Subcapitolul 7 - III.7. INSTALAŢII TERMICE - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97
M.Of. 0
În vigoare Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SUBCAPITOLUL 7:III.7. INSTALAŢII TERMICE
Dotarea cu instalaţii termice se stabileşte în conformitate cu necesităţile funcţionale ale unităţilor spitaliceşti.
Formele şi modurile de utilizare a energiei termice şi deci tipurile şi parametrii caracteristici ai agenţilor termici utilizaţi determină tipurile şi performanţele funcţionale necesare ale instalaţiilor aferente - de utilizare (consum), de transport şi de preparare ale agenţilor termici.
În unităţile spitaliceşti instalaţiile termice trebuie să corespundă unor niveluri superioare de performanţă având în vedere rolul lor important în funcţii igienice, dar şi curative de bază - pentru condiţii de microclimat adecvate, pentru spălări şi sterilizări termice, dar şi pentru prepararea hranei, etc. Cerinţele de siguranţă în exploatare se impun având în vedere accentuata vulnerabilitate fizică şi psihică a persoanelor bolnave. Se are în vedere, în special pentru activităţi vitale, asigurarea funcţionării instalaţiilor fără întrerupere la nivelurile de satisfacere a cerinţelor de consum - în principal prin capacităţi de rezervă în dotarea surselor termice. În cadrul spaţiilor destinate activităţilor medicale şi complementare (conform III.6.2.1.) cerinţa generală de asigurare a condiţiilor de igienă capătă un criteriu foarte strict de clasificare a încăperilor prin pretenţiile de asepsie - lipsa de germeni, care trebuie satisfăcute. Instalaţiilor termice aferente acestor încăperi li se impun caracteristici constructive şi funcţionale cu atât mai stricte cu cât şi pretenţiile de asepsie sunt mai ridicate (vezi tabel 1 în anexa la cap. V.4(A).2).
SECŢIUNEA 1:III.7.1. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
Instalaţiile de încălzire au sarcina asigurării în încăperile unităţilor spitaliceşti a nivelurilor de temperatură recomandate pentru destinaţiile funcţionale ale respectivelor spaţii.
Modul de rezolvare a instalaţiilor se va intercondiţiona cu soluţia dotării spaţiilor respective cu instalaţii de ventilare-tratare aer.
1.III.7.1.1. Pentru spaţiile cu specific spitalicesc (conform III.6.2.1.) având condiţii cel puţin normale de asepsie sau în spaţii cu potenţial ridicat de contaminare, încălzirea se poate realiza atât prin instalaţii dotate cu elemente statice de încălzire funcţionând cu apă caldă de temp. max. 85°C şi cu buna accesibilitate pentru eventuale curăţiri şi decontaminări, cât şi prin instalaţii de încălzire cu aer cald. Pe măsura creşterii pretenţiilor de asepsie ale spaţiilor se impun restricţii în ceea ce priveşte utilizarea convecţiei forţate cu recircularea aerului, dar şi a tipului constructiv de elemente încălzitoare; pentru încăperile cu pretenţii deosebite de asepsie din clasele I şi II (tabel 1/anexa cap. 4(A).2 şi pct. III.6.2.1.a.) instalaţiile de încălzire centrală pot fi dotate cu corpuri convectoare de încălzire, dar se recomandă sisteme radiante de tavan care reduc la minim curenţii convectivi ce pot ridica şi circula praful.
a)Sistemele de suprafeţe statice de încălzire, pot acoperi nevoile de încălzire integral sau funcţionează în combinaţie cu sisteme centralizate de ventilare-tratare aer:
- Sistemele având corpuri de încălzire natural convective - radiatoare, serpentine, registre, etc. se utilizează în spaţii cu pretenţii scăzute, dar şi normale sau chiar ridicate de asepsie - cu restricţii ca amplasare şi ca tip constructiv (accesibile şi uşor de curăţat-decontaminat); se va evita mascarea; se recomandă utilizarea apei calde la temp. max. 85°C.
Pentru spaţii fără specific medical în cadrul unităţilor spitaliceşti, funcţie de pretenţiile de confort se pot utiliza agenţi cu temperaturi mai ridicate, apă caldă, apă supraîncălzită sau abur.
- Sistemele având suprafeţe radiante de tavan se utilizează în spaţii cu pretenţii ridicate de asepsie şi de confort; suprafeţele radiante realizate modular cu serpentine în tavan, funcţionează cu apă caldă de temp. max. 60°C sau mai redusă funcţie de temp. max. admisibile a tavanului din considerente de confort (la capetele oamenilor) dar şi a materialelor utilizate (conducte şi elemente ale tavanului); se aplică numai soluţii cu tehnologii puse la punct şi agrementate tehnic.
- Sistemele având suprafeţe radiante de pardoseală se pot utiliza în compartimentul de hidroterapie etc., unde existenţa unor pardoseli calde, dar de temperatura max. 28-30°C poate crea condiţii superioare de confort; de obicei este nevoie să fie completate pe contur cu alte sisteme de încălzire; se aplică numai soluţii cu tehnologii puse la punct şi agrementate tehnic.
b)Sistemele de încălzire cu aer cald reprezintă în fapt instalaţiile de ventilare-tratare aer ce dotează respectivele spaţii (pct. III.6.).
- Sisteme centralizate integral cu aer tratat central şi eventual zonal (reîncălziri sau amestecuri) cu recirculare generală de aer sau fără.
- Sisteme locale cu echipamente de cameră funcţionând cu recirculare de aer la nivelul încăperilor (ventiloconvectoare sau aparate inducţie) dar şi aeroterme pentru spaţii mari şi fără pretenţii deosebite de confort.
- Sisteme mixte - centralizat, pentru aer proaspăt tratat şi local pentru încălzire/răcire.
Instalaţiile de încălzire, în special în camerele de spitalizare bolnavi se prevăd cu posibilităţi de reglare a temperaturilor interioare pentru a face faţă în aceleaşi încăperi unor cerinţe diferite de încălzire în cadrul unor limite rezonabile (20°-25°C pentru cazuri curente).
Distribuţia agentului termic - apa caldă pentru încălzire, se realizează prin instalaţii adaptate tipurilor de elemente de încălzire folosite pe grupuri de încăperi servite, compatibile d.p.d.v. al regimurilor de exploatare.
Instalaţiile de distribuţie a apei calde cuprinde racordurile de la sursa termică la puncte termice de preparare-distribuire şi de la acestea pe grupuri de distribuţie la echipamentele locale de încălzire posibil dotate cu armături de închidere, de reglare, de dezaerisire şi de golire.
Punctele termice de preparare-distribuire secundară sunt dotate pe grupurile distincte de distribuţie cu armături de închidere, de dezaerisire şi de golire şi eventual cu armături de reglare, cu pompe de circulaţie (posibile diafragme) cu armături de reţinere şi cu aparatura de măsură şi de control. Echiparea indicată trebuie să asigure, eventual automat, regimurile de debite şi de presiuni cu nivelurile de temperatură necesare la echipamentele locale de încălzire în condiţiile unei bune stabilităţi hidraulice, dar şi în condiţii normale şi sigure de supraveghere a funcţionării. Reglarea automată a grupurilor de distribuţie-pompare se realizează fie de tip calitativ prin control al temperaturii de plecare funcţie de temperaturile exterioare cu eventualele ajustări programate, fie de tip cantitativ prin control al regimului de debite de diferenţe de presiune de plecare (distribuitor-colector) menţinute constante; reglarea de tip calitativ asigură condiţiile bune de reglare pentru consumatori dotaţi cu ventile automate de reglare cu 3 racorduri, iar reglarea de tip cantitativ asigură condiţii bune de reglare, pentru consumatori dotaţi cu ventile automate de reglare cu 2 racorduri.
SECŢIUNEA 2:III.7.2. INSTALAŢII TERMICE AFERENTE BATERIILOR DE ÎNCĂLZIRE AER
Instalaţiile au sarcina alimentării cu agent termic a bateriilor de încălzire a aerului din cadrul sistemelor de ventilare-tratare aer. Agentul termic utilizat este în general apa caldă cu temperaturi până la 115°C; apa supraîncălzită, când este disponibilă de la o sursă termică primară, este limitată ca utilizare la instalaţii aferente spaţiilor nemedicale - fără pacienţi, etc.; aburul nu se utilizează deoarece este greu reglabil şi de asemeni este limitat ca utilizare la instalaţii aferente spaţiilor gospodăreşti etc.
1.III.7.2.1. Instalaţiile de distribuţie a apei calde pentru ventilare sunt distincte de cele pentru încălzire centrală din punctul din care fiecare capătă prin tratare distinctă caracteristici funcţionale - regimuri de temperatură sau de debit-presiune, incompatibile cu necesităţile celorlalte instalaţii, acest lucru se poate întâmpla la sursa termică sau în puncte de preparare-distribuire secundare menţionate la III.7.1.3.
Racordurile la fiecare baterie sunt dotate cu armături de închidere, de reglare automată, de dezaerisire şi de golire, cu aparatura de măsură şi control; funcţie de regimurile de presiune, de modurile de reglare şi de necesităţile funcţionale se prevăd sau nu pompe de circulaţie cu armături de reţinere pentru fiecare baterie; în general se echipează cu pompe proprii bateriile de preîncălzire cu pericol de îngheţ, iar pentru restul bateriilor (de reîncălzire, etc.) se pot revedea pompe în comun pe grupuri de distribuţie - dotate cu armături de închidere, de dezaerisire şi de golire şi cu aparatură de măsură şi control.
2.III.7.2.2. În cazul utilizării aparatelor locale de climatizare (ventiloconvectoare, etc.) cu alimentare în sistem cu 2 conducte pentru răcire-încălzire cu comutare sezonieră se prevăd în punctele de preparare-distribuţie grupuri distincte cu pompe proprii de circulaţie, cu racordare la instalaţiile de distribuţie de apă răcită şi eventual cu preparare (prin amestec) calitativă a apei calde pentru încălzire; instalaţiile de distribuţie se dimensionează pentru funcţionare cu apă răcită.
3.III.7.2.3. O categorie specială de instalaţii, este constituită de cele aferente grupurilor de recuperare de căldură cu agent intermediar; instalaţiile asigură racordarea bateriilor de recuperarea căldurii din aerul de evacuare la bateriile de preîncălzire primară a aerului de introducere; agentul termic utilizat în general este soluţie glicolată. Instalaţiile în sine sunt echipate cu pompe de circulaţie, armături de închidere, de reglare automată, de golire şi dezaerisire, cu aparatură de măsură şi control, dar şi cu dispozitive de expansiune şi de siguranţă în sistem deschis sau închis (recipiente închise cu perna gazoasă şi supape de siguranţă) pentru mai multe sisteme în comun sau individual, se realizează staţii de preparare în rezervor - cu colectare - recuperarea eventualelor goliri din instalaţii, şi de umplere prin pompare a sistemelor cu soluţie glicolată.
SECŢIUNEA 3:III.7.3. INSTALAŢII DE ABUR/CONDENSAT DE MEDIE PRESIUNE
Instalaţiile au sarcina alimentării cu abur de medie presiune a echipamentelor de sterilizare umedă şi uscată (autoclave şi pupinele) şi de preparare a apei sterile, dar şi a echipamentelor de spălătorie-uscătorie-călcătorie, cu asigurarea recuperării şi întoarcerii condensatului la centrala termică. Instalaţiile cuprind sistemele de conducte dotate cu armături de închidere şi de reglare automată de debite sau presiuni, cu separatoare de impurităţi şi separatoare de condensat, cu armături de golire şi dispozitive de dezaerisire şi cu manometre; eventualele puncte de reglare a presiunii sunt dotate cu supape de siguranţă pe partea reglată. În general returnarea condensatului la centrala termică se realizează direct, dar funcţie de condiţiile locale, pot apărea ca necesare staţii de pompare cu rezervoare de colectare; pompele funcţionează automat funcţie de nivelul condensatului în rezervoare: rezervoarele sunt prevăzute cu racorduri de aerisire.
Se pot realiza recuperări de căldură locale din condensatul colectat - prin detendoare, schimbătoare de căldură, etc.
SECŢIUNEA 4:III.7.4. INSTALAŢII DE ABUR/CONDENSAT DE JOASĂ PRESIUNE
Instalaţiile au sarcina alimentării cu abur a echipamentelor preparare-încălzire a hranei în bucătării, oficii biberonerii sau bufete şi cu asigurarea recuperării şi întoarcerii condensatului la sursa termică.
Funcţie de consumul de abur de joasă presiune faţă de consumul de abur de medie presiune centrala termică este echipată cu cazane de abur de joasă presiune sau aburul de joasă presiune este produs prin reducere din abur de medie presiune în centrala termică sau într-un punct termic din clădire, mai apropiat de consumatori.
1.III.7.4.1. Instalaţiile cuprind sistemele de conducte dotate cu armături de închidere şi eventual de reglare automată debite, cu separatoare de impurităţi şi separatoare de condensat, cu armături de golire şi dispozitive de dezaerisire şi cu manometrie: punctele de reglare a presiunii sunt dotate cu dispozitive sau supapa de siguranţă.
Condensatul rezultat este practic lipsit de presiune şi numai în cazuri speciale (instalaţii mici cu consumatorul la înălţime, etc.) poate fi returnat natural (gravitaţional) la centrala termică. În general fiind necesare staţii de colectare-pompare; în situaţiile când este posibil, staţiile de colectare-pompare sunt comune cu cele de condensat provenit din abur de medie presiune.
2.III.7.4.2. Pentru umiditatea în sistemele de ventilare-tratare aer se utilizează, în special pentru spaţiile cu pretenţii de puritate a aerului şi de confort, "abur curat" de joasă presiune; utilizarea sistemului de umidificare prin stropire de apă este evitat datorită pericolului formării şi răspândirii unor colonii de germeni patogeni specifici condiţiilor în cauză de umiditate şi de temperatură, cu masa de apă stagnantă, etc.; de asemeni sărurile şi suspensiile din apă pot colmata filtrele fine şi absolute; aburul de medie sau joasă presiune, utilizat în echipamente de spălare-uscare-călcare rufe sau de preparare-încălzire hrană, se consideră în general impropriu umidificării aerului, fiind mai mult sau mai puţin murdar - grăsimi, impurităţi, mirosuri, etc.
Umidificarea cu "abur curat" se realizează fie prin aparate locale, fie prin sisteme centralizate de preparare-distribuire.
a)Aparatele locale sunt generatoare, în general electrice, de abur de foarte joasă presiune din apa potabilă sau parţial tratată pentru utilizarea directă în echipamente (tubulatura) de tratare aer, cu reglarea prin generator.
b)Sistemele centralizate de preparare-distribuţie a "aburului curat" de joasă presiune au în general ca sursă în centrala termică sau într-un punct termic local, un preparator-schimbător de căldură utilizând ca agent primar abur de medie presiune sau apa supraîncălzită, alimentată cu apă tratată - demineralizată şi cu dotarea necesară de aparatura de reglare automată şi de siguranţă, de armături de închidere, etc., cu aparatura de măsură şi control, în sistemele centralizate umidificarea se realizează în umidificatoare tipice având ventil de reglare şi dispozitiv de distribuţie a aburului "uscat" în echipamentul (tubulatura) de tratare aer, pe care este montat: condensatul provenit din "abur curat" ori nu este recuperat, ori este recuperat prin sistemul aferent aburului ordinar de joasă presiune.
SECŢIUNEA 5:III.7.5. INSTALAŢII DE TRATAMENT PREPARARE APĂ PENTRU BAZINE DE TRATAMENT
Prepararea apei, nu numai din punct de vedere termic se realizează în staţii locale echipate în consecinţă; pentru încălzire se utilizează în schimbătoare de căldură unul dintre agenţii termici disponibili con siderat mai avantajos de folosit - apa caldă, apa supraîncălzită, abur de medie sau joasă presiune; dotarea cu armături: de închidere şi de reglare automată, cu dispozitive de siguranţă, de separare impurităţi, etc. corespunde agentului termic utilizat, iar instalaţiile de agent termic au structură adecvată.
SECŢIUNEA 6:III.7.6. CONDIŢII GENERALE DE EXECUŢIE
Instalaţiile termice au în compunerea lor conducte, armături, recipiente, schimbătoare de căldură, echipamente de încălzire, etc. care trebuie să corespundă din punct de vedere funcţional - presiune nominală, temperatură maximă, caracteristici şi performanţe funcţionale agenţilor termici utilizaţi; de materialele din care sunt fabricate elementele componente ale instalaţiilor rezultă măsuri specifice care trebuie avute în vedere; elementele componente ale instalaţiilor se protejează anticoroziv după necesităţi, se izolează specific condiţiilor de exploatare şi se finisează corespunzător caracterului aparent sau mascat al locului de montare. Se subliniază interdicţia realizării de trasee de instalaţii cu accese necesare pentru montare, întreţinere-reparaţii, etc. din spaţii cu pretenţii mai ridicate de igienă, nemaivorbind de asepsie.
Punctele tehnice necesare se amplasează în aşa fel încât să fie cât mai apropiate de spaţiile servite, fără să incomodeze activităţile de bază - medicale sau de altă natură.
SECŢIUNEA 7:III.7.7. SURSE DE ENERGIE TERMICĂ
La proiectarea şi execuţia surselor de energie termică se va ţine cont de toate cerinţele şi exigenţele specifice pentru clădirile spitaliceşti amintite în normativul de faţă, precum şi de normativele, prescripţiile şi legislaţia în vigoare ce au ca obiect condiţiile tehnice şi administrative specifice privind realizarea acestor obiective.
III.7.7.2.Funcţie de structura funcţională a obiectivului spitalicesc şi în consecinţă, de structura consumatorilor de energie termică este necesară producerea următorilor agenţi termici:
- apa caldă cu temperaturi până la 115°C pentru instalaţiile de încălzire centrală cu preparări ulterioare pentru realizarea apei calde corespunzătoare tipurilor de instalaţie de încălzire (prin corpuri statice convective, radiante, etc.) şi pentru încălzirea aerului în cadrul sistemelor de ventilare-climatizare etc.
- abur de joasă presiune (max. 0,7 bar), pentru echipamente de preparare a hranei - în bucătării, oficii de servire, biberonerii, etc.
- abur de medie presiune (0,7-7 bar) pentru sterilizări - staţii de sterilizare, preparare apă sterilă etc., pentru echipamentele de spălătorie-uscătorie-călcătorie, etc.
- apa caldă de consum menajer preparată centralizat în centrala termică sau local cu utilizarea ca agent termic a numai unuia dintre agenţii prezentaţi mai sus.
- consumuri termice speciale - încălziri de apă pentru bazine de înot - recuperare, tratamente termale, etc. - utilizează în puncte termice locale proprii unul din agenţii termici menţionaţi mai sus.
- în instalaţiile de tratare a aerului în spitale se utilizează cu preponderenţă abur curat de joasă presiune care se produce în generatoare electrice, locale - umidificatoare autogene sau în sisteme centralizate având ca sursă schimbătoare de căldură cu abur de medie presiune sau apă supraîncălzită ca agent primar.
Datorită exigenţelor în ceea ce priveşte furnizarea energiei termice, se recomandă pentru spitale adoptarea surselor de căldură independente, respectiv centrale şi/sau puncte termice proprii. Se acceptă utilizarea unor surse termice primare cu administrare străină - de tip termoficare urbană sau de zonă, etc., chiar numai pentru satisfacerea unor anumite categorii de consumatori termici numai dacă există certitudinea asigurării continuităţii livrării agentului termic primar (apă fierbinte, abur, etc.) la parametrii contractaţi.
De asemeni la lucrări complexe, de amploare, se va lua în considerare şi posibilitatea realizării unor sisteme energetice integrate cu sursa comună pentru energie termică şi electrică.
Amplasarea şi realizarea surselor termice trebuie să ţină cont de normativele specifice în vigoare, iar prin funcţionalitatea lor să nu afecteze îndeplinirea cerinţelor prezentate în normativ în privinţa desfăşurării normale a activităţilor medicale şi de tratament din cadrul spitalului.
În situaţii clar definite, care impun amplasarea în clădiri independente, acestea se vor grupa cu alte spaţii tehnico-gospodăreşti (staţie hidrofor, centrala frigorifică, grup electrogen, post trafo, ateliere, etc.).
Dimensionarea centralelor şi punctelor termice va respecta condiţiile de montare, exploatare şi întreţinere ca cerinţe ale producătorilor de echipamente şi prescripţiilor actelor normative în vigoare (I13 - 94, norme ISCIR, etc.)
În vederea asigurării continuităţii în livrarea de energie termică se vor lua măsurile corespunzătoare, astfel încât să existe încă o sursă suplimentară pentru fiecare agent termic.
Consumurile de energie termică indicate, specifice obiectivelor spitaliceşti (niveluri de temperatură mai ridicate, sterilizări, utilizarea unor cote ridicate de aer proaspăt, consumuri ridicate de apă caldă menajeră, etc.), impun utilizarea unor soluţii energetice cât mai eficiente asociate cu soluţii diverse de recuperare a căldurii V.5.3.3. (Obs. al. 2).
Asigurarea unui regim optimizat de funcţionare al surselor impune corelarea producţiei de energie termică cu nivelul de consum. Pentru aceasta se va asigura echiparea cu aparatură necesară şi control a parametrilor funcţionali şi dotarea cu aparatură de automatizare adecvată.
III.7.7.9.În sistemele de distribuţie ale apei se va urmări realizarea unor regimuri hidraulice şi termice adaptate necesităţilor de consum. Aceasta implică realizarea unor circuite separate pe consumatori individualizaţi ca regim funcţional, program, localizare în cadrul clădirii, etc. echipate cu aparatură de măsură control şi automatizare corespunzătoare.
III.7.7.10.Producerea agenţilor termici impune apei de alimentare respectarea unor condiţii de calitate privind regimul chimic în special pentru nivelurile ridicate de temperatură şi presiune al generatoarelor termice şi lipsa de impurităţi în special în vederea protejării armăturilor fine de reglare. în acest sens sursele termice vor fi dotate cu staţii de tratare (dedurizare, degazare etc.), în conformitate cu normativul C18 - 85 şi armături de separare a impurităţilor, centrale şi/sau locale. Funcţionarea acestor echipamente va fi supravegheată în vederea unei exploatări de calitate.