Subcapitolul 1 - 5.1. Elemente şi dispozitive terminale pentru introducerea şi extracţia aerului din încăperi - Normativ din 2023 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Indicativ I 5 - 2022

M.Of. 108 bis

În vigoare
Versiune de la: 10 Martie 2023
SUBCAPITOLUL 1:5.1. Elemente şi dispozitive terminale pentru introducerea şi extracţia aerului din încăperi
SECŢIUNEA 1:5.1.1. Circulaţia aerului în încăperi
(1)Circulaţia aerului în încăperi se va realiza după una din schemele de distribuţie, în funcţie de strategia aleasă, şi anume diluţie sau transport de nocivităţi (căldură şi umiditate în exces, poluanţi şi bioefluenţi). Eficienţa ventilării unui spaţiu depinde direct de schema de distribuţie implementată. De asemenea, asigurarea condiţiilor de calitate a aerului interior şi de confort termic depind de modul efectiv în care este organizată circulaţia aerului în spaţiul respectiv şi în ansamblul clădirii.
(2)Cele mai uzuale scheme de ventilare sunt:
a)distribuţia aerului prin amestec - schema cel mai frecvent utilizată în practică, bazată pe diluţia nocivităţilor de către aerul introdus uniform în încăperi, ce poate fi completată şi de introducerea locală sau zonală a aerului;
b)distribuţia aerului de tip piston - schemă bazată pe transportul nocivităţilor către gurile de extracţie, prin înlocuirea aerului din întreg volumul încăperii, fără amestec între aerul introdus şi aerul interior;
c)distribuţia aerului prin deplasare - schemă cu introducere la partea inferioară şi extracţie la partea superioară a încăperii, bazată pe transportul nocivităţilor în sens ascendent, prin înlocuirea aerului viciat din zona de ocupaţie, cu aer tratat într-un agregat de climatizare. Se recomandă pentru încăperile cu o distribuţie importantă de surse termice în zona inferioară (de exemplu, grad de ocupare umană crescut, densitate importantă de echipamente de birou electrice sau electronice, alte surse);
d)alte combinaţii ale acestor principii de distribuţie a aerului sunt posibile.
(3)Schema de distribuţie a aerului, poziţia şi tipul dispozitivelor de introducere şi extracţie se stabilesc în funcţie de:
a)debitul şi temperatura aerului de introducere;
b)activitatea care se desfăşoară în încăpere, tipul de degajări interioare (căldură, umiditate, gaze, praf) şi variaţia lor în timp;
c)constrângerile datorate spaţiului construit, mobilierului şi utilajelor.
(4)Din punct de vedere al eficienţei ventilării, schema prin deplasare este mai bună decât cea prin amestec. Această schemă se recomandă a fi utilizată ori de câte ori este posibil, pentru introducerea aerului la aceeaşi temperatură sau cu o temperatură uşor mai scăzută decât cea din încăpere.
(5)La schema prin amestec se recomandă poziţionarea dispozitivelor (gurilor) de introducere şi de extracţie a aerului pe suprafeţe opuse ale încăperii. Pentru orice poziţie relativă a dispozitivelor de introducere şi de extracţie, nu trebuie să existe posibilitatea scurtcircuitării zonei de ocupare de către aerul introdus, prin aspirarea sa directă de către dispozitivele de extracţie.
(6)Pentru evacuarea căldurii, umidităţii şi fumului, dispozitivele de extracţie se poziţionează la partea superioară a încăperii, în sensul deplasării naturale a acestora, datorate diferenţei de densitate în raport cu aerul din zona de ocupare (sens ascendent).
(7)Dacă sistemul de extracţie a aerului de ventilare din încăperi deserveşte şi spaţii incluse în căile de evacuare ale clădirii, acest sistem nu poate fi utilizat pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
(8)Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi din căile de evacuare ale clădirii (coridoare, casa scării, încăperile tampon de protejare a caselor de scări de evacuare şi ascensoarelor de pompieri) trebuie să fie independentă de sistemul de ventilare/climatizare al clădirii.
(9)Instalaţia de ventilare aferentă staţiilor de pompe de incendiu şi încăperilor grupurilor electrogene destinate instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor trebuie să fie independentă de sistemul de ventilare/climatizare al clădirii.
(10)Conductele de evacuare şi introducere ale instalaţiei de ventilare trebuie să nu treacă prin încăperile tampon de protejare a caselor de scări de evacuare şi ascensoarelor de pompieri; fac excepţie cazurile justificate tehnic, situaţie în care în încăperea tampon conductele de evacuare şi introducere sunt protejate astfel încât să asigure rezistenţa la foc egală cu a pereţilor încăperii tampon iar la trecerile prin pereţi se prevăd clapete antifoc cu rezistenţa la foc egală cu a pereţilor la nivelul cărora sunt montate.
(11)Casa scării şi încăperile tampon de protejare a caselor de scări de evacuare şi ascensoarelor de pompieri nu se utilizează pentru introduceri, evacuări şi recirculare de aer aferente instalaţiei de ventilare-climatizare.
(12)Clasa de reacţie la foc a elementelor de construcţie care au în componenţă elemente de introducere şi evacuare a aerului trebuie să fie:
a)B s1 sau Bfl s1 - pentru pardoseli supraînalţate şi structurile lor de susţinere;
b)C s1d0 - pentru plafoane suspendate şi structurile lor de susţinere.
(13)Pentru a realiza circulaţia aerului între încăperile cu diferenţă de presiune, în cazul debitelor mari, se utilizează grile de transfer. Este recomandat ca aceste dispozitive să permită măsurarea şi reglarea debitului de aer (de exemplu, manometre diferenţiale de precizie adecvată).
(14)Dispozitivele terminale amplasate în partea inferioară a încăperii trebuie să prezinte caracteristici mecanice adecvate activităţii din încăpere şi trebuie montate astfel încât să se evite obturarea acestora de către elemente de mobilier.
SECŢIUNEA 2:5.1.2. Dispozitive terminale
(1)Dispozitivele terminale trebuie să fie alese astfel încât să asigure condiţiile de confort şi de calitate a aerului pe toată perioada de funcţionare, indiferent de temperatura aerului introdus şi de variaţiile de debit (dacă este cazul).
(2)La diferenţe importante de temperatură între sezonul de încălzire şi de răcire, sunt recomandate dispozitive cu geometrie variabilă, care pot fi acţionate manual sau la distanţă. La toate dispozitivele cu geometrie variabilă, se va preciza situaţia de funcţionare în condiţii de calcul şi de exploatare. În cazul sistemelor de climatizare cu debit variabil, se vor alege guri de introducere speciale, cu geometrie variabilă, adaptate funcţionării acestor sisteme.
(3)Alegerea dispozitivelor de introducere şi extracţie a aerului din încăperi se face pe baza documentaţiei tehnice a producătorului de echipament. În proiect se vor menţiona caracteristicile dispozitivelor care trebuie montate.
(4)Dacă alegerea se realizează în faza de execuţie, documentaţia va cuprinde caracteristicile dispozitivelor achiziţionate (tipul de dispozitiv, caracteristicile geometrice şi aeraulice (debit, cădere de presiune, bătaia jetului în condiţii de calcul iarna şi vara şi nivelul de zgomot).
(5)Documentaţia tehnică trebuie să cuprindă toate caracteristicile menţionate. Bătaia jetului se va stabili pentru valoarea de viteză acceptată în condiţii de confort în zona ocupată (3.1 din prezenta reglementare tehnică). Principalele tipuri de dispozitive pentru introducerea aerului şi domeniul de utilizare recomandat sunt date în Tabelul 5.1.2.1.
Tabelul 5.1.2.1. Dispozitive de introducere a aerului

Duze

Grile

Difuzoare de perete

Difuzoare de plafon

Difuzoare perforate

Difuzoare cu conuri

(anemostate)

Difuzoare cu jet elicoidal

Difuzoare murale

Difuzoare pe pardoseală

Guri sub scaune

Birouri (rece+cald)

sarcini termice specifice:

0 - 30 W/m2

**

**

***

***

***

***

***

30 - 60 W/m2

**

***

**

***

> 60 W/m2

**

**

**

**

***

Săli de conferinţe

*

**

**

**

***

***

Cinematografe

*

*

*

**

**

***

Auditorii

*

*

*

**

**

***

Restaurante

*

**

**

**

***

**

Săli de clasă

**

**

***

***

***

***

Săli de expoziţii

*

**

***

***

***

***

***

***

Magazine

*

*

**

**

***

***

***

Supermarketuri

*

*

***

***

***

***

Săli de sport

**

**

**

*

Piscine

*

**

*

**

**

Bucătării industriale

**

*

**

**

**

**

Laboratoare

*

*

**

**

**

**

Camere curate

*

**

**

***

Locuinţe

**

**

***

***

Clădiri administrative

**

**

***

***

**

Legendă : * posibil ** bine *** foarte bine
(6)Difuzoarele de aer de tavan (în variantele pe 2, 3 sau 4 direcţii) pot fi utilizate atât pentru introducerea cât şi pentru extracţia aerului. Pentru introducerea unor debite mari de aer în încăperi de înălţime medie şi mare, se recomandă difuzoare de plafon cu jet elicoidal.
(7)Grilele pot fi utilizate pentru introducerea sau extracţia aerului. Pentru introducere, grilele se vor monta de preferinţă pe perete, în apropierea tavanului, pentru a putea beneficia de efectul Coandă. Pot fi montate şi la partea inferioară a încăperii, pe perete, pardoseală, contratrepte etc. Pentru extracţia aerului, grilele se montează, de asemenea, pe plafon, pe perete sau pe pardoseală; se pot folosi şi grile montate direct în tavanul suspendat.
(8)Duzele de refulare se folosesc pentru introducerea aerului cu debite mari, în spaţii largi şi unde este necesară o bătaie mare şi o direcţionare a jetului de aer. Pot fi utilizate astfel în săli de sport, la piscine (cu jet vertical orientat în sus), în hale industriale.
(9)Fantele pot fi utilizate pentru introducerea sau pentru extracţia aerului. Se recomandă ca fantele de introducere să fie prevăzute cu elemente deflectoare care permit orientarea jetului.
(10)Racordarea dispozitivelor de introducere/extracţie de aer se face fie direct la conductele de aer, fie prin intermediul unui plenum (cutie de presiune), în funcţie de recomandarea furnizorului de echipament.
(11)Pentru reglarea debitului de aer se folosesc clapete (registre) care asigură echilibrarea aeraulică a sistemului. Acţionarea acestor elemente este posibilă numai în limitele admise de zgomot. Aceste elemente pot fi prezente atât la nivelul dispozitivelor terminale, cât şi la nivelul tubulaturii de distribuţie a aerului către acestea.
(12)Pentru introducerea aerului direct în zona ocupată se pot utiliza dispozitive speciale, fixe sau mobile, care să refuleze aer prin piciorul sau spătarul scaunelor, în faţa birourilor, a meselor etc. În acest caz, mobilierul trebuie să fie adecvat. Alimentarea cu aer se face prin camere de presiune sau prin conducte. Se pot realiza racorduri flexibile care să permită orientarea dispozitivelor în funcţie de cerinţele personalizate ale utilizatorilor. Astfel de soluţii sunt recomandate pentru economie de energie.
(13)Difuzoarele utilizate pentru distribuţia aerului "prin deplasare" se recomandă pentru ventilare şi răcire/încălzire în spaţii mari, posibil deschise către un atrium. Se pot integra în arhitectura încăperii, la perete, lângă stâlpi, la colţuri. Este o soluţie recomandată pentru a realiza economie de energie.
(14)Pentru introducerea aerului în încăperi se pot utiliza şi conducte perforate, din metal sau din materiale textile.
(15)Toate dispozitivele pentru introducerea, extracţia şi transferul aerului trebuie să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii, la momentul implementării proiectului tehnic al instalaţiei de ventilare şi climatizare.