Capitolul ii - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A ANUMITOR BOLI ŞI ZOONOZE, APROBATE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU ANUL 2012, ÎN CONFORMITATE CU DECIZIA 2011/807/UE DIN 30 NOIEMBRIE 2011 DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI DE APROBARE A PROGRAMELOR ANUALE ŞI MULTIANUALE ŞI A CONTRIBUŢIILOR FINANCIARE DIN PARTEA UNIUNII PENTRU ERADICAREA, COMBATEREA ŞI MONITORIZAREA ANUMITOR BOLI ALE ANIMALELOR ŞI A ANUMITOR ZOONOZE, PREZENTATE DE STATELE MEMBRE PENTRU 2012 ŞI ANII URMĂTORI - Norme Metodologice din 2012 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012

M.Of. 325 bis

În vigoare
Versiune de la: 14 Mai 2012
CAPITOLUL II:PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A ANUMITOR BOLI ŞI ZOONOZE, APROBATE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU ANUL 2012, ÎN CONFORMITATE CU DECIZIA 2011/807/UE DIN 30 NOIEMBRIE 2011 DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI DE APROBARE A PROGRAMELOR ANUALE ŞI MULTIANUALE ŞI A CONTRIBUŢIILOR FINANCIARE DIN PARTEA UNIUNII PENTRU ERADICAREA, COMBATEREA ŞI MONITORIZAREA ANUMITOR BOLI ALE ANIMALELOR ŞI A ANUMITOR ZOONOZE, PREZENTATE DE STATELE MEMBRE PENTRU 2012 ŞI ANII URMĂTORI
SECŢIUNEA 1:Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2012
(1)Supravegherea în exploataţiile comerciale

Exploataţii comerciale autorizate

Exploataţii comerciale de tip A

1

2

I. Supravegherea clinică

I. Supravegherea clinică

1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor.

1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor.

2. Lunar - medicul veterinar oficial.

2. Lunar - medicul veterinar oficial.

II. Supravegherea serologică

II. Supravegherea serologică

1. pasivă

a) pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat;

b) - pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la porcii bolnavi, cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.

1. pasivă

a) pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat;

b) pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la porcii bolnavi, cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.

2. activă (*)

Se efectueaza prin recoltarea de probe de sânge pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA astfel:

a) toţi vierii şi scroafele la sacrificare în abator;

b) de la porcii graşi se vor preleva probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%.

2. activă (*)

Se efectuează prin recoltarea de probe de sânge pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA astfel:

a) toţi vierii şi scroafele la sacrificare în abator;

b) de la porcii graşi se vor preleva probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%.

III. Supravegherea virusologică

III. Supravegherea virusologică

1. pasivă

Atunci când numărul de porci morţi depăşeşte limitele tehnologice normale, se recoltează de la aceştia (dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată) probe de organe pentru efectuarea de teste PCR.

1. pasivă

Atunci când numărul de porci morţi depăşeşte limitele tehnologice normale, se recoltează de la aceştia (dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată) probe de organe pentru efectuarea de teste PCR.

Se recoltează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR.

Se recoltează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR.

De la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR.

De la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii, se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR.

Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.

Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.

2. activă- (în cazul implementării sistemului canalizat)

a) pentru efectuarea testelor PCR se vor recolta probe pe EDTA, cu o prevalenţă de 5% şi un grad de confidenţă de 95% de la vieri de reproducţie, scroafe de reproducţie şi porci graşi în vederea aprobării exploataţiei pentru Sistemul Canalizat;

b) probe pe EDTA recoltate suplimentar, pentru efectuarea testelor PCR, care sunt analizate pe cheltuiala proprietarului (**).

 
(*) Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor comerciale se va realiza în perioadele martie-aprilie şi octombrie-noiembrie, de către medicul veterinar oficial.
(**) _
a)În cazul exploataţiilor comerciale care funcţionează dupa principiul "totul plin - totul gol" se prelevează în mod randomizat probe de sânge pe EDTA, înainte de începerea livrării porcilor la abator (cu 7-10 zile) pentru testarea în laboratoare acreditate prin RT-PCR, pentru a detecta o prevalenţă de 10% cu o confidenţă de 95% - nu se prelevează probe de sânge de la mai mult de 30 porci.
b)În cazul în care exploataţiilor comerciale funcţionează după principiul fluxului continuu se prelevează probe de sânge pe EDTA lunar de la porcii cu varsta de 140 -160 zile pentru testarea la laboratoare acreditate prin RT-PCR pentru a detecta o prevalenţă de 10% cu o confidenţă de 95% - nu se prelevează probe de sânge de la mai mult de 30 porci.
(2)Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

Exploataţii nonprofesionale

Exploataţii nonprofesionale:

- în zona de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale;

- pe un cordon de 3 km în lungul graniţei terestre a României cu Ucraina şi Serbia;

- în jurul punctelor de trecere a frontierelor de stat la graniţa României cu Moldova;

- în zona de 1 km în jurul târgurilor;

- în griduri (care nu sunt incluse în zonele de 3 şi respectiv 1 km)

Exploataţii nonprofesionale în raza de 4 -10 km în jurul exploataţiilor comerciale incluse în sistemul canalizat

1

2

3

I. Supravegherea clinică

I. Supravegherea clinică

I. Supravegherea clinică

1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor. (*)

1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor. (*)

1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor. (*)

2. Medicii veterinari oficiali în cadrul controalelor oficiale, cu completarea fişei de inspecţii. (**)

2. Medicii veterinari oficiali la exploataţiile din care se prelevează probe pentru supravegherea activă. (**)

2. Medicii veterinari oficiali la exploataţiile ţintă din care se prelevează probe pentru supravegherea activă. (**)

II. Supravegherea serologică

II. Supravegherea serologică

II. Supravegherea serologică

1. pasivă

Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.

1. pasivă

Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.

1. pasivă

Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.

2. activă (****)

Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA prin prelevarea de probe de sânge, cu o prevalenţă de 5% şi cu o confidenţă de 95%(***), din exploataţiile selectate aletoriu din fiecare localitate, conform prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%.

2. activă (*****)

Pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA prin prelevarea de probe de sânge, cu o prevalenţă de 5% şi cu o confidenţă de 95%(***), din exploataţiile selectate aletoriu din fiecare localitate, conform prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%.

III. Supravegherea virusologică

III. Supravegherea virusologică

III. Supravegherea virusologică

Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate:

Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate:

Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate:

1. Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz PCR se preleveaza probe de stern şi organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate.

1. Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz PCR se preleveaza probe de stern şi organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate.

1. Pentru efectuarea de teste IFD şi după caz PCR se preleveaza probe de stern şi organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate.

2. Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.

2. Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.

2. Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice.

3. Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni.

3. Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni.

3. Pentru efectuarea de teste PCR: avortoni.

  

2. Activă

Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează tonsile şi splina de la porcii sacrificaţi pentru consum propriu în cursul anului şi cu o prevalenţa de 5% şi o confidenţă de 95% la cei sacrificaţi în luna decembrie.

(*) În oricare din situaţiile menţionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale va completa o fişă de inspecţie conform modelului stabilit în ordinul 136/2010, va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi va solicita informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Fişele de inspecţie se vor completa la verificarea oricărui tip de exploataţii comerciale şi în cele non-profesionale. Dacă medicul veterinar d cu semne clinice s-au moarte ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţie. DSVSA se va asigura de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de acesta şi rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteaze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei.
(**) Controalele oficiale se efectuează lunar, pe baza programului stabilit şi aprobat de către conducerea DSVSA.
Controalele oficiale se efectuează în exploataţiile cuprinse în programul de supraveghere la aceaşi dată când s-a programat recoltarea de probe în cadrul supravegherii active. Medicul veterinar oficial efectuează inspecţia şi completează fişa de inspecţie. La controlul oficial al exploataţiei medicul veterinar oficial va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi va solicita informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Dacă nu s-au găsit animale bolnave sau moarte, medicul veterinar oficial stabileşte animalele de la care se prelevează probe de către medicii veterinari de liberă practică în coordonarea şi sub responsabilitatea medicul veterinar oficial. Dacă se identifică animale moarte sau bolnave cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, efectuează ancheta epidemiologică şi recoltează probe pentru inclusiv pentru teste virusologice.
Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale bolnave cu semne clinice s-au moarte ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţie. DSVSA se va asigura de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de acesta şi rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteaze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei.
(***) Din exploataţiile stabilite se vor recolta probe pentru realizarea confidenţei şi prevalenţei stabilite de la animale alese aleatoriu din cadrul următoarelor categorii de animale existente în exploataţie (dacă nu au fost vaccinate până în anul 2009 când s-a sistat vaccinarea):
a)vier de reproducţie;
b)scroafe de reproducţie;
c)tineret peste 4 luni.
(****) Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor non- profesionale se va realiza în perioada martie-aprilie. Pentru localităţile din zona de 3 km din jurul exploataţiilor comerciale incluse în sistemul canalizat această supraveghere se va realiza trimestrial.
(*****) Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor non- profesionale se va realiza în perioada martie-aprilie.
(3)Supravegherea la mistreţi

În fondurile de vânătoare în care s-a sistat vaccinarea în anul 2009

În fondurile de vânătoare în care în anul 2011 s-a efectuat vaccinarea (zona de 10 km de-a lungul frontierei de stat cu Ukraina şi Moldova)

1

2

I. Supravegherea serologică

I. Supravegherea serologică

Prelevarea de probe de ser sau lichid toraco abdominal de la toţi mistreţii vânaţi cu vârsta între 6 luni şi doi ani.

1. prelevarea de probe de ser sau lichid toraco abdominal la toţi mistreţii vânaţi cu vârsta între 6 luni şi un an (*).

Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoţite de probe pereche prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice.

Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoţite de probe pereche prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice.

Se vor folosi următoarele teste serologice:

1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toracoabdominal;

2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează.

Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau de lipsa vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective şi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali.

Se vor folosi următoarele teste serologice:

1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toracoabdominal;

2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează.

Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau de lipsa vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective şi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali.

II. Supravegherea virusologică

II. Supravegherea virusologică

1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecţia genomului viral, pe probe prelevate de la:

a) mistreţii găsiţi morţi;

b) toţi mistreţii vânaţi indiferent de vârstă.

1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecţia genomului viral, pe probe prelevate de la:

a) mistreţii găsiţi morţi;

b) toţi mistreţii vânaţi indiferent de vârstă.

2. Testul de imunofluorescenţă pe probe de la toate animalele prevăzute la pct. 1 a) şi b)

2. Testul de imunofluorescenţă pe probe de la toate animalele prevăzute la pct. 1 a) şi b)

3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.

3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.

Pentru testarea virusologică se vor preleva următoarele probe:

a) organe: splină, tonsile, limfonoduri;

b) stern.

Pentru testarea virusologică se vor preleva următoarele probe:

a) organe: splină, tonsile, limfonoduri;

b) stern.

(*) Se va realiza în trimestrul IV.
(4)Supravegherea în abatoare
1.În abatoare pot fi sacrificaţi doar porci din exploataţiile comerciale însoţiţi de certificat de sănătate.
2.Supravegherea se va face prin inspecţie ante- şi post-mortem.
3.În cazul porcilor găsiţi morţi pe durata transportului şi în cazul animalelor care în urma inspecţiei ante-mortem au fost depistate ca bolnave, cu febră sau semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, se recoltează organe respectiv sânge pe EDTA pentru RT- PCR.
4.Supravegherea serologică a tuturor scroafelor şi vierilor din exploataţiile comerciale sacrificaţi în lunile martie-aprilie şi octombrie-noiembrie.
SECŢIUNEA 2:Programul de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2012

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII NONPROFESIONALE

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL - EXPLOATAŢII COMERCIALE ŞI PĂSĂRI SĂLBATICE

(1)

(2)

Supraveghere activă

Păsări domestice - galinacee şi palmipede din exploataţiile nonprofesionale, situate în zone cu risc crescut - "localităţi ţintă".





Criteriile şi factorii de risc sunt:

(a) Prezenţa mai multor specii de păsări de curte în aceeaşi exploataţie, în special prezenţa raţelor şi gâştelor domestice împreună cu alte specii de păsări domestice.

(b) Situarea gospodăriilor populaţiei deţinătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploataţii avicole comerciale.





(c) Prezenţa categoriilor de păsări de curte cu durată de viaţă mai îndelungată şi a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploataţie (cum ar fi găinile ouătoare).

(d) Situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă.

(e) Situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea locurilor de odihnă şi reproducţie a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă.

Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice- R1HA H5/H7.

Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice:

- teste de biologie moleculara;

- izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.

Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.

Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a gripei aviare se realizează în toate judeţele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga ţară.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la DSVSA aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

Supraveghere activă

Grupa de animale ţintă: păsări domestice cu excepţia puilor de carne, din exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deţin condiţii severe de biosecuritate.

Criteriile şi factorii de risc sunt:

(a) Situarea exploataţiei avicole în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă.

(b) Situarea exploataţiilor avicole în zonele cu o densitate ridicată a păsărilor migratoare sălbatice, în special a acelor păsări care sunt caracterizate drept specii- ţintă menţionate în partea 2 din anexa II la Decizia nr. 367/2010/U.E.

(c) Exploataţiile avicole cu păsări crescute în aer liber sau exploataţiile în care păsările domestice sau alte păsări captive sunt crescute în aer liber..

(d) Nivel scăzut de biosecuritate în exploataţia avicolă, inclusiv metoda de depozitare a hranei pentru animale şi utilizarea apei de suprafaţă.



(e) Activităţi comerciale intense, inclusiv importurile şi mişcările de păsări. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice - RIHA H5/H7.

Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice:

- teste de biologie moleculara;

- izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.

Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile comerciale, aparţine medicului veterinar oficial.

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

Supraveghere pasivă

Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile ţinta, specificate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte şi la păsările sălbatice.

În interesul coerenţei legislaţiei Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, trebuie să se ia în considerare cerinţele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce priveşte concepţia supravegherii şi procedurile de prelevare de probe.

Supravegherea păsărilor sălbatice constă în:

1. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice.

2. Recoltarea de probe de la păsări sălbatice bolnave şi moarte (speciile "ţintă" menţionate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE) şi testarea virusologică a acestora.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice, aparţine medicului veterinar oficial.

Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigaţiilor virusologice:

- izolare de virus;

- tipizare;

- secventiere;

- analize filogenetice.

Supravegherea păsărilor salbatice din speciile "ţintă" cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri şi alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări bolnave sau moarte, conform Anexei II la Decizia 2010/367/UE.

Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare, asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestora

Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi şi autorităţile veterinare competente teritorial.

 

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

SECŢIUNEA 3:Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012
Obiectivul programului: Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducţie adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium şi Salmonella Virchow.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de găini de reproducţie sunt incluse în program.

2. Un efectiv de găini de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-), S. Infantis şi S. Hadar, S. Virchow.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de găini de reproducţie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/număml de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară;

2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte;

4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani;

5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2011/807/UE.

Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezentei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012 se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene- antibiotice şi sulfamide.

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

7. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul probelor recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Categorii de testat şi frecvenţa:

a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pentru fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b) tineret - fiecare efectiv din exploataţie (hală populată):

1. la 4 săptămâni;

2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.

Se recoltează minimum 2 perechi de"tampoane şosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).

c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv(hală populată):

1. În baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);

2. la sol:

i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") din fiecare efectiv (hală populată), sau

ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau

iii) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată).

 

B. Programul de control oficial

DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataţie:

1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat;

2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producţie;

3. o prelevare oficială de rutină în cursul producţiei, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.

Se prelevează următoarele categorii de probe:

i) în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală populată);

ii) la sol - 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete"), din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată).

b) Prelevarea oficială pentru confirmare:

1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

 
 

2. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2012.

3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării; în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă acţiunile de decontaminare, după care se recoltează încă o dată teste oficiale de verificare a eficientei decontaminării.

 

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie din România pentru anul 2011 este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA.

  
SECŢIUNEA 4:Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012
Obiectivul programului: Apărarea sănătăţii publice prin reducerea şi/sau menţinerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program.

2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-

4. Lista actualizată a exploataţiilor precum şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

5. Programarea calendaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supusă aprobării acesteia.

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2. Regulamentul Comisie (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Regulamentului (UE) nr. 200/2010;

3. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu modificările şi completările ulterioare;

4. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 aprobat prin Decizia 2011/807/UE;

5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale- IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella.

6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

7. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

8. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Se recoltează probe din toate efectivele (hale populate), astfel:

a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate); Se recoltează minimum 2 perechi de "tampoane şosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată);

c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată):

1. În baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);

2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete").

 

B. Programul de control oficial

DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizează:

a) anual de la toate efectivele (halele populate) din toate exploataţiile cu cel puţin 1000 de păsări;

b) la vârsta de 24 săptămâni (±2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium;

c) când se suspectează o infecţie cu S. Enteritidis sau S. Typhimurium, ca rezultat al investigaţiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut în Anexa II partea D punctul 4 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezenţa Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unui dintre efectivele din exploataţie;

e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar.

În cadrul controlului oficial se recoltează:

1. În baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puţin o probă compusă de materii proaspete în funcţie de mărimea efectivului, sau

2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete"), plus cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) în funcţie de mărimea efectivului.

DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin 100 g.

Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) şi e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

 
 

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012.

După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării, în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

 

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini ouătoare incluse în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2012 este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.

Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA.

  
SECŢIUNEA 5:Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012
Obiectivul programului: Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Toate exploataţiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program.

2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu- aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2. Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1091/2005;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012, aprobat prin Decizia 2011/807/UE.

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 se testează se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar.

Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion

 

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2012 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizează:

a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne din cel puţin 10% din exploataţii;

b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);

c) din toate efectivele nou introduse într-o exploataţie unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;

d) ori de câte ori este necesar.

Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

 
 

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011.

După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

 
SECŢIUNEA 6:Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2012
6.1.Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat
Obiectivul programului: Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngăşat pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium.

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşat.

2. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrăşat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la curcani;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2012 aprobat prin Decizia 2011/807/UE.

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrăşat din România pentru anul 2012 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.

 

B. Programul de control oficial - DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Prelevarea oficială de probe de realizează:

a) anual din cel puţin 10% din exploataţii;

b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. Enteritidis şi/sau Typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);

c) din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;

d) ori de câte ori este necesar.

Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.

În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. b), se recoltează probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

 
 

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

 
6.2.Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie
Obiectivul programului: Reducerea şi/sau menţinerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducţie pentru Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1

2

3

1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de curcani de reproducţie sunt incluse în program.

2. Un efectiv de curcani de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducţie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

2. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 584/2008;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani;

5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie, aprobat prin Decizia 2011/807/UE.

Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2012, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA judeţene dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

6. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la la Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul ANSVSA.

7. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)-

DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Categorii de testat şi frecvenţa:

a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploataţie:

1. la 4 săptămâni;

2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.

Se recoltează minimum 2 perechi de "tampoane şosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).

c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate):

1. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") dintr-un efectiv (hale populate), sau

2. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau

3. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

 

B. Programul de control oficial

DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Prelevarea oficială de probe de realizează prin:

A. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploataţie:

1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploataţiile de curcani de reproducţie adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de săptămâni;

2. din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într- un efectiv anterior;

3. în toate exploataţiile de curcani de reproducţie de elită, străbunici şi bunici;

4. ori de câte ori este necesar.

Se recoltează următoarele probe:

a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") dintr-un efectiv (hale populate), sau

b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau

c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

B. Prelevarea oficială pentru confirmare

1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

2. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie.

3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficientei decontaminării.

 

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA care au obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA.

  
SECŢIUNEA 7:Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2012
Scopul: evidenţierea lipsei circulaţiei virale

I. Supravegherea serologică

Supraveghere activă

A.1. Supravegherea serologică, în perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere pentru bluetongue pentru anul 2012, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 807/2011/UE:

- pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95% din mai până în octombrie (în perioada de activitate vectorială);

- pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 15% şi o confidenţă de 95% din noiembrie până în aprilie (în perioada liberă de vectori).

2. Supravegherea serologică se realizează pe efective ţintă desemnate în interiorul unor unităţi epidemiologice (localităţi ţintă) care sunt reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 25/25 km respectiv cu suprafaţa de 525 km pătraţi, stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din cadrul IDSA.

3. Probele de ser pentru supravegherea serologică şi probele de sânge prelevate pe EDTA pentru detecţia genomului viral bluetongue prin PCR se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din momentul prelevării şi până la recepţia probelor în laborator, acestea se menţin permanent la temperatura de refrigerare (+4 - +8° C).

4. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor Regulamentului Comisiei nr. 1266/2007/CE, cu amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse restricţiilor pentru bluetongue şi au fost incluse în cadrul unui program de vaccinare dar care au ieşit din zona de restricţie la sfârşitul anului 2011 sau vor ieşi în cursul anului 2012.

5. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.

6. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue.

7. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA; testele de seroneutralizare se efectuează la LNR din IDSA.

8. Examenele PCR şi virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă.

9. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA abilitate; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă.

B.1. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie, seropozitive prin vaccinare sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%.

C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare testarea serologică, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

II. Supravegherea entomologică

Supraveghere activă

1. Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA şi, atunci când este necesar, cu grupul de experţi pentru bluetongue.

2. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides:

a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea bluetongue pentru anul 2012, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 807/2011/UE.

b) în situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ţările vecine, extinderea zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, depistarea unor specii noi de vectori competenţi, alte situaţii de risc major pentru bluetongue, capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai - octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.

3. Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.

III. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice

Supraveghere pasivă

1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel:

a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă;

b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare;

c) rumegătoarele autohtone, tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare;

d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

3. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

SECŢIUNEA 8:Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2012
8.1.Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) pentru anul 2012
Obiectiv: Recunoaşterea României cu risc controlat pentru ESB la OIE

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB şi atunci când prezenţa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare.

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

3. măsuri în caz de suspiciune/ confirmare.

1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central;

2. În afara animalelor suspecte prevăzute la punctul 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice;

3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 şi 2 se întocmeşte obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la punctul 1 atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA şi LNR-EST din cadrul IDSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/ confirmare a suspiciunii la ANSVSA;

4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB se transmit prin raport lunar de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti la LNR-EST;

5. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 4, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul lunar final privind rezultatele supravegherii pasive a ESB.

6. În cazul în care se suspicionează doar ESB, capul de la bovinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune;

7. În cazul în care se suspectează şi alte boli decât ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, capul animalului suspect se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB şi obligatoriu pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.

8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevează capul în întregime şi se efectuează obligatoriu investigaţii complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz.

9. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după 15 zile de observaţie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul în întregime şi se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă.

10. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu ESB (fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică), DSVSA aplică fară întârziere măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

11. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST şi se transmite pe fax la ANSVSA.

12. În cazul infirmării infecţiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul CE nr. 999/2001, prevăzute la punctul 10, încetează.

13. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 şi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care observa la examinarea antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină după caz, animalul viu sau în cazul sacrificării toate părţile corpului animalului până ce DSVSA decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricţiilor.

3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică prelevează capul animalelor suspecte de ESB şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene sau prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

II. Supraveghere activă

Pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul României, se efectuează teste de depistare la animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST.

1. Supraveghere prin examene de laborator.

2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Situaţia supravegherii active, inclusiv numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă, tipul de test rapid şi rezultatele testelor efectuate se transmit prin raport lunar de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti la LNR-EST;

2. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 1, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul lunar final privind supravegherea activă a ESB pentru fiecare grupă ţintă.

3. Se prelevează probe de creier de la toate bovinele din următoarele grupe ţintă supuse testării pentru supravegherea ESB:

a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman ( tăieri normale) în vârstă de peste 30 luni;

b) bovine cu semne clinice la inspecţia antemortem în vârstă de peste 24 luni;

c) bovine sacrificate de urgenţă în vârsta de peste 24 luni;

d) bovinele moarte în vârstă de peste 24 luni;

e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor art. 6 şi Capitolului A, partea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;

4. Sacrificarea de urgenţă a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viaţă este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferinţe, numai cu respectarea prevederilor Capitolului VI, Secţiunea I din anexa III, la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

5. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor Capitolului C, punctul 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin:

a) tehnica de prelevare a creierului integral;

b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obişnuit:

i. în spaţii special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;

ii. în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST;

iii. în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1, în baza art.4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005 privind concesionarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală.

6. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, precizate la pct. 3.

7. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia.

8. De la toate bovinele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 11 de mai jos şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.

9. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamantele ulterioare.

10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul A, punctul 1, litera a din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

11. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor capitolul C, punctul 3.1 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/ 2001, cu amendamentele ulterioare.

12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, conform prevederilor cap.I din anexa Ordinului nr. 25/2008.

13. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA şi IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.

14. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

15. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau ca sunt examinate animalele cu vârsta neeligibilă pentru testare.

16. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2012 pentru supravegherea ESB.

1. medicii veterinari morfopatologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru supravegherea ESB;

2. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau după caz, medicul veterinar oficial prelevează probele de la bovinele din grupele ţintă.

3. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor cap.I din anexa Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA.

4. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligaţia completării, verificării, semnării şi parafării formularului tipizat "Tabel nota de însoţire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoţeşte probele prelevate la LSVSA şi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităţii, iar vârsta animalului să corespundă cu datele înscrise în paşaportul animalului şi cu cele din Baza Naţională de Date.

5. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA şi/ sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.

6. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanţi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.

Supravegherea, controlul şi eradicarea ESB se realizează în conformitate cu Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2012, aprobat prin Decizia Comisiei 2011/807/UE.

  

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

  

I. ANIMALE VII

1. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor;

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

Se examinează ante- şi post- mortem.

2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

4. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din IDSA

II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar- veterinar, de către medicii veterinari oficiali.

Medicii veterinari oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, probe pentru depistarea contaminării cărnii capului cu ţesut din SNC.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA judeţene.

2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA.

  

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

 
8.2.Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile la rumegătoarele mici (scrapia la ovine şi caprine) pentru anul 2012
Obiectiv: Realizarea ţintelor de testare stabilite de ANSVSA pentru îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator.

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

3. Măsuri în caz de suspiciune/ confirmare.

1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central;

2. În afara animalelor suspecte prevăzute lapunctul 1, ovinele/caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice;

3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 şi 2 se întocmeşte obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la punctul 1 atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA şi LNR-EST din cadrul IDSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/ confirmare a suspiciunii la ANSVSA;

4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie se transmit prin raport lunar de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti la LNR-EST;

5. Dupa verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 4, LNR-EST transmite ANSVSA raportul lunar final privind rezultatele supravegherii pasive;

6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune;

7. În cazul în care se suspectează şi alte boli decât scrapia, fară a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, atunci capul animalului se va trimitela LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare EST şi obligatoriu pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST.

8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după 15 zile de observaţie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul în întregime şi se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă.

9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu scrapie (fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică), DSVSA judeţeană şi a municipiului Bucureşti aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST şi se transmite pe fax la ANSVSA.

11. În cazul infirmării infecţiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, prevăzute la punctul 9, încetează.

12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 şi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care examinează antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină, după caz animalul viu sau în cazul sacrificării toate părţile corpului animalului până ce DSVSA judeţeană decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricţiilor.

3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevează capul animalelor suspecte de EST şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA judeţene şi prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

II. Supraveghere activă:

Pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări se efectuează teste de depistare la animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST.

1. Supraveghere prin examene de laborator.

2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

3. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine.

4. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Situaţia supravegherii active, inclusiv numărul testelor rapide efectuate la ovinele şi caprinele din grupele ţintă, tipul de test rapid şi rezultatele testelor efectuate se transmit prin raport lunar de către DSVSA la LNR-EST;

2. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 1, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul lunar final privind supravegherea activă pentru ESB pentru fiecare grupă ţintă.

3. Se prelevează probe de creier de la toate ovinele şi caprinele din următoarele grupe ţintă supuse testării pentru supravegherea EST:

a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman în vârstă de peste 18 luni;

b) ovine/caprie care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman în vârstă de peste 18 luni;

c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii în vârstă de peste 18 luni, conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

4. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor Capitolului C, punctul 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om:

i. în spaţii special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;

ii. în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST;

iii. în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005.

5. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon. Eşantionarea multiplă în aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil.

6. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, precizate la punctul 3.

7. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la ovine şi caprine care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia.

8. De la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele ţintă supuse testării pentru EST, cu excepţia ovinelor şi caprinelor încadrate în grupa ţintă "suspecte de EST" înscrise la pct. 9 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă se prelevează obligatoriu cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală şi limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare şi discriminare a suşelor.

9. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă "suspecte de EST", indiferent de vârstă, precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează şi se trimite capul nedeschis la LSVSA sau după caz la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST.

10. De la animalele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 16 de mai jos şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.

11. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamantele ulterioare.

12. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul A, punctul 1, litera b din anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001.

13. În cazul în care prezenţa ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (c), DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la capitolul A, partea II., punctul 2.3, litera a din anexa III la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

14. DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la capitolul A, partea II, punctul 2.3, litera b, c, d şi f din anexa III la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (c), cu informarea scrisă a ANSVSA.

15. Animalele de peste 18 luni sau animalele cărora le-au ieşit mai mult de doi incisivi permanenţi în gingie la care s-a confirmat scrapie şi care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispoziţiile din anexa VII punctul 2.3 litera (b) punctul (i) sau (ii) sau punctul 5 litera (a) sunt testate prin selectarea unui eşantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eşantioanelor stabilite în capitolul A, partea II, punctul 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

16. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor capitolul C, punctul 3.2 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

17. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, conform prevederilor cap. I din anexa Ordinului nr. 25/2008.

18. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.

19. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suşelor responsabile de infecţiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

20. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de LNR-EST pentru codonul 141.

21. Genotiparea obligatorie a unui eşantion minim de 600 de probe prelevate de la ovine prin selecţie, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Prelevarea probelor se efectuează ţinând cont de vârsta, rasa, tipul de producţie de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte şi ovinele vii, conform instrucţiunilor transmise de ANSVSA.

22. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia în care se adoptă măsurile de eradicare din Capitolul A, pct. 2 şi 3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

23. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scarpie de LNR- EST şi pentru ovinele moarte. Genotiparea se realizează de către Biroul de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA.

24. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare.

25. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleveaze obligatoriu probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare.

26. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în baza populaţiei de ovine şi caprine existentă în fiecare judeţ în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2012 pentru supravegherea EST.

1. Medicii veterinari morfopatologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru supravegherea scrapiei;

2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau după caz medicul veterinar oficial prelevează probe de la ovinele şi caprinele din grupele ţintă.

3. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor cap. I din anexa la Ordinul nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA.

4. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia completării, verificării, semnării şi parafării formularului tipizat "Tabel nota de însoţire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoţeşte probele prelevate la LSVSA şi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităţii, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din Baza Naţională de Date.

5. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA şi/ sau după caz, la LNR- EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.

7. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanţi din cadrul DSVSA judeţene întocmesc ancheta epidemiologică.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

Se examinează ante şi post-mortem.

1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, cu amendamentele ulterioare.

3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

 

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2012, aprobat prin Decizia 2011/807/UE.

  
  

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

 
8.3.Boala cronică cahectizantă a cervideelor (BCCC) şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice cahectizante a cervideelor;

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor capitolul C, punctul 3 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

Orice persoană care observă cervide cu comportament anormal şi/sau tulburări locomotorii şi/sau o stare generală proastă are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere prin examene de laborator

2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE, pentru bovidee, cervide şi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate.

1. Situaţia supravegherii active, inclusiv numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele ţintă, tipul de test rapid şi rezultatele testelor efectuate se transmit prin raport lunar de către DSVSA la LNR- EST;

2. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 1, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul lunar final privind supravegherea activă pentru BCCC pentru fiecare grupă ţintă.

3. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;

2."Specia-ţintă" este reprezentată de cerbul roşu (Cervus elaphus) sălbatic şi de crescătorie;

3. Se prelevează probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă:

a) cervidee sănătoase vânate;

b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare;

c) cervidee care prezintă semne clinice sau de boală;

d) cervidee rănite sau ucise pe şosele;

e) cervidee moarte/ucise,

conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 182/2007, cu amendamentele ulterioare;

4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta.

5. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia.

6. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă, se trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea confirmării/ infirmării rezultatului;

7. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă se transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC;

Toate părţile corpului unui cervideu declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA.

9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, conform prevederilor cap. I din anexa Ordinului nr. 25/2008.

10. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la cervide şi alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.

11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

12. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE şi ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

13. Până la obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi testării pentru EST nu intră în lanţul alimentar comercial şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor.

1. Medicii veterinari morfopatologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru supravegherea BCCC;

1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe de la cervidele din grupele ţintă.

2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor cap. I din anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA.

3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Responsabilul ESB/ EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a Directorului executiv, transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC.

5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale prin mijloace autorizate cu privire la rezultatele testelor rapide/ de confirmare.

 

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

Se examinează ante şi post-mortem.

1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se distrug, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE, ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

 

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

SECŢIUNEA 9:Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2012

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

Vaccinarea profilactica antirabică cu momeli vaccinale a populaţiei de vulpi de pe intregul teritoriu al României prin distribuţie aeriană şi manuală conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinţele Farmacopeei Europene şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa eficacităţii şi siguranţei în utilizarea acestora.

Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii, prin distribuţie aeriană, cu avionul şi/sau elicopterul, respectiv 20 doze vaccinale/campanie/km2. Se vor evita localităţile, luciurile de apă, autostrăzile, etc. În aceste zone, precum şi în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m, distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, intrarea în vizuină.

Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze vaccinale/campanie/km2.

Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie aeriana va fi realizată de un furnizor de servicii Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie manuală la vizuină se va realiza prin gestionarii fondurilor cinegetice instruiti de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA.

Supraveghere activă: se vor preleva probe de la vulpile împuşcate în scop de evaluare postvaccinală.

Evaluarea activităţii de vaccinare antirabică la vulpi:

Grupa de animale ţintă:

vulpi din mediul silvatic.

Prelevarea de probe de vulpi împuşcate după cel puţin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic şi examen de laborator: probele se recoltează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Se recoltează 8 vulpi/km2/an.

Examenul virusologie prin testul de imunofluorescenţă directă (IFD) se realizeaza la toate vulpile adulte împuşcate în scop de evaluare a activităţii de vaccinare antirabică la vulpi.

1. Test imunoenzimatic (ELISA), pentru determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe.

Se vor recolta de la vulpile vânate în scop de evaluare a eficienţei vaccinării după cel puţin 45 de zile de la finalizarea activităţii de distribuţie, probe pentru testarea nivelului de anticorpi.

2. Identificare şi caracterizare a genomului specific virusului rabie se efectuează pentru discriminarea tulpinei vaccinale de tulpina salbatică

Materialul supus investigaţiei este reprezentat de probe omogenat creier provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin imunofluorescenţa directă (IFD).

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz.

2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează doar la LSVSA cu metode acreditate şi/sau LNR din cadrul IDSA.

3. Testele ELISA pentru determinare a titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină şi identificarea şi caracterizarea a genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Manopera de vaccinare: medicul veterinar de libera practica imputernicit.

Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie confirmate:

Controlul oficial al realizării activităţii de distribuţie a vaccinului antirabic sub forma de momeli vaccinale

Se efectuează pe baza anchetei şi la cererea medicului veterinar oficial.

Pe baza Regulamentului (CE) nr. 882/2004, conform procedurilor ANSVSA.

Medicii veterinari oficiali.

Sancţiuni:

conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005, cu modificările ulterioare

Medicii veterinari oficiali.

SECŢIUNEA 10:Programul României pentru creşterea rezistenţei ovinelor la EST pentru anul 2012
Obiectiv:
a)evaluarea incidenţei genotipurilor ovinelor sensibile la EST şi implicit susceptibile de a dezvolta boli prionice şi eliminarea acestora din efectiv;
b)constituirea unei populaţii iniţiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli;
c)realizarea de studii de genotipare a ovinelor din rasele Karakul şi Merinos din România

SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

4

Screening

Programul de creştere a rezistenţei ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control şi eradicare a EST la rumegătoarele mici.

Programul urmăreşte constituirea unei populaţii iniţiale de ovine din rasele Karakul şi Merinos cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creşterii frecvenţei haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin din aceste rase, reducând, în acelaşi timp, prevalenţa haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determina sensibilitate la scrapie. Acest program de genotipare a ovinelor şi de determinare a susceptibilităţii la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, iniţial a berbecilor de reproducţie, în strânsă legătură cu programul naţional de control al bolii şi creearea fermelor de reproducţie în care să fie folosiţi la montă numai berbecii rezistenţi genetic la scrapie. Astfel, scopul programului pe termen lung este identificarea tuturor ovinelelor cu cel puţin o alela ARR, aplicarea reproducţiei selective pentru creşterea rezistenţei turmelor la EST şi creşterea frecvenţei alelei ARR în populaţia de ovine de pe teritoriul României.

1. Programul urmăreşte examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducţie din rasele Merinos şi Karakul, crescuţi în exploataţii aflate pe teritoriul României pentru determinarea genotipului lor în relaţie cu rezistenţa la EST;

2. DSVSA realizează o verificare iniţială a statusului sanitar veterinar al exploataţiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare şi a inspecţiilor clinice şi testelor specifice de laborator, unde este cazul.

3. Berbecii pentru reproducere din rasele Karakul şi Merinos care participă la program vor fi supuşi unui test de genotipare pentru identificarea genotipul, cu respectarea cerinţelor minime prevăzute la Capitolul B, Partea 2, punctul 2 din anexa VII la Regulamentul(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerinţele stabilite la Capitolul B, Partea 2, pct. 2 lit. (c) şi (d) din anexa VII la Regulamentul(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare în scopul protejării raselor şi caracteristicilor de producţie.

5. Recunoaşterea rezistenţei la scrapie a efectivelor de ovine din rasele Karakul şi Merinos se acordă numai pentru efectivele participante în program şi care îndeplinesc cerinţele acestuia şi se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenţi provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor Capitolul B, Partea 3, punctul 1, litera b din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

6. DSVSA realizează certificarea berbercilor participanţi la program care au fost supuşi unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucţiunilor tranmise de ANSVSA.

7. Selectarea berbecilor pentru reproducere din rasele Karakul şi Merinos pentru testele de genotipare se va face în baza instrucţiunilor transmise de ANSVSA.

8. Genotiparea şi studiile de epidemiologie moleculară vor fi efectuate în Biroul de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;

9. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiţii speciale, cu sistem vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant. Tubul şi acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal. Nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanţă anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacţiile enzimatice ulterioare;

10. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare;

11. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie a animalului de la care se prelevă proba, număr care se regăseşte şi în tabelul nominal anexat la nota de însoţire a probelor. Pentru uşurinţă, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoţire a probelor;

12. Pe nota de însoţire se înscriu atât data, cât şi ora prelevării, cât şi codul de identificare al animalului, rasa, sexul şi vârsta animalului pentru a se putea face o statistică pe baza rezultatelor (pe rase, sexe etc.).

13. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracţia în condiţii optime a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare;

14. După prelevare, probele se păstrează în condiţii de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore până la procesarea acestora. Acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor către laborator;

15. Dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare, până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor către laborator.

16. Raport transmis la LNR-EST privind cerinţele prevăzute la Capitolul B, Partea 1, punctul 2, lit. a, b, c din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, conform instrucţiunilor ANSVSA. După verificarea şi centralizarea rapoartelor prevăzute la punctul 16, LNR-EST transmite la ANSVSA raportul final privind cerinţele prevăzute la Capitolul B, Partea 1, punctul 2, lit. a, b şi c din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

17. DSVSA realizează inspecţii periodice sau inopinate în exploataţiile participante la program şi sancţionează nerespectarea implementării programului, pe teritoriul judeţului.

18. DSVSA organizează campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociaţiilor de crescători şi altor instituţii cu atribuţii în implementarea programului cu privire la obiectivele, conţinutul şi măsurile prevăzute în acesta.

19. DSVSA furnizează la cerere informaţii relevante crescătorilor de ovine interesaţi în achiziţionarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie.

20. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploataţiilor participante la program prin efectuarea de inspecţii regulate (la fiecare 4 luni), precum şi inspecţii neaşteptate.

1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevează probe de sânge integral de la berbecii de reproducţie din rasele Karakul şi Merinos crescuţi în exploataţii aflate pe teritoriul României, odată cu prelevarea de probe de sânge pentru supravegherea brucelozei (B. Ovis).

2. Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare iniţială a statusului sanitar veterinar al exploataţiilor care participă la program.