) În zona limitrofă exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din gospodăriile individuale;

d) toate păsările ce prezintă semen clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;

e) În efectivele de găini ouătoare, cadavrele vor fi examinate bacteriologic de două ori la interval de 3 luni pe perioada ouatului;

f) În exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel:

6. Pentru efectivele de bunici:

a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;

b) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;

c) pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală;

d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

7. Pentru ferme de părinţi:

a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu;

b) pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale;

c) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataţii de păsări:

a) exploataţii de găini de reproducţie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări;

b) exploataţii de găini ouătoare cu mai mult; de 350 de păsări;

c) exploataţii de curcani din specia Meleagris gallopavo;

d) exploatatii de prepeliţe;

e) exploataţii de fazani;

f) exploataţii de potârnichii;

g) exploataţii de raţe.

3. Serotip relevant: Salmonella pulorum.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor ce sunt supravegheată este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

1. Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE.

2. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Tipuri de probe ce trebuiesc recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).

1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au ce au fost tratate cu produse medicinale antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni înainte de testare.

2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale din cadrul IDSA şi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.

3. Depistarea Salmonellei pulorum se efectuează folosind îmbogăţirea directă cu bulion cu selenit- cisteină. Preîmbogăţirea neselectivă urmată de îmbogăţire selectivă cu bulion Rappaport-Vassiliadis pe bază de soia (RVS) sau cu bulion Muller Kauffman- tetrationat-novobiocin (MKTTn) este utilizată pentru probe (ex. embrioni), unde este de aşteptat ca flora concurentă să fie minimă.

4. Contravaloarea examenelor de laborator şi investigaţiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/proprietarul de păsări.

5. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităţile care au achiziţionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv.

Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10 probe.

6. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella pulorum la controlul oficial se elimină.

7. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie din unităţile contaminate.

8.Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea împotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/proprietarul de păsări. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/ administratorului, cu aprobarea DSVSA.

4. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi cele pentru puloroză aviară.

5. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:

a) toate efectivele pentru producţie,

b) în efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curcani, bibilici, prepeliţe, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de termenul de tăiere stabilit conform fluxului tehnologic, cadavrele vor fi examinate bacteriologic;

c) în zona limitrofa exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din gospodăriile individuale;

d) toate păsările ce prezintă semen clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;

e) în efectivele de găini ouătoare, cadavrele vor fi examinate bacteriologic de două ori la interval de 3 luni pe perioada ouatului;

f) în exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel:

6. Pentru efectivele de bunici:

a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;

b) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;

c) pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală;

d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

7. Pentru ferme de părinţi:

a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu;

b) pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale;

c) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

SUPRAVEGHERE PĂSĂRILOR DIN EXPLOATAŢIILE COMERCIALE

PRECIZĂRI TEHNICE

1

2

Supraveghere activă se impune conform prevederilor Deciziei 2011/214/UE.

Grupa de animale ţintă: păsări domestice din exploataţii comerciale de reproducţie.

Tipul probelor recolte:

a) probe de sânge de la pui de găină şi de curcă de o zi;

b) embrioni morţi în coajă şi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 14 zile.

a) examene clinice;

b) examene serologice: RSAR sau ELISA;

c) examene anatomopatologice;

d) embrioteste efectuate la LSVSA pe câte 10 embrioni morţi în coajă şi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 14 zile;

e) confirmarea bolii prin teste de biologie moleculară efectuate de LNR din cadrul IDSA.

Recoltarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului, în cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Supraveghere activă

1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

2. ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere conform prevederilor Decizia 2000/428/CE a Comisiei din 4 iulie 2000 de stabilire a procedurilor de diagnosticare, a metodelor de prelevare de probe şi a criteriilor de evaluare a rezultatelor testelor de laborator pentru confirmarea şi diagnosticul diferenţial ale bolii veziculoase a porcului şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi masuri specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Întrucât, din punct de vedere al manifestărilor clinice evidente într-un efectiv de porcine, nu se poate face distincţie între boala veziculoasă a porcului şi febra aftoasă, recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.

2. Examenele serologice sunt realizate în cadrul LNR din IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Supravegherea activă

1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

2. ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic.

La dispoziţia ANSVSA vor fi efectuate inspecţii clinice, testări serologice şi morfopatologice. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie.

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA.

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fară aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA) şi microbiologice.

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la LNR din cadrul IDSA.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1.Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fară aplicarea unui program de vaccinare.

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii şi notificări făcute de fermier. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, aflate pe teritoriul României:

a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b) în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu există manual de diagnostic în domeniu.

3. Morfopatologică şi virusologică: în caz de suspiciune a bolii şi la animale importate din ţări libere de boala dar cu risc epidemiologie de vecinatate.

Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal.

Efectuarea de examene necropsice şi morfopatologice prin metoda HE, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum şi ţesut cutanat cu leziuni, fixat în formol.

Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.

Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se realizează numai de către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină şi Caprină.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul, în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii şi notificări făcute de fermier.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supravegherea activă

1. supraveghere serologică şi virasologică în caz de suspiciune;

2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;

3. se testează toate animalele din import ţări terţe.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă.

2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre această boală, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanţii suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Serologică (ELISA gE):

la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccinează sau vaccinează cu vaccin marker - o data pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

Examenele serologice se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene viruso1ogice, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale de bovine

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Supraveghere pasivă

1. Testarea prin examen serologic ELISA cu faza de absorbţie a tuturor bovinelor cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS.

2. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1, efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

3. Toate animalele pozitive la tuberculina de tip aviar şi negative la ELISA se vor examina bacteriscopic.

4. Animalele pozitive bacterioscopic se vor supune prevederilor de la pct. 2.

5. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.

6. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic.

7. Exploataţia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele în vârstă de peste 24 de luni au fost testate de două ori la interval de un an cu rezultate negative.

8. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supraveghere pasivă

1. Testarea prin examen serologic ELISA cu faza de absorbţie a tuturor bovinelor cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 30 de zile de la TCS.

2. Bovinele în vârstă de peste 24 de luni se testează serologic prin ELISA cu fază de absorbţie (screening), cu asigurarea prevalenţei de 1% şi confidenţei de 95%.

3. Toate animalele recţionate pozitiv la testul serologc prin ELISA cu faza de absorbţie se izolează şi se testează prin ELISA de confirmare.

4. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 1 şi pct. 3, efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

5. Toate animalele pozitive la tuberculina de tip aviar şi negative la ELISA se vor examina bacteriscopic.

6. Animalele pozitive bacterioscopic se vor supune prevederilor de la pct. 4.

7. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.

8. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic.

9. Exploataţia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele în vârstă de peste 24 de luni au fost testate de două ori la interval de un an cu rezultate negative.

10. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

III. Supravegherea bovinelor de creştere şi reproducţie introduse prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe.

Supraveghere activă

1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină.

2. În cazul obţinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secţiunea II.

IV. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de bovine

Supraveghere activă

1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a taurilor şi bivolilor de reproducţie la autorizare şi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV.

2. În cazul obţinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secţiunea II.

I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de ovine şi caprine domestice inclusiv în exploataţiile comerciale tip A

Supraveghere activă

A. _

1. Supravegherea prin examene serologice ELISA cu faza de absorbţie, a tuturor ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină.

2. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 12 de luni se testează serologic prin ELISA cu fază de absorbţie (screening), cu asigurarea prevalenţei de 1% şi confidenţei de 95%.

3. Toate animalele recţionate pozitiv la testul serologic prin ELISA cu faza de absorbţie se izolează şi se testează prin ELISA de confirmare.

4. Toate animalele pozitive la ELISA se vor examina bacteriscopic.

5. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 4 efectuate în direcţia paratuberculozei, se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

6. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.

7. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic.

II. Efectuarea examenului necropsic la animalele moarte sau tăiate şi se trimit la laborator pentru examene morfopatologice şi bacterioscopice probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.

III. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale de ovine şi caprine în vederea asigurării cerinţelor de certificare în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului nr. 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul nr. 8/2006, cu modificările ulterioare

Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea paratuberculozei în populaţia de ovine şi caprine.

2. Anunţarea cazurilor clinice de boală.

3. Recoltarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

Ovinele şi caprinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) paratuberculoza nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni;

c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;

d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la pct. (b).

IV. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de berbeci şi ţapi

Supraveghere activă

1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a berbecilor şi ţapilor de reproducţie la autorizare şi de două ori pe an, cu 14 zile înainte de şi după campania de montă.

2. În cazul obţinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secţiunea I.

V. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.

Supraveghere pasivă

1. Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale.

2. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se recoltează fragmente de intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de laborator bacterioscopic şi histopatologic.

3. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se efectuează un test serologic la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în 2011.^*

2. În caz de suspiciune prelevările de probe se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

4. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul din testele serologice definite în anexa 3 la Ordinul nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi testate obligatoriu prin RFC (tehnica OIE) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obţinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC vor fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic.

5. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Se recurge la tăierea animalelor doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive la testele menţionate la pct. 4, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecţiei şi a analizei de risc.

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Se aplică unul dintre următoarele regimuri de testare cu rezultate negative, la toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare:

a) trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puţin 3 luni;

b) un test serologic pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în 2011.

2. Pentru testarea bovinelor poate fi utilizat unul din regimurile de testare de la pct. 1. Alegerea unuia din regimurile de testare de la alin. 1. se face pe baza analizei cost beneficiu efectuată între DSVSA - LSVSA şi exploataţiile comerciale de bovine.

3. Prelevarea probei amestec din tancul de răcire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30% din vaci în perioada de lactaţie, în exploataţiile cu tanc de răcire a laptelui care pot face dovada trasabilităţii animalelor care depun laptele la un muls.^***

4. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR pentru Bruceloză sau LSVSAJ desemnate/agreate în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA.

5. Graficul de recoltare a probelor de lapte este stabilit de către DSVSA de comun acord cu LNR pentru bruceloză din cadrul IDSA.

6. În cazul unor rezultate pozitive la testul ELISA pe probe de lapte, se recurge la testarea serologică pe probe de sânge prelevate de la bovinele care au depus laptele la mulsul din care s-a efectuat testarea; Orice test de confirmare trebuie să se efectueze pe probe de sânge recoltate de la fiecare animal.

7. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul din testele serologice definite în anexa 3 la Ordinul nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi testate obligatoriu prin RFC (tehnica OIE) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obţinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC vor fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic.

8. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

9. Se recurge la tăierea animalelor doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive la testele menţionate la pct. 7, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecţiei şi a analizei de risc.

B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.

Supraveghere pasivă

1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.

2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.^**

3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.

Supraveghere pasivă

1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.

2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.^**

3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat.

Supraveghere activă

1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.

2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză.

3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare.

4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu.

5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:

(a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a complementului (tehnica OIE),

(b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naţionale.

6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.^**

7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.

8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat.

Supraveghere activă

1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.^**

2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre

confirmare la LNR pentru Bruceloză.

3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare.

4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu.

5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:

(a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a complementului (tehnica OIE), sau

(b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naţionale.

6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.

7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.

8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras.

Supraveghere activă

1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).

2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.

D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras.

Supraveghere activă

1. În cazul în care într-o exploatatie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).

2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fatat.

III. Testarea animalelor domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Supraveghere pasivă

1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.^**

2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă.

3. Probele se examinează prin RFC (tehnica OIE).

4. Cazurile pozitive şi neconcludente se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.

5. Pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice în efectiv, animalele pozitive la recontrolul I prin RFC (tehnica OIE), se sacrifică şi se prelevează de la acestea următoarele probe pentru efectuarea examenului bacteriologic: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splină, glanda mamară, ţestut şi fluide uterine şi sânge.

6. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

7. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară.

IV. Testarea materialului seminal introdus prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe.

Supraveghere pasivă

1. Testare, numai în caz de suspiciune, a 1% din fiecare ejaculat, dar nu mai puţin de o paietă din lotul provenit din acelaşi ejaculat, dacă acesta conţine mai puţin de 100 de paiete.

2. Materialul seminal infectat se elimină de la reproducţie.

3. Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali.

4. Analizele bacteriologice se efectuează la IDSA sau la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat

Supraveghere pasivă

Sunt exceptaţi de la testare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îi^pjăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere.

VI. Specii susceptibile din fondul cinegetic

Supraveghere pasivă

1. Supraveghere serologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic obţinute prin vânătoare.

2. Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE).

3. De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femei/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a).

4. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.

5. Analizele se efectnehză numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul tării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării se vor izola şi se vor investiga serologic şi dupa caz bacteriologic în direcţia brucelozei.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză (Brucella. Melitensis).

Supravegherea activă

A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se -supraveghează serologic o dată pe an.

Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:

a) toţi masculii necastraţi;

b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;

c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;

d) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale;

e) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale;

f) toate animalele nou introduse în exploataţie.

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.

Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară.

În cazul în care mai mult de 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile din Anexa C la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine.

Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica OIE).

Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul fermei se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice în efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriologic.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Analizele serologice/ bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea şi controlul medicului veterinar oficial.

4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.

5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

B. Se încadrează în programul de supraveghere şi se examinează serologic/ bacteriolog după caz:

a) Toţi avortonii preveniţi de la caprine şi ovine abomas, splină, pulmon);

b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei (secreţii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal);

c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale şi mamare, uter, glandă mamară);

d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice.

Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE).

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

C. Animalele domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terte.

Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

Supravegherea în exploataţiile de ovine cu destinaţia de creştere şi reproducţie

1. Supraveghere pasivă

a. Monitorizarea epididimitei infectioase în populaţia de ovine.

b. Anunţarea cazurilor clinice de boală.

c. Recoltarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

2. Berbecii pentru reproducţie cu destinaţia export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) să provină dintr-o exploataţie în care nu a fost diagnosticat nici un caz de epididimită contagioasă (Brucella ovis) în cursul ultimelor 12 luni;

b) să fi fost ţinuţi în permanenţă în această exploataţie timp de 60 de zile înainte de expediere;

c) în intervalul de 30 de zile înainte de expediere să fi fost supuşi cu rezultate negative unei reacţii de fixare a complementului (tehnica OIE), efectuate în conformitate cu anexa nr. 4 la Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare.

3. Animalele cu rezultate pozitive la testul serologic se castrează.

4. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită sau cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.

5. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.

7. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

9. Costurile programului de control al Epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi, după caz, bacteriologic pentru bruceloză. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

Supravegherea activă

Supravegherea serologică:

A. În exploataţiile comerciale înregistrate/ autorizate:

1. vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial;

2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an;

3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort;

4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

B. În exploataţiile nonprofesionale:

1. 10 % din scroafe, o dată pe an;

2. toţi masculii necastraţi, trimestrial;

3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 7-14 zile de la avort;

4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal (SAT) şi RFC (tehnica OIE).

1. Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica OIE), se trimit la LNR pentru bruceloze pentru confirmare.

2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort. Se vor trimite la laborator şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.

3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule şi eventual material seminal în vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii.

4. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis).

5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

2. Analizele serologice/ bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.

4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

C. Animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal (SAT) şi RFC (tehnica OIE), 10 % din scroafe şi toţi vierii.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial.

Analizele serologice/ bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

D. În abator:

1. animalele vii: se examinează ante - mortem şi post-mortem;

2. carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar.

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

b) organele cu leziuni se confiscă.

Prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

E. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin vânătoare.

Serologic prin RSAR Roz Bengal (SAT) şi RFC (tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femei/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a.

Prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

F. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testare şi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se elimină de la reproducţie.

Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.

Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

I. Supraveghere pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:

a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;

c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

I. Supraveghere pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din ferme

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă prin examene de laborator

Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, porcine şi păsări

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.

Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică.

Supravegherea în exploataţiile comerciale

Supravegherea activă:

I. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:

a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II.

b) Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV şi se testează la LSVSAJ abilitate şi/sau LNR din IDSA.

II. Testarea bovinelor în exploataţiile comerciale de bovine, autorizate sanitar-veterinar:

Supraveghere activă

1. Se aplică program voluntar de vaccinare, utilizând vaccinuri cu marker.

2. Se notifică în prealabil direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti cu privire la intenţia de aplicare a unui program de vaccinare; notificarea va fi însoţită de specificaţii privind tipul de vaccin utilizat şi schema de vaccinare.

3. DSVSA transmit la ANSVSA graficul notificărilor privind vaccinarea.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

2. Supraveghere prin examene de laborator.

3. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit de către agentul economic/importator la laborator, în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.

4. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

Supravegherea în exploataţiile de caprine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

1. _

a) Monitorizarea artritei-encefalitei caprine în populaţia de caprine.

b) Anunţarea cazurilor clinice de boală.

c) Recoltarea de probe de la animale cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

2. Caprinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) artrita/encefalita caprină nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;

c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu artrita/encefalita caprină au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;

d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

e) proprietarii declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

3. Costurile programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

1. _

a) Monitorizarea bolii în populaţia de ovine.

b) Anunţarea cazurilor clinice de boală.

c) Recoltarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

2. Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) Maedi - Visna nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;

c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu Maedi - Visna au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;

d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

3. Costurile programului de control pentru Maedi - Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator.

3. Supravegherea gazdelor definitive prin examene de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA - coproantigen.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene de laborator pe probe fragmente de organe cu formaţiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenţierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic şi microscopic.

3. Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la gazdele pentru evidenţierea adulţilor de Echinococcus spp.

4. Se efectuează examene de laborator pe probe de materii fecale prelevate de la gazdele definitive prin tehnica ELISA coproantigen

5. Examenul ELISA coproantigen se efectuează obligatoriu la toţi câinii din stâni şi ferme.

6. Examenul de identificare a speciilor de Echinococcus se efectuează pe probe expediate la LNR Echinococoză din cadrul IDSA.

7. Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei.

8. În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare.

9. După stabilirea sursei de infectare, este obligatoriu tratamentul câinilor depistaţi pozitiv la testul Elisa copro antigen.

10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricţionarea deplasării în exterior a câinilor trataţi în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse şi inactivate.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare (examene copro-parazitologice), LSVSA şi/sau LNR echinococoză din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an;

Examen serologic prin RFC (tehnica OIE).

Medic veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la IDSA.

2. Examenele serologice prin RFC în caz de suspiciune.

Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la IDSA.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale

A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere de anemie infecţioasă ecvină

1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni din exploataţiile nonprofesionale, se realizează o dată pe an. Excepţie fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an, la un interval de 6 luni.

2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepţia ecvideelor prevăzute în Decizia 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România, care se testează la LNR din cadrul IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menţionează şi dangaua.

4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafaţa corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelaşi animal.

5. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvideelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii se efectuează după necropsie prin metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri. Probele se prelevează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial şi se lucrează la LSVSA acreditate sau la secţia de morfopatologie din IDSA, după caz.

6. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.

7. Proprietarul animalului/animalelor reacţionat/reactionate pozitiv la testul Coggins este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii.

8. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.

9. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă există dubii pivind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor DSVSA aprobă o altă prelevare.

10. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Anemie Infecţioasă Ecvină din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraprobă se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere de anemie infecţioasă ecvină

1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

a) armăsarii folosiţi temporar în staţiunile de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an, după cum urmează:

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine;

(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;

(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine;

b) armăsarii din staţiunile de montă, la autorizare şi de 2 ori pe an, la un interval de 6 luni

c) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, manej, asociaţii hipice/cluburi sportive, ecvideele de curse, sport, agrement şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, la un interval de 6 luni;

2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepţia ecvideelor prevăzute în Decizia 346/2010/UE, care se testează la LNR din cadrul IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menţionează şi dangaua.

4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafaţa corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelaşi animal.

5. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvideelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii se efectuează după necropsie prin metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri. Probele se prelevează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial şi se lucrează la LSVSA judeţene acreditate sau la secţia de morfopatologie din IDSA, după caz.

6. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.

7. Proprietarul animalului/animalelor reacţionat/reactionate pozitiv la testul Coggins este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii.

8. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.

9. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor DSVSA aprobă o altă prelevare.

10. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Anemie Infecţioasă Ecvină din cadrul IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraprobă se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate

B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate

Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină prin testul Coggins, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun la testarea prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.

Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României.

Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină prin testul Coggins, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun la testarea prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.

Exploataţiile comerciale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010.

C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate

1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu anemie infecţioasă ecvină, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.

2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează anemia infecţioasă ecvină, vor intra în programul de testare după ce împlinesc vârsta de 6 luni, cu ocazia următoarei testări a celorlalte ecvidee din localitate.

3. Ecvideele din localităţile în care a evoluat anemia infecţioasă ecvină în anul 2011 şi care au fost testate în luna noiembrie 2011 în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 17/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 48/2011, se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile; testarea se continuă până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile.

C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate

1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu anemie infecţioasă ecvină, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.

2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează anemia infecţioasă ecvină, vor intra în programul de testare după ce împlinesc vârsta de 6 luni, cu ocazia următoarei testări a celorlalte ecvidee din localitate.

3. Ecvideele din localităţile în care a evoluat anemia infecţioasă ecvină în anul 2011 şi care au fost testate în luna noiembrie 2011 în conformitate cu prevederile prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 17/2011, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 48/2011, se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile; testarea se continuă până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile.

D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României



Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010.

Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.

Testul Coggins se efectuează la LSVSA.

D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României

Se efectuează în conformitate cu prevederile cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010.

Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.

Testul Coggins se efectuează la LSVSA.

E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare

Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare.

Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulaţiei pe teritoriul altor state-membre sau ţări terţe, indiferent de destinaţie, sau care provin din exploataţiile menţionate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator.

Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare

Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare.

Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulaţiei pe teritoriul altor state membre sau ţări terţe, indiferent de destinaţie, sau care provin din exploataţiile menţionate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator.

Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară

Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.

F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară

Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.

G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE.

G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE.

H. Derogare privind testarea ecvideelor crescute în libertate în zona Deltei Dunării, destinate abatorizării

Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în vederea abatorizării, pot fi transportate direct la abator fară a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecţioase ecvine, cu respectarea următoarelor condiţii:

1. toate ecvideele care constituie transportul sunt considerate ca fiind infectate cu virusul anemiei infecţioase ecvine;

2. ecvideele care fac obiectul acestei derogări nu sunt incluse în programul naţional de eradicare a anemiei infecţioase ecvine şi nu fac obiectul despăgubirilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009;

3. toate ecvideele care constituie transportul se identifică prin microcipare şi se înscriu în baza de date SIIE;

4. transportul ecvideelor se efectuează direct către abatorul de destinaţie fară a trece printr-un târg de animale sau o altă exploataţie;

5. DSVSA Tulcea stabileşte, de comun acord cu abatorul de destinaţie, data la care va avea loc transportul; data se stabileşte cu 7 - 10 zile înaintea derulării transportului intenţionat;

6. DSVSA Tulcea informează cu 7 - 10 zile înaintea deplasării DSVSA de la locul de destinaţie despre data transportului;

7. DSVSA Tulcea informează DSVSA de la locul de destinaţie, DSVSA din judeţele de tranzit şi abatorul de destinaţie despre desfăşurarea transportului, graficul şi ruta acestuia, cu 24 de ore înainte de expedierea animalelor;

8. abatorul de destinaţie confirmă recepţionarea transportului, prin transmiterea prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA de la locul de destinaţie a listei cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepţionat;

9. abatorul de destinaţie instituie măsurile necesare aplicate în cazul tăierii ecvideelor infectate cu virusul anemiei infecţioase ecvine;

10. DSVSA de la locul de destinaţie transmite prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA Tulcea lista cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepţionat.

Transportul de ecvidee este însoţit de următoarele documente:

a) certificat sanitar veterinar de sănătate, în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 cu modificările şi completările ulterioare; la rubrica "Data şi rezultatul ultimului test pentru anemie infecţioasă ecvină" se înscrie următoarea menţiune: "ecvidee expediate în conformitate cu prevederile Punctului 1.32, litera H din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. ........../2012 (se înscrie numărul prezentului ordin);

b) paşaport;

c) document referitor la informaţii privind lanţul alimentar.

I. Laboratoarele de diagnostic îşi vor planifica recepţia şi introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o citire preliminară la 24 ore pentru validarea reacţiei serului martor pozitiv, iar citirea finală şi interpretarea rezultatelor să fie efectuată la 48 ore, în conformitate cu prevederile Manualului OIE/2011.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică şi post mortem prin examenul bacteriologic şi morfopatologic al tuturor animalelor suspecte

1. Examen clinic

2. Examen alergic

3. Examen serologic prin RFC (tehnica OIE)

Tipul probelor: sânge condiţionat pentru exprimare ser sanguin

4. Efectuarea de examene necropsice, histopatiologice (metodele HEA/HEV)

5. Examenele bacteriologice, pe probe de organe, ţesuturi.

1. Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial.

2. Medicul veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficial

3. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaţii

4. Examenele se efectuează la IDSA sau la LSVSA.

5. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA

6. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

I. Supravegherea pasivă

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animală.

2. Observarea stării de sănătate a cabalinelor şi păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile.

1. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la cabaline sunt:

a) ataxie;

b) pareză;

c) paralizia unuia sau mai multor membre;

d) imobilitate;

e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate;

f) reflex palpebral exacerbat;

g) depresie;

h) hiperestezie.

3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la păsări sunt:

a) apatie;

b) depresie;

c) letargie;

d) incoordonare a mişcărilor aripilor;

e) incapacitate de zbor;

f) mişcări de pedalare;

g) paralizie.

4. Se va avea în vedere diagnosticul diferenţial faţă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaţii cu metale grele, micotoxine.

1. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA.

3. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora.

4. Rezultatele pozitive la testarea serologică precum şi detecţia genomului viral, la animalele receptive cu semne clinice, confirmă existenţa unui focar de boală în localitatea respectivă.

3. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, sunt reprezentate de ser pe coagul şi sânge pe anticoagulant. Probele de ser vor fi testate pentru detecţia imunoglobulinelor G (păsări) şi a imunoglobulinelor M (cabaline). Probele de sânge pe anticoagulant vor fi testate pentru detecţia genomului viral prin examen PCR în cazul în care rezultatele testărilor serologice au avut rezultate pozitive. Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul şi măduva spinării (cabaline) respectiv creier, inimă şi intestin (păsări). Acestea vor fi testate în direcţia detecţiei genomului viral prin examen PCR.

2. Probele de ser, sânge pe anticoagulant şi organele recoltate de către medici veterinari de libera practica imputerniciti vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA.

5. În localităţile pentru care s-a dispus notificarea la OIE, respectiv Polizeşti, Esna (jud. Brăila) şi loc. Nuntaşi (jud. Constanţa), în vederea declarării statusului de zonă liberă de West Nile, se va proceda la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august şi octombrie (3 acţiuni). Examenele pot fi efectuate şi pe probe recoltate pentru supravegherea anemiei infecţioase ecvine.

În cazul în care la prima acţiune se constată seroconversie la probele recoltate din localităţile de mai sus menţionate, statusul localităţii va rămâne neschimbat şi nu se vor mai recolta probe în lunile august şi octombrie. Similar se va proceda şi în cazul celei de a doua acţiuni.

Numărul de probe care va fi prelevat, la fiecare acţiune, va fi raportat la populaţia de cabaline din localităţile respective, asigurând o depistare a infecţiei la o prevalenţă de 5% cu confidenţă de 95%.

Probele vor fi testate la IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi pentru reproducţie.

1. Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităţile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.

Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

2. Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru virusul şi/sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducţie.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară-veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătăţii animalelor bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infecţioase - NHI - la peşti.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare

2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, în conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioarei

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. În unităţile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecţii de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorităţii competente.

2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia de animale acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea imediată a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR şi secvenţiere

Supraveghere pasivă

Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia de animale acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea şi notificarea se realizează ca şi în cazul supravegherii active.

Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul supravegherii active.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de crap sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia2008/896/CE.

2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin PCR;

2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR, secvenţiere şi IF.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator în conformitate cu Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 şi concomitent cu bolile SHV şi NHI.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare.

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic;

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR şi secvenţiere.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic;

2.2. Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic, examen micologic;

3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară-aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare, PCR;

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR şi secvenţiere;

sau,

2.3. Detecţie virus prin IF în amprente ţesut şi PCR.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul natural, se realizează prin recoltarea de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96°; în cazul exemplarelor mari de peşte se vor recolta înotătoarele.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic direct şi examen morfometric.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut şi examen histopatologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice.

2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările modificările şi ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic.

2.2. Diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic şi PCR.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.

2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic, examen microscopic în amprente ţesut.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.

2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.

2.2. Diagnostic prin examen histopatologic şi PCR.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice. În caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.

2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa fagurelui.

2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. examen microscopic direct de evidenţiere a parazitului în traheile toracice, la LSVSA;

2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecţiei), la IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului.

2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de-necesitate diagnostic complet de laborator

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei;

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm²/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită).

4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic);

2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm²/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.

3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: examen AP şi bacteriologic complet, pentru diagnostic

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare.

2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie - octombrie la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei;

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere a sporilor Nosema sp.

2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit.

2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătei;

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei.

2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. pentru supraveghere- examen microscopic de evidenţiere a ectoparazitului Varroa destructor;

2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a nivelului infestaţiei.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Examenele de laborator se efectuează pe probe de fagure cu puiet recoltate pentru varrooză.

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de evidenţiere a parazitului şi determinarea nivelului infestaţiei.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de identificare a parazitului.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15 - 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;

b) 0, 25 gr. ouă.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenţiere a cristaleleor poliedrice;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic, microscopic şi histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;

b) 0, 25 gr. ouă.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere- examen anatomopatologic şi bacterioscopic;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi bacteriologic complet.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;

2.2.) 0,25 gr. ouă.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere- examen anatomopatologic şi microscopic de evidenţiere a sporilor de Nosema bombycis;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;

2.2.) 0, 25 gr. ouă.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere- examen anatomopatologic şi microscopic direct;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

Supravegherea în exploatataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) agalaxia contagioasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 6 luni;

c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) limfadenita cazeoasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni;

c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

1. Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) adenomatoza pulmonară nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;

c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu adenomatoza pulmonară au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;

d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

2. Costurile programului de control pentru adenomatoza pulmonară în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către detinătorul de animale.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

a) boala Marek;

b) leucoze aviare.

1. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice.

Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, secţia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz.

2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

Recoltarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unităţile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial din circumscripţia sanitar - veterinară zonală. Probele sunt trimise la LSVSA si/sau IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor.

2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

1. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, secţia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz.

2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA.

3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Recoltarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinincian, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducţie, recoltarea ambalarea şi transportul se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial din circumscripţia sanitar - veterinară zonală, după caz.

Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Supraveghere activă

I. La bovine:

1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7- 9 serotipuri la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an;

b) 10 % din numărul de animale din exploataţiile înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe;

c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare - cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe;

d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14- 21 zile de la producerea avortului;

f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.:

a) pomona;

b) icterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) wolffi;

e) hardjo;

f) grippothyphosa;

g) australis;

h) autumnalis;

i) bataviae.

3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp. pentru bovine din import/comert intracomunitar:

a) pomona;

b) ichterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) wolffi;

e) hardjo;

f) ballum;

g) sejroe;

h) bataviae;

i) australis;

j) grippothyphosa;

k) autumnalis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA

II. La cabaline:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri:

a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;

b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe;

c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare- cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe;

d) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14- 21 zile de la producerea avortului

f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:

a) pomona;

b) icterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) hardjo;

e) grippothyphosa;

f) australis.

2. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri la:

a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează cel puţin până la 10 probe;

b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe;

c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare - cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe.

d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;

e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

f) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14- 21 zile de la producerea avortului;

g) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospirct spp.:

a) pomona;

b) icterohaemorrhagiae;

c) canicola;

d) hardjo;

e) grippothyphosa;

f) australis.

2. Pentru suinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA

Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA si/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

IV. La câini

1. Examenele serologice se efectuează la cerere, prin RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.

2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala.

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

INSPECŢIE ABATOR

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele se supun inspecţiei ante- şi post - mortem.

II. CARNEA ŞI ORGANELE

În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda HEA, metoda Levaditti.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se recoltează de medicul veterinar oficial.

III. MASURI:

1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

2. Grăsimea se dă în consum după topire.

3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Carnea şi organele se confiscă în cazul suspiciunii sau confirmării boli de medicul veterinar oficial.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky- Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Procedura de supraveghere este efectuată de fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supraveghere activă:

1. Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

2. Pentru confirmare se aplică precizările tehnice din coloana nr. 2.

A. Pentru confirmare în efectivele de bovine:

1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează:

i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare;

ii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total.

2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total.

B. Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare mici

1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuşi) pentru examen PCR pentru a se putea efectua examenul diferenţial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale.

2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă:

i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fatare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

Probele pentru confirmare se recoltează de către medicii veterinari oficiali şi se trimit la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA, după caz.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supraveghere activă

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

În caz de suspiciune, se efectuează examene virusologice - teste de biologie moleculară.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.

2. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică.

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. În caz de suspiciune:

a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;

b) avortonii se examinează prin examen morfopatologie şi virusologie.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

Medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supravegherea activă

1. Supraveghere serologică a:

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

2. Pentru circulaţia intracomunitară/ export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar.

1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive, animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 15 zile.

2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologie, prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal

4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică.

Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

Examenele se efectueaza la la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale- IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere activă

1.Examen serologic, clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor-masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere:

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal.

2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici morţi.

1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.

2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi morfopatologic, necropsic, metoda HEA. metoda Brown şi Brenn.

3. Organe de la iepuri morţi, cahectici cu leziuni suspecte de bruceloză pentru examen bacteriologic

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. În abator:

a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem;

b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar

MASURI

1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fară restricţii;

b) organele cu leziuni se confiscă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de ciprinide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de peşti şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de peşti şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de moluşte bivalve şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte bivalve şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de gasteropode şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte gasteropode şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în populaţiile de batracieni se realizează similar specificaţiilor din Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze;

2.2. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode, acantocefali.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de crustacee şi se prelevează probe pentru diagnostic

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile prevederilor Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu completările şi modificările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen micologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen macroscopic şi microscopic direct.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;

2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic direct;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologie, necropsie, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII

Inspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar - veterinară competentă.

ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine. Supraveghere prin examene de laborator.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/monitorizare/recoltate de probe.

Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IISPV după caz, pentru testare.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

2. Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro - RFC) şi alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

1

2

Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:

a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;

b) accesul în exploataţiile de animale;

c) livrările de animale şi produse;

d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte;

e) parametrii de microclimat

f) atestările medicale privind sănătatea personalului;

g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

h) potabilitatea apei;

i) salubritatea furajelor;

j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;

k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;

l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru funcţionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;

n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică;

o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor;

p) protecţia mediului.

q) controlul şi supravegherea privind:

(i) vânzările şi cumpărările de animale;

(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

(iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

(iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.

3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar - veterinar.

4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.

6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului.

7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.

8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:

a) Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002;

b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor;

c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu modificările şi completările ulterioare;

d) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003;

e) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

g) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare;

h) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

i) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare;

j) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate;

9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Protecţia animalelor din România

Cadrul legal

Animale cu sau fără deţinător:

Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare implică proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii, precum şi orice altă persoană care se ocupă cu în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

2. Protecţia animalelor în timpul transportului

Ecvine, rumegătoare mari şi mici, porcine, păsări:

Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1255/97;

Regulamentul Consiliului 1255/1997/CE privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de aşteptare şi de modificare a planului de itinerar prevăzut în Anexa la Directiva Consiliului 91/628;

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii şi însoţitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii, cu completările şi modificările ulterioare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate.

Medici veterinari oficiali.

Persoana responsabilă de animale, şoferul/ însoţitorul transportului de animale vii şi orice altă persoană implicată în operaţiuni cu animale.

3. Protecţia găinilor ouătoare

Găini ouătoare, ouă consum:

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataţiilor care deţin găini ouătoare, care transpune Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităţilor de creştere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 135/2010 privind monitorizarea sistemelor de creştere a găinilor ouătoare pentru producţia de ouă de consum, în conformitate cu legislaţia europeană specifică;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar - veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de protecţie cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii, precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea şi manipularea animalelor.

4. Protecţia puilor crescuţi pentru producţia de carne

Pui crescuţi pentru producţia de carne:

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne, care transpune Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

5. Protecţia porcinelor

Porcine:

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, care transpune Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecţie a porcilor;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

6. Protecţia viţeilor

Viţei:

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor, care transpune Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecţia viţeilor;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

Protecţia viţeilor - determinarea concentraţiei de Hb

Probe de sânge prelevate pe EDTA de la viţei în vârstă de o lună şi până la 6 luni.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Analizele se realizează în cadrul LSVSA, de către un specialist de laborator

7. Protecţia animalelor de fermă din speciile neacoperite de legislaţie specifică (bovine adulte, ovine, caprine, cabaline, păsări de curte, cu excepţia găinilor ouătoare şi puilor de carne, curcanilor, struţilor, palmipedelor, animalelor de blană,)

bovine adulte, ovine, caprine, cabaline, păsări de curte, cu excepţia găinilor ouătoare şi puilor de carne, curcanilor, struţilor, palmipedelor, animalelor de blană:

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă, care transpune Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecţia animalelor de fermă;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

8. Protecţia animalelor în timpul tăierii şi uciderii

Ecvine, rumegătoare mari şi mici, porcine, păsări:

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii care transpune Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecţia animalelor în momentul sacrificării sau uciderii; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 74/2009 privind asigurarea condiţiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006.

Medici veterinari oficiali. Orice persoană implicată în operaţiuni cu animale şi în mod special persoana care execută operaţiunea de ucidere.

9. Protecţia animalelor sălbatice în captivitate

Supraveghere pasivă şi activă; tubereulinare la speciile susceptibile

Animale sălbatice:

Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi acvariilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie 1999 privind animalele sălbatice din grădini zoologice.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Orice persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

10. Protecţia animalelor de companie

Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

11. Protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.

Animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice:

Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 143/400/2002 al pentru aprobarea Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Orice persoană implicată în îngrijirea şi manipularea animalelor, precum şi orice persoană implicată în utilizarea animalelor folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice

Protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice

Animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice:

Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 143/400/2002.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Orice persoană implicată în îngrijirea şi manipularea animalelor, precum şi orice persoană implicată în efectuarea procedurilor pe animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

Scop: Păstrarea indemnităţii teritoriale prin aplicarea vaccinării şi a măsurilor de biosecuritate.

1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea condiţiilor fiziologice şi de vârstă impuse în prospectul vaccinului, cu vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni;

2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.

3. În cazul apariţiei unor focare de antrax în zona Deltei Dunării se va executa înca o vaccinare, de necesitate, cu aprobarea ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

VACCINAREA PĂSĂRILOR DIN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE

VACCINAREA PĂSĂRILOR DIN EXPLOATAŢIILE COMERCIALE ŞI ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE

Se execută:

A. Primavara:

1. vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat oculoconjunctival, exclus parenteral, la puii eclozionaţi în sezon, la vârsta de 3-4 săptămâni;

2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la adultele din anul precedent.

B. Toamna: o vaccinare în covor la întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral.

1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de DSVSA.

2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, împuterniciţi.

Costul vaccinului şi al manoperei va fi suportat de către proprietar.

A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle

1. Pui de carne:

a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;

b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;

c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile.

2. Găini de reproducţie - părinţi rase uşoare şi grele Obligatoriu:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează în masă - sub formă de aerosoli sau individual oculo- nazal sau injectabil;

c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată opţional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni şi 42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene.

3. Găini ouătoare

Obligatoriu:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează masal - sub formă de aerosoli sau individual, oculo-nazal sau injectabil;

c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.

B. În judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle în ultimile 12 luni

Pui de carne:

a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;

b) opţional, vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.

Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu avizul D.S.V.S.A. care este obligată sa verifice existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.

Pentru exploataţiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.

Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii.

Costul vaccinului şi a manoperei va fi suportat de către fermier.

II. ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE

Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle.

Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii.

Costul vaccinului şi a manoperei va fi suportat de către proprietar.

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

Scop: aplicarea corectă a programului de vaccinare profilactica la animalele de companie, domestice şi sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul României.

I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie

1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de stână, animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din grădini zoologice, circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite animale sălbatice.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit realizează vaccinarea profilactică a câinilor şi pisicilor inclusiv câinii de stână şi a animalelor sălbatice.

Conform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană respectiv vaccinuri inactivate, recombinante, de uz veterinar.

Vaccinarea antirabică se realizează, o dată pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste 3 luni.

Deţinerea unui carnet de sănătate cu vaccinarile antirabice completat la zi este obligatorie, lipsa acestuia se va sancţiona conform prevederilor legale în vigoare.

Propietarul animalului/animalelor de companie.

Gestionarea carnetelor de sanatate: CMV.

În conformitate cu prevederile:

1. Deciziei nr. 275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoaşterea vaccinurilor antirabice;

2. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Vaccinarea antirabica în cadrul mişcării intracomunitare se realizeaza conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 998/2003 şi Regulamentului (UE) nr. 388/2010, cu modificările ulterioare.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE) nr. 998/2003, statele membre pot autoriza circulaţia animalelor enumerate la anexa I părţile A şi B care au o vârstă mai mică de trei luni şi care nu sunt vaccinate, dacă sunt însoţite de un paşaport şi au fost ţinute la locul unde s-au născut, fară să intre în contact cu animale sălbatice susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt însoţite de mama vaccinată antirabic

Medicul veterinar de libera practica imputernicit.

Pentru circulaţia animalelor de companie între statele membre ale UE, se eliberează şi se completează paşaportul în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 8/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte modelul de paşaport pentru mişcarea intracomunitară a animalelor de companie: câini, pisici şi dihori domestici, precum şi procedurile cu privire la tiparirea, completarea şi legalizarea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Nerealizarea prevederilor legale privind vaccinarea antirabica a speciilor definite în Anexa I a Regulamentului (CE) 998/2003 se sancţionează conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Se vor respecta prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările ulterioare.

Medicul veterinar oficial al DSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică.

2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la confirmarea unui focar de rabie, se efectueaza pe baza anchetei şi la cererea medicului veterinar oficial.

Manopera de vaccinare: medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşat.

2. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrăşat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la curcani;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2012 aprobat prin Decizia 2011/807/UE.

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrăşat din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.