Subcapitolul 1 - IV.1. DIMENSIONAREA ŞI FORMA TERENULUI DE AMPLASAMENT - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97

M.Of. 0

În vigoare
Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SUBCAPITOLUL 1:IV.1. DIMENSIONAREA ŞI FORMA TERENULUI DE AMPLASAMENT
1.IV.1.1. Suprafaţa de teren necesară unui spital este o variabilă în funcţie de următoarele considerente:
a)capacitatea spitalului (numărul de paturi);
b)profilul medical (bolile tratate şi durata medie de spitalizare specifică cazuisticii respective);
c)rangul ce-l va deţine spitalul în reţeaua de ocrotire a sănătăţii, respectiv numărul şi natura funcţiunilor medicale asociate funcţiunii de bază;
d)perspectivele de dezvoltare (extindere) ale acestuia, previzionate pe termen mediu şi lung;
e)rezolvarea spaţial - funcţională preconizată (cu distribuţia funcţiunilor preponderent pe orizontală sau pe verticală, în sistem monobloc, pavilionar sau mixt);
f)condiţiile geo-fizice şi de microclimat proprii terenului de amplasament;
g)poziţia amplasamentului în cadrul localităţii.
2.IV.1.2. Măsurătorul (indicele) folosit curent pentru determinarea suprafeţei de teren necesare unui spital este suprafaţa de teren aferentă unui pat de spitalizare, exprimată în mp/pat. Acest indice este utilizat mai ales în operaţiunile preliminare de alegere şi prezervare a terenurilor destinate spitalelor, la elaborarea planurilor urbanistice generale (PUG) sau zonale (PUZ) ale localităţilor.
Valoarea indicelui este cuprinsă între 75 mp/pat şi 150 mp/pat, în funcţie de considerentele prezentate la punctul IV. 1.1., astfel:
- 75-90 mp/pat fiind considerat un indice acoperitor pentru necesarul de teren al unor spitale generale curente din reţeaua teritorială, soluţionate multietajat;
- 120-150 mp/pat fiind considerat un indice acoperitor pentru spitale soluţionate preponderent pe orizontală sau în sistem articular-pavilionar; utilizându-l se asigură şi o marjă de rezervă pentru extinderi, dezvoltări ulterioare sau pentru asociere de alte funcţiuni cu caracter medical (dispensar policlinic, staţie de salvare, eventual locuinţe pentru personal medical).
3.IV.1.3. Un măsurător (indice) care cuantifică cu mare precizie necesarul de teren pentru spitale este cel care stabileşte un raport direct între suprafaţa totală a terenului şi aria desfăşurată a viitoarei unităţi spitaliceşti (exprimat în mp teren/mp A.d.). Utilizarea acestui indice este posibilă atunci când s-a elaborat în prealabil un studiu de temă care să cuantifice în arii desfăşurate funcţiunile preliminate ale viitoarei investiţii.
Valoarea acestui indice se cuprinde între 1,4-1,5 pentru unităţi spitaliceşti soluţionate compact şi multietajat şi respectiv 1,7-1,8 pentru cele soluţionate preponderent pe orizontală sau în sistem articular/pavilionar. Atunci când se utilizează acest măsurător, necesarul de teren de rezervă pentru extinderi viitoare se calculează (estimează) separat.
4.IV.1.4. În cazuri bine definite se pot utiliza pentru amplasarea spitalelor şi terenuri cu suprafeţe unitare mai mici decât cele precizate mai sus, după cum urmează:
- pentru un spital general sau de specialitate, profilat pentru bolnavi acuţi, soluţionat în sistem mixt (clădire principală + clădiri anexe tehnico-gospodăreşti), amplasat într-o localitate (zonă) ce beneficiază de toate dotările edilitare necesare, pe un teren cu condiţiile favorabile (definite la IV.2. şi IV.3.) şi pentru care nu se previzionează o viitoare mărire a capacităţii sau o asociere cu alte funcţiuni medicale, se poate utiliza şi un indice de 60-70 mp/pat.
În localităţile urbane care pot oferi condiţii favorizante (cum ar fi existenţa în imediata vecinătate a unor parcaje publice suficient dimensionate pentru a prelua nevoile utilizatorilor spitalului) sau în cele care există organizată o reţea de servicii gospodăreşti (publice sau private) care deservesc centralizat mai multe spitale preluând funcţiunile de spălătorie, ateliere de întreţinere, depozite sau chiar prelucrarea primară a alimentelor, indicele de calcul pentru terenul aferent unui spital obişnuit de reţea poate cobora şi sub 60 mp/pat.
5.IV.1.5. Nu se vor utiliza valorile minime ale indicilor pentru stabilirea necesarului de teren, dacă:
a)- în imediata vecinătate a terenului de amplasament se află o sursă de relativă poluare (arteră de trafic intens, dotări comerciale mari şi aglomerate, unităţi de mică producţie etc.) faţă de care este necesar a se lua măsuri de protecţie (distanţare, spaţii plantate);
b)- terenul disponibil prezintă denivelări pronunţate, are o formă neregulată sau un raport al laturilor nefavorabil;
c)- utilităţile edilitare din zonă nu asigură necesarul pentru un spital şi trebuie completate cu surse sau staţii proprii;
d)- reglementările urbanistice ale zonei limitează regimul de înălţime al construcţiilor;
e)- în incintă se va amplasa un heliport;
f)- profilul medical, sistemul de tratament (sau durata mare de spitalizare proprie acestora) impun dezvoltarea unor spaţii mai ample de plimbare a bolnavilor în aer liber (cazul spitalelor de recuperare, de bolnavi cronici, de neuropsihiatrie etc.).
6.IV.1.6. Pentru a se obţine o utilizare cât mai eficientă şi economică a terenurilor, este recomandabil ca forma în plan a terenului destinat unui spital să fie regulată, cât mai apropiată de un dreptunghi, cu raportul laturilor cuprins între 1/2 şi 1/1,5, aşezat cu latura mică spre artera de circulaţie la care este adosat.