Secţiunea 1 - 5.3.1. Structuri cu pereţi din panouri de lemn - Normativ din 2023 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor din lemn - Indicativ NP 005-2022
M.Of. 136 bis
În vigoare Versiune de la: 19 Martie 2023
SECŢIUNEA 1:5.3.1. Structuri cu pereţi din panouri de lemn
SUBSECŢIUNEA 1:5.3.1.1. Forma şi alcătuirea de ansamblu
(1)Structurile cu pereţi din panouri portante din lemn sunt ansambluri structurale în care panourile şi diafragmele orizontale alcătuiesc sistemul de preluare al forţelor verticale şi orizontale, având unul sau mai multe niveluri. Structurile cu pereţi din panouri de lemn pot fi de două tipuri: "balon" şi "platformă". Particularitatea principală a sistemului "balon" este continuitatea montanţilor pe toată înălţimea structurii iar a sistemului "platformă" este întreruperea montanţilor pe verticală în dreptul planşeelor.
(2)La stabilirea conformării construcţiei, pentru criteriile referitoare la condiţiile de regularitate în plan şi pe verticală, se vor respecta prevederile din codul de proiectare P 100-1.
(3)La nivelul fiecărui planşeu şi în planul acoperişului se va asigura comportarea de diafragmă rigidă, astfel încât să se asigure transmiterea corectă a încărcărilor către elementele verticale.
Figura 5.7 Schemă alcătuire panou de lemn
(4)La alcătuirea structurilor cu pereţi din panouri portante se recomandă distribuţia simetrică în plan a elementelor structurale verticale astfel încât să se asigure repartiţia simetrică a rigidităţilor. Poziţia elementelor structurale se suprapune pe verticală astfel încât să existe o continuitate a transmiterii încărcărilor către fundaţii.
(5)Se pot admite retrageri la ultimele niveluri cu suprimări totale sau parţiale ale unor pereţi, cu condiţia să se evite apariţia unor excentricităţi importante de mase şi de rigidităţi.
SUBSECŢIUNEA 2:5.3.1.2. Panourile din lemn
(1)Panourile portante pentru pereţi sunt alcătuite dintr-un schelet de rezistenţă format din elemente orizontale (tălpi şi rigidizări), elemente verticale (montanţi), rigidizări şi plăci colaborante de lemn.
(2)În interiorul panourilor se montează straturi de termoizolaţie/fonoizolaţie. În cazul panourilor care fac parte din structura exterioară a anvelopei, se montează suplimentar, la interior, un strat care asigură protecţia la vapori (barieră de vapori etc.), iar la exterior un strat care asigură rezistenţa la vânt a construcţiei.
(3)Montanţii sunt aşezaţi la distanţe de maximum 65 cm, aceasta variind în funcţie de dimensiunile materialului utilizat pentru feţele panourilor, şi fixaţi la extremităţi cu o talpă superioară şi inferioară.
(4)Dimensiunea minimă a tuturor elementelor liniare constitutive ale panourilor este de 45 mm, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor minime de fixare structurală a placărilor colaborante.
(5)Placarea colaborantă se realizează cu produse structurale pe bază de lemn (OSB, placaj, PFL, PAL etc.) sau alte materiale (produse structurale din: gips-carton, ipsos, ciment etc.) pentru care furnizorul prezintă agrementele tehnice.
(6)Panourile sunt dispuse pe direcţii ortogonale şi sunt rigidizate la partea superioară cu elemente de rigidizare continue care le solidarizează şi repartizează încărcările verticale şi orizontale.
(7)Încărcările verticale şi orizontale sunt preluate de panourile structurale de lemn şi sunt transmise la fundaţii sau la panoul structural de lemn de la nivelul inferior.
(8)Peretele trebuie fixat corespunzător cu conectori pentru a fi evitată răsturnarea şi alunecarea în secţiunea de bază. Conectorii pentru prevenirea răsturnării se poziţionează la capetele pereţilor şi adiacent golurilor mari, iar conectorii pentru prevenirea lunecării se distribuie uniform de-a lungul peretelui.
(9)Elementele orizontale clasificate ca diafragme rigide (cu rigiditate semnificativă) fac parte, alături de cele verticale, din sistemul de asigurare a transferului încărcărilor verticale şi orizontale inclusiv din acţiunea seismică.
(10)Tipuri de panouri:
a)panouri deschise care sunt alcătuite din montanţi şi tălpi şi distanţieri, rigidizate cu placa colaborantă numai pe o singură faţă; cealaltă faţă poate fi realizată dintr-un produs nestructural (gips-carton nestructural, MDF etc.);
b)panouri închise care sunt sunt alcătuite din montanţi şi tălpi şi distanţieri, rigidizate cu plăci colaborante pe ambele feţe.
SUBSECŢIUNEA 3:5.3.1.3. Planşee
(1)A se vedea subcapitolul 5.1.4.
SUBSECŢIUNEA 4:5.3.1.4. Principii de modelare şi dimensionare
(1)Montanţii sunt elemente solicitate la compresiune paralelă cu fibrele sau compresiune excentrică sub acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale.
(2)Flambajul lateral al montanţilor este împiedicat fie de rigiditatea plăcilor colaborante fixate direct pe elementul de lemn, fie prin prevederea unor elemente transversale de rigidizare.
(3)Tălpile sunt elemente de lemn solicitate la compresiune perpendiculară pe fibre.
(4)Elementele componente ale panourilor structurale şi îmbinările vor fi dimensionate/verificate la stările limită de rezistenţă şi stabilitate, în conformitate cu prevederile din SR EN 1995-1-1 şi SR EN 1995-1-2.
SUBSECŢIUNEA 5:5.3.1.5. Îmbinări
(1)Componentele îmbinărilor metalice - buloane, şuruburi autoforante pentru lemn, cuie profilate, colţari, plăci metalice, tije filetate - vor satisface prevederile din codul de proiectare P 100-1.
(2)Se aplică regulile pentru configurarea îmbinărilor ductile din codul de proiectare P 100-1.
(3)Pentru fixarea plăcilor colaborante pe structura de lemn se pot utiliza elemente de conectare dispuse la o distanţă de maxim 75 mm pentru elementele perimetrale (montanţi marginali, rigle superioară şi inferioară) şi de maxim 150 mm pentru montanţii şi riglele intermediare.
(4)Îmbinările se vor dimensiona pentru a putea prelua şi forţele rezultate din acţiunea seismică - forţa tăietoare, forţa de smulgere şi forţe de compresiune.
(5)Îmbinările trebuie proiectate în aşa fel încât eforturile să se împartă proporţional între mijloacele de îmbinare, astfel încât acestea să se încarce uniform cu efortul corespunzător fiecăruia.
(6)Soluţiile de îmbinare vor trebui alese astfel încât să fie asigurate rezistenţa, rigiditatea şi stabilitatea laterală adecvată unui transfer continuu, ţinând cont de amplasarea pieselor suplimentare introduse cu rol fonoizolant sau de etanşare la aer/apă/foc, în cazul în care acestea sunt folosite.